Brosura Despre Energia Regenerabila

21
CLIMA EXPLICAŢII EFECTUL DE SERĂ & CIRCUITUL CARBONULUI 1 CIRCUITUL CARBONULUI a foarte rapid [ < 1 an ] rapid [ între 1 şi 10 ani ]  încet [ între 10 şi 100 de an i ] foarte încet [ > 100 ani ] 60 VEGETAŢIA TERESTRĂ 540-610 VITEZA PROCESULUI DE SCHIMB INCENDII SOLURI ŞI MATERII ORGANICE 1,580 SCHIMBURI ÎNTRE SOL ŞI ATMOSFERĂ PRODUCŢIA DE COMBUSTIBILI FOSILI ŞI CIMENT 4,000 EMISIILE COMBUSTIBILILOR FOSILI 5.5 DEPOZITELE DE CĂRBUNE 3,000 DEPOZITELE DE PETROL ŞI GAZE NATURALE 300 ATMOSFERA GAZELE DE SERĂ ATMOSFERĂ 750 CREŞTEREA ŞI DESCOMPUNEREA PLANTELOR SOARELE RADIAŢIILE SOLARE PĂTRUND PRIN ATMOSFERĂ SUPRAFAŢA ACUMULEAZĂ CĂLDURĂ ŞI ASTFEL EMITE RADIAŢIE INFRAROŞIE O PARTE DIN RAZELE INFRAROŞII SUNT ABSORBITE ŞI REEMISE DE CĂTRE MOLECULELE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ. EFECTUL DIRECT ESTE ÎNCĂLZIREA SUPRAFEŢEI PĂMÂNTULUI ŞI A TROPOSFEREI.      O      P      A      R      T      E      D      I      N      R      A      D      I      A      Ţ      I      I      L      E      S      O      L      A      R      E      S      U      N      T      R      E      F      L      E      C      T      A      T      E      D      E      A      T      M      O      S      F      E      R        Ă       Ş      I       D      E      S      U      P      R      A      F      A      Ţ      A       P        Ă      M       Â      N      T      U      L      U      I      O      P      A      R      T      E      D      I      N      R      A      D      I      A      Ţ      I      A       I      N      F      R      A      R      O      Ş      I      E      T      R      E      C      E      P      R      I      N      A      T      M      O      S      F      E      R        Ă       Ş      I       S      E      P      I      E      R      D      E        Î      N      S      P      A      Ţ      I      U ENERGIA SOLARĂ ESTE ABSORBITĂ DE SUPRAFAŢA PĂMÂNTULUI, PE CARE O ÎNCĂLZEŞTE... ...ŞI ESTE CONVERTITĂ ÎN CĂLDURĂ, CE PROVOACĂ EMISIA ÎNAPOI ÎN ATMO SFERĂ A UNDELOR LUNGI DE RADIAŢIE (INFRAROŞII) PĂMÂNTUL DESIGN:KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE, EDITORI: KATE MACDON ALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD , V.i.S.D.P .: SVEN TESKE WWW.GREENPE ACE.ORG    ©     G    R    E    E    N    P    E    A    C    E    /    B    E    L    T    R    A EFECTUL DE SERĂ ACTUALUL CIRCUIT AL CARBONULUI CE ESTE „EFECTUL DE SERĂ“? Efectul de seră este procesul prin care atmosfera captează o parte din energia Soarelui,  încălzind Pământul, şi moderându-ne clima. Majoritatea climatologilor sunt de părere că o creştere a „gazelor de seră“, determinată de acţiunile umane, intensifică acest efect  în mod artificial, După vaporii de apă, dioxidul de carbon (CO2) est e princ i- palul gaz de seră. Carbonul este stocat sub pământ, departe de biosferă, sub formă de combustibili fosili. „Circuitul carbonului organic” descrie cum carbonul este transferat între mări, ecosisteme terestre şi atmosferă. Fără influenţa umană, transferurile dintre aceste depozite de carbon sunt rareori dezechilibrate – de exemplu, plantele absorb carbon pe măsură ce cresc, dar îl elimină pe măsură ce se descompun. Însă atunci când oamenii taie copacii sau ard combustibilii fosili, în atmosferă se eliberează și mai mult carbon, intensificând efectul de seră. Acest lucru devine  în mod special o problemă când excavăm combustibili fosili şi îi ardem, pentru că adăugăm carbon  în ciclul de carbon „organic”, care altfel ar rămâne izolat sub pământ. O parte din acesta ajunge în atmosferă, o parte în copaci, plante şi soluri şi o parte în oceane. În atmosferă ajunge mai mult, pentru că defrişăm pădurile, construim oraşe, drumuri şi fabrici, reducând astfel abilitatea biosferei de pe uscat să absoarbă carbonul. iar acest lucru are drept urmare creşterea temperaturi- lor globale şi deranjarea echilibrului climatic. Printre aceste gaze se numără dioxidul de carbon, emis  în atmosferă prin arderea combustibililor fosili, defrişări şi metanul, care este eliberat din orezării şi gropi de gunoi, cât şi din produse care rezultă din arderi şi din diverse substanţe chimice folosite  în industrie. APORTUL NET DE RADIAŢII SOLARE 240 WAŢI PER M 2 60 121 0.5 1.5 SCHIMBĂRI ÎN ÎNTREBUINŢAREA TERENURILOR    I   m   p   r    i   m   a   t   p   e   m   a   t   e   r    i   a    l   r   e   c    i   c    l   a    b    i    l

Transcript of Brosura Despre Energia Regenerabila

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 1/21

CLIMAEXPLICAŢIIEFECTUL DE SERĂ & CIRCUITUL CARBONULUI

1

CIRCUITULCARBONULUI

a

foarte rapid [ < 1 an ]

rapid [ între 1 şi 10 ani ] încet [ între 10 şi 100 de ani ]foarte încet [ > 100 ani ]

60

VEGETAŢIA TERESTRĂ 540-610

VITEZA PROCESULUI DE SCHIMB

INCENDII

SOLURI ŞI MATERIIORGANICE 1,580

SCHIMBURI ÎNTRE SOLŞI ATMOSFERĂ

PRODUCŢIADE COMBUSTIBILIFOSILI ŞI CIMENT 4,000

EMISIILECOMBUSTIBILILOR

FOSILI 5.5

DEPOZITELEDE CĂRBUNE 3,000

DEPOZITELE DE PETROLŞI GAZE NATURALE 300

ATMOSFERA

GAZELE DE SERĂ

ATMOSFERĂ 750

CREŞTEREA ŞI DESCOMPUNEREAPLANTELOR

SOARELE

RADIAŢIILE SOLAREPĂTRUND PRIN ATMOSFERĂ

SUPRAFAŢAACUMULEAZĂCĂLDURĂ ŞI ASTFELEMITE RADIAŢIEINFRAROŞIE

O PARTEDIN RAZELEINFRAROŞII SUNTABSORBITEŞI REEMISEDE CĂTREMOLECULELEDE GAZE CU EFECT

DE SERĂ. EFECTULDIRECT ESTEÎNCĂLZIREASUPRAFEŢEIPĂMÂNTULUIŞI A TROPOSFEREI.

     O     P     A     R     T     E     D     I     N

     R     A     D     I     A     Ţ      I     I     L

     E

     S     O     L     A     R     E     S     U     N     T     R     E     F     L     E     C     T     A     T     E

     D     E     A     T     M     O     S     F     E     R       Ă

 

     Ş      I      D     E     S     U     P     R     A     F     A     Ţ      A

 

     P       Ă

     M      Â     N     T     U     L     U     I

     O     P     A     R     T     E     D     I     N

     R     A     D     I     A     Ţ      I     A

 

     I     N     F     R     A     R     O     Ş      I     E

     T     R     E     C     E     P     R     I     N

     A     T     M     O     S     F     E     R       Ă

      Ş      I      S     E     P     I     E     R     D     E

       Î     N     S     P     A     Ţ      I     U

ENERGIA SOLARĂESTE ABSORBITĂDE SUPRAFAŢA PĂMÂNTULUI,PE CARE O ÎNCĂLZEŞTE...

...ŞI ESTE CONVERTITĂÎN CĂLDURĂ, CE PROVOACĂEMISIA ÎNAPOI ÎN ATMOSFERĂA UNDELOR LUNGI DE RADIAŢIE(INFRAROŞII)

PĂMÂNTUL

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

EFECTULDE SERĂ

ACTUALUL CIRCUIT AL CARBONULUI

CE ESTE„EFECTULDE SERĂ“?

Efectul de seră este procesulprin care atmosfera capteazăo parte din energia Soarelui, încălzind Pământul,şi moderându-ne clima.Majoritatea climatologilor suntde părere că o creşterea „gazelor de seră“,

determinată de acţiunileumane, intensifică acest efect în mod artificial,

După vaporii de apă, dioxidulde carbon (CO2) este princi -palul gaz de seră. Carbonuleste stocat sub pământ,departe de biosferă,sub formă de combustibilifosili. „Circuitul carbonuluiorganic” descrie cum carbonuleste transferat între mări,ecosisteme terestreşi atmosferă. Fără influenţaumană, transferurile dintreaceste depozite de carbonsunt rareori dezechilibrate– de exemplu, plantele absorbcarbon pe măsură

ce cresc, dar îl eliminăpe măsură ce se descompun.Însă atunci când oamenii taiecopacii sau ard combustibilii

fosili, în atmosferăse eliberează și mai multcarbon, intensificând efectulde seră. Acest lucru devine în mod special o problemăcând excavăm combustibilifosili şi îi ardem,pentru că adăugăm carbon în ciclul de carbon „organic”,care altfel ar rămâne izolatsub pământ. O parte dinacesta ajunge în atmosferă,o parte în copaci, planteşi soluri şi o parte în oceane.În atmosferă ajunge mai mult,pentru că defrişăm pădurile,construim oraşe, drumurişi fabrici, reducând astfelabilitatea biosfereide pe uscat să absoarbăcarbonul.

iar acest lucru are drepturmare creşterea temperaturi-lor globale şi deranjareaechilibrului climatic. Printreaceste gaze se numărădioxidul de carbon, emis în atmosferă prin ardereacombustibililor fosili, defrişărişi metanul, care este eliberatdin orezării şi gropi de gunoi,cât şi din produse care rezultădin arderi şi din diversesubstanţe chimice folosite

 în industrie.

APORTUL NETDE RADIAŢII SOLARE240 WAŢI PER M2

60

121

0.5

1.5

SCHIMBĂRIÎN ÎNTREBUINŢAREA

TERENURILOR

   I  m

  p    i  m  a  t  p  e  m  a  t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 2/21

* Creşte riscul de foamete, malarie, inundații frecvente, care amenință milioane de oameni. Miliarde de oamenisunt ameninţaţi cu creşterea riscului de criză de apă potabilă.

* În principal afectează cele mai sărace ţări şi cele în curs de dezvoltare, în mod special cele din Africa sub-sahariană,Asia de sud, şi unele părţi din Asia de sud-est şi America Latină.

* Există riscul topirii principalelor calote glaciare şi o probabilitate de creştere a nivelului mării cu mulţi metri în timpde câteva secole, în special calota Groenlandei (7 metri) şi calota din vestul Antarcticii (WAIS) (5-7 metri).În prezent, rata de topire în Groenlanda deja se accelerează.

