Breviar Curs Parcul Urban

23
_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013 1 Parcul Urban - de la concept la proiect Suport de curs Titular curs: conf.dr.arh. Angelica Stan Ciclul I (Licenta), Anul IV, sem1 UP-85 | Disciplină obligatorie | Ore/săptămână: 2C | Credite ECTS: 2 Departamentul de Proiectare Urbană şi Peisagistică

Transcript of Breviar Curs Parcul Urban

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

1

Parcul Urban - de la concept la proiect Suport de curs Titular curs: conf.dr.arh. Angelica Stan

Ciclul I (Licenta), Anul IV, sem1 UP-85 | Disciplină obligatorie | Ore/săptămână: 2C | Credite ECTS: 2 Departamentul de Proiectare Urbană şi Peisagistică

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

2

CUPRINS

1. Introducere

2. Fişa disciplinei conform Planurilor de Învătământ

3. Structura cursului

4. Repere pentru conţinutul cursurilor/ prelegerilor

PARTEA I - cursurile 1-5

PARTEA II - cursurile 6-8

PARTEA III- cursurile 9-14

5. Anexe:

5.1. Bibliografie suplimentară

5.2. Exemple subiecte de examen

5.3. Exemple lucrări de documentare studenţi

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

3

1. INTRODUCERE

Cursul are ca obiectiv central pregătirea studenţilor din anul IV al Facultăţii de Urbanism –

secţia Proiectare Urbană şi Peisagistică cu privire la problematica parcului urban, subiect considerat

de actualitate şi relaţionat cu activităţile profesionale de pe piaţa muncii din domeniul proiectării

peisagistice.

Problematica parcului urban s-a extins şi s-a îmbogăţit în ultimele decenii, subîntinzând atât

chestiuni principiale şi de abordare conceptuală, cât şi aspecte legate de raportul cu oraşul căruia i se

adresează, oglindind, din această ultimă perpectivă, întreg profilul dramatic al oraşului contemporan.

Astfel, un prim obiectiv specific al cursului este acela de a discuta parcul urban ca entitate în cadrul

orasului din care face parte, cu multiplele sale ipostaze, roluri şi funcţii pe care le îndeplineşte.

Evoluţia fenomenului urban din ultimele decenii, expansiunea periferică, policentralitatea în zonele

metropolitane şi periurbane, dispersia şi difuzia urbanului până la contopirea cu rurarul, sunt

elemente de context purtător de factori determinanţi ce au produs transformări importante în

structura parcurilor urbane din întreaga lume (în modul de concepţie, compoziţie, stilistică,

ambianţă, etc).

Totodata, parcul urban se situează în descendenţa ilustră a grădinii urbane publice sau

private, din care a şi evoluat în urmă cu secole, specializându-şi programul, astfel încat nu se poate

aborda acest subiect fără a-l re-conecta cu întreaga istorie a devenirii sale, atât din punct de vedere

funcţional, spaţial, cât şi (sau mai ales) stilistic. Considerând că studenţii sunt deja familiarizaţi cu

evoluţia artei grădinilor în baza unor discipline anterior parcurse, sunt prezentate aici mai ales

modificările de substanţă care fac diferenţa între grădină şi parc, precum şi mutaţiile stilistice de la o

etapa istorică la alta. Parcul urban de factură istorică este prezentat sub formă sistemică, punctând

asupra elementelor de concepţie şi de organizare spaţială internă.

Intrând mai în amănunt şi mai precis în domeniul proiectării peisagistice, problematica

parcului urban este abordată, în ultima parte a cursului, din perspectiva peisagistului – practician.

Astfel, sunt aduse în discuţie o serie de aspecte legate de organizarea internă a parcului, de

principiile care guvernează compoziţia spaţială, funcţională şi ambientală, precum şi de modalităţile

de proiectare în baza conţinuturilor actuale de reglementări urbanistice.

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

4

2. FIŞA DISCIPLINEI

Titlul disciplinei: PARCUL URBAN Cod: P Sem. 7 Tipul activitatii: Curs Ore/ sapt. 2 Nr. credite: 2 Titular: Conf. dr. arh. Angelica Stan Catedra: PROIECTARE URBANĂ ŞI PEISAGISTICĂ Obiective: Cursul construieşte capacitatea de înţelegere a noţiunilor aprofundate (teoretice şi aplicative) legate de problematica parcului urban în contextul oraşului actual. Accentul cade pe însuşirea cunoaşterii determinantelor sitului în proiectul peisagistic şi a condiţionărilor metodologice dictate de demersul de proiectare, ţinând cont de elementele provenite din perspectiva evolutivă asupra parcurilor urbane traditionale şi contemporane în Europa. Sunt sistematizate totodata cunoştintele referitoare la principiile de organizare internă a parcului urban, de modalităţile de creare a ambianţei, precum şi noţiuni legate de reprezentarea tehnica, de reglementare urbanistică şi tehnico-economică a planului de amenajare. Activităţi educaţionale

