Braila RSI

298

Transcript of Braila RSI

  • Page 1 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Cod proiect:

    313-14-34/11.2008 RO 2006/018-147.04.03.08.02, nr. SEAP 63621

    Denumire proiect:

    Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Braila

    Faza de Proiectare: Studiu de Fezabilitate

    Volum: I / I - Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului Data predarii: Iulie 2010

    CUPRINSUL VOLUMULUI

    A. PIESE SCRISE Foaie de capat

    Lista de semnaturi

    CUPRINSULVOLUMULUI __________________________________________________________1

    1. INFORMATIIGENERALE________________________________________________________6

    1.1 Proiectantgeneral_______________________________________________________________6

    1.2 Beneficiarulproiectului___________________________________________________________6

    1.3 Autoritatecontractanta:__________________________________________________________6

    1.4 Denumireaproiectului____________________________________________________________6

    1.5 Descriereaproiectuluisidescriereaetapeloracestuia__________________________________61.5.1 Infrastructuraexistenta________________________________________________________________ 61.5.2 Prezentareageneralaaproiectului______________________________________________________ 141.5.3 Colectareasitransportuldeseurilor _____________________________________________________ 141.5.4 Reciclareasirecuperareadeseurilordinambalaje__________________________________________ 211.5.5 Tratareabiologicaadeseurilor _________________________________________________________ 391.5.6 Constructiadepozituluidedeseuriconform_______________________________________________ 451.5.7 Inchidereadepozitelordedeseurineconforme ____________________________________________ 63

    1.6 Durataetapeidefunctionare_____________________________________________________65

    1.7 Informatiiprivindproductiacaresevarealizesiresurselefolosite_______________________65

    1.8 Informatiidespremateriiprime,substantesaupreparatechimice_______________________701.8.1 Materialenepericuloase ______________________________________________________________ 711.8.2 Cantitatidesubstantepericuloaseprezentelaunmomentdatinincintadepozituluisiastatiilor(detransfer,sortare,compostare)siconsumuriestimate______________________________________________ 74

    1.9 Informatiidesprepoluantifizicisibiologici__________________________________________741.9.1 Poluareafizica ______________________________________________________________________ 741.9.2 Poluareachimica ____________________________________________________________________ 751.9.3 Poluareabiologica___________________________________________________________________ 75

    1.10 Descriereaprincipaleloralternativestudiate_________________________________________751.10.1 Colectaresitransport ______________________________________________________________ 75

  • Page 2 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    1.10.2 Reciclareasirecuperareadeseurilordinambalaje________________________________________ 951.10.3 Deseuribiodegradabile____________________________________________________________ 1041.10.4 Optiunipentrunouldepozitdedeseuriconformaljudetului______________________________ 1091.10.5 Verificareacompatibilitatiioptiuniloraleseinsistemuldemanagementintegrataldeseurilor____ 1141.10.6 Optiuniprivindinchidereadepozitelordedeseurineconforme ____________________________ 1191.10.7 Rezumatulanalizeisioptiunilerecomandate___________________________________________ 119

    2. PROCESETEHNOLOGICE_____________________________________________________123

    2.1 Procesetehnologicedeproductie_________________________________________________1232.1.1 StatiadetransferInsuratei ___________________________________________________________ 1232.1.2 StatiadesortareVadeni______________________________________________________________ 1232.1.3 StatiedesortareIanca_______________________________________________________________ 1242.1.4 StatiadecompostareVadeni__________________________________________________________ 1252.1.5 DepozitdedeseuriconformIanca______________________________________________________ 1252.1.6 InchideredepozitneconformIanca_____________________________________________________ 127

    2.2 Valorilelimitaaleparametrilorrelevantiatinsiprintehnicilepropusesiprincelemaibunetehnicidisponibile.___________________________________________________________________127

    2.2.1 ExtrasdindocumenteledereferintalaCeleMaiBuneTehniciDisponibilepentrutratareaindustrialaadeseurilorversiuneaaugust2006 ___________________________________________________________ 127

    3. DESEURI__________________________________________________________________131

    3.1 DepozituldedeseurisiStatiadecompostare_______________________________________1313.1.1 Tipurilesicantitatilededeseurirezultate________________________________________________ 1313.1.2 Moduldegospodarireadeseurilor_____________________________________________________ 132

    3.2 Statiiledesortaresitransfer_____________________________________________________1333.2.1 Tipurilesicantitatilededeseurirezultate________________________________________________ 1333.2.2 Moduldegospodarireadeseurilor_____________________________________________________ 134

    3.3 Inchidereadepozituluineconform________________________________________________1343.3.1 Tipurilesicantitatilededeseurirezultate________________________________________________ 1343.3.2 Moduldegospodarireadeseurilor_____________________________________________________ 134

    4. IMPACTULPOTENTIALASUPRACOMPONENTELORDEMEDIUSIMASURIDEREDUCEREAACESTUIA ____________________________________________________________________136

    4.1 Apa_________________________________________________________________________1364.1.1 Datehidrografice___________________________________________________________________ 1364.1.2 Datehidrogeologice_________________________________________________________________ 1384.1.3 Alimentareacuapapotabilasimanagementulapeloruzate_________________________________ 1384.1.4 Prognozareaimpactului______________________________________________________________ 154

    4.2 Aer__________________________________________________________________________1614.2.1 Dateclimatice______________________________________________________________________ 1614.2.2 Calitateaaerului____________________________________________________________________ 1634.2.3 Sursesipoluantigenerati_____________________________________________________________ 1644.2.4 Masuridediminuareaimpactului______________________________________________________ 178

    4.3 Solulsisubsolul_______________________________________________________________1804.3.1 Calitateasolului____________________________________________________________________ 1804.3.2 DepozitdedeseuriconformsistatiedesortareIanca______________________________________ 1814.3.3 StatiadetransferInsurateti___________________________________________________________ 1914.3.4 StatiadesortarecistatiadecompostareVadeni__________________________________________ 1934.3.5 InchidereadepozituluineconformIanca_________________________________________________ 195

    4.4 Biodiversitatea________________________________________________________________198

  • Page 3 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    4.4.1 BiodiversitateainjudetulBraila________________________________________________________ 1984.4.2 Ariinaturaleprotejate_______________________________________________________________ 2004.4.3 DepozituldedeseuriconformsistatiadesortareIanca_____________________________________ 2044.4.4 StatiadetransferInsuratei ___________________________________________________________ 2104.4.5 StatiadesortaresistatiadecompostareVadeni__________________________________________ 2134.4.6 InchideredepozitneconformIanca_____________________________________________________ 215

    4.5 Peisajul______________________________________________________________________2194.5.1 Amplasareaobiectivelor _____________________________________________________________ 2194.5.2 Impactulprognozat _________________________________________________________________ 2194.5.3 Masuridereducereaimpactului_______________________________________________________ 221

    4.6 Mediulsocialsieconomic_______________________________________________________2224.6.1 Dategenerale______________________________________________________________________ 2224.6.2 Impactulprognozat _________________________________________________________________ 2284.6.3 Masuridediminuareaimpactului______________________________________________________ 232

    4.7 Conditiiculturalsientice,patrimoniucultural_______________________________________234

    5. ANALIZAALTERNATIVELOR___________________________________________________235

    5.1 Justificareaamplasamenteloralese_______________________________________________235

    5.2 Analizaimpactuluiasupramediului_______________________________________________2375.2.1 Evaluareaimpactuluipefactoridemediu________________________________________________ 2375.2.2 Evaluareaglobalaaimpactuluiasupramediului___________________________________________ 239

    6. MONITORIZAREA___________________________________________________________242

    6.1 DepozituldedeseuriIanca ______________________________________________________2426.1.1 Monitorizareainfazadeexecutie______________________________________________________ 2426.1.2 Monitorizareainfazadeexploatare____________________________________________________ 2436.1.3 Monitorizareapostinchidere_________________________________________________________ 247

    6.2 StatiadesortaresicompostareVadeni____________________________________________248

    6.3 StatiadetransferInsuratei______________________________________________________2496.3.1 Monitorizareainfazadeexecutie______________________________________________________ 2496.3.2 Monitorizareainfazadeexploatare____________________________________________________ 250

    6.4 InchidereadepozituluineconformIanca___________________________________________2506.4.1 Monitorizareainfazadeexecutie______________________________________________________ 2506.4.2 Monitorizareapostinchidere _________________________________________________________ 251

    6.5 Praguridealerta_______________________________________________________________251

    7. SITUATIIDERISC___________________________________________________________252

    7.1 Riscurinaturale(cutremur,inundatii,seceta,alunecarideteren)_______________________252

    7.2 Accidentepotentiale___________________________________________________________254

    7.3 Analizaposibilitatiideaparitieaunoraccidenteindustrialecuimpactsemnificativasupramediului___________________________________________________________________________255

    7.4 Planulpentrusituatiiderisc_____________________________________________________255

    7.5 Masurideprevenireaaccidentelor_______________________________________________256

    8. DESCRIEREADIFICULTATILOR_________________________________________________257

    9. REZUMATFARACARACTERTEHNIC____________________________________________258

  • Page 4 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    9.1 Necesitateaproiectului_________________________________________________________258

    9.2 Descriereaproiectului__________________________________________________________259

    9.3 Metodologiautilizatapentruevaluareaimpactuluiasupramediului ____________________2629.3.1 Evaluareaimpactuluipefactoridemediu________________________________________________ 262

    9.4 Impactulprognozatasupramediului______________________________________________2679.4.1 Apa______________________________________________________________________________ 2679.4.2 Aer ______________________________________________________________________________ 2719.4.3 Solsubsol_________________________________________________________________________ 2729.4.4 StatiadetransferInsurateti___________________________________________________________ 2749.4.5 InchidereadepozituluineconformIanca_________________________________________________ 2779.4.6 Biodiversitate______________________________________________________________________ 2799.4.7 Peisajul___________________________________________________________________________ 2859.4.8 Mediulsocialsieconomic ____________________________________________________________ 2879.4.9 Masuridediminuareaimpactului______________________________________________________ 2909.4.10 Conditiiculturalsientice,patrimoniucultural__________________________________________ 291

    9.5 Concluziimajorecareaurezultatdinevaluareaimpactuluiasupramediului______________291

    9.6 Prognozaasupracalitatiivietii/standarduluideviatasiasupraconditiilorsocialeincomunitatileafectatedeimpact___________________________________________________________________292

    10. DOCUMENTEANEXATE____________________________________________________293

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 6 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    RAPORT LA STUDIUL DE EVALUAREA A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    1. INFORMATII GENERALE

    1.1 Proiectant general S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 Bucuresti; Tel: +40 21 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 21 319.32.15; E-mail: [email protected]; website: www.romair.ro.