* Creşterea actuală a nivelului mării ameninţă populaţii numeroase din toată lumea, în special cele aşezate în zone joasedin ţările în curs de dezvoltare, precum Bangladesh, Sudul Chinei, şi state insulare joase, nemaimenţionândBelgia, Olanda, nord-vestul Germaniei şi sud-estul Marii Britanii.

* Vor fi afectate ecosisteme majore, din zonele Arcticii, Antarcticii și până la tropice.

* Dispariţia pădurilor şi a speciilor va afecta vieţile tuturor locuitorilor planetei, iar costurile economice vor fi suportatedispoporţionat, de ţările sărace şi în curs de dezvoltare.

Notă: S-a folosit metoda de scalare lineară aşa cum a fost implementată în modelul SCENGEN (de Wigley et al.).Modelul arătat este media setului iniţial de modele, respectiv CSM (1998) ECHAM3 (1995), ECHAM4 (1998), GFDL (1990),HADAM2 (1995), HADAM3 (2000). Modelul a fost derivat pentru o creştere a temperaturii de 2°C peste nivelul din 1990,pentru o rulare tranzitorie cu scenariul emisiilor IPCC SRES B2. A se lua în calcul faptul că modelul temperaturii de echilibrupentru o creştere cu 2°C peste nivelurile pre-industriale vor fi diferite cantitativ, deşi similare calitativ.

Distribuţia pe surpafeţe a temperaturii medii anualeaproximative pentru o creştere globală de 2°C

MEDIA DE +2°C

     S     U     R     S     A    :   N  a  t   i  o  n  a   l   C   l   i  m  a  t   i  c   D  a  t  a   C  e  n  t  e  r

   *   F  a   ţ   ă   d  e  m  e   d   i  a

  p  e  r   i  o  a   d  e   i   1   8   8   0  -   2   0   0   3

 

0 1 2 3 4 (°C)

TOP 10 CEI MAI CĂLDUROŞI ANI, LA NIVEL GLOBAL*

ANOMALIA

 TEMPERATURII GLOBALE

0.63°C

0.56°C

0.56°C

0.54°C0.51°C

0.47°C

0.40°C

0.40°C

0.38°C

0.37°C

CLASAMENTUL

1

2 (egalitate)

2 (egalitate)

45

6

7 (egalitate)

7 (egalitate)

9

10

ANUL

1998

2003

2002

20042001

1997

1995

1990

1999

2000

   ©   m

  a   l  t  e .  m  e   i  n  s   h  a  u  s  e  n   @  e  n  v .  e  t   h  z .  c

   h  ;   E   T   H   Z   ü  r   i  c   h   2   0   0   4

TEMPERATURILEÎNTRE 1850 ŞI 2005TOP 10 CEI MAI CĂLDUROŞIANI, LA NIVEL GLOBAL*

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

CLIMAIMPACTURITEMPERATURILE CRESC

2 CARE ESTE LIMITASUPORTABILĂA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE?

CE ÎNSEAMNĂ O CREŞTERE MEDIE A TEMPERATURII GLOBALE CU DOUĂ GRADE CELSIUS:

Zilnic afectăm echilibrulclimei, la nivel global, prinfolosirea combustibililor fosili(petrol, cărbune şi gaze natu-rale) în energie şi transport.Schimbările climaticene influenţează viaţa şi este

de aşteptat ca în următorii aniacestea să ducă la distrugereamultor medii naturale. Trebuiesă reducem semnificativ

poluarea cu gaze de seră,atât pentru a proteja mediul,cât și din rațiuni economice.Gazele de seră pe care dejale-am pompat în atmosferăau dus la creşterea tempera-turii globale cu 1,2-1,3˚C.Acest efect nu mai poate fischimbat nici dacă toateemisiile ar înceta imediat.Scopul politicii climaticear trebui să fie menținereacreşterii medii a temperaturiiglobale la un nivel mai micde 2°C peste nivelurile epociipre-industriale. O creșterede peste 2°C și pagubeleaduse ecosistemelor şi deze-chilibrul în sistemul climatic aravea impact dramatic. Avemfoarte puţin timp la dispoziţie,nu mai mult de douăzecide ani, în care ne putemschimba sistemul energeticpentru a atinge aceste ţinte.

   I  m

  p  r   i  m  a  t  p  e  m  a  t  e  r   i  a   l  r  e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 3/21

GHEŢARIICARE SE TOPESC

ANTARCTICA

GRADULDE TOPIREA GHEȚIIÎN GROENLANDA

20022991

       S      U       R       S      A     :

    A    C    I    A    A   r   c   t    i   c    C    l    i   m   a   t   e    I   m   p   a   c   t    A   s   s   e   s   s   m   e   n   t

EFECTE ÎN LANȚ

1. Gheața deschisă la culoare reflectă în mod ef icient energia solară.

2. Terenul descoperit este mai închisla culoare și absoarbe mai multă energie.

3. Pe măsură ce gheața se topește,este expus din ce în ce mai mult pământ.Acesta absoarbe mai multă căldură,ceea ce duce la topirea acceleratăa gheții.

4. Altitudinea la care se topește gheațase reduce, iar astfel se îngreuneazăprocesul de formare a gheții noi.

MARTORI

Intră pe http://www.projectthinice.org/ să afli mai multe despre traseul lor.

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

   ©    G

   P   /   M   O   R   G   A   N

   ©    G

   P   /   B   E   L   T   R   A

   ©    G

   P   /   D   E   A   G   O   S   T

   I   N   I

   ©    G

   P   /   F   A   L   K   H   E   L

   L   E   R   /   A   R   G   U   M

   ©    G

   P   /   A   S   L   U   N   D

1

23

4

EFECTULALBEDOAL GHEȚII

CLIMAIMPACTURITOPIREA GHEŢARILOR 

ŞI CREŞTEREA NIVELULUI MĂRILOR 

3 ZONA ARCTICĂ

Arctica fără gheaţă: urşiipolari, elefanţii de mare şiunele specii de foci şi păsărimarine ar dispărea dinsălbăticie. Renii vor muri defoame în masă, iar o urmareposibilă a topirii lumii lor dezăpadă va fi creşterea globalăa nivelului mării, de proporţiidevastatoare. Un nou raport, „Impacturile unei Arctici în încălzire: Evaluarea Impactu-lui Climatic asupra Arcticii”,este rezultatul a patru ani demuncă a 300 de oameni deștiință şi însumează

Noi și alarmante informațiidespre topirile de gheațădin calota Antarcticii de Vestarată că aceastase destabilizează, probabilca rezultat al încălziriioceanelor, și dacă acestproces continuă, prăbușireasa va contribui cu alți 5-7metri la creșterea niveluluimării. Când, în 1997,Greenpeace a publicatinformații despre spărturauriașă din stratul de gheațăLarsen B, din partea esticăa peninsulei Antarctice,am ajutat la tragerea sem-

nalului de alarmă asupra fap-tului că omenirea pompeazăgaze cu efect de seră

 în atmosferă și acest lucru începe să aibă impactla nivel global. Dar acela eraun bloc de gheață plutitor,care nu ar influența nivelulmării la nivel global.

Pe lângă gheața polară,din Alaska până în Alpi,din Himalaya până înPatagonia și din Colorado în muntele africanKilimanjaro, ghețarii montaniai lumii dispar rapid din cauzatemperaturii în creșteredin ultimele decenii.Acești ghețari stau,

de cele mai multe ori, la bazaaprovizionării locale cu apă,iar dispariția lor va ducela dezechilibrarea agriculturii,va provoca secete și se vaadăuga efectelor cauzate detopirea celorlalți ghețari.

(VEZI CASETA)

cunoştinţele noastre despreinfluențele schimbărilor cli-matice asupra Arcticii. Arcticase încălzeşte mult mai rapiddecât şi-ar fi închipuit cineva:aproape de două ori mai rapiddecât restul lumii, iar în unelelocuri, chiar şi mai rapid.Se topeşte nu doar calotapolară, dar și calota masivăa Groenlandei. Dacă totulse topeşte, rezultatul va fio creştere a nivelului măriicu 7 metri, la nivel global, înecând naţiunile insulareşi inundând aşezările costieredin toată lumea.Dacă schimbările climaticenu sunt oprite curând, formaşi mărimea ţărilor lumiiaşa cum le ştim astăzi vor fischimbate pentru totdeauna. 

Încălzirea globală declanșează anumiteprocese care acționează ca niște

 „răspunsuri pozitive“, accelerândși mai mult încălzirea globală, cât și pro-cese care încetinesc efectul de încălzire.Micșorarea stratului de zăpadă și gheață

 înseamnă că terenul rămas descoperitabsoarbe mai multă căldură și ducela accelerarea procesului de încălzire.

În mai 2005, suporterii Greenpeace, Lonnie Dupre și Eric Larsen s-au îmbarcatpentru a traversa în premieră Oceanul Arctic pe timp de vară, locul unde lumea se uneștela propriu, pentru a arăta pentru prima oară impactul încălzirii globale, unde efectelesunt cele mai grave. Echipa a vâslit, schiat, cățărat, tras sănii și a mărșăluit pe parcursulunei călătorii de 1996 de kilometri spre Polul Nord geografic și apoi mai departe spre InsulaEllesmere, cel mai nordic punct de uscat al Canadei. Oameni de știință renumiți s-au alăturat Greenpeace pe vasul Arctic Sunrise pentru a studia și documenta probe asupra evoluției

 încălzirii globale în Groenlanda.

   I  m

  p    i  m  a  t  p  e  m  a  t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 4/21

ASIAEUROPA AMERICILE

CINE ESTE DE VINĂ?

FURTUNIȘI INUNDAȚII

DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.OR G

   ©    G

   P

   ©    G

   P   /   S   U   T   T   O   N  -   H   I   B   B   E   R   T

   ©    G

   P   /   S   U   T   T   O   N  -   H   I   B   B   E   R   T

   ©    G

   P   /   B   A   R   R   E   T

   ©    G

   P   /   P   E   R   R   I   N   E

MARILE CATASTROFEMETEO & INUNDAȚIIPE DURATAA PATRUZECI DE ANI

PIERDERI ÎN MILIARDEDE DOLARI AMERICANI

PIERDERIECONOMICETOTALE

3002752502252001751501251007550250

1960-1969 1970-1979 1980-1989 1988-1997

ULTIMIIZECE ANI

PIERDERITOTALEASIGURATE

       S      U       R       S      A     :

    M    U    N    I    C    H

     R    E     G

    R    O    U    P     1

    9    9    9

       S      U       R       S      A     :

   S   T   O   T   T ,

   S   T   O   N   E   A   N   D   A   L   L   E   N ,

   C   O   N   T   R   I   B   U   Ț   I   A   U   M   A   N   Ă   L   A   V   A   L   U

   L

   E   U   R   O   P   E   A   N   D   E   C   Ă   L   D   U   R   Ă   D   I   N   2   0   0   3 ,

   R   E   V   I   S   T   A   N   A   T   U   R   E   |   V   O   L   4   3   2   |   2   D   E   C   E   M   B   E   R   2   0   0   4 ,

   P   G .