Forma de predare: Expunere ilustrată şi comentată, exerciţii punctuale Mod de evaluare: Colocviu (50%), Verificare pe parcurs/caiet documentare (40%)

Prezenţa şi participare (10%) Bibliografie selectivă: Roger, Alain, Court traité du paysage, Gallimard, 1997 Cauquelin, Anne , L'Invention du paysage, Plon, 1989 Clark, Kenneth, L'Art du paysage (Landscape into Art), Gérard Montfort, 1994 Reid, G.,W, “From Concept to form in Landscape Design”, Jon Wiley &Sons, 1993 Simonds, J.O. « Arhitectura Peisajului », Ed.Tehnica, 1978 Stan, A. “Devenirea peisajului”, Ed. Ion Mincu, 2012 Toma, D., “Despre Gradini si modurile lor de folosire”, Polirom, 2001 Turner, Tom, “Landscape planning”, Hutchinson Education, Londra, 1986

PARTEA I - Parcul urban în contextul dezvoltării oraşului. 1.- Elemente introductive. Definire dialectică 2.- Rolul şi funcţiile parcului urban în cadrul oraşului contemporan. 3.- Condiţionari şi oportunităţi ale sitului. 4.- Profilul funcţional al parcului urban. Atribute de particularizare. Categorii de utilizatori.Schema funcţională. 5.- Tipologii de parcuri urbane – dupa locaţie, dimensiuni, semnificaţie, caracteristici. Parcuri urbane specializate. PARTEA II. Metamorfoza parcului urban- de la tradiţional la contemporan 6. - Geneza şi repere evolutive -1 7. - Geneza şi repere evolutive -2 8. - Parcuri contemporane. PARTEA III. Parcul urban – de la concept la proiect 9. - Proiectul de parc urban ca demers metodologic 10. - Principii generale în concepţia şi proiectarea parcului urban 11. - Organizarea internă a parcului urban - Elemente metodologice şi tehnice 12. - Ambianţa parcului urban- definire, identificare, concepţie 13. - Regulamentul de amenajare a parcului urban (aferent PUZ- parc urban) 14. - Recapitulare

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

5

3. STRUCTURA CURSULUI

Cursul este structurat în 3 părţi: Partea I Parcul urban în contextul dezvoltării orasului •Parcul urban in cadrul “tramei verzi” a oraşului •Funcţiile şi profilul parcului urban •Conditionările sitului •Categorii de utilizatori •Tipologii de parcuri urbane Partea II Metamorfoza parcului urban - de la traditional la contemporan •Geneza şi repere evolutive •Parcuri clasice tradiţionale, lecţia trecutului •Parcuri moderne şi postmoderne/ principii, curente, şcoli Partea III Parcul urban - de la concept la proiect •Rolul conceptului /modalităţi de abordare/ conexiuni cu teoria peisajului •Principii de proiectare a parcurilor - compoziţionale, estetice, functionale, culturale, ecologice •Zone-cheie în organizarea parcului /sisteme componente- circulaţii, vegetaţie, dotari/ mobilier •Regulementul local de urbanism (PUZ -RLU) pentru o zona de tip parc (existent- restructurare sau propus) •Principiile economice/ devizul estimativ

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

6Fig.1. Extras din prelegerile cursului, sursa- A.Stan, 2008

4. REPERE PENTRU CONŢINUTUL CURSURILOR

Partea I PARCUL URBAN ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII ORASULUI CURS 1 Elemente introductive. Definire dialectică În perspectiva dezvoltării oraşului, parcul urban poate fi văzut ca:

• entitate peisageră în cadrul sistemului urban – având ca strămoş “gradina urbană” • element funcţional (spaţiu “verde”/plantat / liber) • factor cultural – de semnificare, de întărire a identităţii locale • element eco-spaţial cu rol în susţinerea habitatelor naturale

În contextul creşterii urbane extensive parcul urban are multiple valenţe:

• de echilibru ecologic • de echilibru morfo-tipologic • de restructurare în zonele periferice, tratarea limitelor, a rupturilor de ţesut • de re-creare a pitorescului / ambianţei • de armonizare spaţială

Situare teoretică dialectică (diferenţe specifice şi gen proxim) a conceptului de Parc Urban: - la joncţiunea dintre:

• natura (peisaj natural) & cultura (peisaj cultural) • ecologie & tehnologie • artefact (obiect estetic) & industrie (obiect de investiţie) • patrimoniu (obiect de patrimoniu) & inovaţie (proces inovativ)

