Breviar de Calcule

33
CAP. 2. BREVIAR DE CALCULE 2.1 INCADRARE IN NORMATIVE Breviarul de calcule a fost realizat in conformitate cu prevederile de proiectare pentru clădiri din codul de proiectare antiseismică P100-1/2006 şi prevederile din codul de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat CR 2-1-1.1- 2005 precum şi prevederile din STAS 10107-0-90 privind calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton armat. Pentru o mai uşoara inţelegere a calculelor din acest capitol – conduse conform codurilor de proiectare enunţate mai sus vom reda mai jos notaţile folosite şi noţiunile teoretice folosite pentru întocmirea acestui capitol: Unităţi de măsură Au fost utilizate unităţile din Sistemul Internaţional . Pentru calcule au fost folosite următoarele unităţi - Eforturi şi încărcări: kN, kN/m, kN/m 2 - Masa: kg,t - Greutate specifică: kN/m 3 - Eforturi unitare şi rezistenţe: kN/m 2 ,daN/cm 2 - Momente încovoietoare: kN*m - Acceleraţii: m/s 2 - Acceleraţia terenului: g =9.81 m/s 2

description

constructii

Transcript of Breviar de Calcule

CAP. 2. BREVIAR DE CALCULE ADVANCE * GENERALITI* CERINE DE PERFORMAN I CONDIII DE NDEPLINIRE* ACIUNEA SEISMIC* PREVEDERI GENERALE DE AMPLASARE I DE ALCTUIRE A CONSTRUCTIILOR* PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DE BETON* PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DIN OEL* PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR COMPOZITE* PREVEDERI SPECIFICE PENTRU CONSTRUCII DE ZIDRIE* PREVEDERI SPECIFICE CONSTRUCIILOR DIN LEMN* PREVEDERI SPECIFICE PENTRU COMPONENTELE NESTRUCTURALE ALE CONSTRUCIILOR* IZOLAREA BAZEI* Anexa A - ACIUNEA SEISMIC: DEFINIII I PREVEDERI SUPLIMENTARE* Anexa B - METODE SIMPLIFICATE DE DETERMINARE A PERIOADELOR I FORMELOR PROPRII DE VIBRAIE* Anexa C - CALCULUL MODAL CU CONSIDERAREA COMPORTRII SPAIALE A STRUCTURILOR* Anexa D - PROCEDEU DE CALCUL STATIC NELINIAR (BIOGRAFIC) AL STRUCTURILOR* Anexa E - PROCEDEU DE VERIFICARE A DEPLASRII LATERALE A STRUCTURILOR* Anexa F - ASPECTE SPECIFICE ALE ALCTUIRII ELEMENTELOR DIN OEL* Anexa G - PROIECTAREA PLCII GRINZILOR LA REZEMAREA PE STLPII CADRELOR COMPOZITE* Anexa H - COMENTARII REFERITOARE LA PREVEDERILE P 100-1/2006* Anexa I - EXEMPLE DE PROIECTARE SI CALCUL* Anex Bibliografic2.1 INCADRARE IN NORMATIVE Breviarul de calcule a fost realizat in conformitate cu prevederile de proiectare pentru cldiri din codul de proiectare antiseismic P100-1/2006 i prevederile din codul de proiectare a construciilor cu perei structurali de beton armat CR 2-1-1.1- 2005 precum i prevederile din STAS 10107-0-90 privind calculul i alctuirea elementelor structurale din beton armat.

Pentru o mai uoara inelegere a calculelor din acest capitol conduse conform codurilor de proiectare enunate mai sus vom reda mai jos notaile folosite i noiunile teoretice folosite pentru ntocmirea acestui capitol: Uniti de msur Au fost utilizate unitile din Sistemul Internaional .

