BOVISmagazin Alltech Biotechnology Romania Nutriţia junincilor...

48 bovismagazin martie - aprilie 2014

BOVISmagazin

C MY K

C MY K

www.bovismagazin.com

Ceea ce se întâmplă cu jun-inca în primele 60 de zile de la fătare, are cel mai mare impact asupra modului cum aceasta va intra în lactaţie. Admin-istrarea corectă a colostrului infl uenţează foarte mult dez-voltarea ulterioară a junincii. Dezvoltarea optimă a viţelului după fătare pleacă de la un bun management al vacii înţărcate. Este esenţial ca viţelul să fi e fătat în condiţii optime de curăţenie, igienă şi într-un cadru liniştit şi lipsit de stres. La fătare, viţelul este lipsit de imunitate. Este important să mutăm viţelul de lângă mama lui imediat după fătare, după ce acesta a fost uscat, deoarece staţionarea îndelungată va pro-voca un stres suplimentar pen-tru părinte. Administrarea co-lostrului este unul din punctele cheie în dezvoltarea ulterioară a viţelului şi este prima acţiune care se face în acest sens după fătare. O rată de -% a mortalităţii poate indica prob-

leme cu colostrul administrat viţelului. Însă dacă mortali-tatea depăşeşte %, atunci sig-ur este o problemă cu colostrul. Dacă lucrurile se desfăşoară în condiţii optime, iar colostrul este de bună calitate şi s-a ad-ministrat la timp, mortalitatea nu ar trebui să depăşească %. Trebuie să reamintim fapul că viţelul se naşte fără imuni-tate, iar singura sursă de anti-corpi este colostrul. Punctul maxim de absorţie a colostru-lui este în prima zi, după care concentraţia de anticorpi în sânge scade până la - zile când intră în acţiune imuni-tatea activă. Dacă acest colostru a fost administrat în cantitatea corespunzătoare, iar calitatea acestuia este optimă, atunci problemele de sănătate ar putea apărea în jurul zilei de la fătare, iar dacă colostrul nu a fost administrat la timp, iar calitatea acestuia este scăzută, problemele pot apărea în pri-

ma şi a doua zi de viaţă. Există o mare problemă în ceea ce priveşte încărcătura de imo-globuline a colostrului, însă nu putem să luăm ca o sesiune generală faptul că acel colostru provenit de la juninci este unul de slabă calitate, iar cel de la multipare este unul de foarte bună calitate. Este bine să aveţi în fermă un colostrometru cu care să determinate calitatea colostrului, pentru că atunci putem evalua nivelul de imo-globuline, atât de la vaci cât şi de la juninci, având posi-bilitatea de a alege colostrul pe care îl administrăm. Cantitatea ideală de administrare a colos-trului este de litri în primele ore. Ideal ar fi să administrăm litri de colostru în primele ore de la fătare şi următorii litri la ore de la fătare, însă se poate administra şi cu sonda într-un singur tain ( litri de colostru). Este recomandat să analizăm nivelul de imunoglobuline din sânge pentru a vedea dacă

O treime din cheltuielile din

fermă sunt reprezentate

de cheltuielile cu junin-

cile. Acestea reprezintă

viitorul fermei, iar dacă

fermierii şi nutriţioniştii

îşi fac treaba aşa cum se

cuvine din punct de vedere

sanitar-veterinar, 90% dintre

afecţiuni pot fi eliminate.

Nutriţia junincilor până la înţărcare

acest colostru este efi cient. Am realizat un studiu prin care s-au analizat grupe diferite de viţei care au primit litri de colostru (sau o cantitate mai mare) în primele ore de la fătare. Mortalitatea la grupele de viţei care nu au primit o cantitate sufi cientă de colos-tru este de %, iar diferenţa este uriaşă pentru viţeii care au primit o cantitate sufi cientă de colostru, mortalitatea acestora fi ind de doar %. Acest stu-diu nu a fost realizat neapărat într-o fermă foarte igienică, ci într-o fermă medie. Diareea, afecţiunile digestive sau cele respiratorii, precum şi trata-mentele cu antibiotic au fost de trei ori mai crescute la grupele de viţei care nu au primit sufi -cient colostru.Într-un alt studiu au fost anali-zate costurile sanitar-veter-inare la o grupă care a primit litri de colostru în primele ore comparativ cu grupa care a primit litri de colostru în primele ore de la naştere, iar concluzia este că s-au înregis-trat cheltuieli medicale duble la grupa care a primit doar litri de colostru. Este inter-esant faptul că la junincile care au primit după naştere litri de colostru s-a observant o scădere a vârstei pentru prima însămânţare cu peste jumătate de an. De asemenea, junincile care au primit litri de colostru produc în medie cu kg lapte