-Orientari si obiective stabilite functie de prioritati

1. Accentuarea prezentei naturii in oras si ameliorarea calitatii peisajului urban prin punerea in opera a unei trame verzi 2. Valorificarea elementelor de cadru natural 3. Mentinerea peisajelor agricoleperiurbane4. Protejarea padurilor si a lizierelor acestora5. Urmarirea actiunilor care contribuie la dezvoltarea durabila

Parcul urban in cadrul “Planului verde” sau “Tramei verzi”

Planul verde al regiunii Val de Marne

PARCUL – ca element motrice al strategiei privind peisajul urban

= instrument operational

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

7

Fig.2. Imagine a zonei de maxima atractivitate din Parcul Guell, Barcelona, sursa- A.Stan, 2006

CURS 2 Rolul şi funcţiile parcului urban în cadrul oraşului contemporan Exista trei dimensiuni pentru teritoriul de referinţă al parcului urban:

• la nivel de oraş (raportat strict la limita intravilanului)> pacc, gardină de agrement • la nivel de metropolă sau aglomeraţie urbană (administrativul + localităţi învecinate sub

tutela oraşului) > parc metropolitan • la nivel regional (judetean/interjudetean)> parc regional Parcul urban în cadrul “sistemului verde” (trama verde) - Orientări şi obiective stabilite funcţie de priorităţi: • Accentuarea prezenţei naturii în oraş şi ameliorarea calităţii peisajului urban prin punerea în

operă a unei trame verzi • Valorificarea elementelor de cadru natural • Menţinerea peisajelor agricole periurbane • Protejarea padurilor şi a lizierelor acestora • Urmărirea acţiunilor care contribuie la dezvoltarea durabilă

Rolul parcului urban în cadrul oraşului actual:

• oportunitati de contact cu natura • facilitează contactele sociale/ întăreşte comunităţile • dezamorsează congestia urbană • re-echilibreaza ecosistemele

Funcţiile parcului urban / CUMUL DE FUNCTII

• FUNCŢIA SANITARĂ – sport, promenadă, recreere, contemplare • FUNCŢIA SOCIALĂ – întâlniri, evenimente • FUNCŢIA CULTURALĂ – târguri, expoziţii, cunoaştere dendrologică, experiment • FUNCŢIA DE REPREZENTARE – obiect de concepţie, estetic- configurativ, simbolic –

semnificativ - prin viziune, compoziţie, mobilare • FUNCŢIA DE PREZERVARE/ PROTEJARE – ecologic, istoric, spaţial

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

8

Fig.3. Planul topografic in abordarea proiectului peisagistic, sursa- Simonds, 1978

CURS 3 Condiţionari şi oportunităţi ale sitului Relief, Topografie. Oportunitătile oferite de declivităţile naturale trebuie speculate şi folosite în organizarea parcului (limita parcului poate fi o declivitate, etc.) Orientare cardinală.Insorirea (Studiul de însorire în cele 4 anotimpuri): dictează plasarea unor specii vegetale. Expunerea la vânturi > determina modul de dispunere a vegetaţiei masive, în funcţie de necesităţile de protecţie a unor spaţii şi activităţi Apa > prezenţa apei este o oportunitate care se poate transforma în mari avantaje Managementul apei naturale + al celei din reteaua publică > minimizarea costurilor prin compensare cu sisteme de captare a apelor meteorice şi folosirea lor pentru irigarea peluzelor Delimitare în cadrul oraşului/ conditionări de vecinătate

- raport optim între funcţiile parcului şi funcţiunile urbane - incompatibilitate/ compatibilitate

Condiţionări prvind accesul (principal- secundar) Parcul nu trebuie să aducă prejudicii de privind nici un aspect al funcţionării oraşului

- să nu segmenteze circulaţii importante - să nu creeze incompatibilităţi funcţionale - să nu disocieze funcţii urbane care necesită legatura directă - să nu accentueze segregări sociale, prin izolarea unor cartiere

Dimensionarea parcului urban: - zona deservită în general- un parc / 30 000

locuitori - densitatea populaţiei (norma ~ 12 mp/ locuitor si un grad de vizitare = 15-20% din totalul locuitorilor zonei)

Cerinţe de definire a calităţii unui parc urban:

• MORFOLOGIC • ECOLOGIC • FUNCŢIONAL • SPAŢIAL – CONFIGURATIV şi ESTETIC • SOCIAL • ECONOMIC

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

9

Fig.4. Activităţile de socializare în aer liber, în contact cât mai intim cu elementele naturale sunt baza unei gândiri peisagistice sănătoase a parcului, (Londra), sursa- arhiva personală

