UNIVERSITATEA ldquoBABEŞ-BOLYAIrdquo

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

MASTER -CONSILIERE SCOLARA SI ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA

CONSILIEREA COPIILOR CARE AU PARINŢII PLECAŢI LA MUNCA IN STRĂINĂTATE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC

Lector UnivDr ADINA GLAVA

ABSOLVENT

BOTE CAMELIA IOANA

CLUJ-NAPOCA2008

CUPRINSArgumentIntroducerea lucrăriiCapitolul I Concepte utilizate icircn cercetare 1 Teorii 11 Teoria ataşamentului 12 Teoria anomiei sociale 13 Teoria etichetării 2 Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului 22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată 23 Consecinţele separării temporare de familie 3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu parinţii plecaţi in străinatate 4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate 5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Capitolul II Etape in consilierea copiilor cu parinţii plecaţi in străinătate 1 Rolul consilierului 2 Obiectivele principale ale consilierii 3 Consilierea suportivă 4 Consilierea cognitiv-comportamentală

Capitolul III Organizarea şi desfăşurarea cercetării 1 Ipotezele şi obiectivele cercetării 2 Metodologia cercetării 21 Eşantionarea subiecţilor 22 Eşantionarea conţinutului 3 Prezentarea si analizarea studiilor de caz 4 Programul de intervenţie 5Analiza rezultatelor programului de intervenţie Concluzii şi recomandări Bibliografie Anexe

1

Argument

Azi viaţa de familie inconjurată de iubire fericire respect incredere ocrotire şiiire si

securitate nu mai este o prioritate

Ne aflăm icircn situaţia icircn care numărul de familii dezintegrate cu condiţii precare de locuit

sau icircn care există un climat tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare a

crescut semnificativ

Pentru puţini dintre noi astăzi familia continuă să reprezinte acel mediu icircncărcat de

autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme reguli atitudini comportamente

foarte importante pentru dezvoltarea sa

Icircn urma apartenenţei la Uniunea Europeană in Romacircnia s-au observat o serie de

schimbări icircn plan economic şi social Icircntacirclnim aşadar un fenomen aparte cu impact puternic

asupra societăţii şi asupra economiei tarii şi anume fenomenul de migraţie pentru munca icircn

străinatate

Icircn ultima perioadă din ce icircn ce mai multe persoane din categoria celor cu venituri

modeste şi sărace aleg să plece peste hotare motivacircnd lipsa unui loc de muncă icircn regiunea de

rezidenţă sau faptul că icircşi doresc obţinerea unui salar mai bun

Datorita conditiilor socio-economice scăzute din Romacircnia icircntacirclnim un caz aparte de familie

dezintegrată şi anume familia temporar separată prin plecarea unuia sau a ambilor părinţi la

muncă icircn străinătateCopiii din aceste familii raman acasa cu unul dintre părinţi cu bunicii alte

rude sau alte persoane

Separarea de părinti pe anumite perioade poate duce la probleme importante de adaptare

care ţin atacirct de sistemul familial social cacirct şi psihologic Această separare consituie o perioadă

de schimbari rapide atacirct icircn context familial cacirct şi social afectacircndu i direct pe copii şi părinţi

avacircnd impact negativ asupra relaţiei dintre aceştia Absenta părinţilor de acasă poate naşte la

copiii nesiguranşă şi icirci poate face vulnerabili

Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi

stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra

dezvoltării copilului

2

Lucrarea de faţă evidenţiază importanţa sprijinirii de către consilierul şcolar şi cadrele

didactice a copiilor rămaşi acasă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate

Prin aplicarea unui program de activităţi ce are ca scop susţinerea elevilor icircn traversarea

perioadei de separare dintre ei şi părinţi se urmăreşte dezvoltarea unei relaţii mai apropiate

icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de adaptare

şi autocontrol al emoţiilor dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivăetc

Un alt scop al lucrării de faţă este acela de a conştientiza rolul deosebit de important pe care

icircnvăţătorii dirigintii şi profesorii icircl au icircn vederea identificării cazurilor de copii ce rămacircn

nesupravegheaţi acasă copii care icircntacircmpină probleme şcolare icircn urma supraicircncărcării cu

sarcini gospodăreşti datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi

importanţa sesizării acestor cazuri autorităţilor

3

Rezumatul lucrării

Copilaria este o etapă particulară icircn viaţa oricărei persoane şi de aceea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoi

Copiii au nevoie să simtă că nu este necesar ca să fie premianţi sau olimpici pentru a fi

iubiti acceptaţi şi respectaţi Afecţiunea aprecierea respectul nu trebui condiţionate de

performanţe scolare sau de altă natură

Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau

a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este o problemă socială apărută icircn Romacircnia icircn ultimii

ani Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important

atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei

familii Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra

copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această

separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarata problemă

Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi stresantă

pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra

dezvoltării copiluluiPot aparea diverse tulburări de comportament dar icircn special cele legate de

sfera afectivă Pot să apară stări de anxietate depresii modificarea comportamentului scolar

Copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot icircntacircmpina

o serie de probleme cum ar fio suprasolicitare cu activitati gospodăreşti vulnerabilitate icircn

ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale dezvoltare superficiala a abilităţilor de viaţă

independentă necesare pentru a face faţă dificultăţilor viitoare ca adult insuşirea deficitară a

normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţionala unui mediu sigur şi

coerent debutul precoce al vieţii sexuale

Manifestări psiho-comportamentale ale copiilor cu parintii plecati in străinatate

deteriorarea conduitei şcolare sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietatestări

depresive atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare tulburări de atenţie absenţa aspiraţiilor pe

termen lung tulburări ale stimei de sine supraapreciere-subaprecire toleranţă la frustrare de

nivel prea scăzut lipsă de motivaţie stări de apatie de oboseala dificultăţi de adaptare la

situatie comportamente (pre)delincvente conduite sinucigaşe

4

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Ipotezele cercetării au fost formulate astfel

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-părinte se va icircmbunătăţi

Etapa intervenţiei formative se axează pe aplicarea unui program de intervenţie bazat pe

activităţi de exprimare a sentimentelor de formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare

şi relaţionare asertive cu cei din jur activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la

situaţie şi de autocontrol dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea

creşterii nivelului stimei de sine si autoeficacităţii activităţi cu scopul de a comunica şi

relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu

teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de

copiii a exploatării prin muncă

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dintr-un mediu dezorganizat

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi este inscris la Şcoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul că nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacităţii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii carora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

5

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

6

Capitolul I Concepte utilizate in cercetare

Teorii

Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau

a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii

ani

Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important

atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei

familii

Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra

copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această

separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă

Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare

sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută

neglijarea situaţiei şcolare

1Teoria ataşamentului (Bowlby)

Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu

privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii

copilului

Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi

dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe

dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire

Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea

Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi

să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va

afecta viaţa lor de adulti

Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby

7

care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului

a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau

bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă

Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se

plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se

confrunta cu dificultăţile vieţii

După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-

comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn

braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia

Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul

şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective

stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte

Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se

dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate

puternic echilibrată

Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei

tipuri de ataşament

tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun

ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au

curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor

tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili

de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre

raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să

exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre

detaşare şi funcţionare autonomă

tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi

icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-

constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi

protestează la orice şi pentru orice

8

Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat

deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă

stresului datorat unei situaţii străine

Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii

incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de

mamă

Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a

reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip

D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la

aceste situaţii

Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin

afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi

de sprijin

Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt

-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele

transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia

-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul

Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice

1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment

de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor

existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o

permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a

individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi

capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru

funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi

2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de

cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va

asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului

icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze

predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu

va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a

9

descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn

explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare

Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să

proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să

icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu

se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este

calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă

firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a

face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor

3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura

de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele

relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul

ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb

un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor

trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie

tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra

etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului

4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne

icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale

icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de

durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească

reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn

sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de

depăşirea acestei situaţii

Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor

depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului

Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi

normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii

Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de

plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii

10

2Teoria anomiei sociale

Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea

devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă

delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important

Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o

dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte

Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare

familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn

colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci

de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul

multiplicării comportamentelor deviante

Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin

sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie

Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau

creşteri rapide ale bunăstării

Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei

anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din

exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este

capabilă să-şi impună normele

Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate

genera delicte crime sinucideri

Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie

specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau

icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie

11

3Teoria etichetării sociale

Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită

caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această

reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul

normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei

care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune

Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale

arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei

infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii

acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare

Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către

oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele

lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context

social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul

Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte

sociale şi condiţii istorice specifice

Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale

interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin

interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea

noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social

Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd

compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă

Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii

ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are

bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem

plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte

12

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

CUPRINSArgumentIntroducerea lucrăriiCapitolul I Concepte utilizate icircn cercetare 1 Teorii 11 Teoria ataşamentului 12 Teoria anomiei sociale 13 Teoria etichetării 2 Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului 22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată 23 Consecinţele separării temporare de familie 3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu parinţii plecaţi in străinatate 4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate 5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Capitolul II Etape in consilierea copiilor cu parinţii plecaţi in străinătate 1 Rolul consilierului 2 Obiectivele principale ale consilierii 3 Consilierea suportivă 4 Consilierea cognitiv-comportamentală

Capitolul III Organizarea şi desfăşurarea cercetării 1 Ipotezele şi obiectivele cercetării 2 Metodologia cercetării 21 Eşantionarea subiecţilor 22 Eşantionarea conţinutului 3 Prezentarea si analizarea studiilor de caz 4 Programul de intervenţie 5Analiza rezultatelor programului de intervenţie Concluzii şi recomandări Bibliografie Anexe

1

Argument

Azi viaţa de familie inconjurată de iubire fericire respect incredere ocrotire şiiire si

securitate nu mai este o prioritate

Ne aflăm icircn situaţia icircn care numărul de familii dezintegrate cu condiţii precare de locuit

sau icircn care există un climat tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare a

crescut semnificativ

Pentru puţini dintre noi astăzi familia continuă să reprezinte acel mediu icircncărcat de

autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme reguli atitudini comportamente

foarte importante pentru dezvoltarea sa

Icircn urma apartenenţei la Uniunea Europeană in Romacircnia s-au observat o serie de

schimbări icircn plan economic şi social Icircntacirclnim aşadar un fenomen aparte cu impact puternic

asupra societăţii şi asupra economiei tarii şi anume fenomenul de migraţie pentru munca icircn

străinatate

Icircn ultima perioadă din ce icircn ce mai multe persoane din categoria celor cu venituri

modeste şi sărace aleg să plece peste hotare motivacircnd lipsa unui loc de muncă icircn regiunea de

rezidenţă sau faptul că icircşi doresc obţinerea unui salar mai bun

Datorita conditiilor socio-economice scăzute din Romacircnia icircntacirclnim un caz aparte de familie

dezintegrată şi anume familia temporar separată prin plecarea unuia sau a ambilor părinţi la

muncă icircn străinătateCopiii din aceste familii raman acasa cu unul dintre părinţi cu bunicii alte

rude sau alte persoane

Separarea de părinti pe anumite perioade poate duce la probleme importante de adaptare

care ţin atacirct de sistemul familial social cacirct şi psihologic Această separare consituie o perioadă

de schimbari rapide atacirct icircn context familial cacirct şi social afectacircndu i direct pe copii şi părinţi

avacircnd impact negativ asupra relaţiei dintre aceştia Absenta părinţilor de acasă poate naşte la

copiii nesiguranşă şi icirci poate face vulnerabili

Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi

stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra

dezvoltării copilului

2

Lucrarea de faţă evidenţiază importanţa sprijinirii de către consilierul şcolar şi cadrele

didactice a copiilor rămaşi acasă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate

Prin aplicarea unui program de activităţi ce are ca scop susţinerea elevilor icircn traversarea

perioadei de separare dintre ei şi părinţi se urmăreşte dezvoltarea unei relaţii mai apropiate

icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de adaptare

şi autocontrol al emoţiilor dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivăetc

Un alt scop al lucrării de faţă este acela de a conştientiza rolul deosebit de important pe care

icircnvăţătorii dirigintii şi profesorii icircl au icircn vederea identificării cazurilor de copii ce rămacircn

nesupravegheaţi acasă copii care icircntacircmpină probleme şcolare icircn urma supraicircncărcării cu

sarcini gospodăreşti datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi

importanţa sesizării acestor cazuri autorităţilor

3

Rezumatul lucrării

Copilaria este o etapă particulară icircn viaţa oricărei persoane şi de aceea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoi

Copiii au nevoie să simtă că nu este necesar ca să fie premianţi sau olimpici pentru a fi

iubiti acceptaţi şi respectaţi Afecţiunea aprecierea respectul nu trebui condiţionate de

performanţe scolare sau de altă natură

Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau

a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este o problemă socială apărută icircn Romacircnia icircn ultimii

ani Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important

atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei

familii Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra

copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această

separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarata problemă

Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi stresantă

pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra

dezvoltării copiluluiPot aparea diverse tulburări de comportament dar icircn special cele legate de

sfera afectivă Pot să apară stări de anxietate depresii modificarea comportamentului scolar

Copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot icircntacircmpina

o serie de probleme cum ar fio suprasolicitare cu activitati gospodăreşti vulnerabilitate icircn

ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale dezvoltare superficiala a abilităţilor de viaţă

independentă necesare pentru a face faţă dificultăţilor viitoare ca adult insuşirea deficitară a

normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţionala unui mediu sigur şi

coerent debutul precoce al vieţii sexuale

Manifestări psiho-comportamentale ale copiilor cu parintii plecati in străinatate

deteriorarea conduitei şcolare sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietatestări

depresive atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare tulburări de atenţie absenţa aspiraţiilor pe

termen lung tulburări ale stimei de sine supraapreciere-subaprecire toleranţă la frustrare de

nivel prea scăzut lipsă de motivaţie stări de apatie de oboseala dificultăţi de adaptare la

situatie comportamente (pre)delincvente conduite sinucigaşe

4

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Ipotezele cercetării au fost formulate astfel

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-părinte se va icircmbunătăţi

Etapa intervenţiei formative se axează pe aplicarea unui program de intervenţie bazat pe

activităţi de exprimare a sentimentelor de formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare

şi relaţionare asertive cu cei din jur activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la

situaţie şi de autocontrol dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea

creşterii nivelului stimei de sine si autoeficacităţii activităţi cu scopul de a comunica şi

relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu

teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de

copiii a exploatării prin muncă

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dintr-un mediu dezorganizat

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi este inscris la Şcoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul că nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacităţii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii carora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

5

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

6

Capitolul I Concepte utilizate in cercetare

Teorii

Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau

a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii

ani

Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important

atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei

familii

Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra

copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această

separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă

Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare

sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută

neglijarea situaţiei şcolare

1Teoria ataşamentului (Bowlby)

Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu

privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii

copilului

Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi

dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe

dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire

Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea

Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi

să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va

afecta viaţa lor de adulti

Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby

7

care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului

a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau

bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă

Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se

plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se

confrunta cu dificultăţile vieţii

După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-

comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn

braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia

Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul

şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective

stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte

Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se

dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate

puternic echilibrată

Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei

tipuri de ataşament

tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun

ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au

curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor

tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili

de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre

raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să

exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre

detaşare şi funcţionare autonomă

tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi

icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-

constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi

protestează la orice şi pentru orice

8

Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat

deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă

stresului datorat unei situaţii străine

Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii

incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de

mamă

Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a

reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip

D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la

aceste situaţii

Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin

afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi

de sprijin

Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt

-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele

transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia

-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul

Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice

1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment

de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor

existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o

permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a

individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi

capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru

funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi

2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de

cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va

asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului

icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze

predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu

va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a

9

descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn

explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare

Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să

proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să

icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu

se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este

calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă

firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a

face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor

3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura

de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele

relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul

ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb

un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor

trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie

tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra

etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului

4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne

icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale

icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de

durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească

reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn

sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de

depăşirea acestei situaţii

Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor

depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului

Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi

normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii

Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de

plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii

10

2Teoria anomiei sociale

Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea

devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă

delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important

Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o

dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte

Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare

familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn

colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci

de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul

multiplicării comportamentelor deviante

Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin

sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie

Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau

creşteri rapide ale bunăstării

Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei

anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din

exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este

capabilă să-şi impună normele

Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate

genera delicte crime sinucideri

Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie

specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau

icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie

11

3Teoria etichetării sociale

Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită

caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această

reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul

normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei

care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune

Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale

arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei

infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii

acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare

Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către

oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele

lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context

social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul

Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte

sociale şi condiţii istorice specifice

Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale

interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin

interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea

noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social

Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd

compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă

Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii

ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are

bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem

plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte

12

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Argument

Azi viaţa de familie inconjurată de iubire fericire respect incredere ocrotire şiiire si

securitate nu mai este o prioritate

Ne aflăm icircn situaţia icircn care numărul de familii dezintegrate cu condiţii precare de locuit

sau icircn care există un climat tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare a

crescut semnificativ

Pentru puţini dintre noi astăzi familia continuă să reprezinte acel mediu icircncărcat de

autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme reguli atitudini comportamente

foarte importante pentru dezvoltarea sa

Icircn urma apartenenţei la Uniunea Europeană in Romacircnia s-au observat o serie de

schimbări icircn plan economic şi social Icircntacirclnim aşadar un fenomen aparte cu impact puternic

asupra societăţii şi asupra economiei tarii şi anume fenomenul de migraţie pentru munca icircn

străinatate

Icircn ultima perioadă din ce icircn ce mai multe persoane din categoria celor cu venituri

modeste şi sărace aleg să plece peste hotare motivacircnd lipsa unui loc de muncă icircn regiunea de

rezidenţă sau faptul că icircşi doresc obţinerea unui salar mai bun

Datorita conditiilor socio-economice scăzute din Romacircnia icircntacirclnim un caz aparte de familie

dezintegrată şi anume familia temporar separată prin plecarea unuia sau a ambilor părinţi la

muncă icircn străinătateCopiii din aceste familii raman acasa cu unul dintre părinţi cu bunicii alte

rude sau alte persoane

Separarea de părinti pe anumite perioade poate duce la probleme importante de adaptare

care ţin atacirct de sistemul familial social cacirct şi psihologic Această separare consituie o perioadă

de schimbari rapide atacirct icircn context familial cacirct şi social afectacircndu i direct pe copii şi părinţi

avacircnd impact negativ asupra relaţiei dintre aceştia Absenta părinţilor de acasă poate naşte la

copiii nesiguranşă şi icirci poate face vulnerabili

Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi

stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra

dezvoltării copilului

2

Lucrarea de faţă evidenţiază importanţa sprijinirii de către consilierul şcolar şi cadrele

didactice a copiilor rămaşi acasă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate

Prin aplicarea unui program de activităţi ce are ca scop susţinerea elevilor icircn traversarea

perioadei de separare dintre ei şi părinţi se urmăreşte dezvoltarea unei relaţii mai apropiate

icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de adaptare

şi autocontrol al emoţiilor dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivăetc

Un alt scop al lucrării de faţă este acela de a conştientiza rolul deosebit de important pe care

icircnvăţătorii dirigintii şi profesorii icircl au icircn vederea identificării cazurilor de copii ce rămacircn

nesupravegheaţi acasă copii care icircntacircmpină probleme şcolare icircn urma supraicircncărcării cu

sarcini gospodăreşti datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi

importanţa sesizării acestor cazuri autorităţilor

3

Rezumatul lucrării

Copilaria este o etapă particulară icircn viaţa oricărei persoane şi de aceea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoi

Copiii au nevoie să simtă că nu este necesar ca să fie premianţi sau olimpici pentru a fi

iubiti acceptaţi şi respectaţi Afecţiunea aprecierea respectul nu trebui condiţionate de

performanţe scolare sau de altă natură

Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau

a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este o problemă socială apărută icircn Romacircnia icircn ultimii

ani Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important

atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei

familii Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra

copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această

separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarata problemă

Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi stresantă

pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra

dezvoltării copiluluiPot aparea diverse tulburări de comportament dar icircn special cele legate de

sfera afectivă Pot să apară stări de anxietate depresii modificarea comportamentului scolar

Copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot icircntacircmpina

o serie de probleme cum ar fio suprasolicitare cu activitati gospodăreşti vulnerabilitate icircn

ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale dezvoltare superficiala a abilităţilor de viaţă

independentă necesare pentru a face faţă dificultăţilor viitoare ca adult insuşirea deficitară a

normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţionala unui mediu sigur şi

coerent debutul precoce al vieţii sexuale

Manifestări psiho-comportamentale ale copiilor cu parintii plecati in străinatate

deteriorarea conduitei şcolare sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietatestări

depresive atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare tulburări de atenţie absenţa aspiraţiilor pe

termen lung tulburări ale stimei de sine supraapreciere-subaprecire toleranţă la frustrare de

nivel prea scăzut lipsă de motivaţie stări de apatie de oboseala dificultăţi de adaptare la

situatie comportamente (pre)delincvente conduite sinucigaşe

4

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Ipotezele cercetării au fost formulate astfel

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-părinte se va icircmbunătăţi

Etapa intervenţiei formative se axează pe aplicarea unui program de intervenţie bazat pe

activităţi de exprimare a sentimentelor de formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare

şi relaţionare asertive cu cei din jur activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la

situaţie şi de autocontrol dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea

creşterii nivelului stimei de sine si autoeficacităţii activităţi cu scopul de a comunica şi

relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu

teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de

copiii a exploatării prin muncă

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dintr-un mediu dezorganizat

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi este inscris la Şcoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul că nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacităţii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii carora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

5

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

6

Capitolul I Concepte utilizate in cercetare

Teorii

Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau

a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii

ani

Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important

atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei

familii

Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra

copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această

separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă

Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare

sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută

neglijarea situaţiei şcolare

1Teoria ataşamentului (Bowlby)

Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu

privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii

copilului

Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi

dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe

dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire

Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea

Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi

să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va

afecta viaţa lor de adulti

Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby

7

care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului

a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau

bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă

Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se

plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se

confrunta cu dificultăţile vieţii

După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-

comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn

braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia

Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul

şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective

stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte

Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se

dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate

puternic echilibrată

Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei

tipuri de ataşament

tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun

ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au

curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor

tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili

de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre

raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să

exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre

detaşare şi funcţionare autonomă

tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi

icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-

constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi

protestează la orice şi pentru orice

8

Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat

deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă

stresului datorat unei situaţii străine

Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii

incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de

mamă

Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a

reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip

D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la

aceste situaţii

Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin

afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi

de sprijin

Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt

-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele

transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia

-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul

Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice

1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment

de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor

existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o

permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a

individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi

capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru

funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi

2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de

cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va

asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului

icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze

predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu

va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a

9

descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn

explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare

Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să

proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să

icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu

se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este

calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă

firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a

face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor

3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura

de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele

relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul

ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb

un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor

trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie

tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra

etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului

4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne

icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale

icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de

durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească

reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn

sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de

depăşirea acestei situaţii

Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor

depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului

Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi

normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii

Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de

plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii

10

2Teoria anomiei sociale

Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea

devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă

delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important

Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o

dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte

Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare

familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn

colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci

de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul

multiplicării comportamentelor deviante

Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin

sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie

Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau

creşteri rapide ale bunăstării

Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei

anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din

exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este

capabilă să-şi impună normele

Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate

genera delicte crime sinucideri

Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie

specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau

icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie

11

3Teoria etichetării sociale

Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită

caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această

reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul

normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei

care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune

Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale

arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei

infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii

acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare

Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către

oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele

lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context

social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul

Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte

sociale şi condiţii istorice specifice

Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale

interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin

interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea

noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social

Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd

compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă

Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii

ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are

bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem

plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte

12

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Lucrarea de faţă evidenţiază importanţa sprijinirii de către consilierul şcolar şi cadrele

didactice a copiilor rămaşi acasă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate

Prin aplicarea unui program de activităţi ce are ca scop susţinerea elevilor icircn traversarea

perioadei de separare dintre ei şi părinţi se urmăreşte dezvoltarea unei relaţii mai apropiate

icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de adaptare

şi autocontrol al emoţiilor dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivăetc

Un alt scop al lucrării de faţă este acela de a conştientiza rolul deosebit de important pe care

icircnvăţătorii dirigintii şi profesorii icircl au icircn vederea identificării cazurilor de copii ce rămacircn

nesupravegheaţi acasă copii care icircntacircmpină probleme şcolare icircn urma supraicircncărcării cu

sarcini gospodăreşti datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi

importanţa sesizării acestor cazuri autorităţilor

3

Rezumatul lucrării

Copilaria este o etapă particulară icircn viaţa oricărei persoane şi de aceea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoi

Copiii au nevoie să simtă că nu este necesar ca să fie premianţi sau olimpici pentru a fi

iubiti acceptaţi şi respectaţi Afecţiunea aprecierea respectul nu trebui condiţionate de

performanţe scolare sau de altă natură

Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau

a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este o problemă socială apărută icircn Romacircnia icircn ultimii

ani Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important

atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei

familii Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra

copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această

separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarata problemă

Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi stresantă

pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra

dezvoltării copiluluiPot aparea diverse tulburări de comportament dar icircn special cele legate de

sfera afectivă Pot să apară stări de anxietate depresii modificarea comportamentului scolar

Copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot icircntacircmpina

o serie de probleme cum ar fio suprasolicitare cu activitati gospodăreşti vulnerabilitate icircn

ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale dezvoltare superficiala a abilităţilor de viaţă

independentă necesare pentru a face faţă dificultăţilor viitoare ca adult insuşirea deficitară a

normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţionala unui mediu sigur şi

coerent debutul precoce al vieţii sexuale

Manifestări psiho-comportamentale ale copiilor cu parintii plecati in străinatate

deteriorarea conduitei şcolare sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietatestări

depresive atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare tulburări de atenţie absenţa aspiraţiilor pe

termen lung tulburări ale stimei de sine supraapreciere-subaprecire toleranţă la frustrare de

nivel prea scăzut lipsă de motivaţie stări de apatie de oboseala dificultăţi de adaptare la

situatie comportamente (pre)delincvente conduite sinucigaşe

4

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Ipotezele cercetării au fost formulate astfel

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-părinte se va icircmbunătăţi

Etapa intervenţiei formative se axează pe aplicarea unui program de intervenţie bazat pe

activităţi de exprimare a sentimentelor de formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare

şi relaţionare asertive cu cei din jur activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la

situaţie şi de autocontrol dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea

creşterii nivelului stimei de sine si autoeficacităţii activităţi cu scopul de a comunica şi

relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu

teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de

copiii a exploatării prin muncă

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dintr-un mediu dezorganizat

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi este inscris la Şcoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul că nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacităţii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii carora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

5

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

6

Capitolul I Concepte utilizate in cercetare

Teorii

Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau

a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii

ani

Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important

atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei

familii

Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra

copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această

separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă

Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare

sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută

neglijarea situaţiei şcolare

1Teoria ataşamentului (Bowlby)

Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu

privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii

copilului

Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi

dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe

dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire

Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea

Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi

să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va

afecta viaţa lor de adulti

Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby

7

care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului

a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau

bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă

Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se

plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se

confrunta cu dificultăţile vieţii

După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-

comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn

braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia

Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul

şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective

stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte

Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se

dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate

puternic echilibrată

Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei

tipuri de ataşament

tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun

ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au

curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor

tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili

de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre

raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să

exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre

detaşare şi funcţionare autonomă

tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi

icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-

constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi

protestează la orice şi pentru orice

8

Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat

deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă

stresului datorat unei situaţii străine

Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii

incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de

mamă

Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a

reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip

D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la

aceste situaţii

Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin

afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi

de sprijin

Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt

-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele

transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia

-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul

Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice

1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment

de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor

existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o

permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a

individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi

capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru

funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi

2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de

cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va

asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului

icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze

predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu

va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a

9

descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn

explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare

Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să

proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să

icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu

se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este

calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă

firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a

face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor

3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura

de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele

relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul

ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb

un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor

trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie

tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra

etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului

4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne

icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale

icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de

durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească

reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn

sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de

depăşirea acestei situaţii

Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor

depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului

Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi

normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii

Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de

plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii

10

2Teoria anomiei sociale

Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea

devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă

delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important

Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o

dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte

Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare

familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn

colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci

de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul

multiplicării comportamentelor deviante

Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin

sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie

Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau

creşteri rapide ale bunăstării

Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei

anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din

exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este

capabilă să-şi impună normele

Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate

genera delicte crime sinucideri

Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie

specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau

icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie

11

3Teoria etichetării sociale

Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită

caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această

reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul

normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei

care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune

Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale

arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei

infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii

acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare

Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către

oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele

lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context

social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul

Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte

sociale şi condiţii istorice specifice

Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale

interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin

interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea

noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social

Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd

compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă

Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii

ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are

bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem

plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte

12

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Rezumatul lucrării

Copilaria este o etapă particulară icircn viaţa oricărei persoane şi de aceea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoi

Copiii au nevoie să simtă că nu este necesar ca să fie premianţi sau olimpici pentru a fi

iubiti acceptaţi şi respectaţi Afecţiunea aprecierea respectul nu trebui condiţionate de

performanţe scolare sau de altă natură

Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau

a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este o problemă socială apărută icircn Romacircnia icircn ultimii

ani Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important

atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei

familii Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra

copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această

separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarata problemă

Icircntreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie frustrantă şi stresantă

pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe severe asupra

dezvoltării copiluluiPot aparea diverse tulburări de comportament dar icircn special cele legate de

sfera afectivă Pot să apară stări de anxietate depresii modificarea comportamentului scolar

Copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot icircntacircmpina

o serie de probleme cum ar fio suprasolicitare cu activitati gospodăreşti vulnerabilitate icircn

ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale dezvoltare superficiala a abilităţilor de viaţă

independentă necesare pentru a face faţă dificultăţilor viitoare ca adult insuşirea deficitară a

normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţionala unui mediu sigur şi

coerent debutul precoce al vieţii sexuale

Manifestări psiho-comportamentale ale copiilor cu parintii plecati in străinatate

deteriorarea conduitei şcolare sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietatestări

depresive atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare tulburări de atenţie absenţa aspiraţiilor pe

termen lung tulburări ale stimei de sine supraapreciere-subaprecire toleranţă la frustrare de

nivel prea scăzut lipsă de motivaţie stări de apatie de oboseala dificultăţi de adaptare la

situatie comportamente (pre)delincvente conduite sinucigaşe

4

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Ipotezele cercetării au fost formulate astfel

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-părinte se va icircmbunătăţi

Etapa intervenţiei formative se axează pe aplicarea unui program de intervenţie bazat pe

activităţi de exprimare a sentimentelor de formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare

şi relaţionare asertive cu cei din jur activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la

situaţie şi de autocontrol dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea

creşterii nivelului stimei de sine si autoeficacităţii activităţi cu scopul de a comunica şi

relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu

teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de

copiii a exploatării prin muncă

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dintr-un mediu dezorganizat

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi este inscris la Şcoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul că nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacităţii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii carora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

5

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

6

Capitolul I Concepte utilizate in cercetare

Teorii

Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau

a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii

ani

Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important

atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei

familii

Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra

copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această

separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă

Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare

sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută

neglijarea situaţiei şcolare

1Teoria ataşamentului (Bowlby)

Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu

privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii

copilului

Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi

dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe

dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire

Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea

Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi

să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va

afecta viaţa lor de adulti

Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby

7

care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului

a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau

bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă

Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se

plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se

confrunta cu dificultăţile vieţii

După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-

comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn

braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia

Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul

şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective

stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte

Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se

dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate

puternic echilibrată

Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei

tipuri de ataşament

tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun

ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au

curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor

tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili

de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre

raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să

exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre

detaşare şi funcţionare autonomă

tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi

icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-

constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi

protestează la orice şi pentru orice

8

Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat

deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă

stresului datorat unei situaţii străine

Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii

incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de

mamă

Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a

reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip

D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la

aceste situaţii

Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin

afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi

de sprijin

Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt

-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele

transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia

-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul

Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice

1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment

de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor

existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o

permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a

individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi

capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru

funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi

2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de

cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va

asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului

icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze

predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu

va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a

9

descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn

explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare

Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să

proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să

icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu

se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este

calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă

firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a

face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor

3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura

de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele

relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul

ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb

un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor

trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie

tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra

etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului

4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne

icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale

icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de

durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească

reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn

sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de

depăşirea acestei situaţii

Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor

depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului

Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi

normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii

Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de

plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii

10

2Teoria anomiei sociale

Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea

devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă

delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important

Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o

dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte

Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare

familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn

colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci

de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul

multiplicării comportamentelor deviante

Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin

sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie

Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau

creşteri rapide ale bunăstării

Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei

anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din

exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este

capabilă să-şi impună normele

Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate

genera delicte crime sinucideri

Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie

specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau

icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie

11

3Teoria etichetării sociale

Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită

caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această

reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul

normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei

care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune

Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale

arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei

infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii

acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare

Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către

oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele

lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context

social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul

Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte

sociale şi condiţii istorice specifice

Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale

interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin

interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea

noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social

Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd

compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă

Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii

ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are

bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem

plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte

12

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Ipotezele cercetării au fost formulate astfel

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-părinte se va icircmbunătăţi

Etapa intervenţiei formative se axează pe aplicarea unui program de intervenţie bazat pe

activităţi de exprimare a sentimentelor de formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare

şi relaţionare asertive cu cei din jur activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la

situaţie şi de autocontrol dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea

creşterii nivelului stimei de sine si autoeficacităţii activităţi cu scopul de a comunica şi

relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu

teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de

copiii a exploatării prin muncă

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dintr-un mediu dezorganizat

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate şi este inscris la Şcoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul că nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacităţii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii carora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

5

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

6

Capitolul I Concepte utilizate in cercetare

Teorii

Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau

a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii

ani

Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important

atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei

familii

Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra

copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această

separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă

Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare

sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută

neglijarea situaţiei şcolare

1Teoria ataşamentului (Bowlby)

Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu

privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii

copilului

Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi

dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe

dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire

Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea

Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi

să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va

afecta viaţa lor de adulti

Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby

7

care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului

a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau

bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă

Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se

plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se

confrunta cu dificultăţile vieţii

După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-

comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn

braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia

Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul

şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective

stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte

Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se

dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate

puternic echilibrată

Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei

tipuri de ataşament

tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun

ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au

curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor

tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili

de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre

raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să

exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre

detaşare şi funcţionare autonomă

tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi

icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-

constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi

protestează la orice şi pentru orice

8

Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat

deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă

stresului datorat unei situaţii străine

Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii

incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de

mamă

Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a

reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip

D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la

aceste situaţii

Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin

afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi

de sprijin

Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt

-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele

transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia

-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul

Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice

1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment

de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor

existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o

permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a

individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi

capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru

funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi

2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de

cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va

asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului

icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze

predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu

va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a

9

descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn

explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare

Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să

proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să

icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu

se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este

calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă

firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a

face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor

3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura

de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele

relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul

ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb

un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor

trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie

tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra

etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului

4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne

icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale

icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de

durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească

reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn

sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de

depăşirea acestei situaţii

Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor

depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului

Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi

normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii

Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de

plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii

10

2Teoria anomiei sociale

Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea

devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă

delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important

Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o

dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte

Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare

familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn

colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci

de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul

multiplicării comportamentelor deviante

Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin

sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie

Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau

creşteri rapide ale bunăstării

Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei

anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din

exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este

capabilă să-şi impună normele

Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate

genera delicte crime sinucideri

Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie

specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau

icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie

11

3Teoria etichetării sociale

Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită

caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această

reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul

normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei

care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune

Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale

arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei

infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii

acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare

Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către

oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele

lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context

social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul

Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte

sociale şi condiţii istorice specifice

Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale

interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin

interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea

noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social

Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd

compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă

Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii

ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are

bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem

plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte

12

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

6

Capitolul I Concepte utilizate in cercetare

Teorii

Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau

a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii

ani

Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important

atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei

familii

Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra

copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această

separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă

Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare

sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută

neglijarea situaţiei şcolare

1Teoria ataşamentului (Bowlby)

Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu

privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii

copilului

Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi

dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe

dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire

Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea

Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi

să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va

afecta viaţa lor de adulti

Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby

7

care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului

a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau

bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă

Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se

plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se

confrunta cu dificultăţile vieţii

După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-

comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn

braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia

Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul

şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective

stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte

Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se

dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate

puternic echilibrată

Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei

tipuri de ataşament

tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun

ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au

curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor

tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili

de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre

raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să

exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre

detaşare şi funcţionare autonomă

tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi

icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-

constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi

protestează la orice şi pentru orice

8

Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat

deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă

stresului datorat unei situaţii străine

Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii

incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de

mamă

Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a

reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip

D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la

aceste situaţii

Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin

afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi

de sprijin

Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt

-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele

transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia

-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul

Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice

1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment

de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor

existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o

permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a

individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi

capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru

funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi

2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de

cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va

asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului

icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze

predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu

va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a

9

descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn

explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare

Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să

proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să

icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu

se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este

calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă

firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a

face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor

3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura

de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele

relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul

ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb

un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor

trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie

tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra

etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului

4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne

icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale

icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de

durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească

reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn

sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de

depăşirea acestei situaţii

Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor

depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului

Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi

normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii

Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de

plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii

10

2Teoria anomiei sociale

Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea

devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă

delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important

Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o

dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte

Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare

familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn

colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci

de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul

multiplicării comportamentelor deviante

Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin

sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie

Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau

creşteri rapide ale bunăstării

Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei

anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din

exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este

capabilă să-şi impună normele

Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate

genera delicte crime sinucideri

Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie

specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau

icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie

11

3Teoria etichetării sociale

Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită

caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această

reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul

normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei

care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune

Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale

arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei

infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii

acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare

Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către

oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele

lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context

social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul

Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte

sociale şi condiţii istorice specifice

Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale

interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin

interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea

noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social

Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd

compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă

Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii

ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are

bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem

plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte

12

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Capitolul I Concepte utilizate in cercetare

Teorii

Familia separată acest caz particular de familie dezorganizată datorită plecării unuia sau

a ambilor părinţi la muncă icircn străinatate este o problema socială aparută icircn Romacircnia icircn ultimii

ani

Plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă un eveniment deosebit de important

atacirct pentru părinţi cacirct mai ales pentru copiii influenţacircnd negativ relaţia dintre membrii acelei

familii

Schimbările rapide ce se produc icircn contextul familial pot avea consecinţe grave asupra

copilului icircn ceaa ce priveşte dezvoltarea acestuia Pentru unii membri ai familiei această

separare poate fi vazută ca un lucru bun iar pentru alţii poate reprezenta o adevarată problemă

Copiii care sunt separaţi de părinţi şi nesupravegheaţi de un adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi privarea de hrană icircmbrăcăminte necorespunzătoare

sau neicircngrijită lipsa igienei corporale absenţa ingrijirilor medicale locuinţă neicircntreţinută

neglijarea situaţiei şcolare

1Teoria ataşamentului (Bowlby)

Teoria ataşamentului are rolul de a da o deschidere spre o icircnţelegere cacirct mai corectă cu

privire la procesul de dezvoltare normală din punct de vedere psihosocial a personalităţii

copilului

Relaţia de ataşament reprezintă una dintre cele mai importante relaţii care se icircnfiripă şi

dăinuieşte icircntre părinţi şi copii formacircndu-se o legătura afectivă profundă şi stabilă bazată pe

dragoste reciprocă icircncredere şi dăruire

Cercetările icircn ceea ce priveşte relaţia de ataşament au apărut după cel de-al doilea

Război Mondial cacircnd icircn Europa mulţi copii şi-au pierdut părinţii Cercetătorii au fost interesaţi

să afle modul icircn care asemenea pierderi afectează dezvoltarea psihologică a copiilor şi cum va

afecta viaţa lor de adulti

Cel care a dezvoltat conceptul de ataşament a fost medicul şi psihanalistul John Bowlby

7

care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului

a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau

bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă

Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se

plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se

confrunta cu dificultăţile vieţii

După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-

comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn

braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia

Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul

şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective

stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte

Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se

dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate

puternic echilibrată

Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei

tipuri de ataşament

tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun

ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au

curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor

tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili

de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre

raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să

exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre

detaşare şi funcţionare autonomă

tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi

icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-

constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi

protestează la orice şi pentru orice

8

Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat

deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă

stresului datorat unei situaţii străine

Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii

incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de

mamă

Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a

reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip

D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la

aceste situaţii

Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin

afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi

de sprijin

Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt

-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele

transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia

-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul

Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice

1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment

de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor

existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o

permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a

individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi

capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru

funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi

2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de

cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va

asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului

icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze

predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu

va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a

9

descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn

explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare

Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să

proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să

icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu

se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este

calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă

firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a

face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor

3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura

de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele

relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul

ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb

un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor

trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie

tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra

etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului

4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne

icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale

icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de

durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească

reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn

sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de

depăşirea acestei situaţii

Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor

depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului

Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi

normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii

Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de

plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii

10

2Teoria anomiei sociale

Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea

devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă

delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important

Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o

dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte

Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare

familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn

colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci

de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul

multiplicării comportamentelor deviante

Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin

sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie

Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau

creşteri rapide ale bunăstării

Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei

anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din

exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este

capabilă să-şi impună normele

Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate

genera delicte crime sinucideri

Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie

specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau

icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie

11

3Teoria etichetării sociale

Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită

caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această

reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul

normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei

care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune

Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale

arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei

infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii

acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare

Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către

oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele

lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context

social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul

Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte

sociale şi condiţii istorice specifice

Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale

interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin

interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea

noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social

Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd

compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă

Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii

ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are

bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem

plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte

12

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

care spre deosebire de teoriile anterioare privind primele legături sociale şi afective ale copilului

a arătat că relaţia acestuia cu icircngrijitorul (de regulă mama dar poate fi şi tata bunicul sau

bunicaetc) nu este o tendinţă derivată ci o legătură afectivă primară şi permanentă

Pentru Bowlby ataşamentul reprezintă orice formă de comportament prin care persoana se

plasează şi menţine proximitatea cu un anumit individ pe care icircl vede ca fiind capabil de a se

confrunta cu dificultăţile vieţii

După J Bowlby fiinţa umană este dotată biologic cu anumite tipare relaţional-

comportamentale care sunt activate de mediul extern contactul fizic cu copilul luarea lui icircn

braţe macircngacirciatul legănatul apropierile fizice necesare liniştirii calmării acestuia

Ataşamentul asigură premisele socializării copilului şi ale sănătăţii lui mentale Icircn timp copilul

şi apoi adolescentul tacircnărul adultul va fi capabil să manifeste şi să dezvolte legături afective

stricircnse şi stabile cu membrii grupului din care face parte sau va face parte

Este foarte important ca legaturile de ataşament cu părinţii sau cu alte persoane adulte să se

dezvolte icircncă de la icircnceputul copilăriei pentru ca la vacircrsta adultă copiii să aibă o personalitate

puternic echilibrată

Ainsworth şi colaboratorii săi au stabilit icircn funcţie de reacţia pe care o are copilul trei

tipuri de ataşament

tip Andash ataşament evitant se manifestă la copiii care nu au avut şansa construirii unui bun

ataşament La varsta grădiniţei aceştia se manifestă prin timiditate reţinere şi inhibiţie Ei nu au

curaj să abordeze problemele şi nu ştiu să ceară şi să profite de ajutorul adulţilor

tip B ndash ataşament securizant copiii se dezvoltă icircn mod pozitiv ca indivizi adulţi Sunt capabili

de relaţii cu colegii şi cu alte persoane Dezvoltă o concepţie clară despre sine şi despre

raporturile bărbat-femeie Icircnvaţă să-şi exprime şi să-şi controleze emoţiile Sunt interesaţi să

exploreze mediul şi au o trecere firească dinspre tiparele de dependenţă ale ataşamentului spre

detaşare şi funcţionare autonomă

tip C ndash ataşament insecurizant ambivalent rejectant copiii trăiesc o stare de disconfort chiar şi

icircn jocul normal Ei au un comportament necontrolat şi au nevoie de a li se impune restracircngeri-

constracircngeriLa vacircrsta preşcolară sunt agresivi dependenţi negativişti nemulţumiţi şi

protestează la orice şi pentru orice

8

Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat

deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă

stresului datorat unei situaţii străine

Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii

incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de

mamă

Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a

reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip

D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la

aceste situaţii

Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin

afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi

de sprijin

Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt

-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele

transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia

-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul

Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice

1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment

de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor

existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o

permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a

individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi

capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru

funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi

2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de

cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va

asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului

icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze

predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu

va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a

9

descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn

explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare

Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să

proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să

icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu

se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este

calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă

firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a

face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor

3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura

de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele

relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul

ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb

un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor

trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie

tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra

etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului

4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne

icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale

icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de

durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească

reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn

sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de

depăşirea acestei situaţii

Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor

depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului

Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi

normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii

Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de

plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii

10

2Teoria anomiei sociale

Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea

devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă

delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important

Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o

dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte

Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare

familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn

colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci

de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul

multiplicării comportamentelor deviante

Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin

sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie

Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau

creşteri rapide ale bunăstării

Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei

anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din

exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este

capabilă să-şi impună normele

Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate

genera delicte crime sinucideri

Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie

specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau

icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie

11

3Teoria etichetării sociale

Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită

caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această

reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul

normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei

care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune

Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale

arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei

infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii

acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare

Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către

oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele

lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context

social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul

Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte

sociale şi condiţii istorice specifice

Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale

interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin

interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea

noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social

Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd

compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă

Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii

ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are

bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem

plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte

12

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Main şi Solomon (1986) au introdus termenul de ataşament dezorganizat şi dezorientat

deoarece au observat că un număr redus de copii nu au o strategie coerentă pentru a face faţă

stresului datorat unei situaţii străine

Acesti copiii se comportă icircntr-un mod dezorientat şi dezorganizat prin mişcări şi reacţii

incomplete fiind icircn unele situaţii rezervaţi faţă de o persoană străină sau chiar si faţă de

mamă

Icircn vreme ce ataşamentele de tip A B şi C sunt caracterizate printr-o strategie coerentă a

reacţiei la stresul separării şi la momentul reicircntacirclnirii cu mama ataşamentul de tip