    1.2 Beneficiarul proiectului CONSILIUL JUDETEAN BRAILA Piata Independentei nr. 1, Braila, Judetul Braila, Tel: 0239.619.700, Fax: 029.611.765 E-mail: [email protected]

    1.3 Autoritate contractanta: MINISTERUL MEDIULUI Str. Justitiei, Nr. 59 61, sector 5, Bucuresti.

    1.4 Denumirea proiectului SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    1.5 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

    1.5.1 Infrastructura existenta

    1.5.1.1 Colectare si transport Situatia actuala in ceea ce priveste colectarea si transportul deseurilor in judetul Braila este prezentata in tabelul urmator:

    Table 1.5-1 Date privind sistemul de salubritate din judetul Braila

    Date relevante Detalii

    Procent al populatiei recordate la servicii de salubritate

    In anul 2007, rata de racordare a populatiei la serviciile de salubritate era: 62,37% in mediul urban 0,16 % in mediul rural

    La nivelul anului 2009, rata de acoperire cu servicii de salubritate era de: 100% in mediul urban 12,66 % in mediul rural

    In cursul anului 2010 va intra in operare solutia temporara privind managementul deseurilor, prin care se va asigura o rata de acoperire cu servicii de salubritate de 100% si in mediul rural. Avand in vedere faptul ca in iulie 2009 au fost inchise toate platformele rurale neecologice, in fiecare comuna au fost amenajate tarcuri speciale pentru colectarea PET-urilor si a deseurilor din plastic. De asemenea, s-a incurajat compostarea individuala in gospodarii a deseurilor biodegradabile.

    Servicii de salubritate SC TRACON SRL opereaza depozitul de deseuri conform de la Muchea.

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 7 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Date relevante Detalii

    existente Colectarea si transportul deseurilor in judetul Braila se realizeaza de catre 3 operatori privati in municipiul Braila: SC BRAI-CATA SRL, SC ECO SA si SC RER ECOLOGIC SERVICE SRL Braila, in timp ce, in orasele Ianca, Faurei si Insuratei, organizarea acestor servicii cade in sarcina Consiliilor Locale respective.

    S.C. Brai Cata S.R.L. Braila efectueaza activitati de salubrizare stradala si salubrizare menajera. Activitatea se executa in baza Dispozitiei Primarului Municipiului Braila nr. 13.490/29.07.2004 Privind modul de organizare si desfasurare a activitatilor gospodaresti pe raza municipiului Braila, in sectorul delimitat de strada Imparatul Traian, P-ta Traian, str. M. Eminescu, str. 1 Decembrie 1918, B-dul Dorobanti (exclusiv), Bariera Dorobantilor, Calea Calarasilor, Sos. Buzaului, Sos. Nationala Veche, str. Randunicii, Sos. De Centura, Sos. Vizirului, str. Mecanizatorilor, Dunare. Colectarea si transportul deseurilor menajere de la populatie se face zilnic. Pentru optimizarea activitatii, zona repartizata SC Brai-Cata SRL in vederea salubrizarii a fost impartita in patru sectoare, cate o masina pentru fiecare sector, deservind zilnic peste 60.000 persoane.

    S.C. ECO S.A. Braila este o societate mixta, cu capital majoritar de stat, care efectueaza servicii de colectare si transport a deseurilor menajere si inerte de la populatie, agenti economici si institutii, salubrizare stradala, deszapezire manuala si mecanica, deservind municipiul Braila, pe suprafata cuprinsa intre str. 1 Decembrie 1918 Vidin si b-dul Independentei Dunare (spre trecere bac Smardan).

    S.C. RER ECOLOGIC SERVICE S.R.L. Braila desfasoara activitati de colectare, transport si depozitare a deseurilor de la populatie, deservind municipiul Braila (Cartierul Nedelcu Chercea, Cartier Lacul Dulce, Cartierul Obor, Cartierul Hipodrom, B-dul Dorobantilor, str. Apollo, str. G-ral Eremia Grigorescu, str. Plantelor, Cartier Progresul, Cartier Vidin), si de la agentii economici din municipiul Braila si statiunea Lacu Sarat.

    Echipament de colectare

    Dotarea operatorilor de salubritate cu echipamente pentru colectarea deseurilor menajere, in judetul Braila, in anul 2008, includea: 2689 pubele de 0,12 m3 6 containere de 2,1 m3 88 containere de 4 m3 4925 euro-containere 0,24 m3 419 euro-containere de 1,1 m3

    Echipament de transport

    Dotarea operatorilor de salubritate cu echipamente pentru transportul deseurilor menajere, in judetul Braila, in anul 2008, includea un numar de 47 mijloace de transport, cu o capacitate totala de 613 m3: 22 camioane compactare, 6 camioane container, 10 tractoare cu remorca, 1 basculanta si 8 mijloace de transport tip rotopres.

    Frecvent colectarii In mediul urban variaza intre 1 si 3 zile

    Costuri pentru colectare si transport

    Costurile de personal variaza intre 1.659 euro/an (SPGC Insuratei) si 601.690 euro/an (SC ECO SA);

    Costurile de intretinere variaza intre 99 euro/an (SPGC Insuratei) si 506.360 euro/an (SC BRAI-CATA SRL);

    Costurile cu carburantii variaza intre 1.850 euro/an (DSP Faurei) si 243.670 euro/an (SC BRAI-CATA SRL);

    Principalele deficiente ale sistemului actual de colectare si transport constau in: Nivelul scazut de racordare la serviciile de salubrizare la nivelul zonei rurale a judetului.

    In anul 2007 doar 0,16% din populatia rurala a judetului beneficia de servicii de salubritate. Avand in vedere tintele judetene privind gradul de acoperire cu servicii de salubritate, dupa inchiderea platformelor rurale neecologice, cateva din unitatile administrativ-teritoriale de pe raza judetului au demarat procedurile pentru asigurarea

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 8 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    colectarii deseurilor. La nivelul lunii aprilie 2010, 5 comune din judetul Braila au incheiate contracte de servicii de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare.

    Echipamentul folosit pentru serviciile de salubrizare este invechit si uzat. Proiecte aflate in derulare

    Pana la inceperea functionarii sistemului judetean de management integrat al deseurilor, in anul 2013, au fost amenajate puncte de colectare comunale, in vederea colectarii si transportului deseurilor din zonele rurale la depozitul conform Muchea. Transportul va fi realizat cu ajutorul unui cap tractor cu sistem de incarcare descarcare basculare cu carlig echipat cu containere metalice de capacitate mare. Colectarea deseurilor menajere si transportul pana la punctul de colectare se va face de catre fiecare Unitate Administrativ Teritoriala cu dotarile proprii. Pornind de la aglomerarea localitatilor, pozitionarea geografica si reteaua de drumuri s-au stabilit noua puncte de colectare unde urmeaza sa fie colectate deseurile menajere.

    Table 1.5-2 Lista punctelor amenajate pentru colectarea deseurilor menajere si dotarea acestora

    Nr. Crt.

    Punctul de colectare

    Locul de amplasare Comune arondate

    Distanta de la punctul de colectare la

    depozit MUCHEA(km)

    Numarul de persoane deservite

    Numar containere

    /volum container

    1 Baraganu Platforma betonata fostul CAP

    Baraganu, Victoria, Rosiori, Dudesti

    80 14 012 1 buc/ 32 mc/ 11to

    2 Ciresu Platforma betonata fostul CAP

    Ciresu, Ulmu, Ciocile, Zavoaia

    107 13 579 1 buc/ 32 mc/ 11to

    3 Ianca Platforma betonata fostul CAP

    Sutesti, Gradistea, Bordei Verde, Racovita, Mircea Voda

    63 25 593 2 buc/ 32 mc/ 11to

    4 Jirlau Platforma betonata fostul CAP

    Jirlau, Galbenu, Visani

    97 9 250 1 buc/ 32 mc/ 11to

    5 Frecatei Platforma betonata fostul CAP

    Frecatei, Marasu 68 4 757 1 buc/ 32 mc/ 11to

    6 Maxineni Platforma betonata fostul CAP

    Maxineni, Salcia Tudor, Scortaru Nou

    18 7 658 1 buc/ 32 mc/ 11to

    7 Movila Miresii

    Platforma betonata fostul CAP

    Movila Miresii, Gemenele, Ramnicelu

    38 8 378 1 buc/ 32 mc/ 11to

    8 Traian Platforma betonata fostul CAP

    Traian, Romanu, Unirea

    35 8 151 1 buc/ 32 mc/ 11to

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 9 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    9 Tufesti Platforma betonata fostul CAP

    Tufesti, Viziru, Stancuta, Bertestii de Jos

    50 18 616 1 buc/ 32 mc/ 11to

    Sursa: CJ Braila In ceea ce priveste echipamentele de colectare, au fost achizitionate deja capul tractor si cele 11 containere de 32mc, care vor fi integrate ulterior in sistemul de management integrat al deseurilor, capul tractor fiind folosit in cadrul statiei MBT de la Vadeni, pentru a transporta deseul biostabilizat la depozitul Muchea, iar containerele de 32mc vor fi integrate la facilitatile de sortare si MBT Vadeni si Ianca.

    Desi aceasta solutie va asigura un grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100% in mediul rural, accentuam caracterul ei temporar, reprezentand o solutie de tranzitie pana la darea in exploatare a sistemului judetean de management integrat. Alte proiecte aflate in implementare in judetul Braila sunt cele de la Faurei si Insuratei, proiecte ce vor fi finantate prin fonduri PHARE si care vor asigura colectarea selectiva si transportul deseurilor in orasele Faurei si Insuratei.