Alltech Biotechnology Romania | www.alltech.com/romania Str. Dr. Dimitrie Brandza nr. 18 | Bucuresti, sector 6, cod 060102 Tel: 40 21 319 9339 | Fax: 40 21 316 3137 facebook.com/AlltechNaturally | @Alltech

dr. A

nna

Cat

hari

na B

erge

.con

sulta

nt A

lltec

h Ro

mân

ia ca

t@be

rgev

etco

nsul

ting.

com


BOVISmagazin

C MY K

C MY K


mai mult în primele luni de lactaţie. Rata de supravieţuire după primele lactaţii este cu % mai mare faţă de junin-cile care au primit doar litri de colostru în primele ore de după fătare. Administrarea co-lostrului după fătare reprezintă cea mai bună investiţie pe care o putem face în junincă.Producţiile viitoare ale aces-tor juninci sunt hotărâtor infl uenţate de cantitatea de lapte pe care viţelele o primesc până la înţărcare. Multe studii recente corelează producţiile ulterioare ale acestor juninci cu cantitatea de lapte pe care ele o consumă până la momentul înţărcării. S-a constatat faptul că dezvoltarea ugerului este cu atât mai bună cu cât cantitatea de lapte pe care junincile o consumă până la înţărcare este mai mare. Astfel pentru un spor mediu zilnic de g mai mare faţă de junincile obişnuite se obţine cu kg lapte în prima lactaţie. Un spor mediu zilnic de 1kg/zi faţă de un spor me-diu zilnic de 750g/zi reprezintă o producţie suplimentară de 650kg lapte în plus în prima lactaţie. Nu este sufi cient ca juninca să mănânce cât trebuie în perioada de preînţărcare, ea trebuie să se şi dezvolte să ajungă la un spor mediu zilnic adecvat. La temperaturi ambi-entale de peste °C, necesarul

de energie pentru mentenanţă este este de , megacalorii/zi. Multe juninci primesc la ora actuală în jur de 2,2 megacal-orii/zi mai ales în condiţii de temperaturi scăzute pentru a compensa lipsa de energie.Nu putem conta pe faptul că în primele 3 săptămâni de viaţă junincile îşi vor lua sufi cientă energie din cereale, cu atât mai mult cele bolnave, nemaipunând la socoteală faptul că la animalele bolnave necesarul de energie este mai mare.În urmă cu de ani principul era că dacă hrănim viţeii cu mai puţin lapte, cu atât vor în-cepe să consume mai devreme în cantităţi mai mari cerealele. O serie de studii arată faptul că atunci când cantitatea de lapte este mai ridicată, viţelul este mai sănătos şi va începe mai devreme să consume o canti-tate ridicată de cereale. Aceste studii arată faptul că viţeii pot să consume o cantitate de fura-je echivalentă cu % din greu-tatea corporală pe zi. Un lucru esenţial este faptul că înţărcarea trebuie să se realizeze gradual. Administrarea de lapte integral este mai importantă decât ad-ministrarea de înlocuitori de lapte pentru viţei. Justifi carea acestui fapt este că în general în-locuitorul de lapte pentru viţei conţine în medie 20% proteină