   6   1   1

MILIARDEUSD

CLIMAIMPACTURIFENOMENE METEO EXTREME

FIGURA 1 ANOMALIILE DE TEMPERATURĂ DIN IUNIE ȘI AUGUST(COMPARATIV CU MEDIA DIN PERIOADA 1961-90, ÎN GRADEKELVIN) ÎN REGIUNEA ARĂTATĂ. ÎN FIGURĂ APAR TEMPERATURILEOBSERVATE (LINIA NEAGRĂ, TEMPERATURILE CELE MAI JOASEILUSTRATE DE LINIA NEAGRĂ ÎNGROȘATĂ), TEMPERATURILEMODELATE DIN PATRU SIMULĂRI HADCM3, INCLUSIV ATÂTVALORILE NATURALE CÂT ȘI CELE ANTROPOGENICE PÂNĂ ÎN 2000(LINIA ROȘIE, VERDE, ALBASTRĂ ȘI TURCOAZ), ȘI RĂSPUNSULESTIMAT DE HADCM3 LA VALORILE PUR NATURALE (LINIAGALBENĂ). TEMPERATURA OBSERVATĂ DIN 2003 ESTE AFIȘATĂSUB FORMĂ DE STEA. DE ASEMENEA,LINIA ROȘIE, VERDEȘI ALBASTRĂ REPREZINTĂ TREI SIMULĂRI (INIȚIALIZATE ÎN 1999)INCLUSIV MODIFICĂRILE EMISIILOR DE GAZE DE SERĂ ȘI DE SULFPOTRIVIT SCENARIULUI SRES A2 PENTRU 210022. IMAGINEAAFIȘEAZĂ ANOMALIILE DE TEMPERATURĂ OBSERVATE ÎN VARAANULUI 2003, ÎN GRADE KELVIN.

   A  n  o  m  a   l   i   i   l  e   d  e   t  e  m  p  e  r  a   t  u  r   ă   (  g  r  a   d  e   K  e   l  v   i  n   )

Anul

În anii 1980, peste 700.000de oameni au murit din cauzafenomenelor meteo extreme,adică furtuni puternice,inundații și secete.

Anii 1990 s-au dovedit a fiși mai nefaști, pe măsurăce a crescut rapid frecvențadezastrelor naturale globale.

Furtunile puternicedin Europa, cum ar fi uraganulLothar din decembrie 1999,au înregistrat viteze ale vân-tului de peste 215 km/h,trecând prin Franța, Elvețiași Germania. Optzecide oameni au murit, au fostdistruse păduri întregiși au fost doborâți stâlpide înaltă tensiune.Numai pagubele din bunurileasigurate și distrusede această furtunăs-au ridicat la 9 miliardede dolari americani. Iernileușoare, cu ploi în locde zăpadă cresc probabilitateainundațiilor în Europa.Crește semnificativ numărulinundațiilor la nivelul râurilorși fluviilor europene precumRinul, Dunărea și Elba.

În Asia, inundațiile graveau afectat Nepalul, India,China, Vietnamul, Cambodgiași Bangladeshul. În varaanului 2004, două treimidin Bangladesh erau sub ape,alături de o mare partedin Assam și Bihar, în India.Peste 50 de milioanede oameni au fost afectațiși zeci de mii de oameniau suferit de diaree,pentru că apele din canalizares-au amestecat cu apeleinundațiilor. O inundațiedevastatoare, similară,se petrecuse doar cu șase ani în urmă, în 1998. A fostafectată recolta principalăde orez, care depindeade muson, și în jur de 20de milioane de oameniau avut nevoie de ajutoarealimentare pentru cel puținprima parte a următoarelor12 luni.

Furtuni vijelioaseși maree tot mai înalte Combinația de creșterea nivelului mării și intensifi-carea furtunilor violente auun efect devastatorpentru insulele joase,cum este statul-insulă Kiribati,din Pacific, unde oameniitrăiesc pe un teren aflatla doar la un metru sau doideasupra nivelului mării.

Până acum era foarte greude dovedit că un evenimentmeteo extrem, singular, a fostprovocat de schimbărileclimatice, și a trebuitsă ne bazăm pe variațiilestatistice ale înregistrăriloristorice pentru a arătacare sunt cauzele posibile.Acum, însă, oamenii de științăde la Centrul Hadleyși de la Universitatea Oxforddin Marea Britanie au arătat

 într-o lucrare de referințăcă valul de căldură din Europadin vara anului 2003,care a ucis zeci de miide oameni este 50 % efectulschimbărilor climatice indusede oameni, și că pânăla mijlocul acestui secol,verile precum cea din 2003vor deveni „normale“ sau medii. 

Printre diferitele tipuride dezastre naturale,inundațiile, furtunile tropicale,secetele și cutremurele au fostcele mai distructive, urmatede alunecări de teren și fur-tuni. Câteva milioanede oameni au rămas fărăcase, s-au îmbolnăvit,au suferit pierderi economiceși tragedii personale.Tot mai multe dovezi indicăfaptul că schimbările climatice

duc la creșterea frecvențeifurtunilor puternice - cum ar fisuccesiunea fără precedenta patru taifunuri în decursde doar trei săptămâni,ce a ucis peste 2.000de oameni în Filipinela sfârșitul anului 2004.

   I  m

  p  r   i  m  a   t  p  e  m  a   t  e  r   i  a   l  r  e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 5/21

*

*

AGRICULTURA

AMERICILE

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

   ©   G   P   /   T   H   O   N   G   M   A

   ©   G   P   /   J   E   H   N   I   C   H   E   N

   ©   G   P   /   B   A   R   R   E   T

   ©   G   P

   ©   G   P   /   S   W   A   N   S   B   O   R   O   U   G   H

   ©   G   P   /   S   H   I   R   L   E   Y

10

5

0

-5

-10

-15

-20

ȚĂRI DEZVOLTATE TOTAL MONDIAL ȚĂRI ÎN CURS DE DEZVOLTARE

SCHIMBAREA ÎN PRODUCȚIADE CEREALE SUB TREI SCENARIIDIFERITE DE MODEL CLIMATIC

GLOBALPROCENTE DE LA BAZA ESTIMATĂ ÎN 2060

   E   F   E   C   T   E   L   E   C   L   I   M   E   I   E   X   C   L   U   S   I   V

   P   L   U   S   E   F   E   C   T   U   L

   F   I   Z   I   O   L   O   G   I   C   A   L   C   O   2

   P   L   U   S   A   D   A   P   T   A   R   E

   N   I   V   E   L   U   L   1

   P   L   U   S   A   D   A   P   T   A   R   E

   N   I   V   E   L   U   L   2

GISS: INSTITUTULDE STUDII SPAȚIALEGODDARD

SCENARIUL GISS

LABORATORULGEOFIZIC DE DINAMICAFLUIDELOR

SCENARIUL GFDL

BIROULMETEOROLOGICAL MARII BRITANII

SCENARIUL UKMO

GFDL:

UKMO:

       S      U       R       S      A     :

   U   N   E   P   Ș   I   W   M   O   C   A   M   B   R   I   D   G   E   P   R   E   S   S   U   N   I   V   E   R   S   I   T   Y   1   9   9   5

GCM: MODEL CLIMATIC GLOBAL

NOTE: NIVELUL 1 DE ADAPTARE A INCLUSSCHIMBĂRI ÎN VARIETATEA CULTURILORDAR NU ASUPRA CULTURII, LA MAI PUȚINDE O LUNĂ DE LA PLANTARE ȘI CANTITATEADE APĂ APLICATĂ PENTRU ZONE DEJAIRIGATE.

NIVELUL 2 DE ADAPTARE, A MAI INCLUSSCHIMBĂRI LA NIVELUL TIPULUIDE CULTURĂ CULTIVATĂ, SCHIMBĂRILE

LA NIVELUL ÎNGRĂȘĂMINTELOR UTILIZATE,SCHIMBĂRI DE PLANTARE PE O DURATĂDE PESTE O LUNĂ ȘI EXTINDEREA IRIGAȚIEICĂTRE ZONELE ANTERIOR NEIRIGATE.

FLUXUL ISTORIC AL FLUVIULUI COLORADOȘI CONSUMUL DE APĂ DIN BAZINULSUPERIOR ȘI INFERIOR ȘI DIN MEXIC

ÎN RETRAGERE

30

25

20

15

10

5

01906 1912 1918 1924 1930 1936 1942 1948 1954 1960 1966 1972 1978 1984 1990 1996

FLUX NATURAL TREND LINEAR

   M   I   L   I   O   A   N   E   D   E   P   I   C   I   O   A   R   E  -   A

   C   R   U   *   P   E   A   N

*1 milion de picioare-acru reprezinta echivalentul a 1,23 miliarde demetri cubi

CONSUMULDIN BAZINULSUPERIOR

CONSUMULDIN BAZINULINFERIOR

CONSUMULMEXICULUI

PIERDERILE DINSISTEM

O CREȘTERE MODESTĂ A TEMPERATURILORFAȚĂ DE ANII 1950 A REDUS Z ĂPEZILEDE PRIMĂVARĂ ÎN TOT VESTUL

1950-2000

SCĂDERE CREȘTERE

60%45%30%15%

CLIMAIMPACTURIAGRICULTURA ŞI SECETA

5 Înainte de 1970, aproximativ15% din suprafața pământuluiera supusă secetei în oricemoment. Acum acel procenteste de aproximativ 30%și este în creștere. Lipsa apeiduce la lipsa alimentelor.

Schimbările climaticereprezintă un mare riscpentru argicultură. Multe țări în curs de dezvoltare ar puteapierde peste o cincimedin producția culturilor, acestlucru având consecințeserioase asupra securității ali-mentare. Prețurile la alimentevor crește, iar în majoritatearegiunilor tropicale și sub-tropicale recoltele la cerealevor fi scăzute. Caniculava afecta animalele și valurilede căldură vor produce maripagube asupra culturilor agri-

cole. Pe termen scurt, câtevațări în curs de dezvoltarear putea avea un câștigde pe urma temperaturilor în creștere, pentru căva crește producția agricolă,dar peste 90% din proiecțiaacestor câștigurise va înregistra în Rusiași Canada. 65 de țări în cursde dezvoltare,

Căderile reduse de zăpadăpe timpul iernii, în munțiidin America de Nord-Vest,provoacă probleme majoreecosistemelor, așezărilorumane și agriculturii, toatefiind dependente de topireazăpezilor, care asigură o mare

parte din aprovizionareacu apă. Principalele regiuniagricole din Californiași orașele mari precumLos Angeles, sunt deja afec-tate, iar curând situațiase va înrăutăți și mai mult.Din cauza nivelurilor scăzuteale zăpezii din utlima iarnă,s-au instituit deja planuride raționalizare a apei în multe părți din vestulAmericii.

În aceste țărise înregistrează o scăderede 33 de milioane de tonede producție agricolă

totală, creând un decalajde alimente de 15 milioanede tone. Numărulpersoanelor subnutritear putea crește drastic,odată cu schimbărileclimatice.

*Multora din aceste țările lipsesc resurselepentru a produce suficientealimente și adesea nu aurezerve de valută străinăpentru a finanța importurilealimentare.

Multe din aceste țări nu auo securitate alimentarăși sunt sărace.

 în care locuiește circa jumătate din populația în cursde dezvoltare a lumii,vor pierde aproximativ280 de milioane de tonede producție potențialăde cereale. În ansamblu,sunt peste 40 de țări „în pierdere“, din Africa,America Latină și Asia,cu populații de peste2 miliarde, din care 450de milioane de oamenisunt subnutriți.

Deșerturile se extind, tem-

peraturile crescând din cauzaschimbărilor climatice.Secetele sărăcesc oamenii în Africa, Asia centrală, nordulIndiei și America de Sud.Fermierii din Europa centralăși de sud pierd mare partedin recolte din cauza verilorextrem de uscateși călduroase.