    Proiectul Reabilitarea sistemului de colectare si transport a deseurilor si extinderea sistemului de colectare selectiva in orasul Faurei, judetul Braila va fi finantat prin PHARE CES Schema de investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public in sectoarele prioritare de mediu si are ca an estimat de finalizare 2010.

    In cadrul acestui proiect se vor realiza: 15 platforme din beton armat de 6,00 x 6,50 m in care vor fi introduse containerele

    pentru colectare gunoi menajer nereciclabil; 40 platforme din beton armat de 1,00 x 2,50 m pe care se vor amplasa europubelele de

    colectare selectiva (PET, hartie, sticla etc); Se vor achizitiona 100 containere de 1100 l, pentru deseuri menajere nereciclabile; 25 containere de 1100 l, compartimentate pentru deseuri reciclabile colectate selectiv; 120 europubele din material plastic pentru colectare selectiva; 2 autoutilitare cu platforma hidraulica mixta, pentru transportul deseurilor; 6 persoane vor fi angajate si instruite pentru exploatarea investitiei in vederea colectarii

    selective a deseurilor; Se va derula o campanie de constientizare a populatiei cu privire la importanta colectarii

    selective a deseurilor. Datorita faptului ca orasul Faurei nu face parte din Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Eco Dunarea Braila, acest proiect nu va fi integrat in sistemul judetean de management integrat al deseurilor.

    Proiectul Implementarea unui sistem de management al deseurilor in orasul Insuratei si satele componente va fi finantat prin fonduri Phare 2005 Coeziune economica si sociala - Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor si va fi finalizat in anul 2010. Acest proiect propune colectarea selectiva a deseurilor si constructia unor infrastructuri pentru sortarea si compostarea acestora, fiind dimensionat exclusiv pentru nevoile orasului Insuratei si satelor componente.

    Acest proiect va fi integrat in sistemul judetean de management integrat al deseurilor incepand cu anul 2015, cand va trece perioada de 5 ani in care nu pot fi modificate conditiile initiale stabilite in cadrul contractului de finantare prin fonduri PHARE.

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 10 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Integrarea proiectului va presupune transportul deseurilor rezultate de la facilitatea construita (refuzuri de sortare si materii necompostabile) la statia de transfer Insuratei si depozitarea acestora la depozitul conform de la Ianca ce va fi construit prin prezentul proiect. Nu vor exista modificari la nivelul altor componente ale proiectului de la Insuratei, sistemul functionand in continuare in aceiasi parametri proiectati in cadrul proiectului PHARE.

    1.5.1.2 Tratarea biologica a deseurilor La sfarsitul anului 2008 a fost finalizata constructia primei statii de compostare pentru deseuri biodegradabile din judetul Braila, si a doua pe tara, in orasul Ianca, proiectul fiind finantat prin fonduri Phare 2004 Coeziune economica si sociala. Aceasta statie de compostare este destinata in exclusivitate gunoiului de grajd, deseurile biodegradabile municipale fiind excluse de la compostarea in aceasta statie.

    Un alt proiect privind tratarea biologica a deseurilor este in curs de implementare in orasul Insuratei si in satele componente, proiect finantat prin Program Phare 2005 Coeziune economica si sociala Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor, care are ca an de finalizare estimat 2010. In cadrul acestui proiect se va implementa un sistem de colectare selectiva a deseurilor, axat pe 4 pubele: cate una pentru hartie, plastic si sticla si una pentru deseuri menajere (biodegradabile). De asemenea, se va construi o facilitate care va include o mini sortare manuala a deseurilor reciclabile si o platforma de compostare a deseurilor biodegradabile.

    Statia de compost ce se va construi in cadrul acestui proiect va prelucra deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii si a fost dimensionata strict pentru nevoile orasului Insuratei.

    In afara de statiile de compostare descrise mai sus, in judetul Braila nu exista alte facilitati pentru tratarea deseurilor biodegradabile, ceea ce implica faptul ca in prezent, deseurile biodegradabile menajere si asimilabile sunt eliminate la comun cu toate deseurile, atat in depozitul conform de la Muchea, cat si in spatiile de depozitare din mediul urban si rural. Neexistand o colectare separata a fractiei biodegradabile, tratarea acestora nu se poate realiza. In prezent nu se practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa cum se cere prin legislatia nationala si a CE.

    1.5.1.3 Reciclare si recuperare Pana in anul 2008, in judetul Braila nu au existat puncte pentru colectarea selectiva a deseurilor municipale de la populatie. In prezent, este in derulare un proiect pilot pentru colectarea selectiva a deseurilor in municipiul Braila.

    In august 2008, Consiliul Judetean Braila a derulat campania Saptamana Verde, in cadrul careia, echipe alcatuite din reprezentanti ai CJ Braila si APM Braila, s-au deplasat in fiecare comuna de pe raza judetului si au organizat intalniri avand ca tema colectarea selectiva a deseurilor. Anterior desfasurarii campaniei, primariile au pregatit recipiente pentru depozitarea deseurilor de tip PET ca sa se poata realiza ridicarea acestora de catre agentii economici autorizati in acest scop.

    In prezent, colectarea deseurilor de tipul PET, hartie si carton, metale si sticla se realizeaza de catre agentii economici autorizati pentru aceasta activitate, care predau spre valorificare deseurile colectate, altor agenti economici din tara.

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 11 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    In judetul Braila, in anul 2008 deseurile tip PET si hartie carton au fost valorificate de catre SC ANDTOMI SRL si respectiv, SC CELHART DONARIS SA, singurii agenti economici implicati in activitatea de reciclare a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie.

    Cantitatile de hartie si carton separate in cadrul proiectelor de la Insuratei si Faurei, si lemnul separat in cadrul proiectului de la Insuratei vor fi luate in considerare pentru atingerea tintei de deviere de la depozitare a deseurilor biodegradabile.

    1.5.1.4 Depozite de deseuri existente In judetul Braila, exista in acest moment un singur depozit de deseuri conform. Acesta este amplasat in localitatea Muchea, deserveste municipiul Braila si este operat de catre SC Tracon SRL Braila. In Depozitul Ecologic Muchea se elimina doar deseuri menajere si asimilabile acestora din comert, industrie si institutii.

    Constructia depozitului Muchea a fost finantata din fonduri private asigurate de SC TRACON SRL, proprietarul depozitului. Depozitul se afla la 1,2 km vest de satul Muchea, in apropierea DJ 202 Focsani Braila. Terenul pe care este amplasat depozitul are o suprafata totala de 180 797 m2 si este situat in extravilanul comunelor Silistea si Vadeni, fiind detinut de SC TRACON SRL in baza unor contracte de concesiune incheiate cu UAT Silistea si cu UAT Vadeni.

    Depozitul Ecologic Muchea este administrat integral de catre SC TRACON SRL.

    Depozitul are o capacitate proiectata de 1 668 800 m3, impartita in 4 celule, prima celula, avand capacitatea proiectata de 434 000 mc si o suprafata de 3,1 ha, a fost data in exploatare in anul 2002 si avea un grad de umplere de 75% la sfarsitul anului 2008.

    Celula nr. 2 va avea o suprafata utila indiguita de 2,8 ha, suprafata construita de 3,068 ha si capacitate de depozitare de 392 000 mc, separata de celula 1 prin diguri de compartimentare.

    Conform Autorizatiei Integrate de Mediu nr 2/2005, SC TRACON SRL va asigura finantarea constructiei celorlalte 3 celule ale depozitului conform.

    Deseurile colectate din orasul Ianca sunt depozitate in prezent in depozitul ecologic de la Galbinasi (judetul Buzau), ceea ce antreneaza costuri mari aferente transportului si depozitarii, acest lucru reflectandu-se in tariful perceput populatiei. Pana in iulie 2009, deseurile colectate din orasul Ianca au fost depozitate in depozitul neconform din apropierea orasului, dar in prezent, in acest depozit a fost sistata activitatea de depozitare, in scopul conformarii cu legislatia in vigoare.

    Deseurile colectate din orasul Faurei sunt depozitate in depozitul neconform din vecinatatea orasului, depozit ce are ca termen de sistare a depozitarii anul 2017.

    Table 1.5-3 Situatia depozitelor de deseuri din judetul Braila

    Judet Numar de depozite Tip Suprafata (ha) Capacitatea proiectata (m3) Volum inmagazinat

    (m3)

    Urban 3 1 conform 2 neconforme

    20,74 1 726 800 369 350

    Muchea conform 18,08 1 668 800 325 500

    Ianca* neconform 1,16 25 000 12 500

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 12 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Faurei neconform 1,5 33 000 31 350

    Rural 138** neconforme 177,35 2 185 250 488 940

    Sursa: Analiza Consultantului pe baza datelor furnizate de CJ Braila *la Ianca depozitarea a fost sistata in iulie 2009 **au fost inchise pana in august 2009 Inchiderea si reabilitarea depozitului neconform de la Ianca este programata a se realiza in cursul anului 2011 si face parte din prezentul proiect. Inchiderea depozitelor rurale a fost realizata pana in luna august 2009, fiind finantata de catre fiecare UAT de pe raza judetului Braila.

    Table 1.5-4 Cantitatile de deseuri depozitate anual la depozitele urbane din judetul Braila

    Judet Depozit Cantitati de deseuri depozitate (tone/an)

    2004 2005 2006 2007 2008

    Braila Muchea 73 593,7 64 080,2 69 771,9 68 351 70 935

    Ianca 240 712 750 543 n/a

    Faurei 955 1 295,7 800 729,5 n/a

    Total 74 788,7 66 087,9 71 321,9 69 623,5 70 935

    Sursa: Consiliul Judetean Braila

    Totalul cantitatii de deseuri ce va fi depozitata in perioada de prognoza (2008-2038) este de aproximativ 2 700 000 tone (inclusiv namoluri de la statiile de epurare orasenesti). Conform analizei Consultantului, depozitul de la Muchea va deservi municipiul Braila si localitatile rurale din zona 1 pana in anul 2021, moment in care se va lua in considerare extinderea sa sau gasirea unei alte locatii in apropierea municipiului Braila, principalul generator de deseuri al judetului. Restul judetului (zonele 2 si 3) va fi deservit de noul depozit de deseuri ce se va construi in orasul Ianca.