şi 18% grăsime, pe când laptele integral conţine 25% proteină şi 31% grăsime. Dacă totuşi ne hotărâm asupra laptelui praf, este bine să alegem un produs care să conţină doar proteine din lapte şi de asemenea să aibă un conţinut ridicat de grăsime. Grăsimea din acest înlocuitor poate să fi e şi grăsime vegetală. Un studiu realizat pe viţei a urmărit evoluţia a două grupe de viţei, primul grup primind litri lapte integral sterilizat, iar celui de-al doilea grup ad-ministrându-se litri de lapte praf cu % grăsime şi % proteină. Mortalitatea în gru-pul la care s-a administrat lapte praf a fost de ,%, iar la gru-pul unde s-a administrat lapte integral, mortalitatea a fost de doar ,%. Sporul mediu zilnic la grupul în care s-a adminis-trat lapte integral a fost cu % mai mare decât la grupul unde s-a administrat lapte praf şi cheltuielile cu tratamentele la grupul cu lapte integral au fost mult mai scăzute.Un alt studiu, realizat în Is-rael, a urmărit tot observarea diferenţei dintre laptele inte-gral şi laptele praf administrat viţeilor. S-a urmărit dacă viţeii care au primit lapte praf au consumat o cantitate mai mare pentru a compensa lipsa sau profi lul de nutrienţi din laptele natural. Monitorizarea acestor

viţei s-a realizat până la vârsta de zile. Viţeii care au fost hrăniţi cu lapte integral au avut un spor mediu zilnic cu % mai mare, iar grupul care a consumat lapte praf, a uti-lizat o cantitate mai mare de produs. Consumul de cereale a fost similar în ambele grupuri. Grupul care a consumat lapte integral a produs cu % mai mult lapte în prima lactaţie. De asemenea, conţinutul de pro-teine şi grăsime din lapte a fost mai ridicat în prima lactaţie. Concluzia a fost că junincilor cărora li s-a administrat lapte integral au crescut mai bine, iar performanţele productive au fost mai ridicate. Asta nu înseamnă că recomand cu stricteţe să nu utilizaţi laptele praf, dar în condiţiile în care utilizaţi, trebuie să fi ţi foarte atenţi asupra calităţii acestuia, a calităţii proteinei şi grăsimii din lapte, pentru că achiziţionarea unui lapte praf de slabă calitate, se va traduce într-o diferenţă de cost care se va regăsi în producţiile ulterioare. Spre de-osebire de concepţiile anterio-are (când încercam să limităm nivelul de grăsime din laptele praf, considerând ca cu cât este mai mare nivelul de grăsime cu atât starea de saturaţie apare mai repede iar consumul de cereale scade) ultimile studii ne-au arătat că cu cât creştem acest nivel de grăsime din lapte, cu atât animalul este mai sănătos, rumenul lucrează mai bine şi atunci ingesta de cere-ale va creşte în consecinţă.Am observant că în special în zonele est-europene, fermierul obişnuieşte să acidifi eze laptele pe care îl administrează la viţei, însă nu recomand să se facă acest lucru pentru că aceasta are o acţiune negativă la nive-lul rumenului, iar calităţile igienice ale acestuia nu se pot păstra în condiţii optime. Este de preferat să se urmărească igiena laptelui, igienă de ad-

martie - aprilie 2014 51bovismagazin

BOVISmagazin

C MY K

C MY K



BOVISmagazin

C MY K

C MY K


ministrare a lui, decât să se acidifi eze acest lapte şi să se co-aguleze, mai ales în condiţiile în care acesta se admnistrează rece, iar impactul este devasta-tor asupra sistemului digestiv al viţelului. Trebuie să ţinem cont şi de infl uenţa temperaturii me-diului ambient asupra viţelului. Dacă la o temperatură de aprox-imativ °C viţelul are nevoie de % mai multă energie comparativ cu o temperatură ambientală de °C. Aţi calculat care este necesarul de lapte pe care trebuie să-l administraţi în plus pe perioada iernii comparativ cu perioada verii? Se poate calcula de cât lapte are nevoie în plus viţelul, pe diferite scale de temperatură. Se recomandă ca pe perio-ada iernii să crească atât can-titatea de lapte cât şi numărul de tainuri. Dacă utilizăm lapte praf trebuie să creştem cota de participare a părţii solide până la %. O creştere mai mare de această valoare poate provoca tulburări digestive. Se poate adăuga chiar şi grăsime vegetală şi este foare important ca laptele să fi e încălzit până la temperatura de °C. În ceea ce priveşte adminis-trarea de furaj solid trebuie să