   I  m

  p  r   i  m  a  t  p  e  m  a  t  e  r   i  a   l  r  e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 6/21

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

   ©    G

   P

   ©    G

   P   /   B   O   L   L   I   N

   G   E   R

   ©    G

   P

   ©    G

   P   /   G   R   A   C   E

CLIMAIMPACTURI

ÎNĂLBIREA CORALILOR 

6 În prezent, recifurile de coralisunt cele mai spectaculoaseși diversificate ecosistememarine de pe planetă.Complexe și productive, reci-furile de corali găzduiesc sutede mii de specii. Sunt celebrepentru extraordinara lorfrumusețe naturală, diversitatebiologică și productivitateridicată. Pe lângă frumusețealor, recifurile de coraliau un rol esențial în formarea

ecosistemelor care au ocupatoceanele noastre tropicale în ultimii 250 de milioanede ani. De asemenea, recifurile

de corali reprezintă o resursăfoarte importantă pentruoameni prin rolul pe care îl ocupă în turism, pescuit,furnizare de materialede construcție și protecțiecostieră. La nivel global, mulțioameni depind parțialsau total de recifurile de coralipentru a supraviețui. Numaiturismul generează anualmiliarde de dolari pentru țăriledin vecinătatea recifurilor

de corali. Zonele de pescuitdin recifurile de corali suntde asemenea importante, din-colo de prosperitatea monetară

pe care o generează și sunto sursă esențială de proteinepentru multe milioanede oameni din cele mai săracețări ale lumii. De exemplu,25% din captura de peșteprinsă în țările în cursde dezvoltare este furnizatăde pescăriile recifurilorde corali. Zece la sutădin Marea Barieră de Coralia Australiei a dispărut deja.Dacă temperatura continuă

să crească în același ritm, întregul recif ar putea dispărea în 50 de ani.

La fel ca ghețarii și calotade gheață polară, coralii suntfoarte sensibili la temperaturăși sunt un foarte bun indicatordirect al impactului globalal schimbărilor climatice. Până șio creștere mică a temperaturii,de 1°C peste maximumul atins

pe timp de vară, poate provoca înălbirea coralilor. Temperaturilemărilor tropicale au crescut cu1°C în ultimii 100 de ani, iar pre-viziunea este că vor crește lao rată de 1-2°C. Moartea în masăa coralilor urmează din ce în cemai frecvent procesului de albire.

CREȘTEREA TEMPERATURIGLOBALE CU +2°C UCIDERECIFURILE DE CORALI

CE ESTEALBIREA CORALILOR?

Înălbirea coralilor este o afecțiune care poate dăuna și ucide recifuri întregi de corali.Coralii conțin alge microscopice numite zooxanthellii care furnizează coralului nutrimenteși le dau acele culori intense. Creșterea temperaturilor oceanelor afectează coralii,iar aceștia expulzează zooxanthelliile și se „înălbesc“. Astfel, dacă algele nu se întorc

 în țesutul coralului, acesta va muri. 

Cea mai probabilă perspectivă este că înălbireaîn masă, care duce la moartea coralilor, va deveni o realitate tot mai frecventă în rândul recifurilor australiene de corali în următoarele decenii.AL TREILEA RAPORT DE EVALUARE DIN CADRUL PANELULUI INTERGUVERNAMENTAL DESPRE SCHIMBAREA CLIMATICĂ , 2001    I  m

  p    i  m  a  t  p  e  m  a  t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 7/21

       S      U       R       S      A     :

    D   r .    J   o   a   c    h    i   m     N

    i   t   s   c    h

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

CLIMASOLUȚIIENERGIE CURATĂ NELIMITATĂ

7 LUMINA SOARELUIDEVINE ENERGIE

Natura oferă o largă varietatede posibilități de producerea energiei. În principal,este o problemă de convertirea luminii, vântului, apeiși biomasei în electricitate,căldură sau energie, într-un mod cât mai eficace,prietenos cu mediul și eficientposibil din punct de vedereal costurilor.

În total, soarele strălucește în medie, în întreaga lume,cu o putere de un kilowattpe metru pătrat.După rezultatele Asociațieide Cercetare pentru EnergieSolară, energia țâșneștedin surse regenerabilede energie într-o cantitatede 3078 de ori mai maredecât cererea mondialăactuală. Într-o singură zi,soarele produce suficientăenergie cât să satisfacănevoia de electricitate a lumiipentru opt ani. Numai un pro-cent din potențialul deținutde resursele regenerabileeste accesibil tehnologic.Potrivit oamenilor de științăși industriei energiei solare,acest procentaj de resurseregenerabile accesibile tehniceste suficient pentru a furnizaaproape de șase orimai multă energie decâtare nevoie lumea actuală.

Energia care poate fi accesatăcu ajutorul tehnologiei actualear fi în total de 5,9 ori mai maredecât cererea generală de energie.

TEHNOLOGIAACCESIBILĂÎN PREZENT

POTENȚIALULSURSELOR DEENERGIE

REGENERABILĂFAȚĂ DE CERERE

ENERGIA SOLARĂ:DE 2850 DE ORIMAI MARE

TOATE SURSELE DE ENERGIE REGENERABILĂ AR FURNIZA DE 3078 ORI MAI MULTĂ

ENERGIE DECÂT CEREREAACTUALĂ GLOBALĂ

ENERGIA EOLIANĂ:

DE 200 DE ORIMAI MARE

HIDROENERGIA:O DATĂ

ENERGIAGEOTERMALĂ:DE 5 ORI MAI MARE

BIOMASA:DE 20DE ORIMAI MARE

ENERGIA VALURILOR ȘI A MAREELOR:DE 2 ORI MAI MARE

Soarele

Căldura geotermală

Vântul

Biomasa

Puterea hidrodinamică

Puterea oceanelor

de 3,8 ori

o dată

de 0,5 ori

de 0,4 ori

de 0,15 ori

de 0,05 ori

   I  m

  p    i  m  a  t  p  e  m  a  t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 8/21

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

1. LUMINA (FOTONI)

2. GRILAJUL DE CONTACT FRONTAL

3. STRAT ANTI-REFLEX

4. SEMICONDUCTOR DE TIP N

5. STRUCTURA DE MARGINE

6. SEMICONDUCTOR DE TIP P

7. CONTACTUL DIN SPATE

1

2

3

4

5

6

7

   ©    G

   P   /   M   O   R   G   A   N

   ©    G

   P   /   B   E   L   T   R   A

   ©    G

   P   /   K   A   I   S   E   R

   ©    G

   P   /   M   I   Z   U   K   O

   S   H   I

CLIMASOLUȚIIENERGIA SOLARĂ FOTOVOLTAICĂ

8 TRANSFORMAREALUMINII SOLAREÎN ELECTRICITATE

Radiația solară disponibilăla nivel planetar este maimult decât suficientă pentrua satisface o cerere crescutăpentru sistemele de energiesolară. Proporția razelorsolare care ajung la suprafațapământului este suficientăpentru a furniza, la nivel

global, de 3.000 de ori maimultă energie decât putemfolosi. În medie, fiecaremetru pătrat de pământ esteexpus la suficientă luminăpentru a produce 1.700 kWhanual.

ELECTRICITATEASOLARĂ – CELULELEFOTOVOLTAICE

Lumina soarelui esteconvertită direct în electrici-tate. Curentul direct (CD)produs este fie stocat în baterii sau convertit în curent alternativ (CA)pentru rețea, printr-unconvertor CA. În ritmul actualde consum, Germania și-arputea satisface cam o treimedin nevoile de electricitate

folosind celulele fotovoltaicedacă s-ar instala panourisolare pe toate suprafețelede acoperișuri folosibile.Un studiu numit GenerațiaSolară, efectuat de Green-peace, în colaborarecu industria europeanăde celule fotovoltaice, a con-

cluzionat faptul că până în 2020, totalul energieisolare generate în întreagalume ar putea ajungesă furnizeze electricitatepentru mai mult de un miliardde oameni.

INFORMAȚIIDESPRE TEHNOLOGIE

Timpul necesar pentru a recupera investiția inițială:  între unul și trei ani(depinde de zona climatică/numărul de ore însorite pe an).

Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate surselenaturale de energie ar putea furniza de 3078 ori mai mult decât necesarul global de energie.

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie care ar putea fi accesatăcu tehnologia curentă ar furniza de 5,9 ori mai mult decât cererea generală de energie.

ar putea furniza de 2850 ori mai mult decâtcererea globală curentă de energie.ENERGIA SOLARĂ DIRECTĂ

poate furniza de 3,8 ori mai multă energie decât cererea globală actualăde energie.SOARELE

   I  m

  p    i  m  a  t  p  e  m  a  t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 9/21

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

   ©    G

   P

   ©    G

   P

   ©    G

   P   /   N   O   V   I   S

CLIMASOLUȚIICENTRALE SOLARE TER MALE

9 ELECTRICITATE:

CENTRALE ELECTRICEPE BAZĂ DE ENERGIETERMICĂ SOLARĂ

Oglinzi de dimensiuni mariconcentrează lumina soarelui într-o singură linie sau punct.Căldura generată acolo estefolosită pentru a genera abur.Acest abur fierbinte, aflat subpresiune, este folosit pentru

a pune în mișcare turbine,care generează electricitate.În regiunile scăldate de soare,centralele pe bază de căldurăsolară pot garanta producția

unei mari cote din cerereade electricitate. Studiul Cen-tralele electrice pe bază decăldură solară 2020, creatde Greenpeace în colaborarecu reprezentanții industrieienergiei solare din Europaa ajuns la concluzia că,până în anul 2020, cantitateade energie solară generată în întreaga lume ar puteacrește la 54 de miliardede kilowatti-oră. În 2040,peste 40% din cererea globalăde electricitate ar puteaproveni din centralele electricesolare termale.

Reflectoare cu oglinzi parabolice în formă adâncită sunt folositepentru a concentra lumina solarăpe tuburi receptoare eficientedin punct de vedere termic,plasate în linia focală. În acestetuburi circulă un lichid termicde transfer, de exemplu ulei termicsintetic. Încălzit la aproximativ400°C de către razele solareconcentrate, acest ulei este apoipompat printr-o serie de schimbătoaretermice pentru a produce abursupraîncălzit. Aburul este transformat

 în energie electrică într-un generatorconvențional cu turbină de abur, care fie este o parte dintr-un circuitconvențional de abur, fie integrat

 într-un ciclu combinat de turbinăcu gaz și abur.

CANALPARABOLIC

INFORMAȚIIDESPRE TEHNOLOGIE

Timpul necesar pentru a recupera investiția inițială:aproximativ cinci luni.

Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate surselenaturale de energie ar putea furniza de 3078 ori mai mult decât necesarul global de energie.

ar putea furniza de 2850 ori mai mult decâtcererea globală curentă de energie.ENERGIA SOLARĂ DIRECTĂ

poate furniza de 3,8 ori mai multă energie decât cererea globală actualăde energie.SOARELE

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie care ar putea fi accesatăcu tehnologia curentă ar furniza de 5,9 ori mai mult decât cererea generală de energie.

