Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

download Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

of 284

Transcript of Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    1/284

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    2/284

    LUCIAN BOIA, născut în eşti la febuare 944este profesor a Facutatea de sorie a vestăţi dn creşt. Opera sa, întinsă ş vaată, cpde nmeroase r apăute în Româna ş î Franţa precm ş taducerîn engeză germană ş în ae mb. Peopat îdeoseb de

    stra ideor ş a magnar, s-a remarat aât prn crăr teoretce prvtoae a storie (Jocul cu trecuul. Isoiaînre adevăr i fcţiune) ş a imag (Penru o isorie a ima-ginarului), cât ş prn nvestgaea consecvenă a e larggame de mtolog (de ]a vaţa exaeesă şi sfâşi m

     până a comunsm, naţoasm ş demoae). 99 caea a Isorie ş mi în coninţa românească a stât senzaţie ş a rămas de atnc n pct de reper în redefnreastorie naonae

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    3/284

    LUCIAN BOIA

    Jules Vee

    Paradoxurle un mit

    T fz

    •HUMNTSŞ

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    4/284

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    5/284

    Câ î

    Jules Veme s-a născut l Nntes, l 8 febrrie 88 rit l Aens, l 4 tie 905 t un secol de crierpost şi pope un secol şi jutte (înceâ i 83de notoiete inteţionlă. Î cest intervl, le s-schbt enor: vloile şi epeele e stzi nu i scele in vee "Clătoilor extorre Jules Veme

    rs l locul li; popultte s ese intct, r cotliter î ce Crios cest coie unei opere deschise tuturo interpretilo şi ude ece, e l o geneie l lt şi de l o ieologie l lt, pe s găsit ce îcove

    Cee ce ureză este o bioge; n este nici o liz liter sisetică Atorl ve să popnă o terpete xt pe inteoge încrcşt ulto ctegoide zvoe (lci de cţie, coresponen ş iterviuri,bibliore citcă), vizând n egl s, cu coexiiler şi c istincţie e igoe, ol, oera ş l con

    struit î jrl lo C pote et persoitte scitorli? Cre i- fost otivţiile şi sttegi liteă? Ortote textele prte sub nele su îi expiă el puctele e eee C fost percepută cre vemnă e geeile sccesive, ce - îcett s o îbogescă (şis o deforeze) poivit popriilo codri litee şi poprieiviziuni sp lii Ce snt coootele itlui, întepiee colectiv eăşid dese şi eo contzcâdinteţiile origle le cretorlu

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    6/284

    S RN

    În o cet, Jules Veme evet un it ş, n cestpoze specil, este chet s expre tenele cele isenctive le tpurlor oee Dej gâie lu e

    "plul şi eltvist Mil - ct ecât s pliceiverstte nerpretrilor ş s tplce poxrle Astfel, Jules Vee evne concoitet progesst ş tiolst, spito l tehnologei odee şi versr l e,opst ş pesst Ronele lu su seose şi iroice,reliste şi fnteziste, ştnce şi tologce Ansbluivergent cre-ş e totuş logic şi justicrle lui E toci cee ce-şi propune crte cest s esluşesc runile specice le eiclu liter ş itologic en

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    7/284

    Juk: \·crm: in ani Ju!e m,tero'c

    graur{J pd�{ln/q,·ew. 1�75)

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    8/284

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    9/284

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    10/284

    S RN

    scrio Toui, comparaa se opee aici cuda deriveisale spe era populaă, Dumas coniua s rmn persoa de neoco lieele ceze ale secolli lea

    Alăr de Vico ugo i chiar precednd c puin, el lasas î Fna dama omac enri e a cor, 89),deschzd asel o epoc n cre de sensibliae Subaces aspec ce pi, puea lips din maualele de lierau

    ules Vee, în cel pvee a benecia de nici o con-cesie de aces gen Auge s cuăm nmele (cu lupa, ne-apăra, dac em să găsim cea) în snezele liteare depeigu, meoda cea mai rapd ma sgu penu a cnă impoana elaiv a uni scriior Gusae Lanson, îistoire e la liratr franaise 895), l ează o sin

    gră daă, i doar prin aluzie, paagral consaca lui Zola,c remaca El [Zola nu e nic mca vlgaizao ca lesVee2 Asa o penu scriiorl nosu; se ecuosc celpin meie e popularzaor al iiei!

    Generaiile rec, dar siuaa l les Vee e depae de

    a se ameloa Puem so consaăm cu Albe Thiaude ia sa istoire e la lirare fraaise e nos jors(93) les Vee apae aic la literara penr copii; defap, numele îi grează doa îno eumeare, asocia cel al cotese de Sgu (per moie mai pn leraec d cicumsa a fos o eme c căle de premiuoferie colarilo eau de peferină cele ale conese de Sgrpenr fee ale lui ules Vee penr biei) a fazalui Thibaude Geeaia de la 80 îl are pe Desnoyers,cea de la 850 îl a aea pe Assolan, pe conesa de Sgu,

    usve nson Htoe de a ttatue faae chete Prs 895 053 ceeş remrc utoee otseece ed 1924 ecum ş n Htoe ute de a ttatue fraaevo chee sod 1 923 3 6

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    11/284

    CRERA OSTĂ N SRTOR

    cea la 885 pe aceea cones i pe ules Vee amsma oi pen o aaliză lerar!

    În asemea condii, n pem dec emaca generozi-

    aea lucrii Lrare fraase a lu oseph Bde Paulazad cae, î al dlea olum (scris de azd), acod scuu o îneag az ules Vee, care a compu, spreîncnaea unui numeros pblc de adolescei, apape o sude fmoas omane de aenuri (umeaz enmeraea c-

    oa luri) u e pea prod, dar pae apoape o monogae în compaae cu meniunile peceene !