CURS 4 Profilul funcţional al parcului urban. Atribute de particularizare. Categorii de utilizatori Funcţiunea dominantă/generală = PROFILUL PARCULUI (odihnă, relaxare, agrement, educaţie, expoziţional) Specializarea parcului (educaţie dendrologică- gradina botanica, florariu, etc; educatie ecologică- biodiversitate, dezv. durabila; agrement specializat- parc acvatic, parc sporturi speciale, parc hipic, parc de distracţii extreme, etc; arta & educaţie artistica ; arte plastice, muzică, parc arhitectonic, arheologic, tehnic, etc.) Particularizarea parcului prin:

• “democraţia parcului” - parc pentru toţi/ accesibilitate optimă • diversitatea experienţelor / activităţilor • controlul nivelelor de intensitate a activităţilor • utilizarea eficientă (în toate cele 4 sezoane şi diurn) • securitatea activităţilor

Tipologia activităţilor: • dupa frecvenţă (cotidiene,

periodice, ocazionale) • dupa atractivitatea publică

(foarte atractive, mediu atractive, slab atractive)

• dupa vârstă (pentru copii 0-5 ani, pentru copii 6-15 ani, pentru adolescenti 16-22 ani, pentru adulţi 23- 50 ani, pentru vârstnici),

• dupa mesajul transmis • dupa zgomotul produs

(activităţi liniştite, zgomotoase, activităţi foarte zgomotoase/agresive)

• dupa mesajul transmis (intens educative, libere)

• dupa siguranţa (activităti sigure, cu risc moderat şi cu risc ridicat)

Categorii de utilizatori: • dupa vârsta: copii/ tineri/ adulti/ varstnici • dupa ocupaţie: preşcolari/ şcolari/ studenţi/ angajaţi 8 ore/ liber-profesionişti/ artişti,

specialişti în horticultură/ dendrologie, etc • dupa timpul petrecut: durata mică (1-2 ore), durata medie (3-5ore), durata mare (6-8 ore) • dupa comportament: asociativ (preferă aglomeraţia), contemplativ (preferă izolarea, liniştea)

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

10

•Activitati permise•Activitati permise cu conditionari/ dupa un program•Activitati interzise

Vondelpark, Amsterdam

Fig.5. Modul de administrare al unui parc urban este relationat cu cultura, asteptarile si obiceiurile populatiei, sursa- arhiva personală

CURS 5 Tipologii de parcuri. Parcuri urbane publice /specializate Criterii de tipologizare

1. Poziţia/locaţia în cadrul oraşului a) în raport cu zonele protejate > parcuri protejate/ parcuri–monument/ parcuri cu valoare ambientala b) în raport cu zona centrală > parcuri centrale/ semicentrale/ periferice/ periurbane c) în raport cu zonele deservite > parcuri de cartier/ de sector/ parcuri municipale

2. Dimensiuni - parcuri de mari dimensiuni (> 7ha), parcuri medii (5-7ha), parcuri –gradina (1-5ha) - dimensiunile nu trebuie luate in absolut! ele trebuie raportate la populaţia şi aria urbană

deservită 3. Regim juridic

- parcuri urbane pe teren public 100% - parcuri urbane pe terenuri în concesionare către societăţi private/ parteneriate - parcuri urbane pe teren privat, dar administrate şi deschise publicului

4. Forma si proportii - parcuri de forma regulate cvasi-rectangulară/ compactă - forme alungite/ însoţesc circulaţii sau provin din dezafectarea unor circulaţii - forme foarte neregulate (din fragmentări succesive)

5. Specializare - de agrement general > plimbare, odihna, relaxare - specializari pentru anumite zone in interior > sport, distractii, expozitie - specializari totale > parc acvatic, parc zoologic, parc botanic, etc

6. Semnificaţie - de socializare obisnuită - de re-memorare a unui eveniment, personalităţi, etc. - de experimentare, reclamă, evenimente mondene - cultural complex, tematic-muzeal (cu scop clar de culturalizare)

7. Administraţie - Parcuri administrate de Autoritatea Sectorială (primaria se sector) - Parcuri administrate de Autoritatea Locala (Primaria Capitalei) - Parcuri administrate de Autoritatea centrală (Minister)

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

11

Fig.6. Cişmigiul în iarna lui 1956. Sursa: www.delcampe.net

Partea II METAMORFOZA PARCULUI URBAN - DE LA TRADIŢIONAL LA CONTEMPORAN CURS 6 Geneza şi repere evolutive- 1 Perioada antică

Parcul – gradina ceremonială, gradina utilitară / naşterea spaţiului comunitar - funcţie de contemplare - agorele, porticele, pieţele, ansamblurile edificiilor publice - importanţa sculpturii şi picturii în însoţirea traseelor în parcuri - funcţie de educaţie, cunoaştere (grădinile filozofilor)