    1.5.1.5 Concluzii Concluzia analizei este ca sistemul actual de management al deseurilor din judetul Braila nu urmareste obiectivele strategiei nationale si europene de management al deseurilor. Cele mai mari probleme privesc:

    Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme care au impact negativ asupra mediului.

    Nivelul scazut de racordare la serviciile de salubrizare la nivelul intregului judet. Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in prezent la comun cu toate

    deseurile si inexistenta colectarii separate a fractiei biodegradabile. In prezent nu se practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa cum se cere prin legislatia nationala si a CE.

    Gradul scazut al reciclarii si lipsa colectarii separate a materialelor reciclabile. Tintele specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, asa cum sunt stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi atinse daca nu se implementeaza un sistem de management integrat al deseurilor, incluzand facilitati de sortare, dar si componenta de colectare selectiva a deseurilor.

    Echipamentul folosit pentru serviciile de salubrizare este invechit si uzat.

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 13 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Scopul particular al acestui proiect il reprezinta identificarea masurilor, pentru o perioada de 30 de ani (2008-2038), care trebuie indeplinite pentru dezvoltarea unui sistem de management integrat al deseurilor solide in judetul Braila, in conformitate cu obligatiile legale. Aceste obligatii reies din legislatia nationala, precum si din planurile nationale si regionale care au fost elaborate, si sunt prezentate sintetic in cele ce urmeaza:

    Table 1.5-5 Cerintele Sistemului de Management Integrat al Deseurilor in judetul Braila

    Tinta Termen limita

    pentru conformare

    Cuantificarea tintei

    Grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100% (atat in mediul urban cat si in cel rural)

    2013

    In anul 2013 vor fi conectati la serviciul de salubritate 347.955 locuitori, dintre care

    239.280 locuitori din mediul urban si 108.675 locuitori din mediul rural.

    Deseuri din ambalaje colectate si reciclate

    Tinte reciclare deseuri din ambalaje (procentul se refera la cantitatea de deseuri de ambalaje ce trebuie reciclata, comparativ cu totalul cantitatii de deseu de ambalaj generat):

    hartie si carton: 60%; sticla: 60%; plastic: 22,5%; metal: 50%; lemn: 15%.

    2013

    In anul 2013 vor fi colectate 21.811 tone deseuri din ambalaje, dintre care:

    6.556 tone hartie si carton; 3.941 tone sticla; 6.360 tone plastic; 1.287 tone metal; 3.612 tone lemn.

    In anul 2013 in judetul Braila se vor recicla 11.996 tone deseuri din ambalaje, dintre care:

    3.934 tone hartie si carton; 2365 tone sticla; 1431 tone plastic; 643 tone metal; 542 tone lemn.

    Deseuri biodegradabile

    Reducerea cantitatii de deseu biodegradabil depozitat (comparativ cu anul 1995) la:

    75% in 2010 50% in 2013 35% in 2016

    2010 2013 2016

    In anul 2013 vor fi deviate de la depozitare 35.137 tone de deseuri biodegradabile, dintre care:

    20.500 tone vor fi compostate in sistem centralizat in statia MBT de la Vadeni;

    974 tone vor fi compostate in cadrul facilitatii de la Insuratei (realizata prin proiecte PHARE)

    11.013 tone hartie si carton vor fi reciclate;

    2.754 tone lemn va fi reciclat.

    In anul 2016 vor fi deviate de la depozitare 47.446 tone de deseuri biodegradabile, dintre care:

    31.000 tone vor fi compostate in sistem centralizat in statia MBT de la Vadeni;

    931 tone vor fi compostate in cadrul facilitatii de la Insuratei (realizata prin proiecte PHARE)

    12.640 tone hartie si carton vor fi reciclate;

    3.423 tone lemn va fi reciclat.

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 14 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Inchiderea depozitelor urbane neconforme 2017

    Depozitul neconform de la Ianca va fi inchis in anul 2011.

    Depozitul neconform de la Faurei se va inchide in 2017.

    1.5.2 Prezentarea generala a proiectului Aceasta sectiune prezinta o imagine de ansamblu asupra proiectului de investitie care va fi implementat, avand in vedere in principal Masurile de Investitii Prioritare. In mod specific, pentru toate investitiile propuse, prezentate in capitolele anterioare, sunt furnizate urmatoarele informatii referitoare la toate componentele sistemului de management integrat al deseurilor:

    Caracteristici tehnice generale ale investitiei Strategia de investitie Impactul investitiei propuse

    1.5.3 Colectarea si transportul deseurilor In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Braila au fost stabilite 3 zone de transport.

    Prima zona de transport este reprezentata de zona depozitului conform de deseuri, din localitatea Muchea (Vadeni). Zona 1 include ca localitati urbane municipiul Braila, iar ca localitati rurale, un numar de 13 comune. Totalul populatiei din zona 1 este de 249.734 persoane la nivelul anului 2008 (212.981 in mediul urban si 36.753 in zona rurala);

    Zona 2 de transport include orasele Ianca si Faurei, precum si 17 comune din jurul acestora. Totalul populatiei din aceasta zona este de 66.508 persoane, dintre care 51.245 populatie rurala si 15.263 populatie urbana;

    Zona 3 de transport deserveste orasul Insuratei si un numar de 10 comune adiacente. Populatia acestei zone numara 46.110 de locuitori, din care 7.234 locuiesc in mediul urban si 38.876 in mediul rural.

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 15 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Figure 1.5-1 Zonarea judetului Braila

    Investitiile propuse sunt menite sa atinga urmatoarele tinte:

    imbunatatirea sistemului de colectare in zona urbana si extinderea acestuia in zona rurala a judetului Braila;

    implementarea sistemului de colectare selectiva; imbunatatirea si extinderea echipamentelor existente de colectare si transport; optimizarea logisticii prin eficientizarea serviciilor de gestionare a deseurilor; depozitarea controlata a deseurilor in cadrul depozitelor conforme.

    1.5.3.1 Strategia de implementare Strategia de implementare a sistemului de colectare si transport a deseurilor este structurata astfel:

    - perioada 1: 2009 2010 - finalizare proiectare si documente de licitatie pentru constructia statiei de transfer

    de la Insuratei; - finalizarea documentelor de licitatie pentru achizitii de bunuri, respectiv pubele si

    containere, autocamioane de transport lung curier, masini de colecta a deseurilor periculoase incarcatoare frontale si utilaje manevrare baloti;

    - campanii de constientizare a populatiei referitor la sistemul de management integrat al deseurilor (colectare selectiva).

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 16 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    - perioada 2: 2010 2012 - construirea statiei de transfer de la Insuratei; - achizitionare pubele si containere; - campanii de constientizare a populatiei referitor la sistemul de management

    integrat al deseurilor (colectare selectiva). - perioada 3: 2012 2013

    - finalizarea construirii statiei de transfer de la Insuratei; - operarea sistemului de colectare implementat si a statiei de transfer a deseurilor

    de la Insuratei, construita prin prezentul proiect; - campanii de constientizare a populatiei referitor la sistemul de management

    integrat al deseurilor (colectare selectiva).

    1.5.3.2 Colectarea deseurilor

    Din analiza sistemelor de colectare au rezultat urmatoarele:

    colectarea mixta cu o singura pubela nu este aplicabila deoarece nu asigura nici respectarea tintelor de reciclare si nici pe cele de minimizare a materialului biodegradabil la depozitare; mai mult, sistemul nu are caracter ecologic si socio-educational diminuand responsabilitatea cetatenilor referitor la managementul deseurilor; totusi, din motive de suportabilitate si eficienta tehnico-economica sistemul se va aplica pentru comunitatile izolate cu productii scazute de deseu cum sunt cele doua comune (Frecatei si Marasu) din Insula Mare a Brailei;

    colectarea selectiva presupune implementarea unui sistem cu patru pubele: o pubela deseuri hartie si carton; o pubela deseuri plastic; o pubela deseuri sticla; o pubela deseuri reziduale: contine materiile de tip biodegradabil si pe cele

    de tip reciclabil de calitate foarte proasta, de obicei impregnate puternic cu umiditate, praf sau alte substante de tip murdarie; de asemenea va contine si o parte din fractia fina de tip nerecognoscibil;

    Colectarea deseurilor se va realiza in sistem selectiv, bazat pe 4 recipiente: Hartie/Carton, Plastic/Metal, Sticla si Rezidual, cu exceptia Insulei Mari a Brailei, unde se propune o colecta mixta, datorita conditiilor dificile de acces.

    Pentru zonele de blocuri din mediul urban vor fi amenajare puncte de precolectare, cate un astfel de punct pentru fiecare bloc cu pana la 4 etaje, in timp ce pentru blocurile inalte, va exista cate un punct de colectare pentru fiecare scara a blocului.

    Pentru gospodariile individuale din mediul urban, au fost prevazute cate doua pubele de 120 litri una pentru deseurile din plastic si metal si una pentru deseurile reziduale. Celelalte doua fractii hartie/carton si sticla - vor fi colectate in cadrul unor puncte de colectare selectiva cu 2 containere de 1,1 mc.

    In mediul rural, vor fi amenajate puncte de colectare selectiva pe 3 recipiente de 1,1 mc: Hartie/Carton, Plastic/Metal si Sticla, in timp ce in fiecare gospodarie deseurile reziduale vor fi colectate in pubele de 60 litri. De asemenea, sistemul va contine si o componenta de

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 17 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    compostare individuala a deseurilor biodegradabile in gospodarii, asigurandu-se recipiente pentru fiecare gospodarie din mediul rural.

    Pentru domeniul social, comercial si de institutii se va implementa de asemenea colecta selectiva din aceleasi considerente ca si pentru populatie.

    Implementarea colectei selective pentru intreaga populatie a judetului are ca scop cresterea eficientei de selectare pentru materiile reciclabile la nivelul instalatiilor de sortare, in paralel cu realizarea unor conditii mai bune de lucru pentru personalul ce deserveste aceste instalatii.