D ndash ataşamentul dezorganizat pare că nu dă dovadă de coerenţă icircn strategia de adaptare la

aceste situaţii

Copiii care nu au avut şansa de a-şi construi un ataşament securizant vor fi ca părinţi mai puţin

afectuoşi icircn comportamentele faţă de propriii copii ei icircnşişi nu se vor simţi demni de dragoste şi

de sprijin

Factorii-cheie ai dezvoltării ataşamentului sunt

-prezenţa şi sensibilitatea adultuluicare-l face capabil să răspundă adecvat la semnalele

transmise de copil şi să interacţioneze cu el pentru activarea stării acestuia

-abilitatea adultului de a iniţia diverse interacţiuni stimulicircnd adecvat copilul

Se intalnesc efecte de durată ale ataşamentului asupra următoarelor procese şi structuri psihice

1 Nevoia de siguranţă şi sentimentul de a fi protejat Un bun ataşament creează un real sentiment

de securitate de icircncredere icircn ceilalţi icircn lume icircn capacităţile personale de a face faţă situaţiilor

existenţiale mai mult sau mai puţin problematice Un slabprecar ataşament va duce la o

permanentă şi necontrolată neicircncredere icircn ceilalţi icircn lume şi icircn sine icircnsuşi La orice vacircrstă a

individului un ataşament constant şi viguros creează un echilibru adecvat potrivit vacircrstei şi

capacităţilor acestuia icircntre dependenţa de ceilalţi şi independenţă Acest dinamic echilibru

funcţionează icircn limitele sentimentului de icircncredere icircn ceilalţi şi icircn sine icircnsuşi

2 Organizarea sistemului de procesare a informaţiei Calitatea ataşamentului copilului faţă de

cel care icircl icircngrijeşte va condiţiona realizarea potenţialului său icircnnăscut Un bun ataşament icirci va

asigura trăirea stării de fascinaţie icircn jocurile de explorare şi de descoperire a universului

icircnconjurător Icircn schimb un ataşament precar şi fluctuant va determina copilul să se concentreze

predominant asupra relaţiilor cu ceilalţi şi mai puţin asupra experienţelor cu lumea Aceasta nu

va reprezenta interesul său major ceea ce icircnseamnă o restracircngere şi o abordare de suprafaţă a

9

descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn

explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare

Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să

proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să

icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu

se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este

calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă

firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a

face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor

3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura

de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele

relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul

ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb

un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor

trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie

tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra

etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului

4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne

icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale

icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de

durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească

reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn

sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de

depăşirea acestei situaţii

Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor

depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului

Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi

normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii

Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de

plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii

10

2Teoria anomiei sociale

Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea

devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă

delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important

Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o

dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte

Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare

familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn

colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci

de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul

multiplicării comportamentelor deviante

Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin

sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie

Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau

creşteri rapide ale bunăstării

Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei

anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din

exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este

capabilă să-şi impună normele

Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate

genera delicte crime sinucideri

Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie

specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau

icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie

11

3Teoria etichetării sociale

Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită

caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această

reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul

normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei

care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune

Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale

arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei

infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii

acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare

Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către

oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele

lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context

social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul

Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte

sociale şi condiţii istorice specifice

Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale

interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin

interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea

noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social

Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd

compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă

Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii

ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are

bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem

plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte

12

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

descoperirilor proceselor icircnţelegerii fenomenelor şi a problemelor percepute de copil aflat icircn

explorarea şi desluşirea lumii icircnconjurătoare

Copilul cu un ataşament evitant sau insecurizant nu va reuşi cu adevărat să culeagă din afară şi să

proceseze adecvat informaţiile despre lume Pe cicircnd copilul cu un ataşament securizant poate să

icircnveţe şi icircnvaţă cum să-şi adapteze să-şi stăpicircnească reacţiile organismului să se calmeze să nu

se lase controlat de emoţii negative Poate că susţinerea acestei capacităţi a copilului este

calitatea esenţială a unui părinte Pe scurt copilul beneficiar al ataşamentului securizant icircnvaţă

firesc autoreglarea (calmarea liniştirea controlul emoţiilor negative) are o mare capacitate de a

face faţă stresului şi frustrărilor are conturată capacitatea de a face faţă temerilor şi grijilor

3 Influenţarea aptitudinilor de integrare socială Relaţiile timpurii cele pe care le are cu figura

de ataşament şi mai tacircrziu cu celelalte persoane semnificative devin prototipuri pentru viitoarele

relaţii şi roluri sociale (partener frate coechipier coleg prieten angajat părinte etc) Icircn cadrul

ataşamentului copilul icircnvaţă reciprocitatea icircntr-o relaţie Ea presupune icircntotdeauna un schimb

un echilibru icircntre a primi şi a daCalitatea ataşamentului determină tipul şi calitatea emoţiilor

trăirilor pe care copilul le are icircn relaţia cu socialul (jenă ruşine vinovăţie empatie macircndrie

tendinţa de a seduce şi de a manipula tendinţa spre neicircncredere şi spre a se apăra

etc)Ataşamentul determină calitatea integrării sociale civice morale a individului

4 Construirea identităţii de sine Ataşamentul dezvoltă şi sentimentul valorii de sine ne

icircnvaţă stabilirea propriilor limite şi susţine autocontrolul icircn cadrul limitelor valorilor morale

icircnsuşite Există o stracircnsă corelaţie icircntre tipul de ataşament şi reacţia la situaţii de frustrare şi de

durere Dacă cei mici au un ataşament securizant atunci icircnvaţă şi reuşesc să-şi stăpacircnească

reacţiile distructive să facă faţă frustrărilor Ei dezvoltă un sentiment puternic al icircncrederii icircn

sine al respectului de sine care icirci ajută să depăşească situaţia dificilă şi care este icircntărit de

depăşirea acestei situaţii

Copiii cu ataşament insecurizant au o percepţie mai slabă a sinelui ceea ce icirci face să fie mai uşor

depăşiţi de situaţie şi să aibă mai frecvent sentimentul pierderii controlului

Formarea unui viitor adult-stabil icircncrezător icircn sine e posibilă doar prin asigurarea unei vieţi

normale a copilului care dispune icircn mod special de calitatea relaţiei părinţi-copii

Icircn ceea ce priveşte inadaptarea socială acest fenomen se explică prin impactul legat de

plecarea părinţilor la muncă icircn străinătate printr-o relaţionare discontinuă cu proprii copii

10

2Teoria anomiei sociale

Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea

devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă

delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important

Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o

dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte

Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare

familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn

colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci

de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul

multiplicării comportamentelor deviante

Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin

sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie

Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau

creşteri rapide ale bunăstării

Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei

anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din

exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este

capabilă să-şi impună normele

Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate

genera delicte crime sinucideri

Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie

specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau

icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie

11

3Teoria etichetării sociale

Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită

caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această

reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul

normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei

care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune

Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale

arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei

infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii

acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare

Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către

oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele

lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context

social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul

Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte

sociale şi condiţii istorice specifice

Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale

interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin

interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea

noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social

Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd

compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă

Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii

ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are

bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem

plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte

12

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

2Teoria anomiei sociale

Teoria anomiei sociale icircl are ca fondator pe E Durkheim care porneşte de la conceperea

devianţei ca avacircnd caracter universal fiind implicată icircn fiecare societate Durkheim prezintă

delincvenţa ca legată de condiţiile fundamentale ale vieţii sociale jucacircnd un rol important

Durkheim defineşte bdquoanomiardquo ca stare obiectivă a mediului social caracterizată printr-o

dereglare a normelor sociale ca efect al unei schimbări bruşte

Ea apare ca urmare a ruperii solidarităţii sociale la nivelul instituţiilor sociale mediatoare

familia şcoala comunitatea a neputinţei de a asigura integrarea normală a indivizilor icircn

colectivitate deoarece nu mai au norme clare Nu este vorba de o absenţă totală a normelor ci

de suspendarea temporară a funcţionalităţii normelor de bază cu consecinţe la nivelul

multiplicării comportamentelor deviante

Anomia afectează un grup social prin ruperea echilibrului ordinii sociale prin

sentimentul de dezorientare rezultat din confruntarea cu noua situaţie

Schimbarea are loc ca urmare a unei modificări bruşte care pot fi dezastre economice sau

creşteri rapide ale bunăstării

Icircn situaţia de dereglare socială indivizii sunt aruncaţi icircntr-o situaţie inferioară celei

anterioare şi icircn consecinţă unii dintre ei nu se mai supun regulilor impuse de societate din

exterior iar la racircndul ei ca urmare a acestor bruşte modificări nici societatea nu mai este

capabilă să-şi impună normele

Prin suspendarea funcţionalităţii normelor de bază ale societăţii starea de anomie poate

genera delicte crime sinucideri

Familia separată datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate reprezintă o situaţie

specială de dereglare a normelor sociale in urma schimbărilor produse prin modificarea sau

icircntreruperea relaţiilor din cadrul familie

11

3Teoria etichetării sociale

Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită

caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această

reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul

normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei

care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune

Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale

arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei

infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii

acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare

Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către

oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele

lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context

social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul

Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte

sociale şi condiţii istorice specifice

Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale

interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin

interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea

noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social

Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd

compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă

Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii

ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are

bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem

plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte

12

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

3Teoria etichetării sociale

Teoria etichetării sociale presupune că o acţiune umană este deviantă nu doar datorită

caracteristicilor ei intrinseci ci ca urmare a reacţiei sociale pe care ea o trezeşte Această

reacţie seproduce icircn funcţie de stratificarea socială şi culturală a unei societăţi de sistemul

normelor şi valorilor ei dominante dar şi de interacţiunea dintre autorii acţiunii sociale şi cei

care prin poziţia şi interesele lor sociale reacţionează la această acţiune

Sociologul american H S Becker este cel care a pus bazele teoriei etichetării sociale

arătacircnd modul icircn care un act definit sau etichetat ca infracţiune determină producerea unei

infracţiuni pentru că individul are totdeauna tendinţa de a-şi icircnsuşi consecinţele definirii

acţiunii sale de către ceilalţi şi de a se comporta ca atare

Comportamentul considerat deviant este greşit deoarece este definit ca atare de către

oameni mai ales de către acele grupuri care au puterea să se asigure că definiţiile sau etichetele

lor au o mai mare greutate Toate acţiunile pot fi etichetate ca deviante icircntr-un anumit context

social sau situaţie şi nu icircn alta cacircnd sunt facute de o anumită persoană sau grup şi nu de altul

Etichetele devianţei sunt prin urmare aplicate anumitor forme de comportament in contexte

sociale şi condiţii istorice specifice

Procesele şi actele de etichetare şi contra-etichetare sunt componente centrale ale

interacţiunilor sociale cotidiene Ele precum si formele lor instituţionale realizate prin

interacţiunea cu textele mass-media sunt vitale pentru crearea susţinerea şi controlarea

noţiunilor valorilor şi modurilor noastre de control social

Persoanele etichetate ca deviante adoptă o conduită conformă cu această etichetă cautacircnd

compania unor persoane care au aceeaşi identitate şi icircmpărtăşesc acelaşi stil de viaţă

Icircn ceea ce priveşte etichetarea copiilor cu părinţii plecaţi icircn străinătate icircntacirclnim expresii

ca bdquoPărinţii sunt plecati in Spania aşadar el trebuie să fie premiantel nu are probleme are

bani caţi vreardquo bdquoBaiatul meu este foarte cuminte aşadar nu are ce sa i se icircntacircmple cacirct suntem

plecaţirdquo dar aceste idei nu sunt adevarate şi trebuie date la o parte

12

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

2Familia in societatea contemporană 21 Influenţa familiei asupra dezvoltării personalităţii copilului

Copilaria reprezintă acea etapă particulară din viaţa fiecarui individ carea trebuie să i se

acorde o atenţie specială şi să i se răspundă la fiecare dintre nevoiAceastă perioadă din

viaţăcopilaria este importantă pentru educaţie pentru formarea şi instruirea caracterului

psiho-social

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii individului este cel

icircn care relaţiile interpersonale se bazează pe icircncredere respect dragoste necondiţionată

O relaţie interpersonală definită este acea relaţie interpsihologică directă reciprocă care se

desfaşoară atacirct icircn plan conştient cacirct si icircn plan inconştient

Familia este acea unitate care are o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor

Prin funcţiile ei specifice familia este considerată nucleu de bază celula

fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea educarea dezvolatrea şi

bunăstarea membrilor săi

Acest grup mic si intim familia este cadrul de bază icircn care cei mai mulţi copii sunt

introduşi icircn viaţa socială unde sunt dobacircndite regulile comportamentului interpersonal şi care

va continua să le servească drept bază de securitate

Icircn ceea ce priveşte familia ca sistem sunt implicate trei aspecte membrii individuali relaţiile

dintre ei şi grupul familial ca icircntreg

Familia este mai mult decacirct suma părţilor ei constituente ea este o entitate dinamică icircn

sine reprezentand de asemenea si un suport afectiv şi securizant pentru copil

Familia este mediul icircncărcat de autoritate afectivitate ce transmite copilului modele norme

reguli atitudini comportamente foarte importante pentru dezvoltarea sa

Funcţia principală a familiei este aceea de a asigura necesităţile fizice emoţionale şi

spirituale ale membrilor ei avacircnd responsabilitatea icircngrijirii copiilor favorizacircnd comunicarea

icircntre membrii săi dar prin plecarea parintilor la munca in strainatate aceste functii ale familiei

nu mai sunt indeplinite

Ca mediu protectiv şi afectiv familia icircl ajută pe copil să se construiască pe sine să capete

identitate să se raporteze la ceilalţi oferind sentimentul de siguranţă copilului care reprezintă

13

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

condiţia fundamentală a echilibrului său interiordar familia separata prin plecarea parintilor nu

mai reprezintă acest mediu optim de dezvoltare pentru copiii

Separarea familiei prin aceasta plecare a unui sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

reprezintă o criza familială o situaţie care induce apariţia stresului icircn familiea tensiunilor a

frustrărilorCriza aceasta afectează atat pe membrii adulţi dar mai ales pe copii ce sunt martori

şi victime ale acestei perioade de stres

Numai o familie unită şi care prezintă conduite armonioase ale membrilor săi este

capabilă să asigure un climat educativ propriu dezvoltarii conduitelor normale şi pozitive ale

copilului

Familia descompusă - familia care ramacircne descompusă icircn urma plecării unuia sau a

ambilor părinţi icircn străinătate nu mai reprezintă un mediu educativ ideal

Dar condiţia de viaţa a copilului rămas acasă fara unul dintre parinţi depinde foarte mult de

puterea de dragoste a celui rămas care poate compensa dragostea celui plecat

Legătura copilului cu familia este extrem de puternică şi de neicircnlocuit de aceea familia

trebuie să rămacircnă unită

Pentru o dezvoltare armonioasă copilul are nevoie de un mediu părintesc cald liniştit

Părinţii trebuie să ducă un mod de viaţă corect echilibrat să dea dovadă de o atitudine

civilizată faţă de ei icircnşişi şi faţă de cei din jurPărinţii trebuie să facă din copii prieteni sinceri

Ataşamentul icircntre membrii unei familii nu trebuie să lipsească chiar dacă uneori icircntre părinţi

există neicircnţelegeri Comportarea părinţilor faţă de copii nu trebuie să fie autoritară Un tată

aspru şi autoritar poate genera tendinţa copilului de izolare sau revoltă

CG Jung susţine că rolul familiei icircn formarea personalităţii preadolescentului este

esenţial După părerea cercetătorului problemele din viaţa părinţilor atmosfera din familie

metodele de educare au o mare influenţă asupra stării lui psihologice dezvoltării sistemului

nervos deoarece sunt aproape mereu iniţiatorii direcţi ai nevrozei copilului sau componenţii

principali ai acesteia

Familia acest sistem deschis este supusă unor schimbări rapide radicale paralele cu

viaţa socială iar intreruperea sau deteriorarea relaţiilor dintr-o familie devine o situaţie

frustrantă şi stresantă pentru copil ce va genera dezechilibrul biologic şi psihic cu consecinţe

severe asupra dezvoltării acestuia

14

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

22 Familia temporar separată-caz aparte de familiei dezorganizată

Un factor important icircn ceea ce priveşte dezvoltarea copilului icircl reprezintă mediul care

poate fi definit ca fiind totalitatea influenţelor naturale şi sociale fizice şi spirituale directe şi

indirecte organizate şi neorganizate cadrul icircn care copilul se naşte trăieşte şi se dezvoltăSunt

foarte importante influenţele mediului din punct de vedere socio-economic icircn ceea ce privesc

condiţiile materiale socioprofesional statutul şi rolul persoanelor adulte din jur socio-

culturale accesul la cultură şcolarizare instruire socio-afective legăturile cu ceilalţi climatul

afectiv stări afective

Primul mediu este cel familial apoi mediul grădiniţei şcoala primară gimnazială liceală

postliceală universitară postuniversitarăEste important de luat icircn considerare şi mediul

reprezentat de grupul de prieteni colegi cunoştinţe iar apoi mediul locului de muncă

Mediul ce trebuie asigurat unui copil este acela care-i permite interacţiunea cu societatea

şi cu lumea obiectelor Dacă un copil este deprivat de interacţiunea cu obiecte şi persoane

adaptarea sa icircn societate va fi dificilă Iar dacă copilul relaţionează tot mai mult cu ceea ce-l

icircnconjoară icircşi va forma o imagine mai realistă şi adaptată la mediu

Mediul familial este foarte important deoarece icircn funcţie de interacţiunile care se

stabilesc icircn perioadele timpurii ale vieţii copilul va relaţiona icircn mediul social

Dacă dezvoltarea sau integrarea fizică sau psihică a copilului este periclitată atunci acel

copil se află icircn situaţie de risc icircn dificultate iar copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate

pot fi considerati copii ce se afla in situatie de risc

Icircntacirclnim din ce icircn ce mai multe familii ce se confruntă cu o degradare semnificativă a

condiţiilor de viaţă familii care nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea

şi educarea propriilor copii

Separarea de parinti poate constinui pentru copiii un eveniment psihotraumatic cu

consecinte asupra dezvoltarii personalitatii acestora

Icircncă de la naştere copilul observă că există două persoane icircn jurul lui cu roluri diferite

Icircmpreună părinţii icircndeplinesc funcţii importante in familie funcţia instrumentală este legată

mai mult de tată iar cea afectivă de mamă astfel apare identificarea băiatului cu tatăl iar a

fetei cu mama necesară constituirii identităţii de sine a copilului

Atunci cacircnd una dintre figurile parentale lipsesc această identitate poate fi afectată

15

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Uneori prin plecarea părinţilor icircn străinătate copilul simte că a fost abandonat această

despărţire conducacircnd la o anxietate de separare care poate fi traumatică pentru copil

Părintii icircncearcă să compenseze lipsa de afectivitate prin cheltuieli nejustificate şi prin

imaginea afişată dar banii nu-i pot icircnlocui pe părinţi şi nici rolul lor deosebit icircn ceea ce

priveşte dezvoltarea copilului şi importanta unei relaţionări corecte icircn viaţa de zi cu zi Absenţa

părinţilor sau doar a unuia de multe ori afectează şi situaţia scolară a copilului acesta nu se mai

concentrează la ore nu se mai implică icircn rezolvarea sarcinilor datese icircnchide icircn el sau devine

neliniştit absentează de la şcoală nemotivat

Copiii care au ambii părinţi plecaţi icircn străinătate se simt uneori singuri neiubiţineglijaţi

diferiţi de alţi copii

Familia reprezintă principala sursă de sprijin pentru copiii atunci cacircnd se confruntă cu o

problemă iar daca parintii lipsesc acestia nu au la cine apela pentru ajutoriar atunci cacircnd

vorbesc la telefon copiii şi părinţii au ca subiecte de discuţie aspecte legate de şcoală şi felul icircn

care icircşi petrec timpul liber şi nu despre felul icircn care se simt cu ce probleme se confruntă care

este starea lor interioară

Familia dezorganizată este acea familie care nu asigură urmatoarele nevoi ale

copiilornevoia de a avea relaţii emoţionale calde apropiate stabile nevoia de a fi protejat

fizic de a avea siguranţă şi o viaţă bine organizată nevoia de experienţe adaptate nivelului de

dezvoltare al copilului nevoia de limite de viaţă cotidiană structurată şi de responsabilităţi

adecvate nivelului de dezvoltare nevoia de experienţe adecvate diferenţelor individuale ale

copilului intereselor lui particulare nevoia de a trăi icircntr-o comunitate stabilă de a beneficia de

sprijinul şi cultura acesteia Dacă aceste nevoi nu sunt icircndeplinite dezvoltarea copilului este

pusă icircn pericol

Copiii ce fac parte dintr-o familie dezorganizată pot dezvolta o stima de sine scăzută

manifestacircnd probleme emoţionale sau comportamentale insuccese şcolare şi icircn activităţile de

zi cu ziSepararea duce inevitabil la schimbări radicale icircn funcţionarea familiei fapt ce se

răsfracircnge asupra calităţii vieţii şi personalităţii membrilor săi icircn special asupra copiilor

Familiile temporar dezintegrate riscă să producă modificări uneori destul de grave icircn relaţiile

cu copiii dereglări icircn comportamentul şi inevitabil icircn personalitatea acestora

16

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

23 Consecinţele separării temporare de familie

Icircn urma plecării unuia sau a ambilor păriţi la muncă icircn străinatate pentru perioade

icircndelungate de timp copiii lăsaţi singuri acasă fără supravegherea unui adult responsabil pot

icircntacircmpina o serie de probleme cum ar fi

-o suprasolicitare prin preluarea unor responsabilităţi pe care le aveau părinţii cum ar fi

gătitul menajulicircngrijirea şi creşterea fraţilor mai mici rămaşi acasă

-vulnerabilitate icircn ceea ce privesc abuzurile fizice psihice sexuale exploatare prin

muncă trafic de copii şi prostituţie agresorii sexuali recrutorii sau traficanţii de persoane

cei care exploateaza copii prin muncă icircşi aleg victimele din racircndul copiilor neglijaţi

nesupravegheaţi

-dezvoltare superficială a abilităţilor de viaţă independentă necesare pentru a face faţă

dificultăţilor viitoare ca adult independenţa icircn luarea deciziilor icircncrederea icircn forţele proprii

abilităţi de management al timpului şi al banilorcontrolul şi exprimarea emotiilor relaţionare