începem cu starter pentru viţei care poate să fi e un amestec de cereale pe care îl întâlnim în fermă, fi e un furaj cât mai pe-letabil. Este foarte important ca acest furaj starter să miroasă bine, să aibe un gust plăcut, pentru că viţeii iniţial încep să se joace cu el până când încep să-l consume în mod constant. Este foarte important ca acest furaj să fi e proaspăt şi să se schimbe o dată la zile. O altă condiţie esenţială de a avea viţei sănătoşi este modul în care ei sunt adăpostiţi, mai ales în condiţiile de iarnă. Trebuie să aibe asigurate condiţii de temperaturi acceptabile şi aşternut curat. Ideal este să adăpostim viţeii într-o zonă de temperatură neutră de cel puţin °C, astfel viţelul să nu consume din energie pentru menţinerea temperaturii cor-porale şi să dirijeze această en-ergie spre sporul mediu zilnic. Mentinerea igenii cuşetelor, o hrănire corespunzatoare, curăţarea găleţilor în care se administrează laptele, temper-atura şi compoziţia laptelui şi a furajului starter administrate viţelului vor contribui decisiv la sănătatea şi productivitatea vii-toare a animalului din fermă.Chiar după înţărcare, este reco-

mandat să menţinem viţeii încă săptămâni în locul în care au stat până atunci pentru ca ei să se obişnuiască cu consumul de apă şi furaje, deoarece stresul de la mutare poate scădea con-sumul animalului în primele zile. Gruparea viţeilor după înţărcare trebuie să se facă trep-tat, crearea grupelor trebuie să înceapă cu un număr mai redus de capete, urmând că treptat să crească numărul de viţei pe fi ecare grup.

Junincile de la înţărcare până la fătareCheltuielile cu junincile sunt destul de importante în cadrul fermei, iar ponderea cea mai mare a cheltuielilor se regăseşte în furajare. În ul-timele decenii s-au făcut o serie de cercetări care să ne aducă în poziţia de a maximiza producţia de lapte în prima lactaţie. Punctul cheie pen-tru obţinerea performanţelor pe care le-am amintit este de a monitoriza evoluţia junin-cii de la înţărcare şi până la prima fătare. Este esenţial să facem măsurătorile necesare îndeplinirii acestui scop. Unele dintre primele repere prin care ne dăm seama dacă lucrăm bine sau nu, este acela de a

aduce pajiștea în grajd

www.kraiburg-agri.deAgent România - GKR IMPEX SRLTel/Fax: 021 411 15 96Tel. mobil: 0722 587 124E-mail: [email protected]

saltele KRAIBURG a ic la ii s n oase

covoare KURA + pediKURA® lami care i sala de mulson loane s n oase i le i e na al

di n i mi care

rentabil pe

pardoseli moi

din cauciuc

KRAIBURG!

www.kraiburg - elastik.de

martie - aprilie 2014 53bovismagazin

BOVISmagazin

C MY K

C MY K


obţine o rată a mortalităţii sub % la viţeii până la înţărcare, dar punctul optim este o rată a mortalităţii sub %. Al doi-lea criteriu este acela prin care urmărim să dublăm greutatea junincii de la fătare şi până la înţărcare. Primele călduri se manifestă la luni. Pentru o producţie optimă de lapte în prima lactaţie este necesar să facem prima însămânţare la vârsta de - luni, astfel încât fătarea să aibă loc la vârsta de - luni cu o medie de luni. Greu-tatea medie a junincii la prima însămânţare trebuie să fi e de % din greutatea medie a vac-ilor măture din fermă. Acest lu-cru depinde de genetică pe care o are fi ecare fermier, însă greu-tatea medie pentru o junincă Holstein la însămânţare trebuie să fi e de peste kg. Greutatea medie a fermei se stabileşte prin aprecierea greutăţii me-dii a vacilor adulte din fermă la a -a lactaţie. La momen-tul fătării juninca trebuie să aibă o greutate cuprinsă între -% din greutatea medie a vacilor adulte din fermă. Cum putem să obţinem această performanţă? Cel mai im-portant este să monitorizăm evoluţia junincii plecând de la fătare până la înţărcare şi apoi până la prima fătare. Fer-mierii progresivi trebuie să facă aceste măsurători pentru a aprecia greutatea în timp real. Toate aceste lucruri se pot realiza foarte uşor în fermele în care există cântare, iar pen-tru monitorizarea greutăţilor junincilor, este de preferat ca aceste cântăriri să se realizeze lunar şi în cadrul fi ecărei luni este important să se aleagă aceeaşi perioadă în care să se realizeze cântărirea animalelor. Datorită dimensiunii dintre abomasum şi rumen este evi-dent faptul că în perioada de până la înţărcare unde laptele este elementul de bază, acesta