Perioada romană Parcul - gradină publică cu funcţii complexe (în relaţie cu elemente arhitectonice cu funcţii publice- terme, colosseum, etc); co-există vegetaţia ornamentală cu cea comună (pomi fructiferi, ierburi aromate)

Perioada Medievală - “parcuri private”, în proprietatea Bisericii (deschise ocazional publicului la sărbători), nevoia de reprezentativitate a Puterii, control politic/ ordine clericală, relatie sacru-profan Perioada Renascentistă - Parcul nobiliar

In Franţa – dominanţa parterului decorativ In România (sec. XVI- XVII) parcul – gradină de desfatare, apartinand marilor boieri ai vremii, deschisă publicului larg de sărbători, de inspiraţie italienească şi franceză; dominanţa arborilor (gradină- codru)- la Bucureşti, Targovişte, Craiova, Brăila, etc.

Perioada barocă - evoluţia stilistică – apariţia celor 2 stiluri majore peisagere (francez şi englez) Parcul baroc francez - arh. Le Notre - caracteristici spaţiale şi stilistice

Perioada Romantică- parcuri tradiţionale de secol XVIII Parcul romantic monumental Parcul romantic englez- influenţe orientale

Parcuri de secol XIX - consolidarea stilurilor peisagistice - canonizarea- respecatrea unor

reguli destul de stricte/ maesri_Barillet - Deschamps, Alphand, Eduard André/ Parcurile: Bois de Boulogne, Bois de Vincennes, Monceau, Buttes-Chaumont , Montsouris

- In Romania- « parcuri cetatenesti » ( ex. Filaretul – 40 ha)

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

12

Fig.7. Parcul Crângul din Buzău, Sursa: Iliescu, Arhitectura peisajului, 1999

CURS 7 Geneza şi repere evolutive- 2 Parcul urban în cadrul oraşului industrial

Contextul teoriilor urbanistice/ modelul orasului- gradină (E. Howard) Căutarea satisfacerii unei necesităţi sociale şi sanitare Mutaţii în structura parcurilor în cadrul ţesutului urban:

- de la compact- la dispersat - de la centralizat – la polinuclear - de la pasiv –la activ

Parcurile intră pe agendele publice/ apar prin grija municipalităţilor de a cumpara terenurile şi a le amenaja 1832- Regulamentul Organic – amenajarile peisagistice sunt reglementate cu grijă

Sec. XX- Parcul metropolitan Funcţii complexe de recreere/ distracţii/ odihna /educatie Funcţie culturală - asociată - parcuri tematice Reprezentativitate la nivel naţional

2 mutaţii importante: 1) de la parcul public de tip pasiv (recreere - odihna) la un profil functional mai activ (recreere activă, sport, cultura - teatru/concerte); 2) de la reprezentativitate la nivelul elitei sociale (palat, biserica, domeniu nobiliar, etc) la reprezentativitate comunitara (socială şi democratică) Parcul- promenadă

Rol de relaţie la nivelul oraşului, în cadrul tramei verzi Rol reprezentativ- în relaţie cu un parcurs istoric, sau cu o clădire monumentală Specificul funcţional adiacent - comerţ, cultură Mobilitate specială ( prevalenţa pietonală & velo)

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

13

Fig.8. Schema relatiilor urban-natural si a sub-relaţiilor pe care le implică, Sursa: web

CURS 8 Parcuri contemporane Principii care guvernează abordările contemporane de parcuri urbane

- re-folosirea/ re-interpretarea unor elemente anterioare ale sitului - utilizarea raţionala a oricărei resurse - materiale prietenoase cu mediul - tehnologii avansate de control, monitorizare şi gestiune energetică (parcuri inteligente) - atractivitate prin non-activitate - specii locale - specii vegetale utilitare în scop decorativ - mono-cromatismul (evitarea excesului de culoare) - compoziţii spatiale minimaliste - accent pe educaţie/ eco-educaţie - accent pe agricultură (pentru parcurile periurbane) - accesibilitatea pentru persoane cu dizabilităţi

Parcuri metropolitane şi periurbane 7 aspecte tematice:

- regulamentul - managementul - mediul - social / comunicare - finanţare şi economie - cultură - infrastructură şi accesibilitate

Tipuri actuale de parcuri specializate Parcuri “cu apă”

- în cadrul water-fronturilor - parcuri acvatice comune - parcuri culturale (apa cu rol identitar)

Parcuri sportive - parcuri tematice cu profil sportiv - parcuri olimpice - parcuri aferente unor stadioane

Parcuri culturale - parcuri arheologice - parcuri expozitionale/ de arhitectura/ sculptura/ pictura/ cinema

