Bovine seminar

download Bovine seminar

of 9

Transcript of Bovine seminar

  • 7/25/2019 Bovine seminar

    1/9

    Bovine seminar 26.01.2016

    Spinarea si salele

    Baza anatomica pentru regiunea spinarii este reprezentata de restul vertebrelor toracale, musculatura regionala si

    ligamentele.

    Spinarea se delimiteaza de la proiectia unghiului toracal al spetelor pe coloana vertebrala si pana la locul de insert

    al ultimei coaste pe coloana vertebrala.

    Salele baza anatomica vertebrele lombare si musculatura regional. Salele se delimiteaza de la locul de insertie al

    ultimei coaste pe coloana vertebrala si pana la locul ce uneste cele 2 unghiuri externe ale iliumului.

    Linia ce uneste cele 2 solduri intersectata cu coloana vertebrala poarta denumirea de punctual crucii.

    Cerinte pentru regiunea spinarii si salelor:

    -in functie de tipul morfoproductiv al animalului spinarea si salele trebuie sa fie lungi, largi si bine imbracate in

    musculatura. -directia sa fie orizontala si prinderea corespunzatoare fata de regiunile invecinate.

    Defecte:

    -spinarea si sale taioase: se caracterizeaza printr-o evidentiere a apofizelor spinoase ale vertebrelor regiunilor,

    consecinta a slabei imbracari in musculatura.

    -de profil: aceste defecte reprezinta abateri de la linia ce uneste grebanul cu punctul crucii.

    Concavitatea presupune mai multe grade de deviere astfel:-o abatere de 2- cm si se denumeste spinare si sale moi.

    -intre -! cm spinare si sale lasate

    -peste ! cm spinare si sale inseuate.

    Cauzele acestor defecte sunt multiple:

    -tipul constitutional care este defectuos" -varsta inaintata" -stare avansata de gestatie" -hranire parcimonioasa"

    -hranirea tineretului din iesle prea inalte"

    Convexitati:

    -spinare si sale de magar atunci cand abaterea este mai mica

    -spinare si sale de crap atunci cand abaterea este mai mare

    -hranirea din iesle prea #oasa

    Implicatii: ambele tipuri de defecte se asociaza cu defecte sau cu abateri la nivelul aplomburilor.

    Regiunea crupei

    $rezenta importanta pentru productia de carne fiindca este zona care ofera carne de calitatea %, pentru productia d

    lapte deorece faciliteaza dezvoltarea ugerului, pentru activitatea de reproductie pentru ca adaposteste organele

    sexuale femele si faciliteaza nasterea.

    Crupa se delimiteaza intre ! puncte:

    Baza anatomicasunt oase bazinului, musculatura regionala, osul sacrum, ligamentele regionale.

    Crupa influenteaza durata de exploatare a animalului prin modificarile pe care le poate produce la nivelul

    aplomburilor, indifferent de tipul morfoproductiv al animalului crupa trebuie sa fie lunga, larga, patrata, sa fie cu

    directie orizontala sau usor oblica anteroposterior, sa fie simetrica, cele 2 planuri sa se gaseasca la acelasi nivel, sa

    fie mai larga la ischi si bine imbracata in musculatura.

    Defecte:

    -crupa pierduta: se caracterizeaza prin dimensiuni mici in comparativ cu dezvoltarea de ansamblu a animalului,

    cauzele sunt constitutionale si congenitale.

    Implicatii:este afectata productia de lapte deorece spatiul pentru dezvoltarea ugerului este limitata, este afectata

    functia de reproductive, apar distociile si este afectata si productia de carne prin cantitate.

    -crupa in acoperis: prezinta planurile laterale reunite asemeni apelor unui acoperis, cauzele sunt in general

    congenitale, slaba imbracare in musculatura.

  • 7/25/2019 Bovine seminar

    2/9

    -crupa unghiuloasa: proeminentele osoase sunt foarte evidente ca urmare a slabei imbracare in musculatura.

    -crupa ascutita: la acest defect largimea intre punctele feselor reprezinta sub &&' din largimea crupei la solduri,

    cauze congenitale.