va fi digerat în condiţii optime, pe când din cauza dimensiu-nilor reduse ale rumenului şi a imaturităţii acestuia, fânul nu va putea fi convertit în nutrienţi şi de asemenea nici cerealele nu pot fi considerate o sursă principală de nutrienţi. La săptămâni de viaţă, rap-ortul de dimensiune între ru-men şi abomasum s-a schim-bat foarte mult, ponderea în această perioadă în digestie fi ind preluată de activitatea rumenului. Absorbţia acizilor graşi volatili care rezultă în urma digestiei fi brei (acid ace-tic şi acid propionic) se va face de către vilozităţile rumenale. Greutatea optimă la înţărcare constă în dublarea gre-utăţii de la fătare.Un spor mediu zil-nic de 750-850g de la înţărcare până la prima fătare asigură perspectivele cele mai bune pentru producţiile de lapte. Dacă sporul mediu zilnic este de 550-650g producţiile de lapte în lactaţiile ulterioare vor fi destul de reduse pentru ca ani-malul va începe să utilizeze din energia destinată producţiei de lapte pentru continuarea creşterii. Dacă sporul mediu zil-nic depăşeşte 850-950g, atunci producţia de lapte va fi şi mai scăzută din cauza faptului că vacile prea grase vor avea o serie de probleme postpartum plecând de la cetoze şi hipoc-alcemii. Greutatea optimă la fătare pentru o junincă este de 590-620kg. Pentru fi ecare 50kg sub această greutate ideală se poate pierde în prima lactaţie 230kg lapte.Un alt criteriu de evaluare a dezvoltării corporale a junin-cilor este acela de a monitoriza constant înălţimea acestora. Unul dintre factorii limitanţi în creşterea junincilor este costul cu energia. Energia din furaj este utilizată de junincă pentru mentenanţă şi pentru creştere.Există câteva formule care calculează defalcat nevoile

sedomar grup

sedomar grup - loc. rociu, jud. argest.: 0724.089.546 / e.: [email protected]

ferma sedomar grup,specializata in ingrasarea de tineret bovin angus si

metisi din rase de carne si ofera pentru exporttaurasi cu greutati

cuprinse intre300 si 700 kilograme


BOVISmagazin

C MY K

C MY K


Alege-ti pachetul care ti sepotriveste si aboneaza-te astazi.


ANUL 10 NR. 1 (42)

ianuarie 2013

9,5 ron

cove

r sto

ry: A

groin

d Foc

şami

a în

ceput

să in

veste

ască

într-

o nou

ă ferm

ă cu v

ite A

ngus

Prin conceperea braţului automat pentru muls DeLaval a deschis o nouă etapă în managementul mulsului în fermele cu efective mari. Acest braţ se montează pe un rotolactor. Noul concept de sală rotativă autommată se numeşte AMR™ şi poate mulge 90 de vaci pe oră, 540 de vaci de 3 ori pe zi sau un efectiv de 800 de vaci de două ori pe zi.p12

AFACEREA

ANGUScâteva cuvinte despre cum funcţionează cea mai nouă afacere lansată de domnul Petrică Azoiţei,managerul Agroind Doaga p31

Modelul olandezo-germanun scenariu de urmăritpentru fermirii autohtoni

p24

HolsteinRo o asociaţie eminamente tehnică

Costul unuimanşon compatibil

p38

p42

ANUL 10 NR. 1 (42)

ianuarie 2013

9,5 ron

comandaţi cartea

Sănătatea ugerului

trimiţând o solicitare pe adresa:

[email protected]

In fiecare luna, BOVISmagazin va ofera o serie de analize tehnice, prezentari de fereme si foto reportaje. Acum, revista BOVISmagazin este disponibila in format printat, in format digital (viziteaza: www.bovismagazin.com) si intr-un pachet (print + digital) care o face cu mult mai accesibila.