   I  m

  p    i  m  a  t  p  e  m  a  t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 10/21

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

   ©    G

   P   /   F   R   A   N   K   E   N

   ©    G

   P   /   M   I   Z   U   K   O

   S   H   I

   ©    G

   P   /   K   A   I   S   E   R

CLIMASOLUȚIIENERGIA SOARELUI FOLOSITĂPENTRU ÎNCĂLZIRE ȘI R ĂCIRE

10COLECTOARE SOLARETERMALE

APĂ CALDĂPENTRU UZ CASNICȘI ÎNCĂLZIREASPAȚIILOR DE LOCUIT

Sistemele solare termale

se bazează pe un principiusimplu, cunoscut de secole:soarele încălzește apadintr-un vas închis la culoare.Tehnologiile solare termalecare se află în prezentpe piață sunt eficienteși foarte sigure, furnizândenergie solară pentru o gamă

largă de aplicații, de la apăcaldă pentru uz casnic și în-călzire în spații rezidențialeși clădiri comerciale, la în-călzirea piscinelor, răcireasistată solar, căldură pentruprocesele industriale și desa-linizarea apei potabile.

RĂCIREAASISTATĂ SOLAR 

Răcitoarele solare folosescenergia termică pentrua răcori și/sau dezumidificaaerul într-un mod similarunui frigider sau aparatde aer condiționat obișnuit.Această instalație estepotrivită energiei termalesolare, pentru că cererea

pentru sisteme de răcire estemai mare atunci cândsoarele bate mai puternic.Posibilitatea răcirii cu energiesolară a fost demonstratăcu succes. În viitor, aceastătehnologie va fi folosităpe scară largă, costurile fiind

Soarele reprezintă bazapentru aproape toateprocesele naturale, inclusivpentru viața umană. Va con-tinua să furnizeze energiegratuită, curată și abundentă,disponibilă peste tot acum

și în viitoarele miliarde de ani.Exploatarea la maximuma energiei termale solare esteun pas necesar în asigurareaunei surse sustenabilede energie și protejareaplanetei și a sănătatățiigenerațiilor viitoare.

reduse, în special pentru sis-temele de dimensiuni reduse.

Producția de apă caldă pentruconsum casnic este cea maicomună aplicație pentru ener-gia termică solară dinprezent. În unele țări devineo caracteristică comunăa clădirilor rezidențiale.

În funcție de condițiileși configurațiile sistemului,aproape până la 100%din nevoile de apă caldă pot fisatisfăcute de energia solară.Sistemele mai mari pot aco-peri, în plus, o partesubstanțială din energia

necesară pentru încălzire.Există două tipuri principalede tehnologie:

substanța absorbantădin tuburile cu vid capteazăradiația de la soareși încălzește lichidul din inte-rior, la fel ca într-un panousolar plat. Radiațiasuplimentară este captatădin reflectorul din spatele

tuburilor. Indiferentde unghiul razelor solare,forma rotundă a tubuluide vacuum permite soareluisă ajungă direct la absorbant.Chiar și pe timp noros, cândlumina vine din mai multeunghiuri simultan, tubul

colector cu vacuum poate fifoarte eficient.

este practic o cutie cu capacde sticlă ce stă pe acoperișca o lucarnă. În această cutiese află o serie de tuburide cupru, cu nervuri de cupruatașate. Întreaga structurăeste acoperită cu o substanțăneagră menită să captezerazele soarelui. Aceste raze

 încălzesc un amestec de apăși antigel, care circulă de lacolector la încălzitorul de apădin pivniță.

INFORMAȚIIDESPRE TEHNOLOGIE

Timpul necesar pentru a recupera investiția inițială:  între unul și doi ani(depinde de zona climatică/numărul de ore însorite pe an).

Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate surselenaturale de energie ar putea furniza de 3078 ori mai mult decât necesarul global de energie.

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie care ar putea fi accesată

cut

ehnologia curentă ar furniza de 5,9 ori mai mult decât cererea generală de energie.

ar putea furniza de 2850 ori mai mult decâtcererea globală curentă de energie.ENERGIA SOLARĂ DIRECTĂ

poate furniza de 3,8 ori mai multă energie decât cererea globală actualăde energie.SOARELE

Tuburile cu vid: 

O sursă inepuizabilăde energie pentru viitorul nostru

Panoul solar colector plat

   I  m

  p    i  m  a  t  p  e  m  a  t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 11/21

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

1. PALETA ROTORULUI

2. REGLAJUL PALETEI3. NACELĂ

4. AXUL ROTORULUI

5. MĂSURĂTOR INTENSITATE VÂNT

6. GENERATOR

7. SISTEMUL DE CONTROL

8. LIFT

1

2

3

4

5

6

7

8

   ©   G   P   /   O   N   E   D   I   T   I   O   N   /   D   A   N   T   O   W   E   R   S

   ©   G   I   L   L   B   E   R   G

   /   G   P

   ©   G   P   /   J   A   C   K   S   O   N

   ©   Z   E   N   I   T   /   G   P

CLIMASOLUȚIIVÂNTUL

11

INFORMAȚIIDESPRE TEHNOLOGIE

Timpul necesar pentru a recupera investiția inițială: în jur de patru,până la șapte luni

Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate surselenaturale de energie ar putea furniza de 3078 ori mai mult decât necesarul global de energie.

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie eoliană care ar putea fi accesată

cu tehnologia curentă furnizează ar furniza de 5,9 ori mai mult cererea generală de energie.

ar putea furniza în total de 200 de ori mai multă energiedecât cererea globală actuală.VÂNTUL

ar putea fruniza de 0,5 ori mai multă energie decât cererea globală actuală.VÂNTUL

VÂNTULSE TRANSFORMĂÎN ENERGIE

A sosit timpul pentru energiaeoliană. Este sursa de energiecu cea mai mare dezvoltareglobală, o tehnologie curatăși modernă care ne dăun crâmpei de speranțăpentru un viitor bazatpe tehnologie sustenabilă,nepoluantă. În ultimul deceniu

s-au făcut progrese enorme.Energia eoliană a depășitde mult stadiul prototipurilorde acum 20 de ani. Turbineleeoliene de astăzi suntreprezentantele tehnologieiultra-moderne – modulare,

foarte ușor de instalat șide livrat. Capacitatea turbinelorvariază între câțiva kW și peste3500 de kW, cea mai mareturbină având peste 100 demetri înălțime. Parcurile mo-derne de centrale eoliene dinziua de azi pot avea de la ca-pacitatea unei singure turbinepână la câteva sute de MW. Pu-terea vântului poate furnizade 200 de ori mai multă energiedecât este necesar în lume, în prezent. Un studiu numit

Windforce 12 (Puterea Vântu-lui), elaborat de Greenpeace încolaborare cu reprezentanțiiindustriei energiei eoliene dinEuropa, a relevat faptul căpână în 2020, energia generatăde vânt, captată la nivel global,va crește cu 12%.

Centralele eoliene terestre folosesc, în principal, turbinecu trei pale pentru a captaenergia vântului; o singurăturbină mare poate producedestulă energie pentru aproxi-mativ 1.000 de gospodării.Turbinele pot opera nu doar în zonele costiere, ci și în țăridin interiorul continentelorsau fără zone costiere, inclu-siv regiuni precum Europa

Centrală și de Est, America deNord și de Sud, Asia Centrală.

Centralele eoliene marinesunt instalate lângă largulmării, în parcuri eoliene.Aceste parcuri folosescde asemenea turbine cu treipale, care sunt ancoratepe fundul oceanului.

În Danemarca, un parc eolianconstruit în anul 2002folosește 80 de turbinecare produc destulă electrici-tate pentru un orașcu o populație de 150.000de locuitori.

Centralele eoliene mai micipot produce energie în modeficient în zone care altfelnu au acces la electricitate.În mod normal, electricitateaeste stocată în baterii. O nouătehnologie de folosire a energieieoliene se dezvoltă în prezent,destinată special orașelor cuo densitate mare a populației,unde clădirile sunt practic îngrămădite una peste alta.Această nouă tehnologie a fostporeclită „turbina urbană”.

   I  m

  p    i  m  a  t  p  e  m  a  t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 12/21

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

1. MIXER ÎNCĂLZIT

2. CONTAINER PENTRU FERMENTARE

3. DEPOZITAREA BIOGAZULUI

4. MOTOR CU ARDERE

5. GENERATOR

6. DEPOZITAREA RESTURILOR

1

2

3

546

   ©    L

   A   N   G   R   O   C   K

   /   Z   E   N   I   T   /   G   P

CLIMASOLUȚIIBIOMASA

12

INFORMAȚIIDESPRE TEHNOLOGIE

Timpul necesar pentru recuperarea investiției inițiale pentru producereade energie și/sau căldură:  în jur de trei - şase luni.

Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate surselenaturale de energie ar putea furniza de 3078 ori mai mult decât necesarul global de energie.

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie care ar putea fi accesată

cu tehnologia curentă ar furniza de 5,9 ori mai mult decât cererea generală de energie.

ar putea furniza un total de 20 de ori mai multă energie decât cerereaglobală curentă de energie.BIOMASA

ar putea fruniza de 0,4 ori mai multă energie decât cererea globală actuală.BIOMASA

BIOMASADEVINE ENERGIE

Biomasa este un termen foartegeneral, folosit pentru a des-crie o materie de originebiologică recentă, care poate fifolosită drept sursă de energie.Ca atare sunt incluse: lemnul,cerealele, algele și alte plante,cât și resturile agricoleși forestiere. Biomasa poate fi împărțită mai departe dupăterminologii specifice, termenidiferiți definind o categoriediferită de folosință a bioma-sei: încălzire, generarede energie (electricitate)sau transport.

De aici și termenul „bioenergie” pentru sistemele energeticepe bază de biomasă,care produc căldură și/sau elec-tricitate și „biocombustibili” pentru combustibilii lichizifolosiți în transport. Bioenergiapoate fi folosită și la răcire,folosind răcitoare cu absorbțiecare funcționează pe bazaaceluiași principiuca și un frigider.

 În multe feluri, biomasa poate fi considerată o formăde energie solară stocată.Energia soarelui este „capturată” prin procesul de fotosint eză din plantele vii .

Biomasa conține mari cantitățide energie stocată,care este comercializatădin ce în ce mai mult, surselebiologice de energiesunt regenerabile, ușorde stocat, iar emisiile de CO2 sunt neutre, ceea ce înseamnăcă nu afectează clima.Biomasa include resturilebiologice, cum ar fi resturilerezultate din agriculturăși exploatarea pădurilor,cât și cereale cultivatesustenabil, cum ar fi semințelede rapiță, ori biogazul(metanul).

Electricitate: centraleleelectrice pe bazăde biomasă funcționeazăpractic ca și cele care folosescgaz natural sau cărbune, doarcă în cazul biomasei, combus-tibilul trebuie procesat înaintede a fi ars. Aceste centraleelectrice nu sunt nici pe de-parte la fel de mari ca celepe cărbuni, deoarececombustibilul trebuie să fie

disponibil cât mai aproapede centrală.

Încălzire: centraleleelectrice cu biomasădescrise în stânga ar trebuisă utilizeze mereu călduraprodusă la arderea combusti-bilului. Aceste tipuri de cen-trale sunt numite centralecare combină energiași încălzirea, sau centrale decogenerare (CHP). Sistemelemai mici de încălzire, cumar fi încălzirea prin pelete

sau granule, pot fi folosite în locuințele individuale.Încălzirea prin granulefolosește drept combustibilbucățele mici de resturide lemn presate, în locde petrol sau gaze naturale.