    (mplicatii:afecteaza functia de reproductie prin aparitia distociilor, influenteaza dezvoltarea ugerului, membre

    apropiate produce fenomenul de automulgere.

    )ai poarta denumirea crupa in forma de migdala, de sfecla, stramba la ischii.

    -crupa asimetrica: in acest caz cele 2 planuri ale crupei se gasesc la un alt nivel unul fat de celalalt, se produce din

    cauza fracturilor.

    (mplicatii: afecteaza productia, reproductia, la tauri cand trebuie sa faca saltul.

    -crupa tesita: prezinta o inclinare pronuntata anteroposterior, este un defect care se transmite.

    (mplicatii: la female apar dificultati la fatare de anga#are a fatului in conductul pelvin, ofera spatiu limitat pentru

    dezvoltarea ugerului, pot sa apara defecte la nivelul ongloanelor. (n cazul taurinelor defectul este foarte grav

    deoarece prin modificarea aplombului se modifica centrul de greutate al animalului.

    -crupa oblica postero anterior: punctual fesei mai sus decat sold, invers fata de crupa tesita cu aplomb compact

    inapoi.

    Regiunea coziiBaza anatomica oasele coccigiene, ligamente si musculatura regionala.

    Cerinte: coada trebuie sa proemine in prelungirea sacrumului sa fie la o distanta suficienta pentru a prote#a zona

    anovulvara.

    *efecte: coada prinsa #os si infundata si coada prinsa sus si in arc.

    Regiunea pieptului

    Baza anatomica sternul, musculature regionala, apendicele xifoidian.

    Cerinte: trebuie sa fie larg, trecerea catre regiunea toracelui si a membrelor sa se faca lin cu cat toracele este mai

    dezvoltat cu atat si pieptul are largimea mai mare. La animalele de lapte si cele mixte la nivelul pieptului se

    formeaza o creasta relative proeminenta care se continua cu salba.

    *efecte: piept ascutit, piepr de capra atunci cand carena sternala este foarte proeminenta.

    Bovine seminar 01.0.2016

    Studiul aplom!urilor la taurine

    +plombul reprezinta pozitia corecta a membrului fata de o anumita vertical.

    "plom!ul mem!rului anterior

    Se apreciaza din fata si din profil.

    +plombul membrului anterior privit din fata reprezinta vertical coborata din punctul spetei, imparte membrul in 2

    #umatati sau in 2 parti simetrice si cade intre cele 2 unghii.

    +plombul membrului anterior privit din profil reprezinta verticala coborata de la tuberozitatea superoexterna a

    radiusului, trece prin mi#locul genuchiului si cade imediat inapoia unghiei.

    *efecte de aplomb privind memebrele din fata

    Sunt de 2 categorii:

    -devieri totale: membre in o, membre largi, membre stramte

    -devieri partiale: membre panardeatunci cand membrele sunt rasucite in exterior, membre canioasecand

    membrele sunt rasucite in interior, genuchi de bou

    *efecte de aplomb din profil

    -devieri totale: campat din inainte, sub el din inapoi

  • 7/25/2019 Bovine seminar

    3/9

    *evieri partiale: genuchi arcati, calcatura de urs chisita este lunga, moale si orizontala si animalul a#unge sa calc

    pe toata chisita, calcatura de capra in pensa.

    "plom!ul mem!rului posterior

    (n cazul acestuia examinarea se face din spate sau din inapoi si din profil.

    +plombul normal privit din spate se apreciaza atunci cand membrele sunt departate unele de altele, vertical

    coborata din punctul fesei, imparte membrele in 2 parti egale si cade in spatele unghiei.

    +plumbul normal din profil este reprezentat de vericala cobaorata din punctual fesei, atinge mi#locul #aretului,

    merge parallel cu fluierul si cade in spatele calcaiului.

    *efecte membrul privit din spate:

    -devieri totale: sunt asemanatoare cu cele intalnite la membrul anterior privit din fata

    -devieri partiale: #areti acoperiti picior de banca, coate de vaca varfurile #aretilor sunt apropiate concomitent cu

    o rasucire in afara a membrului, membre panarde, membre canioase.