şi comunicare

-icircnsuşirea deficitară a normelor etico-morale datorate absenţei unui model familial funcţional

a unui mediu sigur şi coerent

-debutul precoce al vieţii sexuale mai ales adolescenţii care căuta afecţiunea şi aprecierea de

care au nevoie nu numai icircn grupul de prieteni ci şi icircn relaţiile intime lipsa unei educaţii

adecvate privind viaţa sexuală lipsa supravegherii supraaglomerarea cu sarcini icircn familie

pot conduce la relaţii intime fugă de acasăconcubinaj comportamente cu risc crescut pentru

contractarea unor infecţii cu transmitere sexuală sau chiar apariţia de sarcini nedorite la vacircrste

fragede

Schimbările din viaţa copilului icircn urma separării de părinţi prin plecarea acestora icircn

străinătate trebuie analizate şi din perspectiva etapelor dezvoltării psihologice şi sociale

a copilului icircn raport cu ciclurile vieţii şi anume icircn mod specific cu crizele de dezvoltare

menţionate icircn teoria dezvoltării psihosociale a lui E Erikson

Acesta consideră că rezolvarea deficitară a crizelor personale de dezvoltare psiho-socială

specifice fiecărui stadiu vor constitui surse de anxietate la vacircrsta adultă

Dacă icircn stadiul infantil şi icircn mica copilărie părinţii nu oferă copilului securitate şi afecţiune

acesta va dezvolta anxietate şi suspiciune faţă de lumea din jur

17

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Astfel icircn stadiul de la 1 la 3 ani dacă un copil nu este susţinut pentru a-şi exercita voinţa

autonomă la vacircrsta adolescenţei el va fi anxios icircn faţa oricărei icircngrădiri dezvoltacircnd tulburări

de comportament

Copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă icircn străinătate pot avea manifestări

psihotraumatizante deoarece percep subiectiv schimbarea produsă icircn familie

-deteriorarea conduitei şcolare scăderea performanţelor şcolareabsenteism risc de

abandon şcolar conflicte cu profesorii şi colegii pe fondul lipsei autorităţii părinţilor şi ca o

consecinţă a lipsei de aspiraţii pe termen lung

-sentimente de abandon de nesiguranţă tristeţe anxietate stări depresive toate ca urmare

a dorului de părinţi a nevoii de afecţiune părintească de apreciere din partea părinţilor

-atitudine de indiferenţă icircncăpăţacircnare care poate merge uneori pacircnă la comportament agresiv

ca rezultat al frustrării şi al nevoii de atenţie

-tulburări de atenţie ndashscăderea capacităţii de concentrare pentru realizarea sarcinilor

-absenţa aspiraţiilor pe termen lung

-toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivă de nivel prea ridicat icircn directă

relaţie cu capacitatea de adaptare a copiluluicu mecanismele de apărare ale acestuia

-lipsă de motivaţie stări de apatie -indiferenţă faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur oboseală

lipsă de energie de voinţă pentru a depune eforturi cognitive la şcoală de a se implica icircn

activităţi variate de timp liber specifice vacircrsteifie pe fondul tristeţiial stărilor depresive

fie determinate de supraicircncărcarea cu sarcini specifice adulţilor

-dificultăţi de adaptare După plecarea părinţilor copiii traversează o perioadă de adaptare la

noua situaţie la schimbările apărute icircn viaţa lor

-comportamente delincvente -aderarea acestora la grupuri delincvente comportament

agresiv abuz de substanţe implicarea icircn comiterea de infracţiuni frecventarea de

localuri săli de jocurio modalitate de a suplini nevoile de apreciere de atenţie şi

afecţiune nesatisfăcute

-conduite sinucigaşe acest tip de suicid este legat de factori şi evenimente emoţional

afective cu caracter psihotraumatizant pentru individ care apar ca reacţii subite legate de

circumstanţele conflictuale ale vieţii cotidiene cărora individul nu este pregătit să le facă faţă

Copiii pot trai sentimente de frică icircngrijorare tristeţe anxietate dezamăgire şi profundă

suferinţă

18

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

3 Dezvoltarea afectivităţii la copiii cu părinţii plecaţi icircn străinătate

Ca urmare a dezechilibrului produs prin separarea de unul sau ambii părinţi familia nu

mai poate oferi un climat afectiv şi educaţional cu repercusiuni benefice asupra personalităţii

copilului

Părinţii nu conştientizează pe deplin modul icircn care aceste aspecte de structură şi climat

familial icirci poate afecta pe copii considericircnd că dacă cerinţele de bază le sunt asigurate

mecanismul funcţionează perfect

Viaţa afectivă joacă un rol important icircn ceea ce priveste dezvoltarea armonioasă a

personalităţii fiecarui individ

Afectivitatea reprezintă procesul reglator ce reflectă relaţiile dintre subiect şi obiect sub

forma unor trăiri subiective rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinţe

Separarea temporară de părinţi presupune un stres resimţit de copil ca o senzaţie de

insecuritate ce dezvoltă anxietate nevroze agresivitate

Unii dintre copiii ce au părinţii plecaţi pot prezenta tulburări afective şi comportamentale

icircn timp ce alţii pot manifesta tulburări psihosomatice şi psihotice sau depresieDepresia se

caracterizează prin intensificarea indiferenţei prin pierderea interesului faţă de anturaj

Avicircnd o relaţie emoţională intensă cu părinţii copilul suportă cu mult mai greu separarea

decacirct unul ce are o relaţie superficială

Vacircrsta copilului şi durata separării au o mare importanţă icircn evaluarea consecinţelor

Reacţia este maximă la vicircrsta de 2-3 ani după care icircncepe a se diminua La această vacircrstă

copilul acţionează violent el ţipă refuză să mănicircnce demonstrează negativism greu de icircnvins

Preşcolarul (4-7 ani) percepe separarea ca abandon şi manifestă neicircncredere suspiciune

anxietate Şcolarul mic este mai puţin violent dacă i se explică motivul separării menţinacircnd

ataşamentul faţă de părinţi chiar şi icircn lipsa lor

Prima reacţie emoţională a preadolescentului la plecarea părinţilor peste hotare poate include icircn

sine şoc frică alarmare neicircncredere icircn viitor furie şi nervozitate simţul vinovăţiei

necesitatea adaptării la absenţa părinţilor supărare şi tristeţe gelozie şi jignire

Vacircrsta de 18 ani este considerată vacircrsta separării naturale a copilului de părinţi determinată de

maturitatea lui emoţională deplină Cu cicirct mai mare este copilul cu aticirct mai inofensivă ar trebui

să fie separarea Cu toate acestea cercetările relevă că disfuncţiile familiale icirci afectează pe toţi

19

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

icircncepacircnd cu preşcolarul şi terminacircnd cu adolescentul Icircn cazul preadolescenţilor există

pericolul suprasolicitării emoţionale şi fizice

I Mitrofan şi D Buzducea au divizat reacţia la separare icircn felul următor

1Faza de şoc presupune o reacţie de negare a realităţii Este o protecţie naturală folosită de

psihic pentru a face faţă şocului Copiii pot nega realitatea şi ajung să se bucure de amintirile

pe care le au să privească pozele cu familia fiind capabili de orice compromis pentru a-şi

vedea părintele sau cel puţin pentru a-i auzi vocea la telefon

2Faza de suferinţă şi dezorganizare este perioada icircn care se resimte impactul pierderii relaţiei

cu cel drag Durerea este intensă şi caracterizată prin suferinţă emoţională acută depresie

gicircnduri suicidale tulburări de somn anxietate sentiment de abandon vinovăţie furie

afectarea imaginii de sine

3Faza de reorganizare reprezintă trecerea de la o stare de macirchnire intensă la cea de tristeţe

moderată

4 Faza de acceptare este etapa icircn care copiii acceptă situaţia şi realitatea icircncercacircnd să-şi

gestioneze propria viaţă cu mici susţineri din partea icircngrijitorilor de moment

Este extrem de important cine rămacircne cu copiii acasă icircn perioada icircn care părinţii sunt

plecaţi Lipsa mamei reprezintă icircn mod inevitabil aticirct un element de puternică destrămare a

familiei care generează icircncetinire icircn dezvoltarea copiilor cicirct şi detaşare emoţională reciprocă

dintre mamă şi copilLucrul esenţial icircn creşterea unui copil este afecţiunea dintre acesta şi

părintele său Familia nu va funcţiona normal atacircta timp cacirct nevoia de dragoste a copilului nu

este icircmplinită Numai dacă se simte icircngrijit şi iubit copilul se va putea dezvolta armonios

Nevoia de afecţiune este cea mai mare nevoie a copiluluidin punct de vedere afectiv iar

felul cum este satisfăcută va influenţa puternic relaţia lui cu părinţii

Alte necesităţi icircn special cele de ordin fizic sunt mai uşor de constatat şi de satisfăcut icircnsă ele

nu au nici pe departe un asemenea impact asupra vieţii copilului

Un element semnificativ care determină legătura afectivă este sentimentul acceptării

Cercetatorii au studiat efectele respingerii icircn diverse culturi din icircntreaga lume iar concluziile

lor au evidenţiat faptul că deşi modul de exprimare a respingerii diferă de la o cultură la alta

pretutindeni copiii supuşi unui astfel de tratament sunt mult mai expuşi icircn faţa problemelor

psihologice pornind de la subestimare dezvoltare morală deficitară dificultăţi icircn controlarea

20

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

manifestărilor agresive picircnă la tulburări sexualesepararea afecteaza in mod direct icircntregul

sistem afectiv al copilului avacircnd urmări devastatoare asupra dezvoltarii personalităţii acestuia

4 Stima de sine a copiilor din familii temporar separate

Cunoaşterea de sine poate fi una dintre cele mai mari aventuri ale vieţii

Unii oameni icircşi petrec o mare parte din timpul lor fără a avea o ţintă precisă icircmpotmolindu-se

icircn frustrări pentru că nu ştiu nimic despre ei icircnşişi sau despre felul icircn care ar trebui să abordeze

problemele aceste lucruri devenind pentru ei o adevărată tragedie

Imaginea personală are o putere atacirct de mare icircncacirct impactul ei este copleşitor asupra destinului

ea putacircnd influenţa atacirct reuşita cacirct şi eşeculExistă unii oameni care icircşi accentuează aspectele

negative şi nu reuşesc niciodată să se icircmplinească să-şi pună icircn valoare calităţile de care

dispun şi să-şi folosească icircntregul potenţial uman

Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile fundamentale icircn funcţionarea şi

adaptarea optimă la mediul social icircn menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale

Familia şi şcoala sunt instituţiile cheie care creează cadrul icircn care copii şi adolescenţii se pot

dezvolta armonios icircn funcţie de interesele şi aptitudinile proprii Familia şi şcoala devin locul

unde elevul icircncepe să se descopere pe sine să icircşi contureze o imagine despre propria persoană

să icircşi dezvolte icircncrederea icircn sineCunoaşterea de sine se dezvoltă o dată cu vacircrsta şi de

asemenea cu experienţele prin care trecem zi de zi Cunoaşterea de sine este un proces

cognitiv afectiv si motivaţional individual ce suportă influenţe puternice de mediu

Dezvoltarea copilului presupune socializare icircn sensul capacităţii de a icircntreţine relaţii

stracircnse şi de durată cu ceilalţi De asemenea presupune şi prezenţa conştiinţei de sine care se

manifestă icircntr-un anumit grad de independenţă icircn gacircndire şi icircn acţiuneImaginea de sine se

formează icircn relaţia cu parinţii icircn primul racircnd cu fraţii cu colegii profesorii membrii

grupurilor din care copilul şi apoi adolescentul face parte

MZlate consideră imaginea de sine ca fiind totalitatea reprezentărilor ideilor credinţelor

individului despre propria sa personalitate cu alte cuvinte este vorba de modul icircn care se

percepe individul ce crede el despre sine ce loc icircşi atribuie icircn raport cu ceilalţi

Imaginea de sine reprezintă un integrator şi organizator al vieţii psihice a individului cu rol

major icircn alegerea valorilor şi scopurilor ea este nucleul central al personalităţii

21

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Imaginea de sine este văzută ca o percepţie şi o valorificare a concepţiilor despre sine a

propriilor poziţii judecăţi orientări icircn atribuirea de valori capacităţi şi deprinderi precum şi

asupra premiselor obişnuite ale acestora Imaginea de sine este diferită de conştiinţa de sine

care este o formă complexă de reprezentare la nivelul careia subiectul care reflectă şi obiectul

reflectat coincid altfel zis reflexiile persoanei sunt orientate spre propriile idei sentimente

acţiuni etc Imaginea de sine (Eul) nu este o structură omogenă Icircn cadrul său se pot diferenţia

mai multe componente eul actual care se referă la ceea ce individul consideră că este icircntr-un

anumit moment al dezvoltării sale eul ideal care reflectă ceea ce individul ar dori să fie eul

viitor care exprimă ceea ce individul poate deveni icircn viitor

Eul actual este modul icircn care persoana icircşi percepe propriile caracteristici fizice cognitive

emoţionale sociale şi spirituale la un moment dat Eul actual are mai multe dimensiuni eul

fizic(ce cred despre corpul meu) eul cognitiv (ce cred despre modul icircn care gacircndesc memorez

etc) eul emoţional (ce cred despre emoţiile şi sentimentele mele) eul social (cum cred că mă

percep ceilalţi) eul spiritual (ce cred că este important şi reprezintă o valoare pentru mine)

Eul ideal este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce ar dori să fie dar este icircn

acelaşi timp conştienţa că nu are icircn prezent resursele reale să devină Eul ideal se exprimă prin

nivelul de aspiraţie adică nivelul la care şi-ar dori să ajungă persoana icircn viitorul mai mult sau

mai puţin icircndepărtat Ca multe idealuri Eul ideal uneori poate fi atins alteori nu

Eul viitor este modul icircn care o persoană icircşi reprezintă mental ceea ce poate deveni icircn viitor

folosind resursele de care dispune icircn prezent Eul viitor se exprimă prin nivelul de expectanţă

adică nivelul la care este foarte probabil să ajungă persoana icircntr-un timp dat folosind resursele

pe care le are(Adriana Băban 2001)

Fiecare fiinţă umană este unică şi are o valoare care merită să fie respectată

Stima de sine reprezintă modul icircn care ne evaluăm pe noi icircnşine icircn raport cu propriile

aşteptări şi cu ceilalţi şi este direct proporţională cu conştientizarea valorii noastreEvaluarea

aceasta poate să exprime o atitudine de aprobare sau dezaprobare şi ne arată măsura icircn care

individul crede că e competent şi important că are succes şi valoare

De multe ori eşecul persoanei adulte icircn a face diferenţă icircntre comportament şi

caracteristicile proprii are drept consecinţă formarea unei stime de sine scăzuteAtunci cacircnd

individul percepe o nereuşită ca simptom al lipsei de valoare va fi foarte dăunătoare persoanei

icircn cauză Imaginea de sine se află icircn stracircnsă legătură cu stima de sine

22

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Este foarte important de luat icircn calcul faptul că de obicei copiii icircşi evaluează imaginea de sine

pornind de la părerile şi reacţiile adulţilor Aprecierile sau criticile acestora sunt preluate şi

interiorizate de către copil ducacircnd la formarea unei stime de sine scăzute sau ridicate

Stima de sine este profund legată de raportul dintre sinele autoperceput şi sinele ideal

adică modul icircn care am vrea să arate sub multiple aspecte persoana noastră Stima de sine

defineşte atitudinea faţă de sine evaluarea afectivă a caracteristicilor pe care crezi că le deţii

adică cacirct de mult te preţuieşti pe tine icircnsuţiAtunci cacircnd discrepanţa percepută de individ

dintre sinele ideal şi cel real e mică persoana trăieşte sentimente de valoare şi satisfacţie dacă

discrepanţa e mare rezultă sentimente de eşec şi lipsă de valoare

Nivelul stimei de sine afectează puternic performanţele icircn toate activităţile cei cu o icircnaltă

apreciere de sine au o mai mare icircncredere se mobilizează mai mult şi reuşesc mai bine ceea ce

consolidează părerea bună despre sine O joasă stimă de sine sporeşte riscul insucceselor

determinacircnd o viziune sumbră asupra propriei persoane

Pe parcursul vieţii persoanele se autoevaluează separat pe domenii specifice iar

evaluarea lor icircntr-un domeniu nu are icircn mod necesar implicaţii pentru cea din alt domeniu ca

de exemplu cacirct de competent se consideră un copil icircn sarcinile şcolare icircn ce măsură se simte

popular cu ceilalţi copii de vacircrsta lui sentimentul de compentenţă al copilului icircn activităţi

sportive cacirct de bine crede copilul că arată gradul icircn care copilul consideră comportamentul

său ca fiind acceptat de ceilalţiStima de sine reprezintă o dimensiune fundamentală pentru

oameni indiferent de vacircrstă cultură statut social personalitate interese

Experinţele din copilarie au un rol important icircn dezvoltarea imaginii de sine succesele şi

eşecurile precum şi modalităţile de reacţie a copilului la acestea definind astfel imaginea

copilului despre el icircnsuşiStima de sine pozitivă este sentimentul de autoaprecire şi icircncredere icircn

forţele proprii dezvoltacircnd capacităti de a lua decizii responsabileAtitudinile celor din jur a

părinţilor profesorilor colegilor fraţilor prietenilor contribuie la dezvoltarea stimei de sine a

copilului

Categoriile de copii ce au o stimă de sine scăzută sunt copiii ce sunt abuzaţi verbal

emoţionalfizic icircn mediul familial sau la şcoală copiii ce nu sunt iubiţi neconditionat şi

acceptaţi de părinţi acasă la şcoală sau icircn comunitatea icircn care trăiesc copiii ce au părinţi

dependenţi de droguri alcool etc copiii cu părinţi bolnavi psihic copiii crescuţi icircntr-un

mediu stresant copiii crescuţi icircn familii unde sentimentele nu sunt exprimate deschis copiii ce

au părinţi divorţaţi copiii cărora le-a murit unul dintre părinţi

23

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Copilul care este incurajat lăudat este ascultat de părinţi i se vorbeşte cu respect i se

acordă atenţie este iubit icircmbrăţişat are performanţe bune icircn activităţile extraşcolare (sport

desenpictură teatru)sau şcolare are prieteni de icircncredere va dezvolta o stimă de sine

echilibratăCel care este des criticat i se vorbeşte pe un ton ridicat se ţipă este ignorat

ridiculizat are eşecuri icircn activităţile şcolare şi extraşcolare este des comparat cu alţii avacircnd

părinţi cu standarde exagerate privind performanţa sa şcolară acest copil va avea o stimă de

sine scăzută

Elevii cu o stimă de sine scăzută simt că nu sunt buni icircndeajuns chiar dacă sunt evită şi

le este teamă de a icircncerca lucruri noi de a se implica icircn sarcini noi sunt nemulţumiţi de felul

lor de a fi nu sunt siguri pe calităţile bune pe care le deţin nu fac nici un efort icircn rezolvarea

unei probleme deoarece se aşteaptă să nu reuşească se simt neiubiţi nevaloroşi icirci condamnă şi

icirci blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor pretind că sunt indiferenţi emoţional icircşi pierd

controlul nu pot tolera un nivel mediu de frustrare sunt foarte uşor influenţabili simt că

trebuie să icirci mulţumească icircntodeauna pe ceilalţi icircn majoritatea timpului se simt trişti

nefericiţinu reuşesc să icircşi facă prieteni uşor sau nu au deloc prieteni sunt nemulţumiţi de

persoana lor icircn general se simt lipsiţi de valoare refuză să icircşi asume consecinţele faptelor lor

manifestă toleranţă scăzută la frustrare manifestă rezistenţă scăzută la presiunile negative ale

grupului icircşi exprimă icircntr-o manieră neadecvată emoţiile sau şi le neagă consideră

manifestarea emoţiilor o dovadă de slabiciune(Adriana Băban2001)

Consecinţele unei stime de sine scăzute pot fi următoarele nesiguranţă şi neicircncredere icircn

proriile forţe imposibilitate de a-şi exprima deschis sentimentele celorlalţi lipsă de icircncredere

icircn ceilalţi inabilitate de a lua decizii datorită confuziei şi a fricii de a nu greşi sau de a nu-i

dezamăgi pe alţii anxietate icircn faţa unei schimbări frică de schimbare imposibilitate de a se

simţi bine icircn mod spontan de a se distra de a se juca pentru relaxare plăcere probleme icircn

stabilirea relaţiilor personale cu ceilalţi incapacitatea de a lua decizii alternative nu doar

judecăţi rdquoDArdquo şi ldquoNUrdquo albnegru probleme icircn a-şi controla furia anxietatea nevoia majoră de

a fi aprobat şi acceptat de ceilalţi datorită fricii de abandon respingere dezamăgire folosirea

unor măşti pentru a-şi ascunde adevaratele sentimente utilizarea minciunii pentru a evita

conflictul sau dezaprobarea sentimentul că este diferit de ceilalţi stă la o parte se izolează

imposibilitate de a se recompensa dacă a făcut ceva bun neputinţa de a ierta şi a uita greşelile

făcute de ceilalţi

24

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate poate avea consecinţe

negative asupra dezvoltării stimei de sine a copiilorAşadar una dintre problemele cu care se

confruntă copilul rămas acasă este legată de tulburările stimei de sine supraapreciere faţă de

alţi copii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşi vestimentaţie sau accesorii pe care ei le

primesc din străinătate sau subapreciere icircn relaţie cu colegii si prietenii lor ai căror părinţi sunt

prezenţi la evenimentele importante din viaţa lor cum ar fi serbări şcolare şedinţe cu părinţii

aniversări sărbători Intacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de

bani şi cadouri de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alţi copii din mediul lor icircşi permit să

cumpere haine si accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu

părinţii lorCopiii sunt macircndri de lucrurile pe care le au şi se laudă icircn faţa colegilor prietenilor

de aceeaşi vacircrstă manifestacircnd atitudini de superioritate şi bravaj care uneori poate afecta

relaţionarea cu cei din jur Mulţi dintre părinţi trăiesc cu impresia că banii şi cadourile trimise

pot compensa vina pe care o trăiesc datorită separării de copiii dorind să icircşi exprime astfel

afecţiunea Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu păstrează

o legatură directă cu aceştiaicircntacirclnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

Consilierul are un rol deosebit de important icircn ceea ce priveşte sprijinirea acestor copiii şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive care să le permită să facă faţă dificultăţilor pe care le

icircntacircmpină specifice nivelului de dezvoltare şi a vieţii şcolare

5 Neglijarea-formă de abuz asupra copilului

Abuzul aupra copilului reprezintă acea vătămare ce afectează sănătatea fizică şi sau

psihică a copilului Abuzul asupra copilului se realizează prin profitarea de pe urma diferenţei

de putere dintre persoana adultă şi un copil

Tipuri de abuz asupra copilului

-abuzul fizic reprezintă acţiunea unui părinte sau a persoanei răspunzătoare pentru copil

acţiune ce va avea icircn consecinţă vătămarea fizică actuală sau potentială a minorului prin

legarea copilului lovirea rănirea otravirea zgacircrierea arderea intentionată a copilului

muşcarea pedepsirea crudă deprivare de somnetc

25

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

-abuzul sexual se referă la obligarea sau icircndemnarea copilului de către o persoana adultă să

participe la activităţi sexuale care servesc plăcerii adultului Abuzul sexual cuprinde atragerea

convingerea coruperea forţarea şi obligarea minorului să participe la activităţi de natură

sexuală sau asistarea unei alte persoane icircn timpul unor acte sexuale

-abuzul emoţional este acel comportament comis intenţionat de către un adult lipsit de

afectivitate care doar jigneşte batjocoreşte devalorizează nedreptăţeşte sau umileşte verbal

copilul foloseşte ameninţări stabileşte standarde nerealiste pentru copil terorizează copilul

impune unele modele negative

Un tip special de abuz asupra copilului o reprezinta neglijarea care se referă la

comportamentul inadecvat al părinţilor ce nu icircmplinesc nevoile de bază ale copilului