Oferta de abonare Print + digital* Print Digital*Abonament anual / 12 numere 130 ron 110 ron 45 ronAbonament semestrial / 6 numere 80 ron 70 ron 30 ron

Pentru abonare va rugam transmiteti un sms cu textul: “vreau abonament“ lanumarul de telefon: 0723.66.43.94 si veti fi contactat pentru mai multe detalii sau vizitati site-ul: www.bovismagazin.com. Pentru mai multe detalii ne puteti scrie pe adresa de email: [email protected]

Publicatia BOVISmagazin este o revista Agricultural Media GroupCUI: RO 15610619, Nr. ord. Reg, Com.: J27/1004/2003,Raiffeisen Bank Piatra Neamt, Cod IBAN: RO 37 RZBR 00000 6000 3407434

animalului pentru mentenanţă şi pentru creştere (Formu-lele de calcul pentru înălţime, mentenanţă, creştere şi cerinţe de proteină le puteţi afl a luând legătura cu un reprezentant Alltech). Necesarul de ener-gie calculat pe hârtie trebuie ajustat permanent în funcţie de condiţiile de creştere sau condiţiile mediului ambien-tal. Orice fel de deviaţie de la condiţiile normale de explo-atare trebuie să ne ducă cu gândul către o ajustare a in-

putului de energie. Cerinţele de proteină sunt de 18,9% pentru viţeii hrăniţi cu lapte şi de 14,2% pentru juninci. Necesarul de proteină pentru juninci după înţărcare trebuie să fi e de 14-15% până în perio-ada pre puberală, iar în perio-ada post puberală necesarul de proteină scade până la limitele de 13-14%. Trebuie să luăm în calcul şi calitatea furajului. Cal-itatea acestui furaj infl uenţează tranzitul rumenal. Cu cât avem o încărcătură mai ridicată

în energie şi proteină cu atât furajul are o remanenţă mai mare în rumen. Dacă furajul nostru este preponderent fi -bros, concentraţia de nutrienţi pe unitatea de SU este mai redusă şi tranzitul rumenal va fi mai ridicat. Cu cât dieta este mai bogată în nutrienţi, cu atât rata de absorbţie a acestora va fi mai mare. De la înţărcare până la 6 luni, raţia trebuie să se bazeze în principal pe 2-3kg concentrat/zi, în această raţie putem să adăugăm şi silozul şi fânul de foarte bună calitate. Sporul mediu zilnic în această perioadă ar trebui să fi e de 800g/zi. De la luni până la însămânţare, raţia ar trebui să fi e bazată pe grosiere de foarte bună calitate, iar în condiţiile în care nu avem siguranţa calităţii acestora, atunci putem să mai adăugăm kg concen-trat/zi . În această perioadă este foarte periculos să încărcăm energetic juninca. De la însămânţare până în perioada premergătoare fătării trebuie să monitorizăm şi să calculăm foarte atent sporul mediu zilnic. Putem să facem

o proiecţie pe de zile, dar trebuie să ştim că pornind de la faptul că noi cunoaştem greutatea animalului în mo-mentul însămânţării, în perio-ada premergătoare fătării, jun-inca trebuie să aibă % din greutatea medie matură pe fermă, iar atunci pentru cele de zile noi putem calcula şi eşalona sporul zilnic mediu. În fermele unde furajarea este de foarte bună calitate este de pref-erat să limităm accesul furajare pentru a nu ajunge în situaţia să avem juninci foarte grase. Trebuie să calculăm foarte clar ingesta zilnică pentru această categorie de juninci.Fermele la care fătarea la jun-inci are loc în medie la 23,7 luni, sunt considerate ferme efi -ciente, iar cele în care fătarea junincilor peste 25 de luni sunt considerate neprofi tabile. To-tul ţine de organizarea şi de managementul fermei, de în-grijirea resurselor din fermă (viţeii) şi de investirea la mo-mentul oportun în dezvoltarea animalelor şi a fermei pentru obţinerea rezultatelor optime.

BOVISmagazin Alltech Biotechnology Romania Nutriţia junincilor...

Documents

Transcript of BOVISmagazin Alltech Biotechnology Romania Nutriţia junincilor...