    *efecte de profil:

    -devieri totale: campat dinapoi si sub el dinapoi

    -devieri partiale: #aret deschis - atunci cand unghiul #aretului este mai mare de %! grade C picior de elefant, #ar

    inchis - atunci cand unghiul #aretului este mai mic de % grade C, calcatura de urs, calcatura de capra.

    #xamenul multilateral al ugerului

    /landa mamara este situata in regiunea inghinala, este formata din patru sferturi ce nu comunica intre ele, fiecare

    sfert terminandu-se cu un mamelon.

    (n examnul sanitar veterinar care se realizeaza la inceputul aprecierii acestei regiuni, i se acorda o atentie deosebit

    deoarece numai vacile cu uger sanatos vor fi introduse la bonitare.

    )omentul aprecierii 0 se apreciaza inainte de muls si dupa muls, la inceputul lactatiei si la sfarsitul lactatiei, la

    intrarea in productie si pe parcursul productiei.

    1xamenul ugerului se realizeaza prin: inspectie, palpatie, proba functional.

    $nspectia

    $resupune aprecierea ugerului din lateral si din spate, examinatorul plasandu-se la o anumita distanta de animal si

    apreciem corpul mamar si mameloanele.

    +precierea corpului mamar: se face prin prisma: marimii, formei, prinderii, simetria morfologica, pielea,

    vascularizatia si productia piloasa.

    Marimea ugerului

    gerul trebuie sa aiba o dezvoltare buna corelata cu varsta si stadiul lactatiei, trebuie sa ocupe tot spatiul inghinal

    sa se intinda mult anterior pana in apropiere de ombilic, sa proemine inaintea fesei, intinzanduse mult catre oglind

    laptelui si rezervele laptelui.

    3glinda laptelui reprezinta zona dintre cele 2 membre posterioare in care parul creste invers.

    $entru aprecierea marimii ugerului se masoara: lungimea, adancimea si largimea ugerului.

    +precierea marimii ugerului se face somatoscopic si somatometric.

    $rincipalele masuratori se face in scopul aprecierii intinderii ugerului si avem: inainte, inapoi, in #os.

    Lungimea ugerului se masoara cu compasul de la locul de prindere anterioara a ugerului printre cele 2 #umatati

    pana la locul de prindere posterioara.

    +dancimea ugerului: se determina adancimea sferurilor anterioare si posterioare, se masoara cu rigla de la locul d

    prindere a ugerului de abdomen pana la baza mameloanelor dupa care se calculeaza adancimea medie.

    Largimea ugerului: se masoara cu compasul in punctele cele mai proemiente ale sferturilor anterioare si

    posterioare. Se face de asemenea semisuma pentru a calcula largimea medie.

  • 7/25/2019 Bovine seminar

    4/9

    4olumul ugerului: se exprima in decimetri cubi si este variabil in functie de rasa. (n functie de volumul ugerului s

    face o clasificare in: ugere mari peste & decimetri cubi, ugere mi#locii 2-& decimetri cubi si ugere mici sub 2

    decimetri cubi.

    Forma ugerului

    5eprezinta raportul dintre circumferinta mare si mica a ugerului. Circumferinta mare se masoara cu panglica

    zootehnica in locul cel mai convex al ugerului. Circumferinta mica cat mai aproape de mameloane.

    (n functie de acest raport in practica intalnim & tipuri de ugere: forma patrata, globuloasa, conica.

    6orma patrata: sferturile sunt dezvoltate, simetrice si bine conturate, circumferinta mica reprezinta 7' din

    circumferinta mare.

    6orma globuloasa: sferturile sunt rotun#ite, mai putin conturate si circumferinta mica reprezinta intre !-7 din

    circumferinta mare.

    6orma conica: ugerul prezinta baza lunga de prindere, nu exista diferentiere intre sferturi in special in partea

    inferioara si circumferinta mica reprezinta sun 8' din circumferinta mare.

    Prinderea ugerului

    5eprezinta o insusire corelata direct cu durata vietii productiva a animalului si cu productia realizata de acesta.

    $rindere influenteaza mulsul mecanic, usurinta deplasarii, confortul.

    Se considera corecta atunci cand anterior ugerul se intinde pe abdomen pana aproape de ombilic trecerea de lauger la abdomen se face lin , posterior ugerul sa fie prins cat mai aproape de zona anovulvara sis a nu coboare su

    nivelul #aretului.