Parcuri ecologice - aspecte horticole expozate - eco-educaţie

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

14

Fig.9. Piese dintr-un studiu de fezabilitate pentru un parc, Sursa: foaieverde.ro

PARTEA III PARCUL URBAN – DE LA CONCEPT LA PROIECT CURS 9 Proiectul de parc urban ca demers metodologic ETAPE ÎN ABORDAREA PROIECTULUI DE PARC A. lectură şi analiză /explorare şi perceptie/ lectură creativă/ analiză multicriterială

Principiul (sau viziunea) de analiză Palierele de analiză Instrumentele de analiză Criteriile de analiză Evaluarea rezultatelor- sinteza analizelor

B. conceptul de intervenţie

- formularea grafică şi textuală/ logo-ul priectului (sinteza conceptului) -2 modalităţi de construire a conceptului: a) conceptul pleacă de la un element real/ perceptibil > îl transferă în zona abstractă/teoretică> şi apoi îl re-investeşte spaţial în cadrul proiectului b) conceptul prelucrează o idee/temă cu caracter general şi o transpune în cadrul proiectului, particularizând-o

C. viziunea ( text) > pe baza conceptului de intervenţie- proiectia în viitor a valorii parcului şi a conformării lui globale D. strategia şi planul de intervenţie - tipuri de intervenţii/ măsuri pentru implementarea lor/ etapizare E. studiul de fezabilitate (opţional)- analiza tehnico-economica a amplasamentului, 2 scenarii de intervenţie(comparativ), analiza cost-beneficiu, evaluare şi deviz estimativ E. planul general de amenajare F. detalii de amenajare- planul de iluminat/ vegetaţie/ instalaţii

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

15

Fig.10. Relatii spatiale implicand elemente construite si vegetale, formarea siluetelor, Sursa: Simonds, 1978

CURS 10 Principii generale în concepţia si proiectarea parcului urban 1. Principii funcţionale 2. Principii ecologice 3. Principii tehnice 4. Principii economice 5. Principii cultural - istorice 6. Principii estetice & compoziţionale

• Crearea unei compoziţii logice şi armonioase; • Stabilirea unor proporţii estetice; • Subordonarea importanţei unor spaţii, suprafeţe şi volume faţă de altele (ierarhizare); • Concordanţa stilistică); • Pastrarea echilibrului dintre armonie /contrast; • Rezolvarea interesantă a detaliilor, conducând la o calitate esenţială A. PRINCIPIUL UNITATII În atitudinea asupra sitului / în mijloacele de expresie / unitate, dar nu monotonie, simplificare “unitate in diversitate” / Unitate la nivel global – identificarea legii de organizare, stil general;/ Unitate la nivel local – în detalii B. PRINCIPIUL ORGANICITĂŢII • Relaţia cu situl, preluarea şi valorificarea pozitivă a sitului; • Relatia cu factorii de mediu (a nu agrava riscurile naturale); • Grija pentru lanţurile trofice C. PRINCIPIUL COMPATIBILITĂŢII • Cooperare (funcţie – funcţie, funcţie – formă, formă –

formă) • Realizarea ambianţei = o compatibilitate optimă

D. PRINCIPIUL ARMONIEI • Ierarhia / succesiunea şi gradaţia valorilor • Ordinea/ exterioară şi interioară • Echilibrul/ static sau dinamic / prezenţa centrului de

greutate (maximul de interes) • Ritmul - volume, suprafeţe, vegataţie, culoare, lumină, funcţiuni, valori/ ritm static-linear / ritm dinamic- progresiv (cu surprize) • Unitatea de stil / armonia statică (a planului)/ armonia dinamică (a percepţiei)

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

16

CURS 11 Organizarea internă a parcului urban (elemente metodologice şi tehnice) - 1 1. “mecanisme” de acces

- fluxul pietonal exterior parcului, fluxul pietonal interior principal, fluxuri pietonale interioare secundare şi alte fluxuri, fluxul carosabil public, fluxul ocazional carosabil – de deservire, parcarea, zona de regrupare , vegetatia, mobilierul si iluminatul, componenta spectaculara. Problematici :

- funcţiune (relaţie parcare-pietonal principal-carosabil, zona de regrupare, vegetaţie protectivă, vegetaţie de delimitare, vegetaţie de reprezentare);

- imagine (mesaj simbolic, mesaj educativ, reprezentativitate); - organizare compoziţionala (ierarhizare şi lizibilitate) ; - dotare (confort, facilităţi – rapiditate în orientare)