Copiii singuri acasă suferă de neglijare emoţională din partea părinţilor plecaţi deoarece

absenţa fizică a părinţilor icirci lipseşte pe aceştia de contactele fizice cu părinţii de semnele de

afecţiune directe de atenţia şi grija părintească pe care părinţii ar putea-o oferi fiind prezenţi

Pentru unii copiii lăsaţi icircn grija rudelor apropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte

legături de ataşament icircncă dinaintea plecării părinţilor nevoia de afecţiune a copiilor este icircn

parte acoperită de icircngrijirea şi afecţiunea oferită de aceste rude

Există familii icircn care bunicii mătuşile unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de

copiii lor reprezinta persoane resursă şi de sprijin pentru copii icircncă dinaintea plecării ambilor

părinţi icircn străinătate Icircn aceste cazuricopiii deşi resimt dorul de părinţi şi suferă neglijarea

emoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectiv necesar la persoana de icircngrijire

Atacirct icircn cazul copiilor cu ambii părinţi plecaţi cacirct şi icircn cazul copiilor cu un singur părinte

plecat există riscul mai multor forme de neglijare

-neglijarea alimentară (privarea de hrană absenţa mai multor categorii de alimente esenţiale

creşterii mese neregulate etc)

-neglijarea vestimentară (haine nepotrivite pentru anotimp haine prea mici sau prea mari

haine murdare)

- neglijarea igienei (lipsa igienei corporalemirosuri respingătoare paraziţi)

-neglijarea medicală (absenţa icircngrijirilor necesare omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de

control neaplicarea tratamentelor prescrise)

-neglijarea locuinţei (locuinţă prost icircntreţinută neicircncălzită risc de incendiu mobilier absent

sau afl at icircn stare de degradaresubstanţe toxice afl ate la icircndemacircna copilului etc) -neglijarea

26

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

educaţiei (sub-stimulare instabilitatea sistemului de pedepse şi recompense lipsa modelelor de

icircnvăţare a abilităţilor de viaţă independentă lipsa de urmărire

şi supraveghere a situaţiei şcolare)

Pe lacircngă neglijare copiii singuri acasă pot deveni şi victime ale diverselor forme de abuz

şi exploatare

Capitolul II Etape icircn consilierea copiilor cu părinţii plecaţi in străinătate

1 Rolul consilierului

Consilierea are anumite particularităţi şi note specifice stabilindu-se o relaţie de

colaborare icircntre consilier şi cel consiliat consilierea se focalizează pe problemă este orientată

spre dimensiunile şi comportamentele problematice ale celui consiliatspre icircmbunatatirea unor

aspecte din viata cotidiană cum ar fi comunicarea abilităţile de icircnvăţare de luare de decizii

etc este formativă vizacircnd prevenirea unor comportamente neadaptative şi icircnvăţarea acelor

strategii care vor facilita o adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă este informativă sugeracircnd

datele necesare pentru a lua decizii informate şi responsabile este suportivă oferind cadrul

adecvat pentru a-şi exprima emoţiile conflictele dilemele legate de sine lume trecut prezent

sau viitor este focalizată pe situatiile prezente trecutul fiind abordat sporadic doar pentru a

icircntelege mai bine situaţiile din prezent este un proces ce facilitează identificarea resurselor

proprii de adaptare la mediu şi de soluţionare a situaţiilor problematice este o intervenţie de

durată scurtă şi medie(A Baban2003)

Abilitatile necesare consilierului pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere sunt

ascultarea activă observarea adresarea icircntrebărilor oferirea de feed-back furnizarea de

informaţii parafrazarea sumarizarea reflectarea(A Baban 2001)

Principala sarcină a consilierului este de a ajuta elevii să parcurgă etapele unui proces de

conştientizare clarificare evaluare şi actualizare a sistemului personal de valori

Consilierul icircncurajează copiii să-si exploreze sentimentele şi să le eprime deoarece

gacircndurile şi sentimentele care rămacircn neexteriorizate tind să devină foarte intense şi pot genera

o serie de probleme pe termen lung

27

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte lucrul cu copiii a caror părinţi se află la

muncă icircn străinătate colaboracircnd cu o icircntreagă echipă de specialişti asistenţi sociali diriginţi

poliţie Ong-uri astfel icircncat abordarea cazului să fie una obiectivă şi cat mai completă

Icircn primul racircnd consilierul evaluează situaţia copilului rămas singur acasă iar apoi are icircn

vedere realizarea unui program de interventie personalizat cu scopul de a asista şi sprijini

copilul de a colabora cu familia acestuia

Icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor rămaşi singuri acasă icircn urma plecarii unuia sau

ambilor părinţi la muncă icircn străinătate este importantă observarea de către consilier a

manifestărilor psiho-comportamentale ale copilului a factorilor de risc a tipului de ataşament

dezvoltat de asemenea şi a consecinţelor posibile asupra dezvoltării psiho-sociale datorită

acestei separări

Evaluarea initială

Evaluarea psihologica initială a copilului cu părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate are icircn

vedere icircn primul racircnd identificarea problemelor pe care copilul le are intensitatea tulburărilor

apărute a proceselor psihice afectate calitatea relaţilor cu membrii familiei tipul de

ataşament evenimente importante din viaşa acestuia structura personalităţii dezvoltarea

cognitivă morală socială reacţia şi raportarea copilului la separarea faţă de pţrinţi

Etapele ce pot fi parcurse in procesul complex de evaluare a copilului cu părinţii plecaţi

la muncă icircn străinătate realizarea unui interviu cu copilul colaborarea directă cu asistentul

social părinţi persoana care ingrijeşte copilul aplicarea unor teste de inteligenţă şi dezvoltare

mintală chestionare evaluarea relaţiilor dintre copil şi familie calitatea comunicării icircn cadrul

familiei raportarea copilului la situaţie

Este foarte important ca atacirct consilierul cacirct şi familia să explice copilului care este scopul

evaluării şi a şedintelor de consiliere şi anume faptul că se doreşte sprijinirea şi oferirea unui

suport pe perioada absenţei părinţilor şi mentinerea unei relaţii cu aceştia deoarece copilul

poate avea temeri icircn ceea ce priveşte instituţionalizarea lui

Consilierul trebuie să icircnlature posibilele stereotipuri ca ldquoeşti băiat mare nu trebuie să

placircngirdquo ldquodoar fetele placircng băieţii nurdquordquoe ruşinos să placircngirdquo este necesară oferirea

de pauze şi asigurarea unui suport emoţional conştientizarea că a placircnge este o reacţie ce nu icircl

va face mai puţin puternic că ceea ce simte este normal şi că e bine să icircşi exprime emoţiilecă

nu va fi judecat sau ironizat ci va fi sprijinit

28

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

2 Obiectivele principale ale consilierii

Consilierea reprezintă o acţiune complexă prin care se ldquourmăreşte sugerarea modului de a

proceda sau a modului de comportare ce trebuie să fie adoptat icircntr-o situaţie dată sau icircn

generalicircn viaţă şi icircn activitatea cotidiană ldquo (Ghe Tomşa 1999)

Consilierea este aşadar o relaţie interumană de ajutor dintre o persoană specializată şi o altă

persoană care solicită asistenţă de specialitate Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată

este una de alianţă de participare şi de colaborare reciprocă (A Băban 2001)

Caracteristicile ale consilierii

- vizează persoane normale ce nu prezintă tulburări psihice sau de personalitate deficite

intelectuale sau de altă natură

- facilitează persoanei consiliate adaptarea la factorii stresori la sarcinile cotidiene precum şi la

icircmbunătăţirea calităţii vieţii

- este un model educaţional şi nu unul al dezvoltării icircn sensul că scopul consilierii este de a-i

icircnvăţa pe elevi noi strategii comportamentale de a-şi valoriza potenţialul existent şi de a-şi

dezvolta resurselor adaptative

- se preocupă de prevenirea problemelor şi icircn acest sens identifică situaţiile şi grupurile de risc

şi acţionează icircn sensul preicircntacircmpinării evenimentelor cu impact negativ

- urmăreşte realizarea unei armonii icircntre familie şcoală copil

- icircncearcă provocarea unei schimbări voluntare icircn atitudinile şi comportamentele elevilor

profesorilor părinţilor

- prin metodele şi tehnicile utilizate profesorul- consilier ajută la adaptarea eficientă a elevilor

la realităţile sociale icircn care aceştia trăiesc

Scopul general al consilierii este acela de a sprijini elevii pentru ca aceştia să devină

capabili să se ajute singuri să se icircnţeleagă atacirct pe sine icircnsuşi cacirct şi realitatea icircnconjurătoare iar

scopul consilierii copiilor rămaşi singuri acasă este acela de a oferi sprijinul şi icircncrederea

necesară pentru a traversa perioada de absenţă a părinţilor şi a regăsi sentimentul de securitate

din relaţia copilpărinte

Consilierea are in vedere promovarea sănătăţii şi a stării de bine ndash funcţionare optimă din

punct de vedere somatic fiziologic mintal emoţional social şi spiritual dezvoltarea personală

ndash cunoaştere de sine imaginea de sine capacitatea de decizie responsabilă relaţionare

29

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

interpersonală armonioasă controlul stresului tehnici de icircnvăţare eficiente atitudini creative

opţiuni vocaţionale realiste prevenţie ndash a dispoziţiei afective negative a neicircncrederii icircn sine a

comportamentelor de risc a conflictelor interpersonale a dificultăţilor de icircnvăţare a

dezadaptării socialea disfuncţiilor psihosomatice a situaţiilor de criză

Consilierea se bazează pe anumite principii ca toate persoanele sunt speciale şi valoroase

pentru că sunt uniceprofesorul consilier facilitează conştientizarea de către elevi a conceptului

de unicitate de valoare unică a oricărei persoane fiecare persoană este responsabilă pentru

propriile decizii - persoanele icircşi manifestă unicitatea şi valoarea prin deciziile pe care le iau

Obiectivele principale icircn ceea ce priveşte consilierea copiilor cu părinţi plecaţi icircn

străinătate

-Formarea şi dezvoltarea abilitătilor de comunicare şi relaţionare asertivă cu alţi copii şi cu

adulţii

-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare pentru a face faţă cacirct mai bine la schimbările legate de

vacircrstă şi la problemele cu care se confruntă

-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive

-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

-Dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni şi decizii

-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

-Dezvoltarea unor abilităţi de explorare a traseelor educaţionale şi profesionale

Consilierul va oferi sprijin copilului ce are părinţii plecaţi la muncă icircn străinătate icircn

funcţie de nivelul de dezvoltare şi icircntelegere a copilului şi tipul de probleme pe care le are

Activitatile din cadrul sedintelor de consiliere se pot desfăşura atacirct individual cacirct şi icircn

grupicircntr-un spaţiu special amenajat şi securizant pentru copil iar durata unei sesiuni de

consiliere este de maxim 45 de minute

30

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

3 Consilierea suportivă

Plecarea unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate are un impact deosebit asupra

copiilor de aceea se apelează la consiliere suportivă care are icircn vedere dezvoltarea abilităţilor

de comunicare ascultare activă (parafrazarea reflectarea sentimentelor sumarizarea

icircncurajarea verbala şi nonverbala) şi a empatiei consilierul oferind un cadru adecvat pentru

desfasurarea sedintelor de consiliere

Consilierul explică copiilor motivele pentru care părinţii sunt plecaţi la muncă icircn

străinătatecă aceştia se vor reicircntoarce după o anumită perioadă de timpConsilierul urmăreşte

icircncurajarea şi susţinerea unei relaţii de comunicare icircntre părinte şi copil prin diferite metode

cum ar fi scrisorile convorbiri sau mesaje telefonice comunicare prin internet

Un risc la care pot fi expusi copiii ce parcurg anumite şedinte de consiliere este acela de

a-şi face speranţe nerealiste că părintii se vor icircntoarce sau că icircn curacircnd vor pleca ei icircn

străinătate de aceea consilierul trebuie să vorbească cu mare grijă pentru a nu influenţa copilul

icircntr-un mod greşit

De multe ori părinţii fac promisiuni copiilor că ii vor suna că le vor trimite cadouri că icirci

vor duce şi pe ei icircn străinătateiar cacircnd aceste promisiuni nu se icircmplinesc copiii sunt

dezamăgiţi frustraţi au indoieli cu privire la dragostea părinţilor pentru ei şi se gacircndesc că

aceştia i-ar putea abandona

Rolul consilierului icircn aceste situaţii este de a explica copilului că intenţia părintelui nu a fost de

a-l dezamăgi că părinţii icircl iubesc icircn continuare doar că au intervenit anumite probleme iar

apoi trebuie să sprijine relaţia de comunicare dintre copil şi părinte că sa fie una adecvată

situaţiei icircn care aceştia se găsesesc

Consilierul poate colabora cu dirigintele sau cu persoana icircn grija căruia a rămas copilul

pentru a se lua legatura cu părinţii şi a le explica consecinţele nerespectării cuvacircntului dat a

promisiunilor făcute şi efectele pe care acestea le au asupra copiilor

31

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

4Consilierea cognitiv-comportamentală

Consilierea cognitiv-comportamentală se poate aplica copiilor icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani

cacircnd aceştia au destul de bine dezvoltate abilităţile mentale care permit realizarea sarcinilor şi

activităţilor specifice consilierii cognitiv-comportamentale cum ar fi icircntelegerea succesiunii

cauzale a evenimentelor identificarea gacircndurilor identificarea emoţiilor rationamentul

analogic etc

Icircn activităţile de consiliere pot fi abordate consecinţele pe care le are separarea de părinţi

dar nu poate fi schimbat faptul că părinţii sunt plecaţi departe la muncăConsecinţele negative

ale plecării părinţilor la muncă icircn străinătate pot afecta activitatea de zi cu zi a copilului astfel

icircncacirct să apară probleme la şcoală icircn relaţiile cu membrii familiei cu prietenii Consilierul

trebuie să sprijine copiii icircn luarea deciziilor icircn găsirea de soluţii pozitive benefice icircn ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor pe care le icircntacircmpina icircn această perioadă din viaţa lor

Consilierul poate apela la anumite teme terapeutice icircn vederea traversării de către copil a

acestei perioade de frustrare teme precum exprimarea şi controlul emoţiilor relaţionarea

cu familia şi prietenii avantajele educaţiei şi orientarea icircn carieră responsabilitaţile

administrarea timpului şi a banilor disciplina regulile şi delincvenţa prevenirea abuzului a

exploatării sexuale prin muncă şi a traficului de copii etc

Atunci cand datorită separării de părinti copiii prezintă urmatoarele caracteristici

icircngrijorari anxietate depresie concentrare deficitară iritabilitate si comportament agresiv este

necesară axarea consilierului pe sprijinirea copiilor icircn exprimarea emoţiilor şi sentimentelor

faţă de părinţi şi persoanele icircn grija cărora au rămas faţă de problemele şi conflictele pe care le

au icircn viata de zi cu ziconsilierul trebuie să icircncurajaeze şi sa asiste copil pentru construirea unor

strategii de adaptare şi de autocontrol

Icircn ceea ce priveşte consilierea preşcolarilor sau a şcolarilor mici consilierul are

posibilitatea de a apela la terapia prin joc adaptată nivelului de dezvoltare şi caracteristicilor

copilului lucrul la lădiţa cu nisip folosirea animalelor icircn miniatură lucrul cu plastilina argila

cărţile de colorat poveştile terapeutice desene colaje calatoria imaginară etc iar icircn ceea ce

priveşte consilierea preadolescenţilor şi adolescenţilor sunt recomandate tehnicile ce presupun

discuţia problematizarea fişele de lucru

32

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Capitolul III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

1Ipotezele şi obiectivele cercetării

Cercetarea icircşi propune să verifice următoarele ipoteze

Ipoteza generală Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea

copiilor icircn traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre

aceştia

Ipoteze particulare

Ip1-Dacă icircn cadrul şedintelor de consiliere se realizează activităţi educaţionale axate pe

formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste şi a unei stime de sine pozitive atunci

problemele cu care se confruntă copiii se vor ameliora

Ip2-Dacă se desfasoară activităţi de menţinere a unei legături stracircnse prin utilizarea mai multor

mijloacele de comunicare atunci relaţia copil-parinte se va imbunătăţi

Strategia cercetării pedagogice se subordonează unor obiective formulate operaţional

care la racircndul lor se subordonează unor finalităţi generale prin aplicarea unui program de

activităţi bazate pe sprijinirea copiilor icircn această perioadă

Obiectivele cercetării

O1-Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare asertivă

O2-Icircnvăţarea unor abilităţi de adaptare la situaţia de separare

O3-Formarea şi consolidarea unei imagini de sine realiste

O4-Creşterea nivelului stimei de sine a copiilor

O5-Dezvoltarea autoeficacitătii

O6-Icircnţelegerea propriilor emoţii şi icircnvăţarea unor strategii de autocontrol

O7-Formarea unor atitudini pozitive faţă de lume şi faţă de ceilalţi

O8-Formarea de deprinderi de icircnvăţare şi de dezvoltare personală

33

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

2Metodologia cercetării

Cercetarea s-a realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej din localitatea Dej judeţul

Cluj unde sunt icircnscrişi un număr de 14 elevi care provin dintr-un mediu dezorganizat icircn urma

plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Verificarea ipotezelor acestei cercetări a presupus desfăşurarea unui demers metodologic

derulat icircn perioada 10 Martie-13 Mai

Etapa constatativă s-a realizat icircn perioada 10 Martie-24 Martie icircn cadrul căreia s-a

urmărit evaluarea iniţiala a elevilor Copiilor li s-au administrat un test standardizat pentru

evidenţierea nivelului stimei de sine Testul Rosenberg un chestionar privind autoeficacitatea

un chestionar privind problemele cu care se confruntă şi de asemenea completarea de către

icircnvăţătoridiriginţi a unei fişe de monitorizare

Etapa intervenţiei formative s-a desfăşurat icircn perioada 31 Martie-29 Aprilie icircn afara

orelor de curs ale copiilor cei 9 elevi din ciclul primar desfăşuracircnd activităţile de consiliere de

la ora 12 iar cei 5 elevi din ciclul gimnazial de la ora 13 de doua sau trei ori pe saptamacircnă sau

uneori toţi elevii impreună de la aceeaşi oră

S-a aplicat un program de intervenţie bazat pe activităţi de exprimare a sentimentelor de

formare şi dezvoltare a unor abilităţi de comunicare şi relaţionare asertive cu cei din jur

activităţi de dezvoltare a unor strategii de adaptare la situaţie şi de autocontrol dezvoltarea

unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de sine şi

autoeficacitătii activităţi cu scopul de a comunica şi relationa mai bine cu părinţii prin scrierea

de scrisori trimiterea de poze desene dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi

instituţionalizat prevenirea victimizării a traficului de copiii a exploatării prin muncă

Aceste activităţi au avut menirea să icirci icircncurajeze pe copii icircn a-şi exprima orice sentiment pe

care icircl au şi pe care nu-l pot arăta şi manifesta datorită fricii de a nu fi pedepsiţi de cei icircn grija

cărora au rămas sau de a nu fi trimişi la un orfelinat frica de parinţi că vor rupe orice legătură

cu ei dacă se comportă icircntr-un anumit mod apoi au fost activităţi ce au avut ca scop oferirea de

feedback pozitiv pentru copiii cu stimă de sine scăzută activităţi icircn vederea icircmbunătăţirii

34

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

relaţiei şi comunicării cu părinţii plecaţi scopul principal al intervenţiei fiind acela de a sprijini

copiii icircn această perioadă

Etapa posttest a constat icircn administrarea testelor utilizate iniţial scopul acestei etape

fiind acela de a releva diferenţa dintre rezultatele subiecţilor icircn ceea ce priveşte nivelul stimei

de sine şi al autoeficacităţii icircn pretest respectiv postest apoi au avut loc discutii cu privire la

icircimbunătăţirea relaţiei cu părinţii confirmacircndu-se astfel ipoteza cercetării

Componentele metodologiei cercetării pedagogice desfăşurate au fost testul standardizat

(Rosenberg- Testul Stimei de Sine) chestionarul(Autoeficacitatea)chestionar privind

problemele cu care se confruntă copiii dezbateri discuţii

Principala metodă de cercetare pedagogică calitativă utilizată este studiul de caz

S-a realizat cacircte un studiu de caz pentru fiecare elev ce provine dint-un mediu dezorganizat

datorita plecarii unuia sau a ambilor parinti la munca in strainatate şi este inscris la Scoala cu

clasele I-VIII Ocna-Dej

21Eşantionarea subiecţilor

Subiecţii aleşi pentru cercetare sunt elevi ai Scolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej elevi ce

provin din familii icircn care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi la muncă icircn străinătate

Eşantionul cuprinde un numar de 14 subiecţi dintre care 7 fete şi 7 baieţi elevi icircn clasele

I-VIII

Parintii plecati in strainatate

Mama Tata Ambii parinti

4 6 4

Se constată faptul că 4 copiii au mamele plecate la muncă icircn străinătate 6 copiii au taţii iar 4

copiii au ambii părinţi plecaţi

35

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Structura eşantionului

Clasa Nr Subiecţi Băieţi Fete

I 2 2 -

II 2 2 -

III 3 1 2

IV 2 - 2

V - - -

VI 2 - 2

VII 1 1 -

VIII 2 1 1

22Eşantionarea conţinutului

Aplicarea programului de intervenţie a presupus desfăşurarea unor activităţi după

terminarea orelor de curs ale elevilor icircn funcţie de orarul lor

Aceste activităţi au vizat sprijinirea şi susţinerea elevilor pentru traversarea acestei perioade de

separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai apropiate icircntre aceştia

-discuţii şi dezbateri cu teme ca dorul de părinţi frica de a fi instituţionalizati comportamente

predelincvente si delincvente prevenirea victimizării prevenirea traficului de copiii a

exploatării prin muncă

-activităţi de exprimare a sentimentelor acestea au oferit copiilor ce au anumite temeri

sprijinul necesar pentru a-şi exprima adevaratele sentimentefără a le fi frică sau a se simţi

vinovaţi mai apoi

-oferirea de feedback pozitiv deoarece copii cu o stimă de sine scăzută au nevoie să audă

afirmaţii pozitive despre ei să fie icircncurajaţi şi lăudaţi să se vadă icircntr-o lumină pozitivă

-activităţi icircn ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de comunicare şi relaţionare

asertive cu cei din jur

36

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

-dezvoltare a unei imagini de sine realiste şi activităţi icircn vederea creşterii nivelului stimei de

sine şi autoeficacităţii

-activităţi cu scopul de a comunica şi relaţiona mai bine cu părinţii prin scrierea de scrisori

trimiterea de poze deseneinternet telefon

3Prezentarea şi analizarea studiilor de caz

Consilierul are un rol deosebit icircn ceea ce priveşte programul de intervenţie pentru copiii a

căror părinţi se află la muncă icircn străinătate iar pentru a icircntocmi un raport de evaluare iniţială a

copiilor s-a colaborat cu icircnvătţătorii diriginţii părinţii şi persoanele icircn grija cărora au rămas

copiii

S-au icircntocmit studii de caz pentru fiecare din cei 14 copiii completacircndu-se cacircte un raport

ce cuprinde 3 etape AInformaţii şi date despre copil numele si prenumele data şi locul

naşterii domiciliul legal copilul locuieşte icircn prezent persoana care se ocupa la ora actuala de

copil aspectul general al copilului igienă imbrăcăminte starea de sănătate situaţia