    Tinand cont de cele amintite mai sus au rezultat urmatoarele recomandari de dotare aferente colectarii deseurilor:

    Pentru colectarea deseurilor menajere si asimilabile:

    pubele de 120 litri, din material plastic, cu capac actionat manual si roti pentru deplasare;

    pubele de 240 litri, din material plastic, cu capac actionat manual si roti pentru deplasare;

    containere de 1,1 mc, din material plastic, cu capac din plastic actionat manual si roti pentru deplasare;

    Pubela de 60 litri pentru gospodariile din mediul rural; Recipiente de 640 litri pentru compostarea individuala a deseurilor menajere

    biodegradabile din gospodariile rurale. Pentru colectarea deseurilor din piete:

    pubele de 240 litri pentru deseuri biodegradabile si pentru deseuri mixte in pietele din mediul rural.

    containere de 1,1 mc pentru deseuri biodegradabile si pentru deseuri mixte in pietele din mediul urban.

    Pentru colectarea deseurilor din parcuri si gradini:

    cosuri de gunoi de 50 litri. pubele de 240 litri pentru deseu mixt. deseurile biodegradabile (in special deseurile verzi) vor fi colectate in containere de

    1,1 mc in parcurile mici si in containere de 18 mc in parcurile de mari dimensiuni. Pentru colectarea deseurilor stradale:

    cosuri de gunoi de 50 litri pubele de 240 l pentru deseurile maturate manual (majoritar inerte: praf, pamant si

    eventual biodegradabile - crengi, frunze, etc.) In continuare este prezentat necesarul de pubele, pe fiecare tip si pentru fiecare zona de transfer, pe medii de rezidenta:

    Table 1.5-6 Centralizator al necesarului de recipiente colectare aferente sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Braila

    Tip deseu colectat Necesar pubele

    (bucati) Zona 1 Zona 2 Zona 3 TOTAL

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 18 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural

    Deseuri menajere

    pubela 120 l 80.000 7.784 87.784

    pubela 240 l 3.375 3.375

    container 1,1 mc 7.375 324 226 528 405 7.601 1.257

    pubela 60 l 11.879 16.565 12.564 41.008

    compostor individual 11.879 16.565 12.564 41.008

    Deseuri asimilabile din comert, industrie si institutii

    pubela 120 l 549 504 72 783 480 621 1.767

    pubela 240 l 1.750 360 121 476 319 1.871 1.155

    container 1,1 mc 505 30 32 45 37 537 112

    Deseuri din piete

    container 1,1 mc 78 6 84

    pubela 240 l 18 51 36 105

    Deseuri din parcuri si gradini

    container 1,1 mc 26 3 29

    pubela 240 l 120 3 123

    cos de gunoi stradal de 50 litri 300 30 330

    container 18 mc 3 3

    Deseuri stradale

    cos de gunoi stradal de 50 litri 1.500 259 83 388 248 1.583 895

    pubela 240 l deseu stradal 148 128 44 200 128 192 456

    TOTAL

    pubela 120 l 80.549 504 7.856 783 0 480 88.405 1.767

    pubela 240 l 5.245 378 124 527 0 355 5.369 1.260

    conteiner 1,1 mc 7.984 354 267 573 0 442 8.251 1.369

    pubela 60 l 0 11.879 0 16.565 0 12.564 0 41.008

    cos de gunoi stradal de 50 litri 1.800 259 113 388 0 248 1.913 895

    pubela 240 l pentru deseuri stradale 148 128 44 200 0 128 192 456

    container 18 mc 3 0 0 0 0 0 3 0

    compostor individual 0 11.879 0 16.565 0 12.564 0 41.008

    Total 95.729 25.381 8.404 35.601 0 26.781 104.133 87.763

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 19 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    1.5.3.3 Transportul deseurilor

    In urma analizei solutiilor posibile si considerand ca:

    drumurile de acces sunt de tip strada asfaltata sau pavata; latimea minima estimata pe traseu a caii libere de rulare este de cca. 3,5 m; intersectiile cele mai dificile sunt rezultatul intretaierii a doua drumuri de 6 m latime; traseul mediu de colectare zilnic are aproximativ 100 km; nu sunt restrictii de zgomot, viteza minima sau pante abrupte;

    s-a optat pentru dotarea cu urmatoarele tipuri de autospeciale.

    i. Autospeciala de 6 tone - se va utiliza in mediul urban, pentru colectarea deseurilor menajere din zonele cu blocuri.

    ii. Autospeciala de 8 tone - se va utiliza in mediul urban, pentru colectarea deseurilor menajere din zonele cu case si pentru colectarea deseurilor asimilabile.

    iii. Autospeciala de 8 tone - pentru colectarea deseurilor menajere si asimilabile din zonele rurale.

    iv. Autospeciala de 6 tone, pentru colectarea deseurilor stradale si din piete. v. Autospeciala de 15 tone, pentru colectarea deseurilor menajere si asimilabile

    mixte din Insula Mare a Brailei. vi. Pentru colectarea deseurilor din parcuri si gradini in municipiul Braila, va fi

    necesara o autospeciala de dimensiuni mai mici (4 tone) care poate intra pe aleile inguste ale parcurilor si descarca deseurile reciclabile din cosurile de gunoi, dar si un cap tractor si un container mare (18 mc) necesar pentru preluarea deseului verde (frunze si crengi).

    vii. Autospeciale pentru maturarea strazilor.

    Table 1.5-7 Centralizator al necesarului de echipamente de colectare deseuri aferente sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Braila

    Autogunoiere (buc.)

    Tip / Capacitate Zona 1 Zona 2 Zona 3 TOTAL

    Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural

    Autospeciala 6 tone 18 1 2 1 1 20 3

    Autospeciala 8 tone 43 5 6 7 6 49 18

    Autospeciala 15 tone 1 1

    Autospeciala 4 tone 1 1

    Cap tractor (cu sistem prindere pentru container 18 mc) 1 1

    Autospeciala deseuri periculoase 1 1 2

    Autospeciala deseuri voluminoase 1 1 2

    Automaturatoare stradala 3 3

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 20 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Obligativitatea asigurarii acestor tipuri de echipamente va reveni operatorilor de salubritate care vor avea in gestionare colectarea deseurilor, lucru care va fi specificat in caietul de sarcini aferent procedurii de achizitie publica prin care vor fi desemnati acesti operatori.

    1.5.3.4 Transferul deseurilor Pentru deseurile generate in zona 3, a fost identificata necesitatea constructiei unei statii de transfer a deseurilor langa orasul Insuratei.

    In cadrul acestei statii de transfer, deseurile solide municipale vor fi descarcate din vehiculele de colectare si stocate pentru o scurta perioada de timp, pana cand acestea vor fi reincarcate in vehicule de transport mai mari, de distanta lunga, pentru expedierea catre statia de sortare si depozitul conform de la Ianca.

    Transferul deseurilor biodegradabile si mixte se va face cu compactare, in timp ce deseurile reciclabile vor fi transportate fara a fi compactate in prealabil, pentru a asigura o eficienta a sortarii optima.

    Statia de transfer Insuratei va fi automata si va avea o capacitate de 5.000 to/an. Deseurile vor fi descarcate de pe rampa de acces de la nivelul superior printr-o palnie de alimentare. Va fi prevazuta o linie de compactare cu un cap fix de presare (90 mc/h). Sistemul de siftare va fi prevazut cu 3 containere, iar alte 3 containere vor fi de rezerva.

    Incepand cu anul 2015, la statia de sortare Insuratei va ajunge si refuzul de sortare, precum si restul materiilor necompostabile rezultate in cadrul proiectului PHARE derulat in orasul Insuratei, capacitatea statiei de transfer crescand la 5.500 tone anual. Pentru marirea capacitatii statiei de transfer nu vor fi necesare investitii suplimentare, fiind crescut numarul de transporturi zilnice catre statia de sortare si depozitul de la Ianca, acest lucru reflectandu-se in cresterea costurilor de operare la statia de transfer Insuratei.

    Descrierea tehnica a statiei de transfer Insuratei

    Statia de transfer va avea urmatoarea structura:

    zona de transfer a deseurilor: zona de cantarire a autocamioanelor, prevazuta cu un cantar, si zona de

    circulatie si manevra a autocamioanelor, fiind reprezentata de o platforma betonata avand suprafata de 2.200 mp; rampa de acces autocamioane (312 mp); sistem de compactare a deseurilor prevazut cu sistem de siftare a

    containerelor (1 buc); cladire administrativa (30 mp); container rezervor de apa potabila si hidrofor; container grup sanitar barbati (deserveste numai personalul permanent al

    statiei); container grup sanitar femei (deserveste numai personalul permanent al

    statiei); bazin etans vidanjabil pentru apele menajere din incinta (3,5 mc);

    zona de retentie a apelor pluviale din incinta care cuprinde:

    separator de hidrocarburi prevazut cu filtru coalescent;

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 21 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    bazin de retentie a apelor pluviale avand capacitatea de 145 mc si statie de pompare ape pluviale (2 l/s); statie de pompare prefabricata din PEID pentru evacuarea apelor pluviale din

    incinta.

    zona conexa: zona postului de transformare (25 mp); zona statiei de combustibili; parcare personal; zona de depozitare containere; perdea vegetala (1.200 mp); zona libera inierbata (1.870 mp); poarta de acces si imprejmuire - bordura (290 ml) si gard (310 ml).

    Statia de transfer a deseurilor de la Insuratei va fi automata, cu o capacitate de 5.000 to/an. Deseurile vor fi descarcate de pe rampa de acces de la nivelul superior printr-o palnie de alimentare. Va fi prevazuta cu 1 linie de compactare cu un cap fix de presare (90 mc/h). Sistemul de siftare va fi prevazut cu 3 containere, iar alte 3 containere vor fi de rezerva.

    Transferul deseurilor biodegradabile si mixte se va face cu compactare, in timp ce deseurile reciclabile vor fi transportate fara a fi compactate in prealabil, pentru a asigura o eficienta a sortarii optima.