2. poli şi centre de interes - modalităţi de distribuţie / relaţionare - ierarhizare/ relaţii de subordonare şi cooperare - specializare functională - relaţia cu acesele 3. vegetaţie majoră - densitatea/ înalţimea vegetaţiei majore > “covorul” arboricol / armătura verde a parcului - modalităţi de structurare - textura (raport cantitativ & calitativ între vegetaţia înaltă /joasă/mod de plantare şi natura speciilor) - tipologia vegetaţiei (după specie/ densitate, gabarit coroană, formă/ miros, culoare, etc) 4. trasee/ parcursuri/ circulaţii - trasee simple/promenade pietonale /alei ocazional carosabile - tresee tematice - trasee combinate cu piste de biciclete/ minicar - “drumuri de umbră” şi scurtaturi 5. axialităţi/ accente/ perspective axe ”materiale” sau “vizuale” ( relaţii vizuale la distanţă) axe de control al maselor vegetale accente în inflexiuni şi noduri vizuale 6. apa - gestiunea apei/ utilizarea apei în scop decorativ, educativ si ambiental - moduri de captare a apei meteorice cu rol în irigarea peluzelor - exemple de bune practici 7. mobilier şi iluminat - principii de opţiune pentru un tip de mobilier sau altul/ corelare concept- stil - categorii de materiale dezirabile/ indezirabile - categorii de corpuri de iluminat şi principii de utilizare - diferenţierea mobilierului în funcţie de loc/ ambianţă

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

17

Fig.11. Schema formării ambianţei peiagistice, Sursa: Stan, 2009

CURS 12 Ambianţa parcului urban- definire, identificare Ambianţa ca:

- stare (indusa de prezenţe discrete- apa, o anumită specie vegetală, lumina, etc) - poveste ( spusă prin intermediul amenajării/ mobilierului, etc) - metafora (la nivel de concept/ amenajare generală sau trasee tematice) - eveniment / experienţa nemijlocită ( locuri vii)

Modalităţi de creare a ambianţei în parc - definirea ambianţei - decupajul ambiental - integrarea în ambianţa pre-existentă ( unde e cazul) - adaptarea ambianţei la funcţiune şi context

Starea ambientală se degajă din sinteza produsă la nivel senzorial, afectiv şi mental dintre peisajul exterior şi cel interior

Trei variabile ale ambianţei peisagere: Variabila spaţială / prin scară ca raport al interacţiunii între spaţiu şi observator Variabila timpului / prin durata interacţiunii peisaj şi observator Variabila percepţiei / prin valoarea interacţiunii între evenimentele survenite în peisaj şi observator, măsura schimbărilor pe care această interacţiune le generează

Ambianta ca eveniment perceptiv Tipuri de evenimente perceptive ( regulat, neasteptat, eventual, permanent) Factori de influentţa ai ambianţei: zgomotul, lumina, culoarea, aglomerarea umană, condiţiile atmosferice, declivitătile, modul de organizare spatială, atractivitatea activităţilor, etc

Schema ambiantei:

structura “nucleica” generata de relatia subiect/ observator în cadrul procesului de observare si interactiune cu peisajul

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

18

Fig.12. Planşa de Reglemenatri aferentă PUZ-Parcul Tineretului,2005, Sursa: arhiva uauim ccpec

CURS 13 Regulamentul urbanistic de amenajare a parcului urban Specificul PUZ pentru proiectele de parcuri urbane Studii de fundamentare necesare:

- studiu echipare edilitară - inginer - studiu al vegetaţiei existente (cartare arbori, denumirea speciilor, starea vegetaţiei) – inginer

horticol - studiu geotehnic şi hidro-geologic – inginer hidrolog - studiul biodiversităţii ( în zone susceptibile)- inginer biolog - studiu balneo-climateric ( în zone cu resurse balneo) – inginer de mediu

Concluzii ale studiilor de fundamentare Condiţionari ale PUG- tipul de zonă verde în care se incadreaza ( V1a,b, V2, V3, V4, V5, V6, etc) > conformarea soluţiei de amenajare Conţinutul PUZ- desenate (mod de reprezentare specific)- scări uzuale_ 1/2000, 1/ 1000, 1/500

Plansa de încadrare în teritoriu şi relatia cu PUG ( şi cu alte documentaţii valabile în zona de studiu) Plansele de analiză

capitole/ analize sectoriale: - analiza funcţiunilor - analiza circulaţiilor şi

acceselor (iererhizare, stare, îmbrăcaminţi)

- analiza fondului construit (stare, valoare, inaltime, grad de protecţie),

- analiza spaţial- configurativţ (tipuri perspective, accente, panoramari),

- analiza vegetaţiei (stare, densitate, valoare, specii)

- analiza ambianţelor din parc (în cazul parcurilor existente, care se remodeleaza)

- analiza zonelor de restricţii şi conditionari (induse de reţele, protecţii cale ferată, etc)