    Î orice caz, coa ierr a lui ules Vee se mee mu- veme remacabil de sabi, la nvelul cel ma de os Pînro perioad desl de apropia; se poae edea, cuios,î  sore e la lrare fraase, publc de Piere

    Bel în 9 E sblna aici impacl opeei eiee asupa lierarii de sciencecion a secolul al Xlea rmoarea udeca u o ecuul să eceponal (lesVee ! ) , omanl de anicipae sau, cum se prefer a umi dup aglosaoni, de sciencecion, n e în nas

    r succesul pe care a meria unele di amble sale

    (ezis î eacă c eenul anicipaie nu e pea eici; scrior de scienceco nu acpeaz nmc nci naupreenia s o fac) Încraai de remarca ec ecepional (ules Vee!), să poim în căarea acesui recuecepioal a lui les Vee îndeebi, în secunea e

    zea secolulu al IXlea Supriz u e nmc ules Veea dspă a ua! nuena lui e mare, el îns u esă

    Abet Thbude Htoe de a ttatuefaae de osour tock Ps, 1936 247

    4 oseh Bde Pu d ttatue faae, ou ede e

    vu dug sub dec u ee tno vo ousse Ps 1955 353 Pee Be ore de a tratue aae Bods PsBu

    xees·o 972 730.

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    12/284

    RN

    (Î acea peroad, o soe a omali fancez mode,plca îo colece isiar, gnoa comple neleVee, dei renea al romacieri populari Dumas, Sue,

    Fal, Soul )crrle au încep s mie în aoarea scriorlui, di ce î ce mai faorabil, de reo eizec de ani încoaceÎnaine îns de a considera noa sa caer, să e opim ce-va momee aspa fenomnlu de ecldee cae a afecaaa reme opera, penru a îceca s înelegem mova-ile Ar edep s acuzm de orbie mai mle generaide cric istorici liea Ea profsoni carei cuoea bne meseria, d piau cu pprii ochi (n cu ai no)s aplicau noele impulu lor

    Î vizea lo, opera veian se aa la înlnirea a ei

    genuri, oae re consieae ca aparind penru a foloso einologie lerioar paraleatuii, dacă nu, pur isilu, ne suleu Ea n mesec de lgrizaeinic, roman popla i lea enr copi Tei geri foare caacesice pen eolle spiril secoll al XXa na, ehnologia i progresu se a în

    iima eoc ; îcepnd mai als de pr 850 , lgaizareaiiic se amă în fo, inclusi în prlngirea sa lie-ar, romanl iic Pblcl se lărgee codiiile sncoae penru o idusializae a laui, eprima înicpal prn romaul foileo ga sa pe c de supe

    cial, pe a e abi cons (î mp ce tearul, î acelasisii, va cunoae oga odellu) În s, copilul cŞ-g n loc ai be den în imaginarl social al epocii,a educaa sa e concepu înro manier mai sisemac,si i pe o bbliogae specialza; lieraua penrcopi, ca domeniu auonom, gureaz i ea pinre inen

    ile secoluli al XXlea6 che Rmod Le roma depu a Routo, Aand Co

    s 1 967

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    13/284

    ARIERA OST A SCRTOR 3

    Prn însăi codiia lo, acese genuri se au la margine lieti popiuzise; cel pin se udec lucu-rile în lumea lierelo Erau genui basarde o lieraură

    simplica desin s ehiculeze mese ealieare Romanul iinic er cu petu a insi, romanl popula,pe a amz i penr a ine ciiol cu suel l gură,omanul ades copiilor, pen i dca Auorii respec-ii î alesese clea; aeu nici un dep s preind e-celena lieară, o da ce abandoaseră idealul eseic pen obine fourile melui pblic Disocierea ne de ordiliear înre drmele i omanele lui Aleandre Dumsal ese simpomică în această privină De cea prmelesuprioare celorlle Fiindc, în mod eide, drama isorc se pezen ca un gen nobil, în imp ce romanl popu-

    lar rămne pu i simplu popular ia nde e difereAsfel , pen ules Vee, caz er ecat de la bunîncepu Nimni nu nega ecelen, îns eclusiv înre limitele domeniului maginl cre er l su În zilele noas-re, dimpori, se am to mai are endina invers opereină a depi i încă de depare condiia genului pe care îl reprezen Î ciu apenelo şi al oluli să a la ediu ezel , ules Vee nar scissric pn cei mai iei, ci penu o larg caegorie de ciiori; opera sa ar comple i prond, inind neîncea l un efor de decipare

    Şi sfel se rece de la o erem la ala; pe nedrep, probbil Pe les Vee nul preocpau nici condii uman, iciponzimile spiiului Gia lui er aceea de a imagin oinig în cre s înluie episode neaepae, ecese scpule î prii logicii sau a moiaiei psihologicei sociologice a idiilor i eenimeelo Descopeim lael, oă splendoarea, mecanica sumaă, aicial, da e-em de ecie a omnului popula Dou absene cudeosebie sunt de emac Psihlogi, mai îi Pesoele

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    14/284

    1 4 S ERNE

    eene sun mai cud ipuri dec pesoane indiid-alizae, tpu e, cu tăsle smplcae i peicrelefate, megn pn la carcaur, cu compoamene

    stereotpe Vobesc, gesiclează i acionează; c desprece se perece în mea i ima o, auoul se aaă mulmai disce sar zice c nu ine de cmpeenele sale

    În al doilea rnd, raporurile dinre avenură i mediul socal sunt în geneal ignoae sau, cel mul, evocae rapdsuprcial Foa lu ls Vee s în sudil soceă N vom înâln la el (ca la Zola, de pd) nc o analiz cde c apronda a impactlui tehnologilo i indsei(a de pezene ou în opea li) asupra vei oamenilor zonomei elailor inemane

    Aceas lips d psihologic i social ea în epoc

    un handicap, ceea ce nu cea dec s conme p ulesVee n condiia maginală de ao de romane poplare iducaive Romanl realist, adeăaul oman al seco-luli al XIXlea, ea înaine de toae pshologic i social o luc, nic o să penu promoaea lieraă a lu ulesVee!