    1.5.4 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje Investitiile propuse prin prezentul proiect urmaresc atingerea urmatoarelor obiective:

    Recuperarea / reciclarea deseurilor din ambalaje, conform prevederilor legislatiei nationale si internationale;

    Suplimentarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile, prin crearea unor puncte de colectare selectiva a deseurilor pe 3 pubele: hartie/carton, sticla si plastic/metal;

    Reducerea cantitatii de deseuri care ajung la depozitare. Pentru a putea atinge obiectivele mentionate mai sus, exista necesitatea construirii a doua statii de sortare una la Vadeni ce va deservi zona 1 si una la Ianca, ce va deservi zonele 2 si 3. Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, PET-uri, alte materii plastice, metale, lemn si sticla. Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul magnetilor. Urmatorul tabel rezuma caracteristicile de baza ale statiilor de sortare Ianca si Vadeni (capacitatile se refera la cerintele estimate pentru anul 2013).

    Table 1.5-8 Caracteristici principale ale statiilor de sortare

    Parametru Statia de sortare Vadeni Statia de sortare Ianca

    Capacitate (t/an) 30.000 tone/an 5.000 tone/an

    Suprafata (ha) 0,3 ha 0,15 ha

    Reciclabile (t/an) Hartie si carton 9.741 Hartie si carton 1.548

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 22 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Sticla 2.804Metal 2.145Plastic 9.117Lemn din voluminoase 440

    Sticla 373Metal 249Plastic 1.523Lemn din voluminoase 18

    Refuz sortare (tone/an) 5.402 tone 1.022 tone

    1.5.4.1 Strategia de implementare Toate investitiile propuse sunt necesare pentru a putea indeplini obiectivele judetene de recuperare/reciclare a deseurilor din ambalaje asa cum au fost descrise anterior. Strategia de implementare a sistemului de sortare si reciclare a deseurilor este structurata astfel:

    - perioada 1: 2009 2010 - finalizare proiectare si documente de licitatie pentru statiile de sortare de la Vadeni

    (situata in ansamblul Vadeni, din care face parte si o statie MBT) si de la Ianca (amplasata in cadrul zonei tehnice a depozitului conform de la Ianca);

    - perioada 2: 2010 2012 - construirea statiilor de sortare de la Vadeni si Ianca;

    - perioada 3: 2012 2013 - finalizarea construirii statiilor de sortare;

    - operarea statiilor de sortare Ianca si Vadeni.

    1.5.4.2 Descrierea tehnologica Prin intermediul prezentului proiect se vor construi doua statii de sortare a deseurilor: una la Vadeni si una la Ianca.

    1.5.4.2.1 Statia de sortare vadeni In vederea indeplinirii obiectivelor privind reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje si devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare, este necesara construirea unei statii de sortare a deseurilor la Vadeni care sa deserveasca zona de transfer 1 aferenta municipiului Braila.

    Aceasta statie va fi amplasata in apropierea depozitului conform existent la Muchea, si va face parte dintr-un ansamblu care va cuprinde si o statie de compostare. Suprafata terenului pe care va fi amplasata investitia are o suprafata de 2,5 ha.

    Pe terenul aferent investitiei vor fi pozitionate urmatoarele:

    cladire administrativa; zona cantarire deseuri; gospodaria de apa care cuprinde: foraj de alimentare cu apa, statie de tratare, clorare si

    pompare; rezervor de inmagazinare; retea alimentare cu apa, hidranti; Statie sortare deseuri reciclabile dotata cu 2 linii de sortare, cu capacitatea de 30.000

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 23 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    tone/an deseuri reciclabile. Deseurile sortate vor fi hartie/carton, PET-uri, plastic, metale feroase, lemn si sticla. deseurile reciclabile sortate vor fi preluate de firmele reciclatoare iar refuzul de la sortare va fi transportat la depozitul de deseuri Muchea;

    Statie de compostare dotata cu hala de pre-tratare deseuri biodegradabile in care au loc procese mecanice de tocare deseuri, indepartarea metalelor si cernerea deseurilor; deseurile biodegradabile vor fi transportate la cele 6 biocelule de compostare iar refuzul de ciur la depozitul de deseuri Muchea. capacitatea statiei de compostare va fi de 26.000 tone/an;

    statie mobila carburanti; bazin retentie levigat; bazin retentie si evaporatie; separator hidrocarburi; retea colectare levigat de la biocelule compostare, spalare plarforme zona statie sortare

    sihala pretratare deseuri reciclabile; retea colectare ape menajere; camine canalizare; drumuri interioare; retele electrice, post transformare; gard imprejmuire teren investitie si gospodaria de apa.

    Statie de sortare a deseurilor va fi alcatuita din:

    instalatia de sortare; platforma de descarcare; platforma depozitare baloti/expediere.

    Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla. Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul magnetilor. In urma procesului de sortare vor rezulta reziduuri, mai ales organice, precum si o parte din reciclabilele care nu au fost recuperate.

    Functii de baza ale statiei de sortare:

    preluarea deseului colectat selectiv pentru reciclare, denumit si fractie uscata; selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare; sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si materiale; colectarea refuzului de sortare; prelucrarea pentru transport a fractiilor selectate si a refuzurilor; stocarea temporara a fractiilor selectate si a refuzurilor.

    Gradul de automatizare a sortarii: instalatia propusa va avea un grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic, partial manual;

    alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu snec alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip sortare granulometrica);

    se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, sticla, lemn; se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase

    (banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 24 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer comprimat)

    transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual cu containere impinse de oameni;

    se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-uri, etc.);

    transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere se realizeaza mecanizat cu benzi transportoare;

    transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se realizeaza mecanizat Structura statiei de sortare

    In figura urmatoare este prezentat fuxul deseurilor procesate in statia de sortare:

    Figure 1.5-2 Fluxul deseurilor in statia de sortare

    In vederea realizarii statiei de sortare sunt necesare urmatoarele amenajari:

    Intrare si iesire. Includ puncte de acces pentru deseurile care sosesc si pleaca la sau de

    Ban

    da

    alim

    enta

    re

    Ban

    da

    alim

    enta

    re

    Platforma descarcare deseu

    Hala sortare: 2 benzi sortare

    Eliminare refuz- container refuz

    Stocare reciclabile- Containere reciclabile

    Presa balotare

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 25 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    la statia de sortare.

    Zona principala de sortare. Camioanele isi descarca incarcatura pe o pardoseala de beton sau intr-o fosa betonata sau direct intr-un container de unde se alimenteaza banda de incarcare celor 2 linii de sortare. Incarcarea directa in container (buncar de alimentare) poate simplifica operatiunile, dar limiteaza posibilitatea de a tria sau sorta deseurile neconforme reciclarii (agabaritice, materii sau materiale periculoase etc.). Daca nu sunt incarcate direct in alimentatorul benzii transportoare primare a liniei de sortare (banda elevatoare), deseurile descarcate pe podea sau in fosa sunt depozitate temporar iar apoi sunt incarcate cu sisteme mecanizate pe banda transportoare primara a celor 2 linii de sortare.

    Zona de stocare. Pentru stocarea fractiilor selectate si pregatite corespunzator pentru a fi preluate de catre diversii reciclatori.

    Debitele de deseuri ce vor fi prelucrate

    Avand in vedere capacitatea statiei de sortare de 30.000 tone pentru anul 2013, rezulta o incarcare zilnica de 115 tone. S-a considerat un regim de lucru de 260 de zile pe an, tinand cont de sarbatori, perioadele necesare pentru reparatii sau intretinere si intreruperile de lucru din motive de vreme defavorabila pentru transportul deseurilor.

    Sarcina nominala de proiectare a instalatiei de sortare va fi de 21 to/h in cazul functionarii intr-un schimb de 8 ore din care 1 ora se face curatenie.

    Fluxul tehnologic aferent statiei de sortare este urmatorul:

    deseurile sunt aduse cu autospecialele de colectare si sunt descarcate pe o platforma betonata de receptie;

    urmeaza indepartarea materialelor ce pot afecta functionarea instalatiei de selectare dupa descarcarea pe platforma a deseurilor de tip pubela uscata; refuzul selectat se va depozita in containere ce se amplaseaza la limita zonei de manevra aferenta platformei de descarcare;

    deseurile ramase dupa prima selectare se incarca prin impingere cu un utilaj de tip mini-tractor cu lama in cuva de alimentare;

    cu ajutorul unui sistem de incarcare cu snec se alimenteaza banda elevatoare a instalatiei de selectare;

    banda elevatoare este prevazuta cu praguri, este montata inclinat si asigura preluarea deseului de la cota -1,5 aferenta putului de incarcare si deversarea acestuia la cota + 5,0 in cuva desfacatorului de saci;

    deseurile trec prin desfacatorul de saci unde se face spargerea sacilor si afanarea deseului, dupa care sunt descarcate (cad printr-un jgheab) pe banda de sortare;

    la inceputul benzii de sortare se afla un sistem de deferare magnetica sau electromagnetica cu banda si un container de colectare;

    statia va fi dotata cu doua benzi de sortare; pe banzile de sortare se face selectarea manuala de catre operatori a diferitelor fractii reciclabile (PET, hartie, carton, sticla, plastic, lemn si/sau compozite) care vor fi depozitate in containerele asezate sub estacada benzii de selectare; deseurile sunt aruncate de personalul de deservire, pe categorii, in ghenele cu palnie ce se afla in dreptul fiecarui post de lucru; fiecare ghena debusaza intr-un container prevazut cu roti;

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 26 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    dupa selectare, deseurile sunt transportate pe categorii la presa de balotare cu legare unde se realizeaza baloturile de materii reciclabile in vederea expedierii la reciclatori;

    banda de sortare va deversa refuzul de sortare intr-o ghena ce alimenteaza un buncar de refuz;

    refuzul va fi preluat de o banda elevatoare din buncarul de refuz si va fi deversat in sistemul de compactare ce alimenteaza containerele speciale de transport la depozitarea finala.

    dupa realizarea baloturilor, acestea se depun pe categorii in zonele special desemnate ale rampei de incarcare material selectat; manipularea deseurilor selectate se face manual de la linia de sortare la presa de balotare; descarcarea containerelor cu fractii sortate in presa de compactare se face automat de catre sistemele speciale ale sistemului de presare-balotare; transportul balotilor se realizeaza cu masini speciale de manipulare de tip motostivuitor cu brate apucatoare.

    Structura constructiva constructii si utilitati

    Platforma de descarcare: Conform schemei de management, deseurile reciclabile vor fi transportate cu autospeciale de colectare (duala) din zona de deservire.