Planşa de sinteza analizelor sectoriale Planşa de reglementări (zone funcţionale propuse, circulaţii existent/ propus/ intervenţii asupra fondului vegetal, tabel cu bilanţul teritorial existent/ propus) Planşa de reglementări - regim juridic si obiective de utilitate publică Planşa de reglementări - echipare edilitară – existent/propus Structura legendelor: “pachet de baza”: limite, circulatii si accese, fond construit Conţinutul Regulamentului Local de Urbanism pentru parcuri- cf. 176N/2000

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

19

5. ANEXE 5.1. BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ A. CĂRŢI din B-UAUIM

II 6028 – Ultimate Landscape Design II6029 – Great Kid’s Space II 7570 – Landscape Architecture II 7586 – Landscape Design II 7591 - The Alchemy of Landscape Architecture III 3792 – Water Spaces of the Word III 3871 – Landscape Architects III 4028 – New Water Scapes III 5003 – The Art of Landscape III 5012 – Landscape Design USA III 5054 – Landscape Design UK III 5132 – Promenades III 5127 – Urban Spaces & Squares Plazas

B. REVISTE

Lotus nr.139 A+U nr.472 Techniques & Architecture nr. 486 Casabella nr.784 Urbanism nr. 343

C. ALTE LECTURI – pe domenii / etape - Parcuri/ gradini perioada Stuart/Tudor: o Thacker, C The Genius of Gardening Weidenfield, Londres, 1994 ; p. 110-131 - Parcuri renascentiste : Italia o Mason, G The Italian Garden Thames and Hudson, 1961; Chapitre 4, Roman Renaissance Gardens o Shepherd, J C & Jellicoe, G A Italian Gardens of the Renaissance Academy Editions, Londres 1986 [1925] Franta o Jellicoe, G & S Landscape of Man Thames and Hudson, plusieurs éditions ; Chapitre 16 Anglia o Jacques, D and van der Hurst, The Gardens of William and Mary Helm, Londres, 1988 ; pp65-84 - Parcul englez o Clifford, Joan Capability Brown Shire Publications, 2001 [1974] o Jacques, D Georgian Gardens : The Reign of Nature Batsford, Londres 1983 Chapitre 3 : The Heyday of the Natural Style - Parcul victorian o Anthony, John Joseph Paxton Shire Publications, 2003 [1973] o Elliott, B

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

20

5.2. EXEMPLE de SUBIECTE de EXAMEN TIP 1 - ian-febr.2013

1. Comentaţi în 5-7 rânduri situarea parcului urban la jonctiunea dintre tehnologie si ecologie. (2 puncte) 2. Care sunt cerinţele minime de asigurarea a calităţii unui parc, din punct de vedere spaţial-configurativ?

(2 puncte) 3. Care dintre urmatoarele elemente sunt caractere de noutate introduse de parcul urban de secol XIX in

Europa fata de parcul clasic (sec.XVII-XVIII)? (2 puncte) a. stilurile peisagere distincte - englez si francez b. perceptia progresiva a peisajului, c. accentul pe elementul exotic si de surpriza d. artificializarea compozitiei e. scenariul pitoresc, efectele de naturalete f. mai mare libertate in alegerea speciilor vegetale

4. Realizaţi schema functională a suprafeţei indicate punctat, ce va deveni un parc situat periferic în raport cu structura oraşului, având profil predominant sportiv. Indicaţi: accese principale, circulaţii majore, zone funcţionale, poli de interes, vegetaţie majoră. (3 puncte)

TIP 2 – iunie 2012 1. Care sunt caracteristicile parcului englez de secol XIX? (1p) 2. Prin ce elemente conditioneaza contextul urban amplasarea si functionarea unui parc urban in orasul contemporan? (2p) 3. Comentati critic afirmatia conform careia parcul urban este un artefact modern. (2p) 4. Desenati schematic, intr-un dreptunghi cu dimensiunile de 6cm x 13cm reprezentand un parc urban la scara 1/5000, situat intr-o zona semicentrala, compozitia geometrica a axelor, traseelor si principalelor centre de interes, precizand un anumit profil functional ales pentru parcul respectiv. Considerati ca parcul este inconjurat pe toate laturile de artere carosabile cu latimea de 7m. Alaturat, schitati conceptia de organizare a vegetatiei in consonanta cu propunerea compozitionala. (4p)

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

21

5.3. EXEMPLE DOCUMENTARE STUDENŢI - ECO-PARCURI URBANE ( 2013)

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

22

_______________________________________________________________________________________________________ Facultatea de Urbanism_Breviar Curs « Parcul Urban- de la concept la proiect »_UP 85_Conf.dr.arh. Angelica STAN@2013

23