    Acuala eabiliae a scriitolui pivee în esen ace-la ee cae nu convinsese deloc ciica adiionalNu ules Vee sa schimba, c pviile ancae asupa lui

    Tei seii de argumente sun de nau s popu o e-plicaie

    Mai îni, pur i smplu, duraa ules Vee reză. icel care ezis implui ar oae ansele de a ctiga pnla m Succesul n mai poae aribui mesaulu inc al lucrilo sale, n mod caegoric dep asăzi mennul mai ciee pe ules Ve penu a se infoa despemesul iinei sau despre eploaea globlui i a sisemu-lui sola Dea lungul unui secol, lumea sa schimba enom;les Vee însă a rămas, i pae la fel de capabil să discuecu oi pecum iscua cu conempora să Penu sri

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    15/284

    CARIERA POSTMĂ N SCRITOR 1 5

    ior, succesul, succesl rapid i masi, nu e cel mai un indicaor al cali lierare. Besselleuile de asi or lu-crăril itae de mâine. O cae e cu atâ mai aprecia c

    câ corespnde mai bine modelo timpului, unei anuie sesibili comune, ceea ce eprezin (nu odeana, da desul de des) o prim acorda mediocrtăii Da nici cel maiseer dine cci pae ignoa besselleurile ca s-a prin genea. nu asemenea ca, s impn uteaeii cae s plce pereitaea uei opee, insensibilia-ea ei în faa scimbrilor ce afecteaz uea a capri-cilor mode lor i gusurilor. apaciaea e a înunta timpră a cpa pea mle riduri nu se monopolul lui ulsVee; pen a e limia la omanl popular al secolului alXIla, Dumas i, îno măsu ma mic, Euge S snt

    i i î discuie, da caul Vee es pobabi cel mai apa.n al doilea ând, ebuie să cosam esompaa cano-nlu lierar. În lumea e aszi, modelee i reglile suntpe cale de a s agmena. În secolul al XIXlea, frntieraera cla îne lieraa propiisă, marea lieraură, ispeciile marginale a feioare. Ea n tip de soci-ae cae poclama în oae domeniile pncipii fee i un-ersale. Se ia bne cine ea mae sciio (Hugo, Balzac,Zola . . deja cel dn ră cu dsule ezee) i cne nu era.Disciile coninu de alfel să ncioeze aszi, cu atâmai mult cu cât genule noi i neconenionale sau o în-

    muli. nde s aezăm, de pild, bada desenaă Heg,marele clasic al acesti gen, s e oae egall lui BazacSau e ou parc mai apoape de ules Vee În măsuraîn cae mai em încă s deosebim nelurile, paralera-ra propune un concept în plin epansiune, îmbiând

    deja o aria de demersur (în permerul ei,nici o di-culae de a plasa pe ules Vee sau e erg oricâde sus). Dar de dsinciile mân, onieele den nesigue, iar noele pa din ce în ce ma pun coingoare.

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    16/284

    S RN

    Nici o ierarhie nu mai e nanim recunoscut, nici ître genui, ici înre atori Specia mare scriior pare pe calede dispariie ules Vee i aâia alii sunt eliberai de aceas

    ă consângere Formula lo lierară orice formul liear deine la fel de respecabilă ca oricare ala Paradoal,Jules Vee poae în sit s aingă stal de mare scriio, ocmai indc aces concep ezin mai puină im-por i a înceat s se mai ae în iima demersului criic

    Î sit, în al reilea rând, eolia gusurilo i a sensibiliăii liteae joac în faoarea nei noi receptri a opereieiene Paea iroic a lucrrilor ese c ules Vee ma-cheaz puncte graie unui ansamblu de caracerisici cae,în impul său, păreau mai cuâd dealoiane din perspecia maii lieauri

    Pinre acesea, mai înâi de oae, articialiaea naraiunii Scriiorl aranjeaz i combină, aranjea i comiar înceare, preocupa s eie baaliaea i s lege irigacâ mai abil cu puin Îl simim oarecum eaa de ceeace poesee, preocupa s înâ mairia, i siierzică neori o pie ironică aspa popriilor poesiManiea aceasa de a glmi c lieraura n ea o bn recomandae î epoca realismului Se poiee îns sensibili-tăii posmodee Posmodeismul a aeza la loc de cisegenul acesa de oc secund, unde scriiorl se amz cusbiecul, pasiând, combinând i dezmembând modele

    le clasice eea ce pen conempoii lui ules Vee riscas se înieze ca un semn de gauiae i de supecialiae poae percepu în zilele noase ca un preludiu la posmodeiae, spre un ip de lieaur care se insaleaz rcomplee în condiia ei de oc

    Uoarele perpe ale jpânl Anter894), un

    egipean ulraboga îi îngroap aeea pe o mic insl pusie dp care, se amuz posm i ciitoii împeun cul obligândui moeiorii s sba mle, de la ecua

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    17/284

    CARIRA OS SCRIITOR 1 7

    or la pl, în cuarea unei lzii manieră, s e înelege, de ap î micare îcă o clorie eradinară E ca unjoc nd anc u zarl i aansezi d la o căsă la ala

    sa ti penaiza i e înorci înapoi. Meod pefeconaăîn Tstamentl unu excentrc 899), în edera unu zg-za stic dea lungul i ea laul Satelo nie Nu toc-mai seris, sar zice, ba cha dea depl infanil N astaera în remea lui ules Vee, calea regal spe marea lie-ra i Acadmi. Numa că, în zill noasre, adli aurînăat famecul i grauiatea jocurilor n scriior nu maiese penaliza ndcă îi place să se joac cu sbiectele i cupersoajele