    Platforma de descarcare a deseurilor va fi prevazuta cu zona pentru descarcarea deseurilor reciclabile. Atat zona de manevra pentru descarcare cat si platforma de descarcare trebuie sa fie din beton, fiind concepute pentru trafic greu. Sunt dotate cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica) cu ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune si cu guri de scurgere cu gratar metalic.

    Hala de sortare: este o constructie metalica inchisa pe laterale cu panouri de tip multistrat.

    Pardoseala halei de sortare va fi din beton cu finisaj din beton auto-nivelant pentru a permite deplasarea cu usurinta a containerelor cu roti in care se colecteaza fractiile selectate.

    Hala de sortare va fi prevazuta cu o acoperire de tip multistrat ce va asigura o inaltime libera minima de 6 m. Hala va fi prevazuta cu ferestre si luminatoare pentru a folosi lumina diurna.

    Platforma de stocare materii si materiale reciclabile: va fi prevazuta ca anexa a halei de sortare si are rolul de a asigura pastrarea in bune conditii a balotilor de materii sortate in vederea expeditiei. Platforma va fi betonata si va permite accesul si deplasarea utilajului de manipulare a balotilor. Platforma de stocare materii si materiale reciclabile va fi acoperita dar nu va avea pereti laterali de inchidere. Platforma va fi dotata cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica) cu ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune si cu guri de scurgere cu gratar metalic.

    Hala de prelucrare refuz: adaposteste utilajele ce alcatuiesc sistemul de procesare in vederea transportului si depozitarii a refuzului de sortare (buncar de primire refuz, banda de alimentare, presa de incarcare a containerelor si containere de refuz). Platforma pe care se construieste hala de prelucrare a refuzului de sortare va fi acoperita dar nu va avea pereti laterali de inchidere. Platforma va fi dotata cu echipamente corespunzatoare pentru curatare (spalare zilnica) cu ajutorul unor sisteme mobile cu jet de apa de mare presiune si cu guri de scurgere cu gratar metalic.

    1.5.4.2.2 Statia de sortare de la ianca

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 27 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Statia de sortare de la Ianca va fi amplasata in aceeasi incinta cu depozitul conform ce se va construi la Ianca prin intermediul acestui proiect. In figura urmatoare este prezentata schematic circulatia in cadrul depozitului ecologic a deseurilor ce trec prin statia de sortare:

    Figure 1.5-3 Fluxul de deseuri statia de sortare Statia de sortare

    Fluxul tehnologic aferent statiei de sortare este urmatorul:

    deseurile sunt aduse de la statiile de transfer Insuratei in containerele de transport lung curier sau din zona de deservire directa a depozitului, zona 2 Ianca cu autospecialele de colectare si sunt descarcate pe o platforma betonata de receptie;

    urmeaza indepartarea materialelor ce pot afecta functionarea instalatiei de selectare dupa descarcarea pe platforma a deseurilor de tip pubela reciclabile; refuzul selectat se va depozita in containere ce se amplaseaza la limita zonei de manevra aferenta platformei de descarcare;

    deseurile ramase dupa prima selectare se incarca prin impingere cu un utilaj de tip mini-tractor cu lama in cuva de alimentare;

    cu ajutorul unui sistem de incarcare cu snec se alimenteaza banda elevatoare a instalatiei de selectare;

    banda elevatoare este prevazuta cu praguri, este montata inclinat si asigura preluarea deseului

    Poarta

    Cabina cantar

    Cantar Spalare

    Asteptare Acces

    Platforma

    Descarcare Deseu

    Banda de

    Sortare

    Banda de alimentare

    Stocare Refuz Reciclare

    Stocare Deseu Reciclabil

    Incarcare si Transport

    Statie de Sortare

    Imprejmuire

    La depozitare finala

    Sediu Administrativ si Birouri

    Parcare Personal si Vizitatori

    Zona de manevra

    Stocare Refuz Primar Reciclare

    Depozit

    Ecologic

    Ianca:

    schema de integrare a statiei de sortare in fluxul de deseuri

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 28 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    de la cota -1,5 aferenta putului de incarcare si deversarea acestuia la cota + 5,0 in cuva desfacatorului de saci;

    Figure 1.5-4 Benzi transportoare elevatoare cu si fara portiune orizontala de transport

    deseurile trec prin desfacatorul de saci unde se face spargerea sacilor si afanarea deseului, dupa care sunt descarcate (cad printr-un jgheab) pe banda de sortare;

    la inceputul benzii de sortare se afla un sistem de deferare magnetica sau electromagnetica cu banda si un container de colectare;

    pe banda de sortare se face selectarea manuala de catre operatori a diferitelor fractii reciclabile (PET, hartie, carton, sticla, plastic, lemn si/sau compozite) care vor fi depozitate in containerele asezate sub estacada benzii de selectare; deseurile sunt aruncate de personalul de deservire, pe categorii, in ghenele cu palnie ce se afla in dreptul fiecarui post de lucru; fiecare ghena debusaza intr-un container prevazut cu roti;

    dupa selectare, deseurile sunt transportate pe categorii la presa de balotare cu legare unde se realizeaza baloturile de materii reciclabile in vederea expedierii la reciclatori;

    banda de sortare va deversa refuzul de sortare intr-o ghena ce alimenteaza un buncar de refuz;

    refuzul va fi preluat de o banda elevatoare din buncarul de refuz si va fi deversat in sistemul de compactare ce alimenteaza containerele speciale de transport la depozitarea finala.

    dupa realizarea baloturilor, acestea se depun pe categorii in zonele special desemnate ale rampei de incarcare material selectat; manipularea deseurilor selectate se face manual de la linia de sortare la presa de balotare; descarcarea containerelor cu fractii sortate in presa de compactare se face automat de catre sistemele speciale ale sistemului de presare-balotare; transportul balotilor se realizeaza cu masini speciale de manipulare de tip motostivuitor cu brate

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 29 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    apucatoare.

    Din punct de vedere tehnologic, statia de sortare de la Ianca va folosi aceleasi tehnologii ca si statia de la Vadeni, dar va avea o capacitate mai mica.

    Avand in vedere capacitatea statiei de sortare de la Ianca de 5.000 tone pentru anul 2013 (4.812 tone in medie pentru primi 10 ani de functionare), rezulta o incarcare zilnica de 19 tone. S-a considerat un regim de lucru de 260 de zile pe an, tinand cont de sarbatori, perioadele necesare pentru reparatii sau intretinere si intreruperile de lucru din motive de vreme defavorabila pentru transportul deseurilor.

    Sarcina nominala de proiectare a instalatiei de sortare va fi de 4 to/h in cazul functionarii intr-un schimb de 8 ore din care 1 ora se face curatenie.

    1.5.4.2.3 Necesarul de dotari pentru statia de sortare Instalatia de sortare se compune din urmatoarele subansamble: 1. Buncarul de alimentare: are forma unei cuve cu pereti inclinati. Are o deschidere de 3 x 3

    m si o adancime de 1,5 m. La baza cuvei, intr-un locas special prevazut pe toata lungimea fundului, se afla un sistem de transport tip melc ce alimenteaza banda elevatoare de alimentare.

    2. Banda de alimentare: are rolul de a transporta deseurile incarcate prin impingere in buncarul de alimentare de pe platforma de descarcare a deseului reciclabil brut la desfacatorul de saci ce alimenteaza banda de sortare. Banda de alimentare, de tip banda din cauciuc armat, cu praguri pentru a permite functionarea in rampa, va asigura ridicarea deseului de la cota -1,50 m (fata de platforma de descarcare din statia de sortare) a snecului buncarului de alimentare la cota +5,00 m a spargatorului de saci. Dozarea materialului reciclabil brut alimentat se realizeaza prin reglarea vitezei de inaintare a snecului din buncarul de alimentare. Banda de alimentare va fi prevazuta cu motor electric de antrenare si reductor reglabil in vederea asigurarii posibilitatii de reglaj a vitezei de transport. Capacitatea de deseu transportat va fi reglabila in domeniul 2 4 to/h (4 to/h sarcina nominala). Banda are latimea de 1000 mm si este antrenata cu un motor electric de 3 kW.

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 30 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Figure 1.5-5 Banda de alimentare cu praguri pentru transportul deseurilor din fosa de alimentare la palnia desfacatorului de saci

    3. Desfacatorul de saci: este compus dintr-o cuva prevazuta cu un sistem de tamburi rotativi cu turatii diferite, prevazuti cu gheare de apucare de tip pinten sau de tip bara. Desfacatorul de saci are rolul de a sparge sacii in care s-a efectuat precolectarea selectiva a fractiei uscate la populatie si a face o decompactare a deseului dupa compactarea din statia de transfer sau ce din masinile de colecta. Are un motor de antrenare electric de 2,2 kW.

    Figure 1.5-6 Desfacator de saci pe sasiu propriu, cu palnie de alimentare 4. Banda de sortare: este o banda transportoare orizontala din polimer armat neted,

    rezistenta la hidrocarburi, montata pe o structura matalica de rezistenta ce contine o pasarela laterala cu balustrada, de-a lungul careia se vor plasa posturile de deservire pentru operatorii care sorteaza un anumit tip de deseu reciclabil.

    Banda va avea o lungime de 15 m si va fi prevazuta cu urmatoarele posturi de lucru, asezate unul dupa celalalt, pe o singura parte a benzii de sortare:

    sortator PET; sortator hartie; sortator carton; sortator sticla; sortator material plastic; sortator lemn si/sau ambalaje compozite.