   I  m

  p    i  m  a   t  p  e  m  a   t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 13/21

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT:SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

1. POMPĂ

2. SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ (PRODUCE ABUR)

3. TURBINĂ DE GAZ

4. GAURA DE FORAJPENTRU INJECIA APEI RECI

5. GENERATOR

6. CONTAINER DE DEȘEURI

12 3

45

   ©    C

   O   B   B   I   N   G   /   G

   P

   ©    L

   A   N   G   R   O   C   K

   /   Z   E   N   I   T   /   /   G   P

CLIMASOLUȚIIENERGIA GEOTERMALĂ

13

INFORMAȚIIDESPRE TEHNOLOGIE

Timpul necesar pentru a recupera investiția inițială: Pentru electricitate nu suntdate disponibile. Pentru încălzirea cu ajutorul energiei geotermale - între șapte și zece luni.

Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate surselenaturale de energie ar putea furniza de 3078 ori ori mai mult decât necesarul globalde energie.

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie care ar putea fi accesatăcu tehnologia curentă ar furniza de 5,9 ori mai mult decât cererea generală de energie.

ar putea furniza în total de 5 de ori mai multăenergie decât cererea globală actuală.ENERGIA GEOTERMALĂ

ar putea acoperi cererea globală actuală de energie.ENERGIA GEOTERMALĂ

CĂLDURAPĂMÂNTULUIDEVINE ENERGIE

Energia geotermală estecăldura (terma) care provinedin pământ (geo). Estede fapt energia termalăconcentrată în rociși în fluidul care umplespărturile și porii din rocacrustei pământului. Calculelearată că pământul, care inițialera topit în întegime, s-a răcitși a devenit complet solidcu multe mii de ani în urmă,fără ajutorul altei energiiadiționale față de ceaa Soarelui.

În majoritatea zonelor,această căldură atingesuprafața într-o stare foartedifuză. Cu toate acestea,datorită anumitor procesegeologice, anumite resursegeotermale s-au acumulat în anumite zone, inclusivpartea vestică a SUA, Europade Vest, Centrală și de Est,Islanda, Asia și NouaZeelandă. Aceste resursepot fi clasificate astfel:de temperatură joasă(mai puțin de 90°C),de temperatură moderată(90°C - 150°C),și temperatură înaltă(peste 150°C). Categoriade folosință este și ea diferită

 în funcție de temperatură.Resursele de temperaturimari sunt folosite în generaldoar pentru generareade curent electric. Generareatotală actuală curentă însumează aproximativ8.000 MW – cam cât 8centrale mari de cărbunisau centrale nucleare.Resursele geotermalede temperatură scăzutăși moderată pot fi împărțite în două categorii: uz directși pompe de căldură fixatepe sol.

Electricitate: Centraleleelectrice geotermale folosesc căldura naturalăa pământului la vaporizareaapei. Aburul astfel obținutpune în mișcare o turbină,care produce electricitate.În Noua Zeelandă și Islandaaceastă tehnică se foloseștede zeci de ani pe scarălargă. În Germania, undepentru a ajunge la tempera-turi suficient de mari trebuieforat mulți kilometri în adâncime, aceastătehnologie se află încă

 în primele stadii de aplicare.În prezent se dezvoltădiferite sisteme de valorifi-care a energiei geotermale.

Căldură: centralele și încălzirea pe bazăde energie geotermală necesită temperaturimai joase decât generarea electricității. Apa încălzită geotermal este folosită direct pentru încălzire.

   I  m

  p    i  m  a   t  p  e  m  a   t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 14/21

(Sursa: http://www.eere.energy.gov/RE/ocean_wave.html)DESIGN: KÏ DESIGN, CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.O RG

1. INTRÂND

2. SITĂ

3. GENERATOR

4. TURBINĂ

5. CAP

6. EVACUARE

12

3

4

5

6

   ©    G

   R   A   C   E   /   G   P

CLIMASOLUȚIIAPA

14

INFORMAȚIIDESPRE TEHNOLOGIE

Timpul necesar pentru a recupera investiția inițială:nouă până latreisprezece luni.

Potențialul total al ansamblului surselor naturale de energie: toate surselenaturale de energie ar putea furniza în total de 3078 ori mai mult decâtnecesarul globalde energie.

Tehnologia accesibilă astăzi: cantitatea de energie care ar putea fi accesatăcu tehnologia curentă ar furniza de 5,9 ori mai mult decât cererea generală de energie.

ar putea acoperi de doua ori cererea globală actualăde energie.

ar putea acoperi cererea actuală globală de energie.

ENERGIA OCEANELOR 

ENERGIA HIDRODINAMICĂ

ENERGIA OCEANELOR 

ENERGIA HIDRODINAMICĂ

ar putea acoperi de 0,15 ori cererea globală actuală de energie.

ar putea acoperi de 0,05 ori cererea globală actualăde energie.

HIDROENERGIADEVINEELECTRICTATE

De milenii, roțile de apăau pus în mișcare mori,iar morile au măcinat grâul.În ultimul secol, apa a fostfolosită pentru a produceelectrictate. Astăzi, în jurde o cincime din electricitateafolosită în lume este produsăde energia hidrodinamică.Hidrocentralele mari, cu ba-rajele lor din beton și mari întinderi de apă stătătoareau efecte negative asupranaturii și de aceea

Greenpeace nu sprijină dez-voltarea lor. Cu toate acestea,centralele electrice mai mici, „din goana râului” , care suntturbine alimentate de o partea apei curgătoare dintr-unrâu, pot produce electricitateprintr-un procedeu prietenoscu mediul. Hidroenergiaexploatată la o scară maimică nu este doar o versiuneredusă a unei hidrocentralemari. Este nevoie de unechipament special pentrua îndeplini cerințele esențiale în ceea ce privește simpli-tatea, fiabilitateași întreținerea ușoară de cătrepersoane nespecializate.

ENERGIAMAREELOR ȘI A VALURILOR 

Oamenii de știință și inginerii, în special cei din MareaBritanie și SUA cerceteazăutilizarea energiei valurilor.În prezent, primeleprototipuri sunt testatecu succes în Scoția.Timpul necesar pentru recu-

perarea investiției inițiale:deocamdată nu sunt date.Costuri actuale: deocamdatănu sunt date.Energia valurilor Valurile sesparg de-a lungul coastelorlumii cu o putere estimată de2 până la 3 milioane de MW.Cele trei abordări de captarea energiei valurilor sunt:

1. Plute sau dispozitivede tangaj care genereazăelectricitate din pendulareasau balansarea unui obiectplutitor. Obiectul poate fifixat pe o barcă pneumaticăsau pe un dispozitiv fixatde fundul mării.2. Coloane de apă oscilantegenerează electricitatedin mișcarea valurilor într-unax cilindric. Ridicareași coborârea coloanei de apă

suflă aerul din și în capătulaxului, iar acest aer pune în funcțiune o turbină.3. Dispozitive de măsurarea intensității valurilor, adeseanumite canale conice, suntinstalate la mal. Acestesisteme se bazeazăpe o structură montatăpe țărm pentru a canaliza

și concentra valurile, direcționându-le într-un rezervor înălțat. Fluxul de apăcare iese din acest rezervor e folositpentru a genera electricitate, utilizândtehnologii hidroelectrice standard.

Principala cerințăpentru hidroenergie estecrearea unei căderi artifi-ciale, astfel încât apa,direcționată printr-un canalde captare, o conductă sau într-o turbină, să ajungă înapoi în curgerea râului.Hidroenergia exploatatăla scară mică înseamnă doarexploatarea puterii curgeriiapei râului, și nu presupunestocarea unei mari cantitățide apă, și construirea rezer-voarelor și barajelor mari.Există două mari categoriide turbine: cele cu impuls(în special cele Pelton) în care un jet de apă lovește

șina proiectată să inversezedirecția jetului și astfelextrage momentul mecanicdin apă. Acest tip de turbinăeste potrivit pentru hidro-centrale de cădere mare șievacuări de apă mici.Turbinele de reacție (în specialcele Francis și Kaplan),funcționează pline cu apăși, de fapt, generează forțede „portanță” hidrodinamicăcare propulzează elicele.Aceste turbine sunt potrivitepentru hidrocentrale de micăși medie cădere, cu evacuăride apă medii și mari.

   I  m

  p    i  m  a  t  p  e  m  a  t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 15/21

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

CLIMANON-SOLUȚIIAPROVIZIONAREACU COMBUSTIBIL NUCLEAR 

15 1. EXTRAGEREA URANIULUI

Uraniul folosit în centralelenucleare este extras din mineuriașe de uraniu în Canada,Australia, Rusia și Nigeria.Minerii pot inhala gazeradioactive, de la care existăpericolul dezvoltării canceruluide plămâni. Uraniul este extras

din minereu cu ajutorulunui acid. Produsul acestuiproces – după supunerea la încăun proces de producție - esteconcentratul de uraniu, numitși „turta galbenă.” Extragereauraniului din mine producecantități uriașe de sterilși reziduuri, inclusiv particuleradioactive care pot contaminaapele de suprafață și alimentele.

4. OPERAREACENTRALEI NUCLEARE

Într-o centrală nucleară,nucleii de uraniu sunt divizați.Acest proces eliberează ener-gie care încălzește apă. Aburulcomprimat este convertit într-oturbină și un generator în elec-tricitate. Acest proces creeazăun „cocktail” radioactiv careimplică peste 100 de produseradioactive. Dintre acestea,unul este plutoniul, foarte toxicși foarte persistent în timp.

Materialul radioactiv poatesă pătrundă în mediu la pro-ducerea accidentelor din cen-tralele nucleare. Cele mai graveaccidente de până acum s-aupetrecut în 1986 la Cernobîl, în Ucraina și la la Fukushima, în Japonia, în urma cutremuruluidevastator din martie 2011.Bomba atomică Un reactornuclear generează suficientplutoniu în fiecare an pentruproducerea a 39 de armenucleare.

5. REPROCESAREA

În cadrul reprocesării, uraniulși plutoniul contaminatesunt extrase din barelede combustibil de către anu-mite substanțe chimice. Acestplutoniu poate fi folosit pentruproducerea de arme nucleare. „Reprocesarea” nu are niciolegătură cu reciclarea: volumulde reziduuri chiar creștede câteva ori. Deșeurileradioactive sunt eliberate în aer

și în apele mărilor.Transport Materialeleși deșeurile radioactive sunttransportate pe vapoare,pe căile ferate, pe căile aerieneși rutiere din toată lumea.Dacă se întâmplă un accidentsau are loc un atac terorist,există riscul foarte mareal contaminării radioactive.Nu există vreo cale de a ga-ranta siguranța unui transportnuclear.

2. ÎMBOGĂȚIREA URANIULUIUraniul natural și „turtagalbenă” conțin doar 0,7% dinmaterialul fisionabil, uraniu 235.Pentru a folosi acest material într-o centrală nucleară,proporția trebuie să creascăpână la 3%, chiar 5%. Acestproces poate fi efectuat în 16centre din lume. 80% din volu-mul total este nefolosit și iaforma reziduurilor - deșeurilede uraniu. Îmbogățireagenerează cantități masivede „uraniu sărăcit”, care trebuiedepozitat pe termen lung,ca deșeu radioactiv, sau estefolosit în fabricarea armelor

sau în blindarea tancurilor.