Pentru calcule au fost folosite urmtoarele uniti

- Eforturi i ncrcri: kN, kN/m, kN/m2

- Masa: kg,t- Greutate specific: kN/m3

- Eforturi unitare i rezistene: kN/m2,daN/cm2- Momente ncovoietoare: kN*m

- Acceleraii: m/s2

- Acceleraia terenului: g =9.81 m/s2 Simboluri

Simbolurile utilizate in efectuarea calculelor.ag acceleraia terenului pentru proiectare (pentru componena orizontal a micrii terenului)

IMR intervalul mediu de recuren de referin al aciunii seismice

gacceleraia gravitaional

tB, tC, TD, perioadele de control (col) ale spectrului de rspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleraiei terenului

(T) spectru normalizat de rspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleraiei terenului

0factorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei orizontale

Tperioada de vibraie

Se(T)spectrul de rspuns elastic de acceleraii pentru componentele orizontale ale acceleraiei terenului

SDe(T)spectrul de rspuns elastic pentru deplasri

v(T)spectru normalizat de rspuns elastic pentru componenta vertical a acceleraiei terenului

TBv,Tbv,TDvperioadele de control (col) ale spectrului de rspuns elastic pentru componenta vertical a acceleraiei terenului

0vfactorul de amplificare dinamic maxim a acceleraiei verticale

Sve(T)spectrul de rspuns elastic de acceleraii pentru componenta vertical a acceleraiei terenului

Sd(T)spectrul de proiectare pentru acceleraii

qfactor de comportare

Ifactor de importan i de expunere la cutremur

qfactor de reducere al forei seismice

hnlimea de nivel

T1perioada proprie fundamental de vibraie a cldirii n planul care conine direcia orizontal considerat

mmasa total a cldirii calculata ca suma a maselor de nivel mi

factor de corecie care ine seama de contribuia modului propriu fundamental prin masa modala efectiv asociat acestuia

Fifora seismic orizontal static echivalent de la nivelul "i

Fbfora tietoare de baz corespunztoare modului fundamental

Proiectarea seismica a structurii. Structura dual a fost proiectat innd cont de cutremur prin satisfacerea, cu un grad adecvat de siguran, a urmtoarelor cerine fundamentale (niveluri de performan):

- cerina de siguran a vieii

- cerina de limitare a degradrilor

ndeplinirea cerinelor fundamentale stabilite a fost realizat prin verificrile a dou categorii de stri limit i dispunerea unor msuri suplimentare:

- Stri limit ultime, ULS, asociate cu ruperea elementelor structurale i alte forme de cedare structural care pot pune n pericol sigurana vieii oamenilor- Stri limit de serviciu, SLS, care au n vedere dezvoltarea degradrilor pn la un nivel, dincolo de care cerinele specifice de exploatare nu mai sunt ndeplinite.

- Msuri suplimentare: au inut cont de alegerea unor forme favorabile n plan i pe vertical pentru construcie i pentru structura ei de rezisten, dispunerea i conformarea corect a elementelor structurale i a structurii n ansamblul ei, a elementelor de construcie nestructurale, precum i a echipamentelbr i instalaiilor adpostite de construcie, evitarea interaciunilor necontrolate, cu eventuale efecte defavorabile, ntre cldirile alturate, ntre elementele structurale i nestructurale.Proiectarea seismic a structurii duale a urmrit realizarea unei construcii sigure n raport cu hazardul seismic asociat amplasamentului, care s respecte aspectele conceptuale de baz care se refer la:

- simplitatea structurii

- redundana structurii

- geometria structurii i a cldirii n ntregul ei, cu considerarea modului de distribuire a elementelor structurale, nestructurale i a maselor

- rezistena i rigiditatea lateral n orice direcie

- realizarea ca diafragme a planeelor

- realizarea unor fundaii adecvate(tip radier).

n municipiul Bucureti,din punct de vedere al aciunii exist evidena instrumental foarte clar a perioadei predominante lungi (Tp=1,41,6s)) a vibraiei terenului n timpul cutremurelor vrncene de magnitudini moderate i mari (magnitudine Gutenberg-Richter M 7,0; magnitudine moment Mw 7,2).

Micarea seismic ntr-un punct pe suprafaa terenului este descris prin spectrul de rspuns elastic pentru acceleraii absolute.

Condiiile locale de teren sunt descrise prin valorile perioadei de control (col) TC a spectrului de rspuns pentru zona amplasamentului cldirii. Aceste valori caracterizeaz sintetic compoziia de frecvene a micrilor seismice.

Perioada de control (col) TC a spectrului de rspuns reprezint grania dintre zona (palierul) de valori maxime n spectrul de acceleraii absolute i zona (palierul) de valori maxime n spectrul de viteze relative ,TC se exprim n secunde.

Formele normalizate ale spectrelor de rspuns elastic pentru componentele orizontale ale acceleraiei terenului, (T), pentru fraciunea din amortizarea critic =0,05 i n funcie de perioadele de control (col) TB, TC i Td sunt:

0TTB TB