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 31 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Figure 1.5-7 Banda de selectare cu posturi de lucru pe o singura parte si ghena langa postul de lucru

    Fiecare operator va avea ca zona de lucru doi metri din lungimea benzii pe toata latimea ei. Pentru a putea lucra ergonomic, inaltimea de montaj a benzii de transport va fi de 1200 mm fata de platforma unde stau in picioare cei ce o deservesc. Latimea benzii va fi de 700 mm. Viteza de deplasare a benzii rezulta de 800 m/ora ( 22 cm/s), pentru a transporta 4 to/ora deseu cu densitate afanata 100 kg/m3. S-a considerat o inaltime de strat de 100 mm cu o incarcare de suprafata de 70 % a benzii. Asigurand o marja de reglaj, specificatia tehnica va fi pentru o viteza de transport reglabila in domeniul 15 25 cm/s. In fata fiecarui post de lucru, de cealalta parte a benzii de selectare, se va monta un sistem de ghena din tabla ce va fi prevazuta cu o palnie la parte superioara. Palnia va avea deschiderea de 700 x 700 mm si va fi orientata la un unghi de 60o fata de orizontala pentru a permite aruncarea cu usurinta a deseului sortat de catre operator. Palnia se va racorda la o tubulatura verticala ce va ghida prin cadere gravitationala deseul selectat in containerul de colectare ce va fi amplasat sub fiecare post de lucru. Sectiunea ghenei verticale va fi de 500 x 500 mm.

    Figure 1.5-8 Banda de selectare cu posturi de lucru pe o singura parte si ghena in fata posturilor de lucru

    5. Panoul electric: este prevazut cu sisteme de comanda pentru reglarea vitezei de deplasare a benzii de alimentare si a benzii de sortare si cu sisteme de avertizare, respectand toate normele UE.

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 32 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    6. Containerele de colectare: materialul selectat se colecteaza in containere de 1,1 mc cu roti pivotante. Sunt necesare la punctele de lucru containere de stocare la care se adauga cele necesare pentru colectarea refuzului (descarcarea benzii de selectare la capatul acesteia). Pentru containerele destinate colectarii metalului si sticlei se limiteaza umplerea la 500 kg; pentru celelalte fractii nu se pune problema limitarii gradului de umplere (nu se depaseste valoarea de 500 kg/container la umplerea 100 %).

    Containerele pline vor fi transportate prin impingere deoarece sunt prevazute cu roti iar pardoseala statiei de sortare este din beton cu finisaj de beton autonivelant. Transportul de la banda de selectare la zona de stocare temporara si livrare nu comporta deplasarea pe verticala a containerelor.

    7. Banda de deferare se va prevedea la inceputul benzii de selectare. Este o banda transversala prevazuta cu magneti permanenti sau cu electromagneti. Separarea metalelor feroase si descarcarea acestora in containerul de sortare se face automat.

    Figure 1.5-9 Separator magnetic cu banda transportoare si magneti permanenti

    Figure 1.5-10 Separator magnetic cu banda transportoare si electromagneti

    8. Sistemul de eliminare al refuzului de sortare este compus din:

    buncar de primire refuz de sortare: are forma unei cuve cu pereti inclinati. Are o deschidere de 2 x 2 m si o adancime de 1 m. La baza cuvei, intr-un locas special prevazut pe toata lungimea fundului, se afla un sistem de transport tip melc ce alimenteaza banda elevatoare de alimentare a sistemului de umplere al containerelor de refuz.

    banda de alimentare: banda elevatoare cu rolul de a transporta refuzul de sortare

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 33 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    din buncar la sistemului de umplere al containerelor de refuz; banda de alimentare, de tip banda din cauciuc armat, cu praguri pentru a permite functionarea in rampa, va asigura ridicarea deseului de la cota -1,00 m (fata de platforma de descarcare din statia de sortare) la cota +1,50 m. Banda de alimentare va fi prevazuta cu motor electric de antrenare si reductor reglabil in vederea asigurarii posibilitatii de reglaj a vitezei de transport. Capacitatea de deseu transportat va fi reglabila in domeniul 2 4 to/h. Banda are latimea de 1000 mm si este antrenata cu un motor electric de 1,1 kW.

    presa de incarcare a containerelor: de tip cap mobil telescopic (in trepte) cu actionare electro-hidraulica (electro-pompa de ulei si piston hidraulic); putere electrica instalata 7,5 kW; comprimare a refuzului in container pana la o densitate de 850 900 kg/m3.

    container de refuz: alimentat de presa de incarcare, cu volum util de 32 m3, poate stoca 18 -20 tone la un grad de umplere de cca. 70% cu deseu compactat de 850 900 kg/m3; vor fi prevazute doua containere, unul la umplere si unul la deversare-asteptare, montate pe sistem automat de interschimbare la presa de incarcare.

    9. Presa de balotare orizontala: utilaj de compactare cu legare a fractiilor de deseu selectate. Balotarea se face in vederea livrarii la reciclator a fractiilor selectate. Presa este prevazuta cu o palnie de incarcare a buncarului de material. Descarcarea containerelor cu role de 1,1 mc se face prin ridicarea si deversare semiautomata de tip electro-hidraulic cu comnda manuala. Dupa incarcarea buncarului se inchide capacul palniei de alimentare. Prin inchiderea buncarului de material se deszavoreste sistemul de actionare al presei hidraulice cu lama si procesul porneste automat. Dupa atingerea compactarii maxime in mod automat sistemul leaga balotul de material compactat si permite preluarea mecanica a acestuia. Balotii vor avea dimensiunea aproximativa 1000 x 1000 x 1000 mm cu masa intre 700 si 1000 kg.

    Figure 1.5-11 Presa de balotare

    10. Maruntitorul de sticla: pentru a sparge sticla sortata in vederea optimizarii transportului acesteia.

  • C

    11. Perdin

    12. Trasistelesau

    Figure 1.5

    Figure 1.5elevatoar

    SIST

    Consultant RO

    rforator de P recipientele

    actor de matem special

    evatoare penu cu padele

    5-12 Tractor

    5-13 Sistem re

    TEM DE MANAG

    OMAIR CONSU

    PET-uri: aree de tip PETanipulare baizat de apu

    ntru cazul bade apucare

    de manipula

    auxiliar spec

    GEMENT INTEG

    LTING / RAPOR

    e rolul de a a.

    aloti cu furcaucare si maalotarii pe sislaterala si s

    are baloti cu

    cializat pentr

    GRAT AL DESEU

    RT LA STUDIUL

    ajuta proces

    a elevatoareanevrare a bstem transpaistem de rid

    furca elevat

    ru manipular

    URILOR IN JUD

    DE EVALUARE

    sul de comp

    e: tractor spbalotilor. Sisalet sau cu gicare.

    toare

    re balotilor -

    DETUL BRAILA

    E A IMPACTULU

    pactare prin

    pecial de mstemul poatgheare de a

    se monteaza

    Page 34

    UI ASUPRA MED

    eliminare ae

    manevra dotate fi de tip pucare tip g

    a in locul fur

    4 of 297

    DIULUI

    erului

    at cu furca reifer

    rcii

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 35 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    1.5.4.2.4 Cantitati de deseuri sortate si reciclate

    Statia de Sortare Ianca U.M. 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025

    Ianca -TOTAL intrari tone/an 4.734 4.956 5.027 4.966 4.903 4.840 4.775 4.709 4.641 4.572 4.501 4.429 4.356

    Hartie si carton tone/an 1.821 1.941 2.056 2.032 2.008 1.983 1.957 1.931 1.903 1.876 1.847 1.819 1.789

    Sticla tone/an 439 434 429 424 420 415 411 406 401 396 390 385 379

    Metal tone/an 293 290 256 254 251 248 245 242 239 236 233 229 226

    Plastic tone/an 1.791 1.911 1.914 1.892 1.869 1.846 1.822 1.798 1.773 1.747 1.721 1.694 1.667

    Voluminoase tone/an 388 380 371 363 356 348 340 333 325 317 310 302 294

    Total reciclabile - Ianca tone/an 3.711 3.913 3.981 3.935 3.889 3.841 3.793 3.743 3.692 3.640 3.586 3.532 3.476

    Hartie si carton tone/an 1.548 1.650 1.748 1.727 1.707 1.685 1.663 1.641 1.618 1.594 1.570 1.546 1.521

    Sticla tone/an 373 369 365 361 357 353 349 345 341 336 332 327 323

    Metal tone/an 249 246 218 216 213 211 208 206 203 200 198 195 192

    Plastic tone/an 1.523 1.625 1.627 1.608 1.589 1.569 1.549 1.528 1.507 1.485 1.463 1.440 1.417

    Lemn din voluminoase tone/an 18 23 23 23 23 23 23 23 23 23 24 24 24

    Refuz sortare tone/an 1.022 1.043 1.046 1.031 1.015 999 982 966 949 932 915 897 880

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 36 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Statia de Sortare Ianca U.M. 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038

    Ianca -TOTAL intrari tone/an 4.236 4.114 3.990 3.865 3.737 3.713 3.688 3.663 3.637 3.611 3.583 3.555 3.525

    Hartie si carton tone/an 1.740 1.690 1.640 1.588 1.536 1.526 1.517 1.508 1.498 1.488 1.477 1.466 1.454

    Sticla tone/an 370 361 352 343 333 331 329 327 325 323 320 318 315

    Metal tone/an 220 215 209 203 197 196 195 194 192 191 190 188 187

    Plastic tone/an 1.622 1.576 1.529 1.481 1.433 1.424 1.415 1.406 1.397 1.388 1.378 1.367 1.357

    Voluminoase tone/an 283 272 261 250 239 235 232 229 225 222 219 215 212

    Total reciclabile - Ianca tone/an 3.384 3.290 3.194 3.097 2.998 2.980 2.962 2.943 2.924 2.905 2.883 2.862 2.840

    Hartie si carton tone/an 1.479 1.437 1.394 1.350 1.305 1.297 1.290 1.281 1.273 1.264 1.255 1.246 1.236

    Sticla tone/an 315 307 299 291 283 281 280 278 276 274 272 270 268

    Metal tone/an 187 182 178 173 168 167 166 165 163 162 161 160 159

    Plastic tone/an 1.379 1.339 1.300 1.259 1.218 1.210 1.203 1.195 1.188 1.180 1.171 1.162 1.153

    Lemn din voluminoase tone/an 24 24 24 24 25 24 24 24 24 24 24 24 23

    Refuz sortare tone/an 852 824 796 768 739 732 726 720 713 707 700 693 686

  • SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL BRAILA

    Page 37 of 297

    Consultant ROMAIR CONSULTING / RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

    Statia de Sortare Vadeni U.M. 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025

    Vadeni -TOTAL intrari tone/an 29.649