3. PRODUCȚIA BARELOR DE COMBUSTIBIL

Materialul îmbogățit esteconvertit în dioxid de uraniuși comprimat în pelete în cadrulunităților de producție a barelorde combustibil. Aceste peleteumplu tuburi lungi de patrumetri, numite bare de combusti-bil. Există 29 de unitățide producție a barelor de com-bustibil nuclear în lume. Cel maigrav accident în acest tip de uni-tate, până acum, s-a petrecut înseptembrie 1999, în Tokaimura,

Japonia. Doi muncitori au muritdin cauza unei reacții în lanț carea scăpat de sub control.Câteva sute de muncitoriși săteni au fostcontaminați radioactiv.

6. STOCAREA TEMPORARLa nivel global nu existănicio facilitate de stocarefinală a deșeurilor nucleareÎn plus, nu este posibilăstocarea materialelorcu radioactivitate ridicatătimp de mii de ani. În ciudacestor fapte cunoscute,industria nucleară continuăsă producă deșeuriradioactive.

   I  m

  p  r   i  m  a  t  p  e  m  a  t  e  r   i  a   l  r  e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 16/21

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

   ©    G

   P

   ©    G

   P   /   G   E   O   R   G   E   S   O   N

   ©    R

   E   Y   N   A   E   R   S

   /   G   P

   ©    G

   P   /   S   H   I   R   L   E

   Y

   ©    G

   P   /   O   T   T

   ©    S

   H   I   R   L   E   Y   /   S

   I   G   N   U   M   /   G   P

CLIMANON-SOLUȚIIENERGIA NUCLEARĂ – UN DRUMCARE NU DUCE NICĂIERI

161. ENERGIA NUCLEAR ĂESTE PERICULOASĂ

4. TRANSPORTUL

NUCLEAR – DEȘEURILEPERICULOASE TURISTE

PRIN EUROPA

5. ȘI PLUTONIULESTE PERICULOS

3. DEȘEURILE NUCLEARESUNT O PROBLEMĂNEREZOLVATĂ PENTRUGENERAȚIILE URMĂTOARE

Mai presus de toate, energianucleară presupune o teh-nologie foarte riscantăși poate duce la catastrofegrave. Până acum, cele maigrave accidente s-au petrecutpe 26 aprilie 1986, la Cer-nobîl, Ucraina, când jumatatedin Europa a fost afectatădin cauza emisiilor radioac-

tive și mii de oameni au murit,precum și la Fukushima, în Japonia, în urma cutremuruluidevastator din 11 martie 2011.În 1979, apa de răcire s-ascurs din atomocentralaelectrică Three Mile Island,

aspru criticate. În afarăde asta, containerele pentrutransportare ar putea deveniținta teroriștilor.

 în țări din Europa Centralăși de Est, precum Bulgaria,România, Slovacia sau Re-publica Cehă. Toate acestețări au un uriaș potențialpentru îmbunătățireaeficienței lor energeticeși pentru producereade energie regenerabilă, carenu poate fi folosită dacă baniipentru investiții în energiesunt absorbiți de energia

nucleară. Energia nucleară încă primește un mare sprijin în cadrul Uniunii Europene.Tratatul EURATOM, semnatde toate statele membre,oferă împrumuturi ieftinepentru dezvoltarea energieinucleare, împrumuturi totalede 4 miliarde de euro,echivalentul necesar pentru

construirea a aproximativ3.500 de turbine eoliene,care ar produce fiecare1 Megawatt. Altă subvențieindirectă este slăbiciunearesponsabilității legislative.Industria nucleară nu esteobligată să plăteascăo compensație completă dupăaccidente, în schimb, aceastaeste pasată contribuabilului.După Cernobîl, jumătate

din PIB-ul Ucrainei a fostfolosit pentru a acopericosturile acestui dezastru.

Reactoarele nucleare producplutoniu, care este folositla fabricarea armelor nucle-are. Proliferarea plutoniuluieste o problemă agravantă într-o lume afectatăde terorism. În ciuda acestorriscuri crescute și a costurilorinvestiționale uriașe,

 în prezent este planificatăconstruirea a 30 de noireactoare nucleare în Europa.Majoritatea acestora suntpropuse spre construcție

Transportul deșeurilorradioactive de la centralela depozitele intermediareși la centralele de reprocesareeste foarte riscant. Controalelede verificare a containerelorde transport sunt adesea

din SUA, provocând topireabarelor de combustibil nu-clear. Emisiile radioactiveau dus la creșterea incidențeicazurilor de leucemie în rândul populației locale.În 1999 o eroare umanăla fabrica de bare de combus-tibil nuclear din Tokaimura,Japonia, a provocat o reacțieradioactivă în lanț. Doi mun-citori au murit și sute de lo-cuitori au fost contaminați.

În 2003 a avut loc cel maigrav accident din EuropaCentrală și de Est, de laCernobîl încoace. La centralaPaks, din Ungaria, barelede combustibil au căzut în miezul reactorului nuclear.

bani care ar putea fi folosiți mult ma înțelept la îmbunătățirea eficiențeienergetice și învestiți în producerea denergie regenerabilă.

2. ENERGIA NUCLEARĂBLOCHEAZĂ ASIMILAREA

ENERGIEI REGENERABILE

ȘI EFICIENȚA ENERGETICĂ

Industria nucleară încearcăadesea să promoveze acesttip de energie ca fiindcea mai bună soluție pentruschimbările climatice,pentru că reactoarele nucle-are nu necesită combustibili

fosili. Dar energia nuclearănu este deloc o soluție pentrucombaterea schimbărilorclimatice. Miliarde de eurosunt investite în cercetări nu-cleare și în construirea cen-tralelor nucleare,

Problema deșeurilor nucleare este înnesoluționată. Nu există locuri pentrstocare finală și sigură a acestora, pe

că efectul radioactiv al reziduurilor vapersista mii de ani de acum încolo.Deșeurile trimise la Mayak, în Rusia,și care sunt încă ținute acolo au tranformat acea zonă într-unul din cele mcontaminate locuri din lume, mii deoameni suferind de boli provocatede radiații.

   I  m

  p    i  m  a  t  p  e  m  a  t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 17/21

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD,STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

SURSA: © VE RLAG GLÜCK AUF GMBH , ESSEN

CLIMAREFORMAREASECTORUL EUROPEANDE ENERGIE

17

SISTEMEDE CONECTAREELECTRICĂÎN EUROPA

CE ANUMESE SCHIMBĂÎN SECTORULENERGETIC?

SECTORUL ENERGETICSE AFLĂ LA RĂSCRUCE– ÎȘI VOR ASUMARESPONSABILITATEAPENTRU GENERAȚIILEVIITOARE?

Aproximativ 100.000 de MW

din capacitatea centralelorpe bază de cărbune ale Europeieste veche de peste 20 de ani.Acest lucru înseamnă că 75din 100 de centralele carefuncționează cu cărbuni își vor înceta activitatea până în 2020.

Majoritatea predicțiilor cu pri-vire la producția de energiedin Europa afirmă că folosireagazelor naturale crește, iarindustria cărbunelui se află într-o competiție agresivă

 împotriva noilor centrale elec-trice pe bază de gaz, caresunt mult mai eficiente. Com-panii precum E.on, Electra-bel, Endesa, Iberdrola, ENELși Vattenfall încearcăsă oprească eliminarea cen-tralelor nucleare în Germania,Belgia, Spania și Suedia,lungind durata de funcționarea centralelor deja existente.Însă operarea reactoarelor învechite este un risc seriospentru sănătatea și siguranțapublică.

Generarea energiei din surseregenerabile, în special ener-

gia eoliană, este în creștere.În prezent, piețele principalepentru industria eolianădin Europa se află în special în Spania, Marea Britanieși Germania. În majoritateacelorlalte țări, creșterea folo-sirii energiei regenerabileeste încă prea înceată. Tre-buie să se dezvolte și altetehnologii pentru a se putea înlocui energia produsăde centralele vechicare se vor închide, centralenucleare și pe cărbune.

În Europa centrală și de est,există un mare potențial

pentru biomasă, energieeoliană și geotermală.În Europa de sud și regiuneamediteraneană, centraleleelectrice care folosesc ener-gia și căldura soarelui au oimportanță strategică pentru

În următorii 10 ani, sectorulenergetic va decide cumse va construi noua capaci-tate de producere a energiei:vom tinde spre combustibilifosili sau nucleari sau sprefolosirea eficientă a energieiregenerabile?Cadrul politic pentru sectorulenergetic este cheia pentruurgentarea trecerii atât denecesare spre energia curată.Fiecare decizie contează!

Controlul asupra majoritățiipieței de energie a U.E. estedeținut de doar zece maricompanii. EdF, E.on, RWE,ENEL, Vattenfall, Electrabel,EnBW, Endesa, Iberdrola șiBritish Energy sunt responsa-bile pentru 60% din emisiilede CO2 provenite din produ-cerea de energie și pentrupeste 90% din deșeurilenucleare ale Europei.Vor investi aceste companii în viitorul nostru? Vor ajutaaceste companii la prevenireapericuloaselor schimbări cli-matice? Sau acești zece vorsacrifica clima planetei noas-

tre pentru îngusta și imediata „valoare acționarială”?Greenpeace solicită acestorcompanii să gândească și săacționeze în favoarea uneivalori acționariale pe termenlung – generația următoare!

 

viitoarele rezerve de energiecurată ale Europei. Eficiențaenergetică a fost, până acum,o bătălie pierdută, pe măsurăce trendul a fost cătreo creștere și nu o scăderea consumului de electricitate.

Linii electrice Staţii electrice

Voltaj mare

Construcție de voltaj mare

HGO-cuplare scurtă

Granițele sistemului

750KV

300 - 400 KV

Voltaj redus

Cărbune

Combustibil

Gaz

Amestec

Turbine de gaz

Lignit

Apă

Energie nucleară

Construcție

Scara: 1:5,7

0 500 km

Sectorul energetic  se învechește. Aceasta este șansa Europei de a trecela energia regenerabilă.Media de vârstă a centralelor electrice europeneeste între 20 și 30 de ani.

   I  m

  p    i  m  a  t  p  e  m  a  t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 18/21

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

   ©    G

   P   /   M   C   C   O   L   L

   ©    G

   P   /   D   O   T   T

   ©    G

   P   /   R   E   Y   N   A   E

   R   S

   ©    G

   P   /   D   O   T   T

**

*

*

*

*

*

CLIMAPOLITICILE SCHIMBĂRIIEUROPA ȘI PROTOCOLULDE LA KYOTO

18

EUROPA ARE NEVOIE DE O ȚINTĂPENTRU ENERGIA REGENERABILĂ

Actul Verde al Comsiei Europene cu privire la SecuritateaAprovizionării cu Energie (2000)

Greenpeace solicită:

Este nevoie de mai multe directive ale Comisiei Europene pentru a aduce sursele de energieregenerabilă în piața actuală de energie și electricitate. Pentru Europa, Greenpeace vreastabilirea unei ținte pentru realizarea unui minimum de 20% aprovizionare cu energie dinsurse regenerabile, combinată cu o scădere a cererii de energie până în 2020.

o reformă a instituțiilor financiare internaționale pentru a permite tipul potrivit de investiții

eliminarea tuturor subvențiilor pentru energie nucleară și pe bază de combustibili fosili,și internalizarea tuturor costurilor externe

o Politică Energetică Europeană

DUPĂ PROTOCOLULDE LA TOKYO,

EUROPA ARE NEVOIEDE O POLITICĂPENTRU SCHIMBĂRILECLIMATICE DUPĂ KYOTOPe 16 februarie 2005a intrat în vigoare Protocolulde la Kyoto, din Convenția-Cadrua Națiunilor Unite asupraSchimbărilor Climatice (UNFCCC).Protocolul de la Kyotodin 1997 este un prim

pas important în lupta globală împotriva schimbărilorclimatice. Acesta prevedeca țările industrializatesă fixeze prin lege ținte oficialecare să limiteze emisiile degaze de seră.