    Corectitudinea prinderii ugerului se apreciaza prin ligamentul se sustinere, se considera un uger bine prins atunci

    cand ligamentul de sustinere este vizibil pe & patrimi din lungimea ugerului. $e masura ce scade gradul de

    vizibilitate a acestuia ugerul se considera slab prins sau nesatisfacator.

    Simetria morfologica a ugerului

    Se apreciaza prin gradul de dezvoltare al celor sferturi, spunem ca ugerul este frumos prins atunci cand cele

    sferturi sunt asemanatoare sub aspectul formei, dezvoltarii si prinderii. Simetria morfologica a ugerului se

    apreciaza somatometric prin raportarea adancimii sferturilor anterioare la adancimea sferturilor posterioare, avem

    uger simetric si asimetric.

    ger asimetric: primul grad de asimetrie este ugerul slab eta#at atunci cand adancimea mica reprezinta 9' din

    adancimea mare, pronuntat eta#at cand adancimea mica reprezinta intre 8-9 din adancimea mare, foarte pronunt

    eta#at cand adancimea mica reprezinta sub 8' din adancimea mare, uger de capra cand adancimea mica

    reprezinta 8' din adancimea mare, asimetrie lateral.

    Pielea ugerului

    ;rebuie sa fie fina, elastica, vascularizata foarte evident si pilozitatea foarte redusa. (n cazul in care pilozitatea est

    abundenta vorbim despre o rasa putin ameliorata iar ugerul se numeste uger de capra.

    Mameloanele

    +precierea mameloanelor se face din punct de vedere al marimii, pozitiei, simetriei si a numarului.

    )arimea: se apreciaza lungimea, grosimea mameloanelor si circumferinta, din acest punct de vedere mameloanel

    normale au o lungime de 7-9 cm, grosime &-&,8 cm, circumferinta pana la % cm.

    )ameloanele defectuoase sunt cele mai lungi si subtiri, scurte si groase, cornoase acestea sunt defectuoase.

    6orma mameloanelor se apreciaza prin raportul dintre circumferinta la varful mamelonului si la baza lui. *in aces

    punct de vedere avem mameloane gatuite, cilindrice, conice.

    *in punct de vedere al simetriei mameloanele trebuie sa fie echidistante si asa aiba aceeasi forma si marime.

    $rezenta mameloanelor suplimentare si supra numerare.

    )amelon supra numerar: au marime apropiata de a celor normale, baza globuloasa comuna cu cele normale, sunt

    amplasate in fata celor normale si dupa lapte.

  • 7/25/2019 Bovine seminar

    5/9

    )amelon suplimentar: sunt mai mici, sunt plasate in spatele celor nomale, au o baza glandular.

    %alpatia

    $rin palpare se urmreste sa se determine calitatea ugerului exprimata prin ponderea tesutului glandular si a tesutlu

    con#unctiv.

    Se face cu ambele maini si pe fiecare sfert in parte. (n urma palparii putem stabili daca ugerul este galandular sau

    carnos.

    gerul glandular: este buretos la palpare si isi modifica volumul dupa muls, prezinta mumeroase reserve ale

    laptelui.

    gerul carnos: este neted si tare la palpare si nu isi modifica volumul dupa muls.

    %ro!a functional

    Se exprima prin viteza de muls, indicele mamar.

    4iteza de muls reprezinta raportul dintre cantitatea de lapte mulsa x ! raportat la durata mulsului, toata exprimata

    in secunde.

    4iteza de muls este variabila in functie de stadiul lactatiei, varsta animalului, forma ugerului, cantitatea de lapte d

    uger.

    (ndicele mamar: da indicatii asupra gardului simetriei functionale la vacile de lapte.

    (ndicele mamar' se data de raportul dintre cantitatea de lapte mulsa din sferturile anterioare raportata lacantitatea totala mulsa x %.

    ()' minut zi

    de control

    Cantitate

    lapte>perioada

    'grasime 'grasime>

    perioada

    'proteina 'proteina>

    perioada

    %

    2

    &

    8

    !

    7

    9

    %