    Api, e dimesiunea mologic ignoat sau miimalizaă în secolul al Xlea, înro epocă de ofensiă rao-

    nalistă. oneporanlor le plcea ă adă în opea lui ulesVe paea iinic i ehnologic, c aplicaiile poziie de rigoae. Eau pun înclnai să srcureze dimensiuna fanzis a iunilor sale isul, aenua poriit liniilor d fo ale une miologii. Tocmai idcmitologiile păre deja depae de Occidnl emancipa, lă-

    sae în seama societăilo adinale (sau a rimiilor,dup cum se spna cu un confoabil senme de superoritae). Astfel, Călătora spre centrl Păântl mâea o smplă călăorie de eploare, depăind desigur msurabnuit, ar aaă pe o agumnaie de facu aiona-lisă iic zilele noasre, tetaia e mai cuân dea ea aici o călătore natcă (pori inerpreii luiSimone Ve, ceea ce înală consierbil semnicaa te-lui Ş asa indcă înre imp mtologa a ree în foîn spaiul occidenal, frânând ofensia ronalsmului,obligându uneori să dea înapoi sau s accepe solii de

    comproms. Pe la 900, rrile de niiee păreau să se po-reasc eclsi cu obiceurile srani ale populaiilorprimiie. preen, endina ese d a le căua ele - - cad alfel uele ur celorlale cnguii mice char

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    18/284

    1 E VERNE

    î iima sociii occidenale Totul deine trauciil, dacrem, în limbaj mitologic tiina, prorsl, iologiil . . .toae ineniil modeiii ar în priml momnt au

    a rupt denii cu imaginarl mtic tadiional N ds-coperim asl laura slatic. Redeeni snsiii ad miser i scndnţ clinr p are poitiismul bur-ghe încercase s le îndiias. Fapt st uls Ve,u mainile lui minunat u roii lui înii i cu xplor-rile la limita mposilli fr ernl idal pnt o a-rietae de erciii miloic. Acast dscidr na fostde natr si di prestigl litrar în poa lui . Dar în r-mea noas, cntea

    O lecr recnt a Aventurior ceor trei ruşi şi trei engi în Aica ală ( 872) ofr un bun xempl de s-

    gurare litrar. Ast mi roman arabil dar urând dergul rinr lil inr ale sriitolui, st rluat delool Micl Ss ar îl d î i dimsii iinic, spaial i mitloi sa rligias, a din uaa în lr rarsaea dtului p a-lai plan c Gena de t osaa nmr

    innit de ete pot inrat a sintiân disi-nile respecti. Când spun soarle rsar aast ar-maie, deloc rmarcabil s preta r diculta la iplaîncaa tiinic, spaial i mitologic n onstatabanal i o imagin înrat u snsr, difrna o acel mai adesa, propria noast priir.

    uls Ve na uri nicidecu s dein un omanirtiinic, poliic sau religios; dar nimeni nul ma întreadciia nui mai apaine.

    O nou carier încp pen l î anii 170 o at maiales cu cile lui Jean hsneaux, Une lectr politique de

    es Verne ( 97 1 ), i Simone Vie, Jues Vee et l ro M che Sees, ues ee la cence e 'homme contmporain,

    covers cu aPa Dkss, Le Pmmer Pr, 20 75-78

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    19/284

    ARRA OSTĂ A SCRIITOR

    an initiaiqe ( 93 ) ; prelungi deologce miologiceîn acelai mp A a, cu o pblcai , celebarea celeea o suă cncizecea aniers, î 98. Apo, mooga

    il sudl sa înmlt specaculos, înro caden carese accenueaz coniuu (u fel de pogrese geomeric ) Feomnul ne aproape de fascnae Nuclu al ceceloeiene, Societatea Jles e se remarc prino aci-ate debordată, mliplcând publical rinte cae o masimpresană de ee iede romane cesponden) i

    Ită câteva tur dnro bbogre dej greu de tânt enCeeux e ectue potque de Jue Vee, Mero, Pr, 1971(ouă ede: Ju ee Ue ectue potque 982) ChreNo rtn Jue Vee a e et o ue Edn Rencotre, Le, 197

    Smon Vee ue Vene et e oman tatque Srac, Pa, 1973Mce See, Jouvece uue Vee, dto de Mnt, Pa 1974Chareo Mtn, La ve t uve e Jue Vee, M c de Ormre Pa 1978 Ma Sorano Jue Vee, uard, Pa, 1978Smone Vee, Jue Vee Bd Pr 1 986 O ver Duma JueVee, L Mnuture yon 988 Dne Cor, Jue ee cvan

    Dro Geeva 1 99 1 PckveJu ee

    Stock Par 1997ePau Dek Jue Vee enchateu, rodto du Fn Pr 1 999 2002 Over Dum Voyage tve Jue ee, Edotetone Aan S tank, Motr 2000 en Cheneux, Jueee U egad u e mode Nouee ectue potque, Byrd,Pr, 200 Penu o rvre ma curnore trebue onuaă exceenta ucrare bbogracă bngv (rcoge u Voker Deh

    Bbogaphche Fhe duc de Jue eneFochug Gude bboaphque tae a ctque eene , Wetar, 2002.

    9 D remrc m a exceona coecţe coreodene crtoruu cu edtou u: Coepodace dte de Jue ene et dePeeJue Hetze bt de Over Du PeroGondo de Rv Voker Dh, 3 vo, dton atke, Geeva

    9992002 (n cnnuare : Coepodace) u rn gr aceor auor, de Coepodace dte de Jue et Mce Vee aec 'dteu ouue Hetze dto Stkne eev vo. 200 ( cntuare Coepodace b)

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    20/284

    E VERNE

    îeinând în jul magslui o feroare de nar apoape elgioas.