Uniunea Europeană a adoptato țintă pentru a scădeaemisiile sale cu 8%față de nivelul din 1990,

 în timpul angajamentuluipentru perioada 2008-2012.Cu toate acestea, doarProtocolul Kyoto nu va oprischimbările climatice.Greenpeace vrea ca lucrulsă înceapă la politicile-cadrupost-2012 și solicită Uniuniisă își asume următoarele:

Uniunea Europeană trebuiesă rămână liderul

 în protecția echilibruluiclimatic și trebuie să apliceal doilea angajamental Protocolului de la Kyoto.

UE trebuie să adopte, prin lege,ținte oficiale de reducerea emisiilor de gazecu efect de seră, care să fiepe măsura limitării creșteriitemperaturii sub pragulde 2°C peste nivelurile epociiindustriale. Aceasta se tra-duce prin ținte de cel puțin-15% până în 2015și cel puțin -30% până

 în 2020 (comparativcu nivelurile din 1990).

UE ar trebui să aibă o viziunede termen lung pentrua reduce emisiile de gazecu efect de seră cu 80% până

 în 2050 (comparativ cu nive-lurile din 1990).

UE ar trebui să se asigurecă acțiunile în toate domeniilepoliticilor (în special celede energie, transport,agricultură, folosireasubstanțelor chimiceși dezvoltare) contribuiela ținta de “2°C”.

Greenpeace susține: energia regenerabilă, combinată cu eficiența energetică, poate acoperi 25% din cerințele de energie ale Europei până în 2020.

Energia regenerabilă, eficiența energetică și conservarea sunt căilecele mai ieftine, rapide, sigure și acceptabile din punct de vedere social  și de mediu pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul energetic. Sursele de energie regenerabilă, cum ar fi vântul (pe coastă și în larg), energia fotovoltaică a soarelui, căldura soarelui (pentruîncălzirea apei și generarea electricității), biomasa, energia geotermală,energia valurilor și mareelor pot asigura necesarul de energie! Simultan,trebuie acordată prioritate eficienței energetice și măsurilor de conservare.

   I  m

  p    i  m  a   t  p  e  m  a   t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 19/21

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD,STEVE SAWYER, DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

   ©    K

    Ï   D   E   S   I   G   N

   ©    K

    Ï   D   E   S   I   G   N

CLIMACE POȚI FACE TUCONSUM INTELIGENTDE ENERGIE

19ELECTRICITATEA:UN CONSUM INTELIGENTDE ELECTRICITATEPOATE ECONOMISIMULT CO2 - ȘI MULȚIBANI!

Echipamentele casnice și celecare folosesc energie utilizează30% din toată electricitateagenerată în țările industriali-

zate (țările OECD), producând12% din toate emisiilede CO2 din sectorul energetic.Locuințele individuale suntal doilea mare consumatorde electricitate și al treileamare emițător de gazecu efect de seră din OECD(conform IEA).

Când se ia în considerare unsistem alternativ de energie,primul lucru de care trebuie avutgrijă este conservarea. Estemai ieftin să nu folosești elec-tricitate, decât să o produciși să o irosești după aceea!În multe gospodării, 50%

sau mai mult din totalulfacturii la energie ar putea fieconomisit cu foarte puținefort. Fă-ți un controlal consumului electric acasă –merită – atât pentru facturata cât și pentru climă! Iatăcâteva lucruri simple care potfi făcute cu efort minim:

Poți închide o centralăelectrică veche

 schimbându-ți becuriledin casă...

Oportunitățile de economisirea energiei abundă. Dacăfiecare locuință din UE ar fi

 încurajată prin reduceri

de taxe, subvenții sau altestimulente din cadrul Direc-tivei de Eficiență Energeticăla Consumator și ServiciiEnergetice - să înlocuiascădoar trei sau patru becurivechi cu lămpi compacte,fluorescente super-eficiente,am putea evita construireaa zeci de noi centraleelectrice.

Dacă, prin Directiva de Eco-

Design al ProduselorConsumatoare de Energie,Europa ar cere producătorilorde electrocasnicesă proiecteze aparatecu pierderi mai mici de ener-gie când sunt stinse (dar care, în modul Stand-by,consumă electricitate),am putea economisi 13%din consumul domesticde electricitate. Astfelam evita nevoia de a construicâteva centrale electrice maripe teritoriul Europei, am evitamultă poluare locală și emisii în atmosferă. Am reduceimporturile de combustibili

fosili, lucru benefic economi-ilor noastre.

*

*

*

*

*

CE POȚI FACE – PATRU EXEMPLE SIMPLE

1. Iluminatul

2. Adio stand-by!

Iluminatul poate fi adesea unul din cei mai mari consumatori de energie într-o întreprindere sau într-o locuință.

Modul stand-by, numit și „consumul-fantomă” este specific aparatelor care folosescelectricitate tot timpul, chiar și când sunt stinse. Acestea sunt cel mai adesea aparateleelectronice și tot ce are pornire automată, etc. Vinovații cei mai comuni sunt aparatelecare au un ceas încorporat, cum ar f i un video, ceas cu alarmă, televizor, cuptorulcu microunde etc. Dar nu se limitează la asta. Computerele, aparatura de birou,cum ar fi faxurile, copiatoarele, scannerele, imprimantele, cititoarele de carduri de credit,toate folosesc energie încontinuu.

3. Electrocasnice eficiente energetic

Dacă trebuie să cumperi electrocasnice noi, precum mașini de spălat rufe sau vase,ori frigidere, verifică nivelul de consum energetic. Este o diferență uriașă pe piață.De exemplu, un frigider cu aceeași dimensiune și putere de răcire, ar putea consumafie 0,5 fie 1,5 kilowați pe zi – deci ai putea economisi 350kWh – sau 10% din facturala energie folosind aparate care economisesc energie. Este avantajos și pentru mediu,și pentru factura ta!

4. Încălzirea:

Dacă ai posibilitatea de a nu folosi electricitatea pentru încălzire, fă-o! Încălzirea este în general unul din cei mai mari consumatori de electricitate. Folosește apa caldăcu chibzuință.

Stinge lumina atunci când nu ai nevoie de ea! Instalează temporizatoare sau senzoride mișcare pentru iluminatul extern, astfel încât lumina să se aprindădoar când ai nevoie.

Înlocuiește becurile vechi cu lămpile noi, moderne, compacte și fluorescente (CFL).Becurile CFL au o viață foarte lungă (de până la 10 ori mai lungă decât a unui becconvențional). Prin energia economisită vei recupera înlocuirea unui bec incandescentde 75 de watti cu un CFL de 20 de watii pentru 10 ore pe zi în doar un an. Acel becnou va continua să funcționeze încă 10 ani si anual vei putea economisidin ce în ce mai mulți bani.

O soluție simplă este să folosești un prelungitor care are întrerupător. Conecteazăsistemele stereo și sistemele de entertainment la prelungitor și stinge-lcând nu le folosești. Aceasta nu va afecta aparatele în niciun fel.

Conectează-ți tot sistemul de la calculator la un prelungitor sau două. Dacă stingicalculatorul, stingi și tot ceea ce este conectat la întrerupător.

Stinge televizorul de tot – nu lăsa lumina de stand-by aprinsă.

   I  m

  p    i  m  a   t  p  e  m  a   t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 20/21

CLIMACE POȚI FACE TUÎNCĂLZIRE INTELIGENTĂ

20CE POȚI FACE

Noaptea, oprește robineteletermostatului. Aceastămăsură se poate aplicași ziua, când ești la serviciu.Cel mai bine este să instalezirobinete termostatice pro-gramabile. Acestea permit încălzirea casei înainte să te

trezești dimineața. Pe timpulzilei, când nu este nimeniacasă, aceste robinete reductemperatura. Când se faceseară, temperatura crește iarla un nivel confortabil. Astfelpoți economisi energie

Folosește perdele și draperiitermoizolante pentru ferestreși trage jaluzelele și obloanelenoaptea pentru a împiedicapierderea de căldură.

Ferestrele orientate spre sudpermit să intre destulă căl-dură de la soare și astfel poțireduce costurile cu încălzirea.

Asigură-te că ușile și fere-

strele izolează bine și nu suntpuncte pe unde poate ieșiaerul. Adesea, bandaizolatoare nu este eficientăși trebuie înlocuită pentrua bloca curenții de aer.

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT: SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

*

Adu un expert să verifice în mod regulat sistemulde încălzire centrală și boilerulde apă caldă ca să te asigurică aceste instalațiifuncționează eficientși fără defecte.

Ține închise ușile care dauspre camere mai puțin încălzite. Închide termostatulde tot în camere nefolosite.

*

*

*

Gândește-te să instaleziun sistem termic solar.Un panou solar pe acoperiș,care captează razele infraroșiiale soarelui poate furnizanecesarul de apă caldăpentru locuințele privateși chiar pentru companii.

Slaba izolare termică duce la pierderea căldurii în proporție de 70%. O izolare îmbunătățităa pereților exteriori și echiparea ferestrelorcu geamuri din sticlă termo-absorbantăpoate evita emisii de miliarde de tone de CO2

și poate economisi bani.

*

*

*

O IZOLARE TERMICĂ EFICIENTĂESTE ESENȚIALĂ PENTRUECONOMISIREA ENERGIEI!

   I  m

  p    i  m  a  t  p  e  m  a  t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l

7/31/2019 Brosura Despre Energia Regenerabila

http://slidepdf.com/reader/full/brosura-despre-energia-regenerabila 21/21

ALĂTURĂ-TE GREENPEACE!

www.greenpeace.ro

DESIGN: KÏ DESIGN,CONCEPT & TEXT:SVEN TESKE,EDITORI: KATE MACDONALD, STEVE SAWYER,DONNA MATTFIELD,V.i.S.D.P.: SVEN TESKE WWW.GREENPEACE.ORG

   ©   G   P   /   L   E   I   T   I   N   G   E   R

   ©   G   P   /   C   H   A   N   W

   I   N   G   F   A   I

   ©   G   P   /   D   E   A   G   O

   S   T   I   N   I

   ©   G   P   /   C   H   A   N   W

   I   N   G   F   A   I

   ©   G   P   /   J .   S   U   T   T   O   N  -   H   I   B   B   E   R   T

   ©   G   P   /   M   A   R   T   I   N   J   E   H   N   I   C   H   E   N

CLIMACE POȚI FACE TUMENȚINE GREENPEACEÎN ACȚIUNE!

21

SPRIJINĂ GREENPEACE!Viziunea noastră asupra unui viitor mai bun nu este susținută decât de ajutorul oamenilor care ne sprijină.Alătură-te Greenpeace azi și implică-te în mișcarea care este devotată apărării planetei noastre. Sprijinul tăuva face diferența.

   I  m

  p    i  m  a  t  p  e  m  a  t  e    i  a   l   e  c   i  c   l  a   b   i   l