şcolară conduita scolara absenteism şcolar relaţionarea icircn şcoală timpul liber

comportamente deviante B Date despre familia copilului date despre părinţi ţara icircn care

este plecat părintele istoricul migraţiei ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo comunicarea date despre fraţisurori relaţiile din

cadrul familiei bugetul familiei venituri bunuri C Date privind persoana care are icircn

icircntrţinere şi ingrijire copilul gradul de rudenie ocupaţia bugetul familiei persoanei de

icircngrijire date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire descrierea familiei persoanei de

icircngrijire nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire relaţia cu familia copilului aflat icircn

icircngrijire

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lasandu-i in grija bunicilor mătuşilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn ceea ce priveşte relaţia cu persoana care are icircn icircntreţinere şi ingrijire copilul pe

perioada plecării păriţilor la muncă icircn străinătate s-a constatat faptul că uneori există un climat

tensionat dominat de stări conflictuale şi lipsă de comunicare icircntre aceştia şi copiii

37

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Icircn unele familii condiţiile de locuit sunt neicircngrijite şi insuficiente pentru ca elevii să icircşi

efectueze temele pentru scoală si de multe ori copiii nu beneficiază de sprijinul părintelui

rămas acasă sau a persoanei icircn icircntreţinerea cui a rămas icircn ceea ce priveste pregătirea şcolară

avacircnd icircn consecinţă un randament şcolar scăzut

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază probleme cu care se confruntă copiii

rămaşi acasă s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare cu sarcini gospodareşti icircn special

icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii cei mari asumandu-şi rolul de mamă sau tată

observacircndu-se lipsa motivaţiei pentru situaţia scolară absenteism şcolar comportamente

delincvente consum de alcool şi tutun

Aplicacircnd testul Stimei de sine se obervă faptul că stima de sine a copiilor este scăzută nu

doar datorită mediului fizic icircn care trăiesc dar mai ales datorită neglijării de către părinţi

Rezultatele obţinute de către copii la testul stimei de sine si cel privind autoeficacitatea indică

faptul că fetele sunt cele care au o stimă de sine şi o icircncredere icircn forţele proprii mai scăzută

comparativ cu baietii

Autoeficacitatea reprezintă capacitatea autopercepută de a face faţă unor situaţii

specifice influenţacircnd alegerea situaţiilor icircn care ne implicăm cantitatea de efort depusă icircntr-o

anumită situaţie timpul cacirct persistăm icircntr-o sarcina şi reacţiile emoţionale din timpul

anticipării situaţiei sau al implicării icircn acea situaţie Icircncrederea de sine reprezintă un element

deosebit de important al personalităţii umane Icircncrederea icircn sine se icircnvaţă se dezvoltă se

perfecţionează pe icircntreg parcursul vieţii Un rol deosebit icircn ceea ce priveşte dezvoltarea

icircncrederii de sine icircl are mediul de provenienţă familia care trebuie să reprezinte un cadru

destins sănătos unde copilul se simte iubit preţuit şi apreciat

5Programul de intervenţie

Programul de intervenţie aplicat copiilor de la Scoala cu clasele I-VIII Ocna-Dej

copiii ce provin dintr-un mediu de risc datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinătate se bazează pe o serie de activităţi axate pe sprijinirea şi sustinerea elevilor pentru

traversarea acestei perioade de separare dintre ei şi părinţi dezvoltarea unei relaţii mai

apropiate icircntre aceştia dezvoltarea stimei de sine autoeficacităţii dezvoltarea unor abilităţi de

adaptare dezvoltarea unor abilităţi de comunicare asertivă etc

38

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Activităţile de consiliere desfăsurate au ca scop icircncurajarea copiilor şi diminuarea posibilelor

riscuri la care aceştia sunt expuşi

Teme de discutie abordate

Dorul de parinti

Copiii ce au rămas singuri acasă fără părinţii lor suferă de dor faţă de aceştia

Copiii resimt suferinţa aceasta icircn funcţie de vacircrstă fiecaruia nivelul de icircnţelegere vacircrsta la

prima plecare a părintelui legătura de ataşament existentă icircntre copil şi părinte icircnainte de

plecare modalităţile de exprimare emoţională icircnvăţate şi practicate etc

Dorul de părinti această suferintă a copiilor trebuie alinată şi de asemenea este necesar ca

să fie icircnvăţate de către copil anumite modalităţi de a controla această suferinţă şi de a-i face

faţă

Icircncurajarea copiilor şi a părinţilor icircn a menţine o legătură cacirct mai stracircnsă apelacircnd la toate

mijloacele de comunicare accesibile telefon internet scrisori etc este deosebit de importantă

atacirct pentru copii cacirct şi pentru părinţi

Una dintre activităţile desfăsurate a fost aceea de exprimare libera a emoţiilor pe care

copilul le trăieştecu scopul de a-l ajuta să găsească modalităţi adecvate de a diminua această

suferinţă şi mai ales să comunice ceea ce simte faţă de părinţii să şi faţă de situaţia icircn care se

află

O alta activitate cu scopul de a icircncuraja comunicarea dintre copii şi părinţi a fost

realizarea de desene felicitări şi scrierea de scrisori pentru parinţii plecaţi

Vinovăţia

Copiii se simt uneori vinovaţi de faptul că părinţii lor sunt plecaţi crezacircnd că ei sunt cei

vinovaţi de aceasta că ar fi avut posibilitatea să icirci oprească pe părinţi se simt vinovaţi pentru

că şi-au dat acordul pentru plecarea lor se simt vinovaţi pentru că nu au reacţionat altfel pentru

a reuşi să icircmpiedice cumva plecarea lor

Un alt motiv pentru care copiii pot avea sentimente de vinovaţie este faptul că de cele mai

multe ori atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate explică copiilor că vor să le ofere

lor un viitor mai bun un nivel de trai mai ridicat

39

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Pe aceasta temă au avut loc discuţii cu privire la rolurile fiecărui membru al familiei şi

faptul că ei nu sunt responsabili pentru deciziile pe care părinţii le iau şi că nu trebuie să icircşi

asume responsabilitatea pentru plecarea părinţilor

Copiilor li s-a explicat faptul că decizia părinţilor a fost determinată de mai mulţi factori

cum ar fi lipsa locurilor de muncă modelele oferite de alte familii o oportunitate de muncă

platită mult mai bine icircn străinătate

Stima de sine

Copiii rămaşi singuri acasă pot dezvolta tulburări ale stimei de sine ori icircn ceea ce priveşte

supraaprecierea ori subapreciere

Icircntacirclnim supraapreciere atunci cacircnd copiii primesc deseori mari sume de bani şi cadouri

de la părinţii lor şi icircn comparaţie cu alti copii din mediul lor icircşi permit să cumpere haine şi

accesorii moderne pleacă icircn excursii prin ţară sau străinătate icircmpreună cu părinţii lor

Atunci cacircnd părinţii nu comunică constant cu copiii rămaşi acasă şi nu pastrează

o legatură directă cu aceştiaicircnacircalnim subapreciereaCopiilor le este foarte dor de părinţi simt

lipsa de afecţiune trăiesc sentimente de abandon de inferioritate faţă de ceilalţi copii de furie

şi dezamăgire faţă de părinţii care au plecat şi i-au lăsat pe ei acasă

S-au desfăşurat activităţi icircn ceea ce priveşte autocunoaşterea şi dezvoltărea unei imagini

de sine realiste şi dezvoltarea unei stime de sine pozitiveexercitii de autocunoaştere de

descoperire a propriilor calităţi şi abilităţi

Supraicircncărcarea cu sarcini

Atunci cacircnd părinţii pleacă la muncă icircn străinătate este posibil să apară o supraicircncarcare

cu sarcini icircn special icircn cazul fetelor care icircşi asumă rolul de mameDe obicei copiii trebuie să

preia activităţi gospodareşti cum ar fi gătitul icircngrijirea fraţilor mai miciplata facturilor

icircntreţinerea casei

De multe ori copiii obosesc datorita suprasolicitării lorpierzacircndu-şi interesele pentru şcoală

colegi grupuri de prieteniEste foarte importantă monitorizarea acestor copii de catre icircnvăţători

sau diriginţi pentru a găsi o persoană care să icirci aibă icircn grijă asfel să se prevină eşecul şi

abandonul şcolar

40

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Activităţile din cadrul acestei teme s-au axat pe discuţii cu copiii icircn ceea ce privesc sarcinile si

responsabilităţile lor copiii fiind sprijiniţi şi motivaţi pentru a icircnvăţa şi pentru a dezvolta

anumite abilităţi de administrare eficientă a timpului

Frica de a fi instituţionalizat

Datorită unei slabe informări cu privire la rolul unui psiholog consilier scolar sau

asistent social atăt părinţii cacirct si copii evită orice colaborare cu aceştia

Frica de a fi instituţionalizat determină copilul icircn a fi reticent icircn ceea ce priveşte relaţia cu

consilierul scolar incercacircnd să icircşi ascundă adevaratele emoţii şi sentimente gacircnduri şi trăiri cu

privire la situaţia cu care se confruntă icircn urma plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn

străinaăate

Este deosebit de important ca relaţia dintre consilierul şcolar şi copil să fie una bazată pe

respect reciproc icircncredere şi sinceritate

S-au desfăşurat anumite activităţi icircn care s-a explicat rolul intervenţiei scopul ei şi faptul

că toate acestea au menirea de a ajuta şi sprijini copilul

Comportamentele predelincvente şi delincvente

Un alt rol important al intervenţiei consilierului este acela de a-i ajuta pe copii

să icircşi dezvolte icircncrederea de sineicircncrederea icircn forţele proprii să relaţioneze asertiv cu ceilalţi

sa icircşi controleze emoţiile să-şi dezvolte abilităţi de relaxarede control al furiei pentru a reduce

tensiunile interioare şi comportamentele anti-sociale

Activităţile recreative precum jocurile icircn grup sportul excursiile icircn aer liber icircl ajută pe copil

să se relaxeze şi să privească diferit situaţia şi problemele cu care se confruntă ducacircnd la o

creştere a stimei de sine la crearea sentimentului de apartenenţă la grup la satisfacerea

nevoilor de apreciere

41

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Prevenirea victimizării Prevenirea traficului de copii a exploatării

Prin diferite mijloace informative cum ar fi pliante broşuri filme documentare filme

artistice jocuri consilierul trebuie să informeze copiii rămaşi singuri acasă de riscurile la care

sunt expuşi ca de exemplu furttacirclhărie trafic de copii exploatare prin muncăsă cunoască

profi lul unui traficant exploatatorsă cunoască etapele şi consecinţele traficului de copii a

exploatării sexuale sau prin muncă să cunoască mijloacele la care poate apela icircn caz de

urgenţă sau pentru a se informa

Activitatea care s-a desfăşurat pe această temă a prevenirii victimizării a traficului de

copii şi exploatării s-a bazat pe discuţii cu copiii şi oferirea unei liste cu sugestii recomadate

drept măsuri de siguranţă icircmpotriva furturilor tacirclhăriilor icircnşelăciunilor agresiunilor

Sugestii nu vă afişaţi obiectele de valoare (telefoane mobilebijuterii etc) tineţi

ghiozdanul sub braţul care este opus traficului pentru a avea controlul asupra lui şi pentru a

diminua şansele de a vă fi smuls tineţi banii actele portofelul icircn buzunarele interioarenu

lăsaţi niciodată să se vadă cacircţi bani aveţi la voi şi evitaţi transportarea unor sume mari de

bani nu vă lăudaţi persoanelor necunoscute sau amicilor ocazionali cu valorile pe care le aveţi

la voi sau la domiciliu evitaţi drumurile icircntunecate şi parcurile izolate folosiţi zonele

iluminate chiar dacă sunt ocolitoarecacircnd observaţi că sunteţi urmărit de o persoană sau mai

multe deplasaţi-vă prin zone intens circulate chiar dacă acest lucru presupune schimbarea

traseului intraţi icircn primul magazin deschis sau adresaţi-vă primului poliţist icircntacirclnit dacă

sunteţi agresat ripostaţi fizic ţipaţi după ajutor asiguraţi corespunzător toate căile de acces icircn

locuinţă chiar dacă plecaţi de acasă doar pentru cacircteva minute dacă aţi pierdut una dintre chei

icircnlocuiţi imedidat icircncuietoarea nu permiteţi accesul icircn locuinţă persoanelor care vacircnd ori

cumpără diverse produse sau se oferă să presteze diferite servicii nu deschideţi sub nici un

motiv uşa de acces icircn locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a

le da diverse obiecte

42

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Exemple de activităţi desfăşurate

1 Introducerea programului

Tema Cunoaşterea de sine

Scopul activităţii de a prezenta elevilor programul de intervenţie şi activităţile ce le vom

desfăşura icircmpreună

Forme de organizare frontal

Metode de lucru discuţiidezbateri

Materiale necesare -

Descrierea avtivităţii icircn cadrul acestei icircntacirclniri am explicat copiilor programul de intervenţie

şi activităţile pe care le vom desfăşura icircmpreună

Le-am explicat care este rolul meu icircn aceste săptămacircni şi faptul că pe unii i-am observat ca

fiind trişti supăraţi datorită plecării părinţilor la muncă icircn străinătate şi că eu doresc să icirci ajut

să menţină o relaţie de comunicare stacircnsă cu părinţii şi să icirci sprijin icircn traversarea acestei etape

de separare De asemenea icircn cadrul acestei prime icircntacirclniri am stabilit anumite reguli de

conduită de adresare şi comunicare

Le-am prezentat lista de activităţi pe care le vom desfăşura şi le-am spus copiilor că nu insist şi

nu oblig pe nimeni să participe la jocuri ci doar cine doreşte dar că imi va face mare placere ca

toţi să fie implicaţi iar copii m-au asigurat de implicarea lor Apoi am discutat despre ceea ce

icircnseamnă cunoaşterea şi acceptarea de sine şi faptul că nu este necesar sa fie olimpici sau

premianti pentru a fi iubiţi acceptaţi şi respectaţi pentru că aceste lucruri nu sunt condiţionate

de performanţele lor şcolare Am vorbit despre unicitatea fiecărui elev şi faptul că fiecare are o

individualitate proprie că există diferenţe icircntre ei şi că nu trebuie să se imite unul pe celalat icircn

acţiuni icircn comportament

43

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

2 Discuţii pe tema ldquoIcircncrederea icircn sinerdquo

Tema Icircncrederea de sine

Scopul activităţii de a stimula şi icircnvăţa elevii icircn a spune ce gacircndesc ce simt ce cred

Forme de organizare frontal

Metode de lucru dezbatere discuţii poveste moralizatoare ldquoPovestea băieţeluluirdquo

Materiale necesare rdquoPovestea băieţeluluirdquo scrisă pe foi pentru ca fiecare elev să urmărească

citirea ei

Descrierea avtivităţii Icircn cadrul acestei icircntacirclniri am icircmpărţit fiecărui copil ldquoPovestea

băieţeluluirdquo o poveste moralizatoareIcircn această poveste se vorbeşte despre un băieţel care

merge la o şcoala nouă şi aici ajunge să nu mai aibă icircncredere icircn abilităţile sale ci să aştepte ca

profesorul să icirci spună cum să facă un anumit lucru

Icircn urma citirii acestei poveşti au avut loc discuţii dacă este bine sau nu ceea ce s-a icircntacircmplat cu

baieţelul ce putem icircnvăţa din această poveste şi cacirct de important este să spui ce crezi ce simţi

ce gacircndeşti chiar dacă opinia ta este diferită de a celorlalţi

3 Activitate bazată pe icircncredere

Tema Icircncrederea icircn sine şi icircn ceilalţi

Scopul activităţii de a le arăta copiilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi importanţa

icircncrederii icircn ceilalţi

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare cutie icircn care sunt puse bileţele cu numele copiilor eşarfe pentru a-i lega la

ochi pe copii găleţi cu apă

Descrierea avtivităţii

La aceasta icircntacirclnire am dorit să prezint elevilor importanţa icircncrederii icircn forţele proprii şi

importanţa icircncrederii icircn cei din jur

Activitatea propusă este o activitate bazată pe icircncredere şi se numeşte ldquoConducacircndu-l pe cel

orbrdquo Copii au fost icircmpărţiţi icircn perechi grupurile s-au facut prin extragerea unui bileţel pe care

scria numele partenerului Un copil trebuia să fie legat la ochi să nu vadă nimic icircn timp ce

partenerul lui icircl conduce icircn jurul curţii Icircn curte au fost puse obstacoleniste găleţi cu apă

Instrucţiunile primite de către copii au fost de a nu duce partenerul icircn pericol şi de a evita

44

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

obstacolele Fiecare elev la racircndul lui era o dată ldquocel orbrdquoşi apoi cel care conduceCopilul legat

la ochi trebuia să aibă mare icircncredere icircn partenerul său

După această activitate au urmat anumite discuţii pe baza unor icircntrebari cum ar firdquoCe ai simţit

atunci cand a trebuit sa ai incredere icircn partenerul tău icircn timp ce tu erai legat la ochirdquordquoDe ce

uneori nu suntem capabili să avem icircncredere icircn unele persoane dar icircn altele dardquordquoCe calităţi

vedem la persoanele icircn care avem icircncredererdquo

4 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor I

Tema Exprimarea liberă a sentimentelorrdquoFloarea cu 6 petalerdquo

Scopul activităţii de a oferi posibilitatea copiilor icircn a se exprima liberi fără a se simţi vinovaţi

de ceea ce spun cred gacircndesc sau simt

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru completarea individual a fişei primite ldquoFloare cu 6 Petalerdquodiscuţii

Materiale necesare cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 Petalerdquopentru fiecare elev icircn parteculori

Descrierea avtivităţii

Icircn cadrul acestei icircntalniri am dorit să ofer copiilor posibilitatea de a se exprima liberi fără

a se simţi vinovaţi de ceea ce spun sau cred

Fiecare elev a primit cacircte o fişă ldquoFloarea cu 6 petalerdquoicircn care trebuie să scrie ceea ce simt atunci

cacircnd sunt supăraţi fericiţi cum se simt icircn momentul acela cacircnd se simt nesiguri pe ei sau se

simt ca fiind proşti nervoşi Apoi trebuiau să coloreze fiecare petala cu o altă culoare

După ce au terminat de scris şi desenat icircşi trimit foile de la unul la celălat pentru a le citi şi cei

care au dorit au putut să spună cu voce tare ce au scris pe foi

Copii au realizat faptul că nu sunt singurii care au anumite sentimente de tristeţe sau frică ci că

mai sunt şi alţii ca ei

5 Activitate bazată pe exprimarea sentimentelor II

Tema Exprimarea liberă a sentimentelor rdquoGhiceşte ce simtrdquo

Scopul activităţii de a familiariza copii cu exprimarea diferitelor sentimente cum ar fi

fericire bucurie tristeţe macircnie furie

Forme de organizare individuale de grup frontal

Metode de lucru joc de rol discutii

45

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Materiale necesare cutie cu bileţele de diferite culori pe care sunt scrise anumite sentimente

Descrierea avtivităţii

Activitatea desfăşurată icircn cadrul acestei icircntacirclniri este o activitate de exprimare a

sentimentelor iar jocul s-a numit ldquoGhiceşte ce simtrdquo

Diferite sentimente cum ar fi fericire tristeţe macircndrie macircnie au fost scrise pe nişte bileţele de

diferite culori şi puse icircntr-o cutie

Fiecare copil trebuia să ia cacircte un bileţel şi să mimeze emoţia scrisă pe bileţel dar fără a vorbi

deloc Ceilalţi copii trebuiau să ghicească emoţia mimată

Icircn urma activităţii au avut loc discuţii icircn ceea ce privesc sentimentele scrise pe bileţel şi ce

le-a placut să mimeze cel mai mult

6 Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv I

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda anonimărdquo

Scopul activităţii de a icircnvăţa copii să ofere icircncurajări şi cuvinte frumoase la adresa celor din

jur

Forme de organizare individuale de grup

Metode de lucru activitate de grup dezbatere

Materiale necesare Foi de lipit pe spate pixuri

Descrierea avtivităţii

Copii cu o stima de sine scazută aud foarte rar afirmţtii pozitive despre ei iar icircn cadrul

acestei icircntacirclniri s-a icircncercat oferirea de icircncurajări cuvinte de laudă si cuvinte frumoase la

adresa fiecărui copil icircn parte Activitatea desfăşurată s-a numit rdquoLauda anonimărdquo

Copiii au fost aşezaţi icircntr-un ldquoşir indianrdquo unul icircn spatele celuilat Pe spate le-a fost lipită cacircte o

foaie iar pe racircnd fiecare trebuia să scrie cacircte un lucru bun despre acea persoana

La final copii au citit cuvintele frumoase de pe hărtie şi s-au bucurat să vadă cacircte lucruri

deosebite s-au scris despre ei

7Activitate de oferire a feedback-ului pozitiv II

Tema Importanţa icircncurajării rdquoLauda icircn publicrdquo

Scopul activităţii de a explica copiilor importanţa utilizării icircn relaţiile dintre ei a icircncurajărilor

a laudelor

46

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Forme de organizare de grup frontal

Metode de lucru joc de rol activitate de grup dezbatere

Materiale necesare scaun icircnalt pentru copilul poziţionat icircn centrul grupului conometru

Descrierea activităţii

Activitatea propusă icircn cadrul acestei icircntacirclniri se numeşte ldquoLauda icircn publicrdquo

Copii au fost aşezaţi pe scaune icircntr-un cerc iar icircn mijlocul cercului se poziţionează un scaun

mai icircnalt Fiecare dintre copii pe racircnd au stat pe scaunul din mijloc fiind obiectulrdquo admiraţiei

publicului

Ceilalţi copii care formau cercul trebuiau să spună pe racircnd icircn 30 de secunde un lucru pozitiv

despre cel care stătea icircn mijloc Icircn cazul icircn care nu reuşea să spună icircn timp util ceva frumos

bun despre cel din mijloc trebuia să iasă afară din joc

La finalul jocului au fost declaraţi cacircştigători cei care au spus pentru fiecare din colegi cacircte o

afirmaţie pozitivă

Apoi au urmat discuţii pe baza jocului cum s-au simţit icircn centrul atenţiei auzind atacirctea cuvinte

frumoase despre ei

47

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

6Analiza rezultatelor programului de intervenţie

Efectele pe care le-a avut programul de intervenţie asupra copiilor ce provin dintr-un

mediu dezorganizat datorită plecării unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate au fost

monitorizate prin cuantificarea rezultatelor obţinute la finele cercetării prin aplicarea testului

stimei de sine şi cel privind autoeficacitatea şi compararea rezultatele obţinute icircn cea de-a doua

etapă cu cele obţinute icircn prima etapă prin analiza fişei de observaţie date icircnvăţătorilor şi

diriginţilor prin discuţiile avute cu copiii icircn ceea ce priveşte icircmbunătăţirea relaţiei cu părinţii

pe parcursul intervenţiei

Icircn urma aplicării programului de intervenţie se observă faptul ca nivelul stimei de sine şi

cel al autoeficacitătii a crescut de asemenea copiii au comunicat mai des şi mult mai bine cu

părinţii cărora le-au trimis poze scrisori desene felicitări

Pe parcursul activităţilor copiii au icircnvăţat şi dezvoltat abilităţi de comunicare şi

relaţionare asertivă au icircnvăţat unele abilităţi de adaptare la situaţia de separare faţă de părinţi

au format si consolidat o imagine de sine realistă au reusit să-şi icircnţeleagă propriile emotiişi-au

format o atitudine pozitivă faţă de lume şi faţă de ceilalţi şi mai ales faţă de părinţii lor