    Ş, în sri, isorile geneal ale lerari ancze des-

    copr pu câe puin eisena unui scior numi ulesVee. A mers cam înce, dar pân la u, iat, am ajunsi aici, sau sunem pe cale s ajungm.

    La Madleine Ambire, Prcs e lttratre anased e scle (99), ules Vee gaz în capitolulLeraura de consum sb al dolea mperu a ea Rep-blic, ma precis la rca omaul de aenur de ani-cipaie. Încadrarea rmâne desul de radiional i ciarcam codescendn (lierar de consum), locl aco-da scrolui e sensibil mai mae ca snezle precedene(innit ma me, s spune, comparând c apoape nmic ).

    E sblinia mai ales dimensiunea mic a creaii eieneOpea l Ve ese aceea car a lansa la scară mar uncuen de reerie miic aând ca pn d plecare erapoarea iinic

    Şi progresia connu, d la un an la all, pen a ajungla o snez pecum cea smna de Allain Vaillan,JeaPere Berad i Philippe Rgnie, Hstore de la lttrare franase d  Jx scle ( 998), nd Juls Vee(traa de primul din cei rei auori) dspne de u capiolapae i înceteaz d a mai supus unor foml litaedepesonalzan e aprecat ca un scrior complex, crea

    o al une opee d o orginaliae sranie, din care se de-gaj n faec ambigu. Firee, acese eolii presc în prmul rând Fana, unde

    se consa în jul lui ules Vee un eriabil fenomen de

    Madeene Ambre Pc de lttrtue fraase du I

    cle Pesses nverste de France Prs 1990 337-38 An Vant, enPee Betd Phe Rgner, Htoe

    e la lttratue faase du I scle than, Pas 998, ctou ues Vee" 484-87.

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    21/284

    CARRA OS A SCRTOR 2 1

    socieae Dar i dincolo de onieele cuii aceze, in-eresul suscia de sciior în cee, mai ales în lmea an-glosaonă, unde iml sudiilor eiene sa inensca în

    limii ai 2; pese o edina ese aceea de a consideaca n auor serios i c mai mule faee, desprins în sride o literatu de consum destina în prinipal dieisme-lui i insruiii adolescenilo

    După ce a suferi pea mule simplicri, ules Vee ris-că acum să e sosica peste msră

    Prntre ucre recene în egeă: W m Butce, ee Jou-

    ey o the Cete ofthe Se Space and me n he oyages extaodaes, Macm, onda 990 Adew atn, The ask of thePophet The xtaoda Fctos o Jues Vee Cedo PessOxrd, 1 990 erbet R Lomn Jues Vee. An xpoato Bogaphy, St Mn Press, w York, 1 996 (versue ance ues eeFammaon, Pars, 996) ues Vee. Naatves of od (edede dmud Smyh), veoo vesy Press 2000 gen

    contbu e lu Voke Dehs, uu dtre e m bu cunostor uules Vee Jues ee mt Sebstzeugsse un Bdokumeten Rowolt Taschebuch Verlg, Renbeck, 198 1993, 2000 ş u eee tsche Bogaphe, Ptmos, Dssedor, 2005.

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    22/284

    Teat geograa

    Ese esenial s urmărim cariera uni scriior dea lun-gul geneaiilor Sciiorl riee prin ceilali c condiiadea u uat, ajunge s răiasc o mulime de iei, neoridigene, în simbioă cu ciioii (i ă s mai poat poesa, anci când ar caul). Nu rebuie oui ignora fapulcă la originea acesor iei mlipl i a muliplelo interpe-

    ăi propuse se a o sigură surs scriiorl însui, c po-priile sale gâdri i c proiectul caei aparine. Accesul laaceasă sus nu e uo; scriiorl u mai ese de faă pen-ru a ne eplica în ecae moment ieniile lui efecie Dealfel, ar el u maror iepoabil al ieii sale, al gândi-lo sale inime Imagiea pe care neo facem despre noi în-ine poar i ea ca orice imagin pecea imaginali.Toui, scriiorl ese sucie de aproape d eul său, maiaproape oricum decâ iiorii i criticii lui, pn a aea epul la cuân i posibiliaea de ai apa popriile opiuni

    La pima edee, nimic mai noal decâ să căutm pr-

    sonaliaea unui aor în opea pe cae a prodso. ns acsransfer de pesonaliae e depare de a omplt i inal-ea. Opea un amestc e sine i de ceilali, de senimenei de clie, de demes sincr i de ree gaa fabicae. An-sambll depăee ineniile sciiolui cu aâ mai mul cucâ e spus nei aiei de priiri. nde să gsim pe cri-ior în aces amagam Ese ou eseial s încercm sdistingem ceea ce îi aparine cu adea d ceea ce îi maipui caaceisic. Documee cea mai pesoale ne po

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    23/284

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    24/284

    24 ERNE

    care se pere eac atuc când trebie, nludiil mrisice oul espir aerul d odil agn întrgi par aacue pen a jucae pe scen; persnajl îi dau replica

    act ca la eatru D se pae c Anglia spuse moru p on s Şi sia zise colonell, încrnând tribil sprân-

    cenle Ş Olanda zise consilirl âd Dumnezeu a a Danemarca dazilor oser

    r Balenk Saem cu ietare, strg Dean odri, nu eist d

    câ o ar da de Dumneze, aceasa e Scoia![ se pae a d bnsim, zise ri Baldnak

    Abil, spse colonell ako Iscusi, se ean Harald iret, spuse acque ansen Tipic eglz, spuse maiorl Donlla

    Blestema cal feat care nea lsat e ibelite lamj loc de drm zse unul

    Bleema s care nea rsa în plin câmp replic all

    Şi chiar acum când încep s sennce adugal rilea

    Din frcie, cocrl osr e aat doa prupoimâine obse al parle

    De la Păân la Lnă, cloria coidera a cea maianicpaoae i, în coecin, lua foare seros ese, im

     tâmp eobute (Sas dessus desous) c I I [uca Boa adus ote ctee d ues Vee ecum ş ttue uno c scse de eaş utor, neubcte încă î mb romn n ed]

    Insua cu ce, ma ate, ca.