Aplicarea unui program de activităţi de consiliere bazate pe sprijinirea copiilor in

traversarea perioadei de absenţă a părinţilor influenţează pozitiv relaţia dintre aceştia

confirmacircdu-se ipoteza cercetării

48

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Icircn cadrul cercetării cu titlul rdquoConsilierea copiilor care au parintii plecati la munca

icircn străinătaterdquo am elaborat studii de caz pe un numar de 14 subiecţi (7 fete şi 7 băieţi) elevi

ai Şcolii cu clasele I-VIII Ocna-Dej judetul Cluj copiii ce provin din familii dezorganizate

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Conceptele cheie pe baza cărora s-ar putea sintetiza această lucrare sunt familia temporar

separată-caz aparte de familiei dezorganizată consecinţele separării temporare de familie

stima de sine a copiilor din familii temporar separate neglijarea din partea părinţilor -formă de

abuz asupra copilului rolul consilierului şi a activităţilor de consiliere

Analizacircnd studiile de caz se observă faptul că unii elevi trăiesc icircn condiţii precare

material şi social iar familiile lor se confruntă cu o degradare semnificativă a condiţiilor de

viaţă şi astfel nu icircşi mai asumă responsabilităţi icircn ceea ce priveşte creşterea şi educarea

minorilor lăsacircndu-i icircn grija bunicilor mătusilor verişorilor sau a altor persoane

Icircn urma analizării chestionarului ce evidenţiază unele dintre problemele cu care se confruntă

copiii rămaşi acasă icircn urma plecării părinţilor s-a constatat o suprasolicitare şi supraicircncărcare

cu sarcini gospodăreşti icircn special icircn familiile icircn care sunt mai mulţi copii

Rezultatele obţinute la testul stimei de sine si la chestionarul autoeficacitatii icircn urma aplicării

programului de intervenţie evidenţiază influenţa pozitiva pe care o au activitatile bazate pe

sprijinirea copiilor in traversarea perioadei de separare

Rezultatele finale ale cercetării au icircntărit ipotezele şi presupoziţiile teoretice şi au atras

atenţia asupra importanţei activitatilor de consiliere pentru copiii aflati icircntr-un mediu de risc

datorită plecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă icircn străinătate

Ceea ce m-a ajutat foarte mult icircn relaţionarea cu copiii a fost faptul că am avut icircn familie

verişori care au rămas singuri acasă icircn urma plecării părinţilor icircn străinătate şi astfel am

cunoscut mai icircndeaproape problemele cu care se confruntă aceasta categorie de copii şi am fost

motivata să icirci ajut

Recomand ca icircnvăţătoriidirigintii şi cadrele didactice să fie mult mai atenţi la nevoile

copiilor din scoala deoarece ei au un rol extrem de important icircn ceea ce priveşte identificarea şi

sesizarea cazurilor de copiii ce au probleme datorită mediul de provenienţă ei trebuie să

observe situaţiile in care se suprasolicita copiiiforme de neglijare din partea parintilor semne

49

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

de violentă privare de somn şi hrană sa observe care sunt cauzele lipsei unei motivaţii pentru

icircnvăţătură a eşecului şcolar Şcoala trebuie să ia atitudine să icirci ajute pe copiii care rămacircn

singuri acasă nesupravegheaţi de către un adult responsabilsă colaboreze cu specialişti in

vederea oferirii sprijinului si suportului de care au nevoie copiii icircn această perioadă critică din

viaţa lor

Plecarea unuia sau a ambilor părinti la muncă icircn străinătate este o problemă socială

aparută icircn Romacircnia icircn ultimii ani şi de aceea nu se gasesc studii aprofundate pe aceasta temă

consecinţele pe termen lung asupra copiilor nu pot fi precizate dar acesta temă a separării

copiilor de părinti pe o anumita perioadă de timp ar putea fi un subiect de real interes pentru

sociologi psihologi consilieri diriginti medici psihiatri

50

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

BIBLIOGRAFIE

Albu Monica ldquoConstruirea şi utilizarea testelor psihologicerdquoEditura Clusium

Allport GW(1991) ldquoStructura şi dezvoltarea personalităţiirdquo Editura Didactică şi

PedagogicăBucureşti

Atkinson R amp Atkinson R(2002) ldquoIntroducere icircn psihologierdquo Editura Tehnică Bucureşti

Băban Adriana(2001) ldquoConsiliere educaţionalărdquo Cluj-Napoca

Bocoş Muşata(2003) ldquoCercetarea pedagogicărdquo Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca

Brich A Psihologia dezvoltări Editura tehnică Bucureşti 2000

Ciofu C Interacţiunea părinţi-copii Bucureşti 1998

Cristea Sorin(1998) ldquoDicţionar de termeni pedagogicirdquo Editura Didactică şi Pedagogică

Bucureşti

Iftene Felicia(2003) ldquoCopilul din umbră Unele aspecte ale maltratării abandonului şi adicţieirdquo

UMF ldquoIuliu Haţieganurdquo Cluj-Napoca

Iluţ Petru(2001) ldquoSinele şi cunoaşterea luirdquo Editura Polirom

Lawrence Denis(1996) ldquoEnhancing Self-Esteem in the classroomrdquo

LucaCrdquo Asistenţa socială psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a

plecării părinţilor la muncă icircn străinătaterdquo Ed Terra Nostra 2007

Mitrofan I Buzducea D Experienţa pierderii şi a durerii la copil Editura Polirom Iaşi

2003

Munteanu A Stadiile Dezvoltării Editura Augusta Timişoara 1997

Petcu M 2003 ldquoTeorii sociale privind geneza delincvenţeirdquo Revista Academiei Romacircne

Roth Maria ldquoAsistarea copiilor care au suferit traumerdquo

Schaffer H Rudolph(2005) ldquoIntroducere icircn psihologia copiluluirdquo Editura ASCR

Cluj-Napoca

Şchiopu Ursula ldquoPsihologia vacircrstelorrdquo Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Tomşa Gheorghe ldquo Consilierea şi orientarea icircn şcoală Bucureştirdquo Casa de

Editura Viaţa Romacircnească

Zamfir C(1990) ldquoPolitici ale calităţii vieţiiCalitatea vieţiirdquo Bucureşti

Zamfi r C Vlăsceanu L (coord) 1998 Dicţionar de Sociologie Editura Babel

51

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

Ziglar Z Putem creşte copii buni icircntr-o lume negativă Editura Curtea Veche Bucureşti

2000

Zlate Mielu(1997) ldquoEul şi personalitatea Editura Trei Bucureşti

httpwwwkidshealthorgkidfeelingemotionself_esteemhtml

httpwwwutexasedustudentcmhcbookletsselfesteemselfesthtml

httpwwwuniceforgromaniaroRaport_final_HACpdf

wwwdidacticrofiles19suport_de_curs_3doc

52

ANEXE

53

Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL

1 Numele si prenumele

2 Data şi locul naşterii CNP ___

3 Domiciliul legal

4 Copilul locuieşte icircn prezent

La adresa telefon

Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _

1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire

5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil

6 Aspectul general al copilului

Igienă

Icircmbrăcăminte

7 Starea de sănătate

8 Situaţia şcolară

1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul

1048576 Icircnscris la şcoala

Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar

Performanţă şcolară generală

Conduita scolara

Absenteism şcolar

Este corigentrepetent

9 Conduita socială

Relaţionarea icircn şcoală

Timpul liber

Comportamente deviante

BDate despre familia copilului

1 Date despre părinţi

MAMA TATA

Nume şi prenume

Data naşterii şi CNP

54

Ţara icircn care este plecat

Istoricul migraţiei

Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo

Comunicarea

Alte informatii relevante

Date despre fraţisurori

Relaţiile din cadrul familiei

Maritale

Parentale

Altele

4 Bugetul familiei

Venituri

Bunuri

5 Alte informaţii relevante

C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL

1 Nume şi prenume

2 Data naşterii

CNP

3Gradul de rudenie

4 Ocupaţia

5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire

Venituri

Bunuri

6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire

1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate

Conditiile locative sunt

Aici locuiesc ____ persaone

7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire

Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___

minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __

55

Anexa 2 Grilă de observaţie

GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi

Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala

MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă

Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel

21 Icircşi exprimă emoţiile

Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des

56

Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii

CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo

NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni

Menţionează pe scurt cacircteva

situaţii problematice

(dificultăţi) cu care te

confrunţi icircn următoarele

contexte

Icircn ce mod ai icircncercat să

rezolvi aceste dificultăţi

La cine apelezi dacă ai astfel

de dificultăţi

2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

6 Părinţii mei sunt

Ambii icircn ţară

Mama e plecată din ţară

Tata e plecat din ţară

Ambii sunt plecaţi din ţară

7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)

Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum

57

Anexa 4

Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)

Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo

răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare

Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale

Nrcrt

Total de acord

De acord dezacord Total dezacord

1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane

2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune

3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat

4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor

5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult

6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi

7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi

8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic

9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi

10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor

VĂ MULŢUMESC

58

Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE

Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru

fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau

greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale

1Ce crezi că reprezintă insuccesul

a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile

b)o forţă adversă de neicircnduplecat

c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare

2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor

a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine

b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui

c)trec peste această situaţie

3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni

a)iau o atitudine de aşteptare şi observare

b)mă apropiu de un grup mic

c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva

d)plec din grup

4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o

a)nu spun nimic

b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus

c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu

5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie

a)damă simt incomod

b)nu imi place situaţia

c)nu mă deranjează

6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive

a)icirci cer imediat explicaţii

b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează

c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor

d)mă simt foarte jignit

59

7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă

a)da suport cu greu situaţiile conflictuale

b)nu sunt indiferent

c)dimpotrivă mă stimulează

8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă

a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest

b)o fac uneori dar este foarte supărător

c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă

9Eşti optimist cu privire la viaţa ta

a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii

b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită

10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin

a)citesc revista preferată

b)intru icircn conversaţie cu cineva

c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil

d)intru icircn faţă la racircnd

11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta

a)renunţ la propunere

b)icircncerc să-mi conving prietenii

c)persist icircn opinia mea

d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor

12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile

tale

a)da nu ratez această ocazie

b)nu nu cred că este cazul

c)da dacă persoana icircmi este simpatică

13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict

a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul

b)discut cu fiecare separat

c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine

14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută

a)da de cele mai multe ori

b)uneori fac acest lucru

c)nu nu fac acest lucru

60

Anexa 6Povestea băieţelului

Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd

băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte

fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput

Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor

bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze

Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare

Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze

Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo

Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi

bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori

Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo

Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde

bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă

decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a

profesoarei era roşie cu tulpina verde

Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus

copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo

bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă

elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă

Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo

61

Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata

bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate

formele şi mărimile

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă

o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile

luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat

farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută

de profesoară

Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele

făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur

Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi

băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă

prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-

a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui

Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă

Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus

bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo

bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo

bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara

bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul

bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel

cum să ştiu cine l-a făcut rdquo

bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie

cu tulpina verde

62

Anexa 7 Floarea cu 6 petale

63

64

• CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
• BOTE CAMELIA IOANA
• CLUJ-NAPOCA
• • Argument
  • Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
  • Teorii
  • 3Teoria etichetării sociale
  • • Structura eşantionului
    • • Clasa
      • Nr Subiecţi
      • Băieţi
      • Fete
      • • I
        • • ANEXE
          • Anexa 4
          • Anexa 5
          • • Anexa 6
            • Povestea băieţelului
            • Anexa 7 Floarea cu 6 petale

Anexa 1 Studiu de cazA DATE DESPRE COPIL

1 Numele si prenumele

2 Data şi locul naşterii CNP ___

3 Domiciliul legal

4 Copilul locuieşte icircn prezent

La adresa telefon

Icircmpreună cu 1048576 mama 1048576 tata 1048576 familia lărgită _

1048576 Alte persoane 1048576 Instituţie de ocrotire

5Persoana care se ocupa la ora actuala de copil

6 Aspectul general al copilului

Igienă

Icircmbrăcăminte

7 Starea de sănătate

8 Situaţia şcolară

1048576 Este neşcolarizat 1048576 A abandonat şcoala icircn anul

1048576 Icircnscris la şcoala

Nume icircnvăţătordiriginte si consilier şcolar

Performanţă şcolară generală

Conduita scolara

Absenteism şcolar

Este corigentrepetent

9 Conduita socială

Relaţionarea icircn şcoală

Timpul liber

Comportamente deviante

BDate despre familia copilului

1 Date despre părinţi

MAMA TATA

Nume şi prenume

Data naşterii şi CNP

54

Ţara icircn care este plecat

Istoricul migraţiei

Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo

Comunicarea

Alte informatii relevante

Date despre fraţisurori

Relaţiile din cadrul familiei

Maritale

Parentale

Altele

4 Bugetul familiei

Venituri

Bunuri

5 Alte informaţii relevante

C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL

1 Nume şi prenume

2 Data naşterii

CNP

3Gradul de rudenie

4 Ocupaţia

5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire

Venituri

Bunuri

6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire

1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate

Conditiile locative sunt

Aici locuiesc ____ persaone

7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire

Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___

minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __

55

Anexa 2 Grilă de observaţie

GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi

Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala

MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă

Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel

21 Icircşi exprimă emoţiile

Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des

56

Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii

CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo

NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni

Menţionează pe scurt cacircteva

situaţii problematice

(dificultăţi) cu care te

confrunţi icircn următoarele

contexte

Icircn ce mod ai icircncercat să

rezolvi aceste dificultăţi

La cine apelezi dacă ai astfel

de dificultăţi

2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

6 Părinţii mei sunt

Ambii icircn ţară

Mama e plecată din ţară

Tata e plecat din ţară

Ambii sunt plecaţi din ţară

7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)

Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum

57

Anexa 4

Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)

Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo

răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare

Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale

Nrcrt

Total de acord

De acord dezacord Total dezacord

1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane

2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune

3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat

4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor

5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult

6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi

7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi

8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic

9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi

10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor

VĂ MULŢUMESC

58

Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE

Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru

fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau

greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale

1Ce crezi că reprezintă insuccesul

a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile

b)o forţă adversă de neicircnduplecat

c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare

2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor

a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine

b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui

c)trec peste această situaţie

3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni

a)iau o atitudine de aşteptare şi observare

b)mă apropiu de un grup mic

c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva

d)plec din grup

4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o

a)nu spun nimic

b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus

c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu

5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie

a)damă simt incomod

b)nu imi place situaţia

c)nu mă deranjează

6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive

a)icirci cer imediat explicaţii

b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează

c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor

d)mă simt foarte jignit

59

7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă

a)da suport cu greu situaţiile conflictuale

b)nu sunt indiferent

c)dimpotrivă mă stimulează

8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă

a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest

b)o fac uneori dar este foarte supărător

c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă

9Eşti optimist cu privire la viaţa ta

a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii

b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită

10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin

a)citesc revista preferată

b)intru icircn conversaţie cu cineva

c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil

d)intru icircn faţă la racircnd

11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta

a)renunţ la propunere

b)icircncerc să-mi conving prietenii

c)persist icircn opinia mea

d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor

12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile

tale

a)da nu ratez această ocazie

b)nu nu cred că este cazul

c)da dacă persoana icircmi este simpatică

13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict

a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul

b)discut cu fiecare separat

c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine

14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută

a)da de cele mai multe ori

b)uneori fac acest lucru

c)nu nu fac acest lucru

60

Anexa 6Povestea băieţelului

Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd

băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte

fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput

Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor

bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze

Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare

Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze

Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo

Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi

bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori

Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo

Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde

bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă

decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a

profesoarei era roşie cu tulpina verde

Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus

copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo

bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă

elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă

Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo

61

Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata

bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate

formele şi mărimile

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă

o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile

luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat

farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută

de profesoară

Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele

făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur

Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi

băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă

prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-

a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui

Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă

Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus

bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo

bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo

bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara

bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul

bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel

cum să ştiu cine l-a făcut rdquo

bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie

cu tulpina verde

62

Anexa 7 Floarea cu 6 petale

63

64

• CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
• BOTE CAMELIA IOANA
• CLUJ-NAPOCA
• • Argument
  • Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
  • Teorii
  • 3Teoria etichetării sociale
  • • Structura eşantionului
    • • Clasa
      • Nr Subiecţi
      • Băieţi
      • Fete
      • • I
        • • ANEXE
          • Anexa 4
          • Anexa 5
          • • Anexa 6
            • Povestea băieţelului
            • Anexa 7 Floarea cu 6 petale

Ţara icircn care este plecat

Istoricul migraţiei

Ocupaţia icircnainte de plecare ocupaţia actuală

Lucrează cu forme legale sau ldquola negrurdquo

Comunicarea

Alte informatii relevante

Date despre fraţisurori

Relaţiile din cadrul familiei

Maritale

Parentale

Altele

4 Bugetul familiei

Venituri

Bunuri

5 Alte informaţii relevante

C DATE PRIVIND PERSOANA CARE ARE IcircN IcircNTREŢINERE ŞI IcircNGRIJIRE COPILUL

1 Nume şi prenume

2 Data naşterii

CNP

3Gradul de rudenie

4 Ocupaţia

5 Bugetul familiei persoanei de icircngrijire

Venituri

Bunuri

6 Date despre locuinţa familiei persoanei de icircngrijire

1048576 proprietate personală Compusă din _____ camere nedecomandate

Conditiile locative sunt

Aici locuiesc ____ persaone

7 Descrierea familiei persoanei de icircngrijire

Susnumitul(a) are o familie dez(organizată) cu _______________ copii dintre care ___

minori Nivelul educaţional al persoanei de icircngrijire este __

55

Anexa 2 Grilă de observaţie

GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi

Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala

MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă

Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel

21 Icircşi exprimă emoţiile

Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des

56

Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii

CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo

NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni

Menţionează pe scurt cacircteva

situaţii problematice

(dificultăţi) cu care te

confrunţi icircn următoarele

contexte

Icircn ce mod ai icircncercat să

rezolvi aceste dificultăţi

La cine apelezi dacă ai astfel

de dificultăţi

2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

6 Părinţii mei sunt

Ambii icircn ţară

Mama e plecată din ţară

Tata e plecat din ţară

Ambii sunt plecaţi din ţară

7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)

Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum

57

Anexa 4

Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)

Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo

răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare

Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale

Nrcrt

Total de acord

De acord dezacord Total dezacord

1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane

2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune

3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat

4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor

5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult

6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi

7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi

8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic

9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi

10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor

VĂ MULŢUMESC

58

Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE

Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru

fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau

greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale

1Ce crezi că reprezintă insuccesul

a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile

b)o forţă adversă de neicircnduplecat

c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare

2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor

a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine

b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui

c)trec peste această situaţie

3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni

a)iau o atitudine de aşteptare şi observare

b)mă apropiu de un grup mic

c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva

d)plec din grup

4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o

a)nu spun nimic

b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus

c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu

5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie

a)damă simt incomod

b)nu imi place situaţia

c)nu mă deranjează

6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive

a)icirci cer imediat explicaţii

b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează

c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor

d)mă simt foarte jignit

59

7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă

a)da suport cu greu situaţiile conflictuale

b)nu sunt indiferent

c)dimpotrivă mă stimulează

8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă

a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest

b)o fac uneori dar este foarte supărător

c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă

9Eşti optimist cu privire la viaţa ta

a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii

b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită

10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin

a)citesc revista preferată

b)intru icircn conversaţie cu cineva

c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil

d)intru icircn faţă la racircnd

11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta

a)renunţ la propunere

b)icircncerc să-mi conving prietenii

c)persist icircn opinia mea

d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor

12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile

tale

a)da nu ratez această ocazie

b)nu nu cred că este cazul

c)da dacă persoana icircmi este simpatică

13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict

a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul

b)discut cu fiecare separat

c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine

14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută

a)da de cele mai multe ori

b)uneori fac acest lucru

c)nu nu fac acest lucru

60

Anexa 6Povestea băieţelului

Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd

băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte

fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput

Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor

bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze

Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare

Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze

Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo

Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi

bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori

Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo

Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde

bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă

decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a

profesoarei era roşie cu tulpina verde

Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus

copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo

bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă

elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă

Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo

61

Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata

bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate

formele şi mărimile

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă

o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile

luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat

farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută

de profesoară

Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele

făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur

Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi

băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă

prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-

a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui

Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă

Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus

bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo

bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo

bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara

bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul

bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel

cum să ştiu cine l-a făcut rdquo

bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie

cu tulpina verde

62

Anexa 7 Floarea cu 6 petale

63

64

• CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
• BOTE CAMELIA IOANA
• CLUJ-NAPOCA
• • Argument
  • Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
  • Teorii
  • 3Teoria etichetării sociale
  • • Structura eşantionului
    • • Clasa
      • Nr Subiecţi
      • Băieţi
      • Fete
      • • I
        • • ANEXE
          • Anexa 4
          • Anexa 5
          • • Anexa 6
            • Povestea băieţelului
            • Anexa 7 Floarea cu 6 petale

Anexa 2 Grilă de observaţie

GRILA DE OBSERVATIEPentru icircnvăţători şi diriginţi

Nume şi prenumeVacircrstaŞcoala

MAMA TATANume şi prenume Nume şi prenumeVacircrstă VacircrstăProfesia ProfesiaLocul de muncă Locul de muncă

Indicatori observaţionali 1 2 3 4 51 Merge cu plăcere la şcoală2Intră uşor icircn relaţii cu colegii3Se joacă cu colegii4 Participă la activităţile de grup5 Icircşi alege singur activităţile6Este motivat pentru activităţi7 Are icircncredere icircn el atunci cacircnd acţionează8 Manifestă comportamente agresive9Este icircngrijorat neliniştit10 Este furios11 Este obosit la ore12Este independent13Este retras introvertit14 Dezvoltă uşor relaţii cu adulţii(icircnvăţătoareprofesori)15Colaborează cu icircnvăţătoarea-diriginte16Colaborează cu colegii17Respectă regulile impuse la şcoală18 Merge cu plăcere acasă la sfacircrşitul orelor19Este trist20 Este vesel

21 Icircşi exprimă emoţiile

Notăpe o scală de la 1 la 5 unde1 ndashdeloc 2 ndashrar 3 ndashuneori 4 ndash des 5 ndashfoarte des

56

Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii

CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo

NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni

Menţionează pe scurt cacircteva

situaţii problematice

(dificultăţi) cu care te

confrunţi icircn următoarele

contexte

Icircn ce mod ai icircncercat să

rezolvi aceste dificultăţi

La cine apelezi dacă ai astfel

de dificultăţi

2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

6 Părinţii mei sunt

Ambii icircn ţară

Mama e plecată din ţară

Tata e plecat din ţară

Ambii sunt plecaţi din ţară

7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)

Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum

57

Anexa 4

Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)

Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo

răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare

Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale

Nrcrt

Total de acord

De acord dezacord Total dezacord

1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane

2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune

3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat

4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor

5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult

6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi

7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi

8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic

9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi

10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor

VĂ MULŢUMESC

58

Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE

Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru

fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau

greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale

1Ce crezi că reprezintă insuccesul

a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile

b)o forţă adversă de neicircnduplecat

c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare

2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor

a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine

b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui

c)trec peste această situaţie

3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni

a)iau o atitudine de aşteptare şi observare

b)mă apropiu de un grup mic

c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva

d)plec din grup

4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o

a)nu spun nimic

b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus

c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu

5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie

a)damă simt incomod

b)nu imi place situaţia

c)nu mă deranjează

6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive

a)icirci cer imediat explicaţii

b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează

c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor

d)mă simt foarte jignit

59

7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă

a)da suport cu greu situaţiile conflictuale

b)nu sunt indiferent

c)dimpotrivă mă stimulează

8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă

a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest

b)o fac uneori dar este foarte supărător

c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă

9Eşti optimist cu privire la viaţa ta

a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii

b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită

10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin

a)citesc revista preferată

b)intru icircn conversaţie cu cineva

c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil

d)intru icircn faţă la racircnd

11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta

a)renunţ la propunere

b)icircncerc să-mi conving prietenii

c)persist icircn opinia mea

d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor

12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile

tale

a)da nu ratez această ocazie

b)nu nu cred că este cazul

c)da dacă persoana icircmi este simpatică

13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict

a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul

b)discut cu fiecare separat

c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine

14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută

a)da de cele mai multe ori

b)uneori fac acest lucru

c)nu nu fac acest lucru

60

Anexa 6Povestea băieţelului

Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd

băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte

fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput

Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor

bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze

Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare

Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze

Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo

Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi

bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori

Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo

Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde

bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă

decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a

profesoarei era roşie cu tulpina verde

Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus

copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo

bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă

elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă

Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo

61

Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata

bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate

formele şi mărimile

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă

o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile

luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat

farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută

de profesoară

Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele

făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur

Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi

băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă

prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-

a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui

Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă

Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus

bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo

bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo

bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara

bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul

bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel

cum să ştiu cine l-a făcut rdquo

bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie

cu tulpina verde

62

Anexa 7 Floarea cu 6 petale

63

64

• CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
• BOTE CAMELIA IOANA
• CLUJ-NAPOCA
• • Argument
  • Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
  • Teorii
  • 3Teoria etichetării sociale
  • • Structura eşantionului
    • • Clasa
      • Nr Subiecţi
      • Băieţi
      • Fete
      • • I
        • • ANEXE
          • Anexa 4
          • Anexa 5
          • • Anexa 6
            • Povestea băieţelului
            • Anexa 7 Floarea cu 6 petale

Anexa 3 Chestionar referitor la problemele cu care se confruntă copiii

CHESTIONAR ndash bdquoProblemele cu care se confruntă copiii cu parintii plecati in strainatate raquo

NumeLa şcoală Acasă Icircn grupul de prieteni

Menţionează pe scurt cacircteva

situaţii problematice

(dificultăţi) cu care te

confrunţi icircn următoarele

contexte

Icircn ce mod ai icircncercat să

rezolvi aceste dificultăţi

La cine apelezi dacă ai astfel

de dificultăţi

2 Ce anume aştepţi de la părinţii tăi

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

3 Ce crezi că aşteaptă părinţii tăi de la tine

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

4 Care sunt lucrurile pe care le apreciezi icircn relaţia ta cu părinţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

5 Ce ai dori să se schimbe icircn relaţia ta cu părinţii

helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip

6 Părinţii mei sunt

Ambii icircn ţară

Mama e plecată din ţară

Tata e plecat din ţară

Ambii sunt plecaţi din ţară

7 Icircn ultima lună m-am simţit de multe ori (fă un X icircn căsuţele corespunzătoare)

Cum m-am simţit La şcoală Acasă Icircn grupul de prieteniRelaxatTristNervos furiosPlictisitNeliniştitSperiatVesel bucurosAltfel Cum

57

Anexa 4

Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)

Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo

răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare

Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale

Nrcrt

Total de acord

De acord dezacord Total dezacord

1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane

2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune

3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat

4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor

5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult

6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi

7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi

8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic

9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi

10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor

VĂ MULŢUMESC

58

Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE

Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru

fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau

greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale

1Ce crezi că reprezintă insuccesul

a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile

b)o forţă adversă de neicircnduplecat

c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare

2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor

a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine

b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui

c)trec peste această situaţie

3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni

a)iau o atitudine de aşteptare şi observare

b)mă apropiu de un grup mic

c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva

d)plec din grup

4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o

a)nu spun nimic

b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus

c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu

5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie

a)damă simt incomod

b)nu imi place situaţia

c)nu mă deranjează

6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive

a)icirci cer imediat explicaţii

b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează

c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor

d)mă simt foarte jignit

59

7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă

a)da suport cu greu situaţiile conflictuale

b)nu sunt indiferent

c)dimpotrivă mă stimulează

8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă

a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest

b)o fac uneori dar este foarte supărător

c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă

9Eşti optimist cu privire la viaţa ta

a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii

b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită

10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin

a)citesc revista preferată

b)intru icircn conversaţie cu cineva

c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil

d)intru icircn faţă la racircnd

11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta

a)renunţ la propunere

b)icircncerc să-mi conving prietenii

c)persist icircn opinia mea

d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor

12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile

tale

a)da nu ratez această ocazie

b)nu nu cred că este cazul

c)da dacă persoana icircmi este simpatică

13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict

a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul

b)discut cu fiecare separat

c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine

14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută

a)da de cele mai multe ori

b)uneori fac acest lucru

c)nu nu fac acest lucru

60

Anexa 6Povestea băieţelului

Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd

băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte

fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput

Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor

bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze

Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare

Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze

Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo

Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi

bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori

Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo

Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde

bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă

decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a

profesoarei era roşie cu tulpina verde

Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus

copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo

bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă

elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă

Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo

61

Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata

bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate

formele şi mărimile

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă

o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile

luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat

farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută

de profesoară

Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele

făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur

Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi

băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă

prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-

a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui

Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă

Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus

bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo

bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo

bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara

bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul

bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel

cum să ştiu cine l-a făcut rdquo

bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie

cu tulpina verde

62

Anexa 7 Floarea cu 6 petale

63

64

• CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
• BOTE CAMELIA IOANA
• CLUJ-NAPOCA
• • Argument
  • Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
  • Teorii
  • 3Teoria etichetării sociale
  • • Structura eşantionului
    • • Clasa
      • Nr Subiecţi
      • Băieţi
      • Fete
      • • I
        • • ANEXE
          • Anexa 4
          • Anexa 5
          • • Anexa 6
            • Povestea băieţelului
            • Anexa 7 Floarea cu 6 petale

Anexa 4

Testul Stimei de Sine-Rosenberg(1965) prezentat icircntr-o versiune prescurtată(Stephan amp Stephan 1984)

Citiţi cu atentie icircntrebarile de mai jos şi completaţi rubricile tabelului marcacircnd curdquoXrdquo

răspunsul dorit Alegeţi o singură variantă de raspuns pentru fiecare icircntrebare

Răspunsurile d-voastră vor fi confidenţiale

Nrcrt

Total de acord

De acord dezacord Total dezacord

1 Cred că sunt o persoană valoroasă cel puţin la fel ca alte persoane

2 Cred că am un numar mare de icircnsuşiri bune

3 Uneori sunt icircnclinat să cred că sunt un ratat

4 Sunt capabil să fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor

5 Simt că nu am cu ce sa mă macircndresc prea mult

6 Am o atitudine pozitivă faţă de mine icircnsumi

7 Aş dori să pot avea mai mare respect faţă de mine icircnsumi

8 Cacircteodata mă gacircndesc că nu sunt bun de nimic

9 Pe ansamblu sunt satisfacut de mine icircnsumi

10 Cu siguranţă cacircteodată mă simt nefolositor

VĂ MULŢUMESC

58

Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE

Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru

fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau

greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale

1Ce crezi că reprezintă insuccesul

a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile

b)o forţă adversă de neicircnduplecat

c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare

2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor

a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine

b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui

c)trec peste această situaţie

3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni

a)iau o atitudine de aşteptare şi observare

b)mă apropiu de un grup mic

c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva

d)plec din grup

4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o

a)nu spun nimic

b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus

c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu

5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie

a)damă simt incomod

b)nu imi place situaţia

c)nu mă deranjează

6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive

a)icirci cer imediat explicaţii

b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează

c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor

d)mă simt foarte jignit

59

7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă

a)da suport cu greu situaţiile conflictuale

b)nu sunt indiferent

c)dimpotrivă mă stimulează

8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă

a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest

b)o fac uneori dar este foarte supărător

c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă

9Eşti optimist cu privire la viaţa ta

a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii

b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită

10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin

a)citesc revista preferată

b)intru icircn conversaţie cu cineva

c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil

d)intru icircn faţă la racircnd

11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta

a)renunţ la propunere

b)icircncerc să-mi conving prietenii

c)persist icircn opinia mea

d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor

12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile

tale

a)da nu ratez această ocazie

b)nu nu cred că este cazul

c)da dacă persoana icircmi este simpatică

13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict

a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul

b)discut cu fiecare separat

c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine

14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută

a)da de cele mai multe ori

b)uneori fac acest lucru

c)nu nu fac acest lucru

60

Anexa 6Povestea băieţelului

Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd

băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte

fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput

Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor

bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze

Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare

Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze

Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo

Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi

bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori

Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo

Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde

bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă

decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a

profesoarei era roşie cu tulpina verde

Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus

copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo

bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă

elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă

Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo

61

Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata

bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate

formele şi mărimile

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă

o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile

luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat

farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută

de profesoară

Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele

făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur

Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi

băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă

prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-

a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui

Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă

Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus

bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo

bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo

bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara

bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul

bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel

cum să ştiu cine l-a făcut rdquo

bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie

cu tulpina verde

62

Anexa 7 Floarea cu 6 petale

63

64

• CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
• BOTE CAMELIA IOANA
• CLUJ-NAPOCA
• • Argument
  • Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
  • Teorii
  • 3Teoria etichetării sociale
  • • Structura eşantionului
    • • Clasa
      • Nr Subiecţi
      • Băieţi
      • Fete
      • • I
        • • ANEXE
          • Anexa 4
          • Anexa 5
          • • Anexa 6
            • Povestea băieţelului
            • Anexa 7 Floarea cu 6 petale

Anexa 5CHESTIONAR AUTOEFICACITATE

Citiţi cu atenţie icircntrebările de mai jos şi icircncercuiţi o singură variantă de raspuns pentru

fiecare icircntrebare Acest chestionar nu este un test deci nu există răspunsuri corecte sau

greşite Răspunsurile vor fi confidenţiale

1Ce crezi că reprezintă insuccesul

a)lipsa capacităţii de a vedea ocaziile favorabile

b)o forţă adversă de neicircnduplecat

c)icircmprejurare nefericită ce trebuie acceptată ca resemnare

2Ce faci atunci cacircnd vorbeşti icircn faţa colegilor a profesorilor şi icircţi pierzi şirul ideilor

a)icircmi pierd stăpacircnirea de sine

b)icircmi cer scuze şi icircncerc să continui

c)trec peste această situaţie

3Cum procedezi atunci cacircnd la o petrecere nu cunoşti aproape pe nimeni

a)iau o atitudine de aşteptare şi observare

b)mă apropiu de un grup mic

c)continui o conversaţie iniţiată de altcineva

d)plec din grup

4Cum reacţionezi atunci cacircnd te afli icircntr-o cofetărie şi ţi se aduce o prăjitură pe care nu ai comandat-o

a)nu spun nimic

b)icircntr-un mod amabil atrag atenţia chelnerului dar accept ce mi s-a adus

c)cu calm icircl rog pe chelner să icircmi aducă ce am comandat eu

5Te deranjează colegii care te urmăresc foarte atent atunci cacircnd răspunzi la o lecţie

a)damă simt incomod

b)nu imi place situaţia

c)nu mă deranjează

6Cum reacţionezi atunci cacircnd un coleg vorbeşte despre tine mai mult lucruri negative decacirct pozitive

a)icirci cer imediat explicaţii

b)icircncerc să icircnteleg ceea ce mi se reproşează

c)accept situaţia deoarece nu pot să plac tututor

d)mă simt foarte jignit

59

7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă

a)da suport cu greu situaţiile conflictuale

b)nu sunt indiferent

c)dimpotrivă mă stimulează

8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă

a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest

b)o fac uneori dar este foarte supărător

c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă

9Eşti optimist cu privire la viaţa ta

a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii

b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită

10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin

a)citesc revista preferată

b)intru icircn conversaţie cu cineva

c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil

d)intru icircn faţă la racircnd

11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta

a)renunţ la propunere

b)icircncerc să-mi conving prietenii

c)persist icircn opinia mea

d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor

12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile

tale

a)da nu ratez această ocazie

b)nu nu cred că este cazul

c)da dacă persoana icircmi este simpatică

13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict

a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul

b)discut cu fiecare separat

c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine

14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută

a)da de cele mai multe ori

b)uneori fac acest lucru

c)nu nu fac acest lucru

60

Anexa 6Povestea băieţelului

Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd

băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte

fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput

Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor

bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze

Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare

Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze

Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo

Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi

bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori

Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo

Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde

bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă

decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a

profesoarei era roşie cu tulpina verde

Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus

copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo

bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă

elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă

Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo

61

Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata

bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate

formele şi mărimile

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă

o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile

luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat

farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută

de profesoară

Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele

făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur

Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi

băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă

prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-

a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui

Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă

Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus

bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo

bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo

bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara

bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul

bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel

cum să ştiu cine l-a făcut rdquo

bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie

cu tulpina verde

62

Anexa 7 Floarea cu 6 petale

63

64

• CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
• BOTE CAMELIA IOANA
• CLUJ-NAPOCA
• • Argument
  • Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
  • Teorii
  • 3Teoria etichetării sociale
  • • Structura eşantionului
    • • Clasa
      • Nr Subiecţi
      • Băieţi
      • Fete
      • • I
        • • ANEXE
          • Anexa 4
          • Anexa 5
          • • Anexa 6
            • Povestea băieţelului
            • Anexa 7 Floarea cu 6 petale

7Te simţi intimidat la orice discuţie mai aprinsă

a)da suport cu greu situaţiile conflictuale

b)nu sunt indiferent

c)dimpotrivă mă stimulează

8De obicei icircntrerupi cu uşurinţă persoana care este prea vorbareaţă

a)nu mi se pare foarte neplăcut acest gest

b)o fac uneori dar este foarte supărător

c)fac acest lucru destul de frecvent şi cu multa uşurinţă

9Eşti optimist cu privire la viaţa ta

a)da sunt icircncrezător icircn forţele proprii

b)nu pentru că sunt o persoană pesimistă neliniştită

10Ce faci atunci cacircnd trebuie să stai mult timp la racircnd la un magazin

a)citesc revista preferată

b)intru icircn conversaţie cu cineva

c)vorbesc despre personalul magazinului ca fiind incapabil

d)intru icircn faţă la racircnd

11Cum procedezi atunci cacircnd prietenii nu sunt de acord cu o propunere de a ta

a)renunţ la propunere

b)icircncerc să-mi conving prietenii

c)persist icircn opinia mea

d)imi adaptez propunerea icircn funcţie de ideile lor

12Atunci cacircnd eşti icircn vizită la un prieten şi icircntacirclneşti o persoană importantă acolo icirci vorbeşti despre activităţile

tale

a)da nu ratez această ocazie

b)nu nu cred că este cazul

c)da dacă persoana icircmi este simpatică

13Cum procedezi atunci cacircnd icircntre doi prieteni de ai tăi apare un conflict

a)vorbesc cu amacircndoi şi stabilesc cine este vinovatul

b)discut cu fiecare separat

c)aştept ca situaţia să se rezolve de la sine

14Atunci cacircnd eşti la o petrecere plictisitoare icircncerci să creezi tu o atmosferă mai placută

a)da de cele mai multe ori

b)uneori fac acest lucru

c)nu nu fac acest lucru

60

Anexa 6Povestea băieţelului

Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd

băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte

fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput

Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor

bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze

Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare

Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze

Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo

Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi

bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori

Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo

Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde

bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă

decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a

profesoarei era roşie cu tulpina verde

Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus

copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo

bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă

elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă

Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo

61

Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata

bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate

formele şi mărimile

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă

o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile

luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat

farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută

de profesoară

Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele

făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur

Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi

băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă

prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-

a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui

Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă

Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus

bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo

bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo

bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara

bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul

bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel

cum să ştiu cine l-a făcut rdquo

bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie

cu tulpina verde

62

Anexa 7 Floarea cu 6 petale

63

64

• CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
• BOTE CAMELIA IOANA
• CLUJ-NAPOCA
• • Argument
  • Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
  • Teorii
  • 3Teoria etichetării sociale
  • • Structura eşantionului
    • • Clasa
      • Nr Subiecţi
      • Băieţi
      • Fete
      • • I
        • • ANEXE
          • Anexa 4
          • Anexa 5
          • • Anexa 6
            • Povestea băieţelului
            • Anexa 7 Floarea cu 6 petale

Anexa 6Povestea băieţelului

Icircntr-o zi un băieţel s-a dus la şcoală Băieţelul era mic iar şcoala era mare Dar cacircnd

băieţelul a văzut că intrarea icircn clasa lui se făcea printr-o uşă direct din curte a fost foarte

fericit iar şcoala nu i s-a mai părut atacirct de mare ca la icircnceput

Icircntr-o dimineaţă cacircnd băieţelul se afla icircn clasă profesoara le-a spus copiilor

bdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea mult să deseneze

Ştia să deseneze o mulţime de lucruri lei şi tigri pui şi vaci trenuri şi vapoare

Şi şi-a scos cutia cu creioane colorate şi a icircnceput să deseneze

Dar profesoara a spus bdquoAşteptaţi Nu icircncepeţi icircncă rdquo

Şi a aşteptat pacircnă i s-a părut că toţi copiii sunt pregătiţi

bdquoAcum o să desenăm florirdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelulcăci icirci plăcea să deseneze flori

Şi a icircnceput să deseneze flori frumoase şi le-a colorat icircn roşu portocaliu şi albastru

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi Vă voi arăta eu cum să coloraţirdquo

Şi a desenat o floare roşie cu tulpina verde

bdquoAcum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la floarea profesoarei apoi s-a uitat la floarea luiA lui era mai frumoasă

decacirct a profesoarei dar n-a mai spus nimicA icircntors doar foaia şi a desenat o floare ca a

profesoarei era roşie cu tulpina verde

Icircntr-o altă zi cacircnd băieţelul intrase icircn clasă prin uşa din curte profesoara le-a spus

copiilorbdquoAzi o să facem ceva din argilărdquo

bdquoGrozavrdquo a spus băieţelul căci icirci plăcea să lucreze cu argilă şerpi şi oameni de zăpadă

elefanţi şi camioane şi a icircnceput să frămacircnte bucata de argilă

Dar profesoara a zisbdquoStaţi Nu sunteţi gata să icircncepeţi rdquo

61

Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata

bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate

formele şi mărimile

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă

o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile

luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat

farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută

de profesoară

Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele

făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur

Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi

băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă

prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-

a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui

Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă

Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus

bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo

bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo

bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara

bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul

bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel

cum să ştiu cine l-a făcut rdquo

bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie

cu tulpina verde

62

Anexa 7 Floarea cu 6 petale

63

64

• CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
• BOTE CAMELIA IOANA
• CLUJ-NAPOCA
• • Argument
  • Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
  • Teorii
  • 3Teoria etichetării sociale
  • • Structura eşantionului
    • • Clasa
      • Nr Subiecţi
      • Băieţi
      • Fete
      • • I
        • • ANEXE
          • Anexa 4
          • Anexa 5
          • • Anexa 6
            • Povestea băieţelului
            • Anexa 7 Floarea cu 6 petale

Şi a aşteptat pacircnă cacircnd toţi copiii au fost gata

bdquoAcum o să facem o farfurierdquoa zis profesoara

bdquoGrozavrdquo s-a gacircndit băieţelul căci icirci plăcea să facă farfuriiŞi a icircnceput să facă farfurii de toate

formele şi mărimile

Dar profesoara le-a spus copiilorbdquoAşteptaţi vă arăt eu cum să faceţi rdquoşi le-a arătat cum să facă

o farfurie adacircncăbdquoAşa acum puteţi icircnceperdquo a zis profesoara

Băieţelul s-a uitat la farfuria profesoarei şi apoi la ale saleIcirci plăceau mai mult farfuriile

luidecacirct farfuria adacircncă făcută de profesoară dar n-a spus un cuvacircnt Şi-a transformat

farfuriile lui icircntr-o bilă mare de argilă din care a făcut o farfurie adacircncă şi mare ca şi cea făcută

de profesoară

Şi foarte curacircnd băieţelul a icircnvăţat să aştepte şi să privească şi să facă lucruri ca şi cele

făcute de profesoară Şi foarte curacircnd n-a mai făcut nimic de unul singur

Şi s-a icircntacircmplat icircntr-o zi că băieţelul şi familia lui s-au mutat icircntr-o altă casă icircntr-un alt oraş Şi

băieţelul a trebuit să meargă la altă şcoală Şcoala nouă era şi mai mare şi nu avea nici o uşă

prin care să intre direct din curte icircn clasa lui Trebuia să urce nişte trepte icircnalte şi să meargă de-

a lungul unui coridor lung pacircnă ajungea la clasa lui

Icircn prima zi de şcoală profesoara le-a spus copiilorbdquoAstăzi o să facem un desenrdquo

bdquoGrozavrdquo şi-a zis băieţelul şi a aşteptat să-i spună profesoara ce să facă

Dar ea n-a spus nimic s-a plimbat doar prin clasă Cacircnd a ajuns lacircngă băieţel i-a spus

bdquoTu nu ştii să desenezi rdquo

bdquoBa dardquo a zis băieţelul bdquoce desen să facem rdquo

bdquoNu ştiu pacircnă nu-l facirdquo a zis profesoara

bdquoCum să-l fac rdquo zise băieţelul

bdquoCum vrei turdquo a fost răspunsul eabdquoDacă toţi aţi face acelaşi desen şi l-aţi colora la fel

cum să ştiu cine l-a făcut rdquo

bdquoNu ştiurdquo zise băieţelul şi a icircnceput să deseneze o floare roşie

cu tulpina verde

62

Anexa 7 Floarea cu 6 petale

63

64

• CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
• BOTE CAMELIA IOANA
• CLUJ-NAPOCA
• • Argument
  • Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
  • Teorii
  • 3Teoria etichetării sociale
  • • Structura eşantionului
    • • Clasa
      • Nr Subiecţi
      • Băieţi
      • Fete
      • • I
        • • ANEXE
          • Anexa 4
          • Anexa 5
          • • Anexa 6
            • Povestea băieţelului
            • Anexa 7 Floarea cu 6 petale

Anexa 7 Floarea cu 6 petale

63

64

• CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
• BOTE CAMELIA IOANA
• CLUJ-NAPOCA
• • Argument
  • Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
  • Teorii
  • 3Teoria etichetării sociale
  • • Structura eşantionului
    • • Clasa
      • Nr Subiecţi
      • Băieţi
      • Fete
      • • I
        • • ANEXE
          • Anexa 4
          • Anexa 5
          • • Anexa 6
            • Povestea băieţelului
            • Anexa 7 Floarea cu 6 petale

64

• CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
• BOTE CAMELIA IOANA
• CLUJ-NAPOCA
• • Argument
  • Capitolul I Concepte utilizate in cercetare
  • Teorii
  • 3Teoria etichetării sociale
  • • Structura eşantionului
    • • Clasa
      • Nr Subiecţi
      • Băieţi
      • Fete
      • • I
        • • ANEXE
          • Anexa 4
          • Anexa 5
          • • Anexa 6
            • Povestea băieţelului
            • Anexa 7 Floarea cu 6 petale