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    25/284

    EATRU ŞI GEOGRAFA 25

    potri, ea mai aropiaă de maniera odeillui, scrs peu on de seli uoar i presra cu absurdii i obede dh are par a conaice impotana mii Tri perso-

    naje s lasă aârli înun obu, pe post de a de un,r să arate ca mai mi nelini în faa posibilii (ariudinii ) de a se olaila din primul momen sa de as drobi de solul lunar, i r s se gândeasc un singr mo-ment la o soluie de reînoarcere Seamnă mai rând cu glmă Debaerea inic ia o ur halie sub ba-

    gheta pitoreslu Michel Ardan Arenel mule iconingătoar defaoabile esenei unei amosfere lu-nare conduc naepta la concluia c aceasa ar rebui to-ui s eiste, mcar în il adânci ale saeliului Şi replicilese înlăn uie dup cum mea

    In orice ca, nar sica s ă luai msuri de pree-dere, indcă aerul acesta a erem de rara O, dragl meu dmn, orcum a ajnge penr sin-

    g om; alminteri, o da aa acolo sus, oi încerca să1economisesc câ mi bine i s n respir decâ la ocaii

    Dar, în sri, pesupunâd c oae diculăile or reolae, oae obsacolel înlurae, adunâd oae a-sele aorabil, i admiând c ei ajunge înrg i snăospe Lă, cum ei noarc de acolo

    Nu mă i înoarc

    Pe scen, asemenea replic a sâit hohoe de râs Oaerosul umorlui ese acela de a face s eac iia ma o,sau, dmpoi, ia do alibi pent mor ele doulcuri sunt în gal msur juscae i complmenare

    A doua pasiune gogaa, cu para sa aplicaă, clori-ile ules Vee ado s călătorească s cloeasc efeci(oi, cu o aume moderaie) , s cloreasc pe ha, s

    De a mât a u, XX

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    26/284

    2 ES VERN

    clăoreasc ciid, s cloreasc scriid În legur cucăloriile reale ale acsi mae călo imagiar, au circu-lat dou legede, ambele la fe de nadevra uls Ve

    nar clori icioda; les Vee ar clori norm(iar subiecele şi lear gsi a faa oli) De fapt, i ra-porândue la codiiil epocii, a fos n clor mei"(cae, înrader, şia folosit impresiil e călorie în â-ea romane; în cele mai mule cai, s ispiră toşi dincălătoriil alora)

    ăloriile lui efective încep în 859 (are eja eizeci iuu d ai), âd parcurg desul de repede Anglia şi Scoia;urma 8 Danemarca şi Noregia, şi în 6 SaeleUie (raersarea Alanicului pe Great Ease, viziaaNew Yorkli şi a Niagaei) Prblema lui Jules Vee era d

    a rezolva o conadice îi plăcea s căloreasc, dar îi pl-cea şi s rmân la el acasă ! Ideall lui era s combine celedou feluri e ia, dup modeul eroilor si, aai mereuîn mişcare, da ot impl insalai conforabil precm emoîn submarinul său, sau Robur maina lui zbuoae Şi as-fl scriiorl a îcepu s parcrg mril la bordl propriu-lui iah Santchel 1 în 88, nu mai mu decâ o şalupă;SanMhel l în 87, ceva mai are; în srşi, SntMchel 87, adă vapor d eizeci şi rei de meri lun-gime, cu un echipaj de zece prsone Cu acesa din uă,efecueaz pau croaziere cea diâi, spre Lisabona, Gibral-

    a şi Alger, a doua i reia Maea Nordului şi alica, ain-gând ol lor liofe Anglia, Scoia, lan oa,Olanda, Daemarca, Geania, a para, î sri, în 884,în Medierana, pân în Mala, unis şi Iaia Asfel, priadelând eisajele, proeja tooda de popria cochili"

    el mai ml dine cloriile îpui de Jules Vse desşoară îs sric pe hară, c ajorul lcrărior degeograe precum monmenala ovelle Gographenersele a li Elis Reus 9 olm apă r 875

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    27/284

    TEAR Ş GOGAFA 27

    şi 894) şi al rlario de gen, publiae în revise spe-cializae (în priml rând, în Le Tor onde, deseoicia de scriior) ules Vee seamn pin u Paganel,

    geogral enciclopedic din Coiii citnli Grnt, caese pea mâdri c ar pcurs lumea înreagă aşezat înufooliu Regsim la el, a el ca la pesonajl su, o geoga-e livrescă, alcui în principal din nomenclaură şi -merri u înseamn c siiorl rmâne indifre aspecacolul naurii, dar pe dea dreptul subjga d reeaaapoap absracă de punce şi rasee însrise pe i şiîn eciclopedii

    Traseul gegrac e prioriaea asoută: puncl de plecae şi principiul conducor al uuor cinior eieeScriior ialian Edmondo de Amicis, care a sa d vorb

    cu les Ve în 895, se referă la aceas meod (divulga-ă chia de magisr) ca la o curioziae, şi aşa şi ese ! ers fa de ceea ce crdeam, el nu se lasaz în ceceriasupra uei ri dup ce a imagina pesonajele şi aciuneaomanlui care ează să se derleze acolo Dimpoi,se cd mai înâi în meroase lecri istoce şi geogra

    ce privioae la o a sa ala, ca şi cum nar avea alceade cu decâ o desciere eis şi dealiaă personajele,fapele principae şi episoadele romaului apar în impulaceso ecuri

    Lui Robe Sead, ules Vee ia eplica cum a poceda penr a scrie Cinci sâni în blon, prototipl c-oiilor sale eaordiare u balonul îl preocpa, icipoiecul unei aum irigi Era Aica şi atâa o, un ase dea lungul pii celei mai miseioase a conineuluiA scis Cinci tâni în blon ca o povesie aape o ascesiune î balo, ci mi curâd privioae la Aica

    m at dnodana o mare pasiu pnr geogae şi4 dmodo De Amcs, ne vse che ues Vee" ( 1 896 n

    ees, 2

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    28/284

    2 E VERN

    cltorii, şi voiam s fac o descriee romanesc a AfriciiŞi cm aveam ale mijloace smi deplasez clorii priAic decât în balon, inrodus baloul

    Dac am accepa înu oul inerpreaea propus de scriior tânlui su corespodent ialian Mio Turiello, acipara propriuzis lieraă a operei sal ar de mai mică im-poră decâ dimensiea sa geogcă Mi se pa c naivut deloc în aces gen de lcrare scopl spr care tide,deprnderea geograi, descrierea Pmâului Pentr e-care r nouă a ebui s imaginz o pvesire no arac-terele sun secndare, orice ai crede

    raseu comand: cea dinâi regulă a meodologiei ver-niene orespondena VeHetzel co pe depli aceas-ă pioriae, cu dtalii oferite de scriior aspra mncii lui,

    eac în momenele câd concepea o acine sau ala Aămasfel c pnctul de plecare al clor Doec e e leghesu măr nu e pesonaliaea ulbure şi sedcoae cpi-ali Nemo, nici ideea reoluiona a nei revolte împo-a nedreptii; scopl urit era de alt nau exploreaaâncrilor oceanuli sciior ar ptt gândi î acştieeni agiez n pesonaj care, din motive de odin per-sonal sa poliic, a p legurile cu civilizaia; şi, pet a1izola comple i deniiv, îl îchid tn submarin î mij-locul oceanlui" ules Vee procedeaz invers Dup Ai-ca, dup cenrl Pmânului Polul Nord şi Lun, scriiorl,

    în căuare d subiece tai", îi îneap priirile spr ocea,ră s aib veo inrig î mine; uma so invenezea stadil proiecului î augus 86: Pregsc de ase-

    menea Călăora sb ae, iar aele mu i cu mine aran-jm paea mecanic necesar epediiei red c vom folosi

    Robert erad nteu cta, n netins, 90-9 1 .6 ues Vee ctre Mr o Tureo, O e 895 Pero Gondolo

    del va, a coesodnce Vee-Tueo", urope, Ps, m 1980(î contnure Corespodace VeeTureo 5-1 1 6 .

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    29/284

    TEATRUL Ş GEOGFIA 2

    elciciaea, da nu e în sigr" (sunem petru momenîn faa strc ehnic, î cae critrul ecaz de sfa-turile fraelui său, Pal Vee, fost or de main)

    Şi gesaia" romanlui contin (paalel cu ale priece)Trebie s m treac aproap doi ani, pân în maie 868,pen ca ideea ca mare" s vn în srşi în minea scri-iolui:

    Lucre ca urbat Mia veni o bun dee care se deol-ă bine din subiec Trebuie ca acest necnosc s nu mai

    aibă nici o legră cu omenirea de care sa separa Nu maie pe Pământ se lipsşe de Pămân Marea îi de ajuns, dareuie ca marea si izeze toul îmbrăcămnte ş hrană.Nu mai calc nicicând pe un coninen Dear să disparcontineel şi isulele sub un no poop, el ar i la fel, şiv rog s credi c ara lui ar ceva mai bin pusă la puncdcâ ce a lui No

    ed că aceast siaie «absolu» va da mult relif lu-crării

    Pentru moment, domiă înc aspecul eic" Trbuiauînsă eplicae eill volunar pa cu smnii Şi acas-

    priin vaiaele aea s se sucead (voi reveni asu-pra lor) pen a se ajunge î cele di uăla eroul oarecumimpersonal din Doăzec e de leghe sub măr, şi apoila oa ersiune, mai eplici şi integra în istorie, din In-sla msteroasă.

    Mth Sano roman eem de boga rea boga, sa

    zice) în înorsăur de o fell, s naşe pur şi simpl dinrunproiect de roman despr Mediera (alimenta în pare deepediia lui ules Vee pe SantMchel I în Mediteranaoccideală) niial, era vorba de Trl Meterane (primulitlu, roizoriu), în genul romanului precedent, Keraban

    ues Vee ctre PeeJue et, 0 augst 1 866 Corespo-dace, vo 4 1 .8 ues ee ctre Peeues ete 2 8 mat 868 Coespon

    ace, vo 1, 80.

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    30/284

    30 S ERN

    Încăpăânatul care propusese înconjur l Mării egreÎs Meditaa cam prea mar sa dovit potivi pnru un asemenea pacurs liniar Puin câe pin, com-

    bind mişcarea paioică magiară, contele e Monte soşi nenumrae al ingrediene, ules Vee a ajus la foadenitivă a eului, car rămâne un roman al Medieraei,dar mul mai complica decâ sese preăz

    Totul se mleaz pe caraterisicile raselui ales Primaperiadă are o dominană eroic; rasel sun de o iculae emă interiorul Acii, abisul ocanului, cei doi poli,cenl Pătlui, Lua Obsacolle se ivesc în mo obiec-iv nu e prea gr să le imaginzi şi să le înlănui Eroii seadapează eigelor araini Penr a ating iposibill,buie să aplzi la maniaci ară amă, capabili să meargă

    până la capăul lumii (şi chiar mai depae) şi să prieascămoatea în faă (sau să o ignoreze c dsăvârşire) Ee limiaulimă a mpormenului roic Dar, puin câe puin, marile proiec se puizază şi scriiorul ebuie să se descurcec rasee care id s dvină mai curând pioreşi decâ cu ade-văa priculoase călăoii în Scoia sau î ovgia, tururiale Medieranei, ale Mării Negre Geoaa mereu pre-zenă şi impne cadrl naraiunii; dar cum obstaolele naurale nu mai sunt de ajuns, aranjamene de ot felul sunmenie s acopre lacunele Aorul se vede obliga să com-bine inria cu o mai mltă ingeniozia, d tamă să n

    cadă în baaliaeÎnelegi siaia mea faă de public Nu mai am sbiec-e al căror iners să e eraordinar, Balon, Căptan Neoec Trbui deci să înerc să sâesc interesul pin com-binaii [ Eviden, m voi ie meeu şi cât mai srâns po-

    sibil de geograe şi de şiiţă, indc acesa e scopul îtgiiopere; dar, e că mă împinge insincul eatruli, e c în-cerc s atrag şi mai are publicul, îmi propun să dau câ maimult nev omaelor caremi rmân de scis foosind oae

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    31/284

    TARU ŞI GEOGRAFIA 3 1

    mijloacele p care mi le ofer imaginaia în câmpl desle esrâns nde snt bliga s m mişc "

    D fap, nimic nou: era etoda obişnui a scriiorului

    C câţiva ani înaintea scrisorii citae, se eprima la fel îlegtură cu proiectul care a deveni Căpitan a cincisprece an

    După ceam stdiat intns inul Amazonlui (Ameri-ca de Sud), nde gdeam smi plasez aiea, au rnDiclăile nar fos suciente Sun prea mli misio-

    nari Mă reorc la Aica, în paea pe care nam eploataoîncă într itinerariile lui Livingsone şi ale loconentuluiCamon Aoo, voi avea diculăi s dau şi la alii Mfoz să găsesc lucrri noi şi atrăgăoae Obligaia de a nuslăbi în faţa publicului mă fae s rboesc a u egr Dar

    voi rşi, căc nu m gândesc decâ la asa"

    Acesteas uvinele rstie chiar de scriito ea, combi-nai, doina de a ine" pblicl scopul deteină mij-loacele, ci mijloacle nduc neori la soluii d mai înalsmniaţi decâ procedeele puse î lc (iar ules Vee eprml care se entuziasmează de celeţa gselnielo li)

    Intriga, la fel ca eroii, se adapează oilor eigene Ironiai morl, pren din prmul momen, ocupă n loc şi maimare Eroisml cdaz o mai ml în favoarea uor siaţi mdii amse variabl de aeră, melodram şicomdi Cam greu să vezi pe profsorl Lidenbrock de-ranjânduse petr a da ocol Mării eg sau pe îăp

    ţânatul eraban poind sp crul Pmântului Fiecaeraseu c eigenele lui

    9 ules Ve căt Peeues etel, 2 decembre 883 Coes-podace vo III, 202-203

    0 ues Vee căte Peeules ete 9 u 16 ebure 877, Co-respondace, vo I, p 150

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    32/284

    "N-a nventat nc:profetu r voe

    Pe când coa literar îi ra dsl de sczu, Jls Vebenecia, dimpotriv, d o repaie de profe emn de i-vidia Minimalizat, disprit chiar ca scriior, era opleşid o c toul al glorie (pe ar nicicân no dorise), aceeade a preăzu ehnologia viitorlui . Aderatul li loc p-rea a mai puin în literatr ât în mişcarea şiinică a

    epociiSa pea aa, n mul imp în u, n sp-cialis al lieraturilor şi utpiilor ca raţionamnul uopics indica adevrailor cercetoi ştiinţici din domniuleic nele pse sa posibilti p care scriitorii cei in-âi lau imagina; se pae c e mai ales cul lui ules Vee"

    Înruna din ultimle sale ediii, Mcl Larosse îi acor-d lui les Vee două pagini afară de e, sperb ilusrae, nd apar anticipaiil lui tehnologie, cu uorlcomenari Oprele li combin daele şiinice al vre-mii, aracţia necnosutului şi inuiii vizionare El eploa-

    tează sccesi perfoanele viioare ale maşinii c abural indusei oelului sa ale eleciciii d origine nclea,capaciile zborlui aparaelor «mai gele decât aerl>> . . 2

    am desuet acst gen d considraii ! Aszi vieniişia schimbat radial pnul de vdere. P msur e s

    Aexandre Ciornescu, 'Avenr dups Utope e ttratur, Gimard, Pris, 972, p 2 0

    ues Vee, vonare de gne" n ett Laouss ustr, Paris, 2000, pp LXXVLXXV (horstte)

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    33/284

    N-A INNTAT NIIC" ROFET FĂR OIE 33

    înalţ seaua scrioului, steaa sa de profe pleşe Nu esîsă mai puţin adea c rmn, şi în bine ancorat, îopinia public, repuaţia lui de prcursor al celor mai ea-

    ordinare escoperii Vorbeam rece sdenţilor despre incapaciaea omli de a pregura în mod feciv viiol, şiam ps înrebarea Miaţi pea da un singur eemplu sem-nicaiv care ar dovedi conraiul? Rspunsul nu sa lsataşepat ules Vee! (eide) E de altfl un loc comun ace-la e a compara călăoria veiană spr Lnă c programulpollo în amele cazuri, lansae din Florda, zor în julLni (misinea pollo 8, î decembrie 98), recperareîn ocean Jules Vee ar gsi eseţiall solţiilor pe caramericanii aveau s le aplice un scol mai rziu

    Nu era şi pcul de vedre al celui î cază mai mle

    rndri a proesat şi încă energic împoiva eagerrilo privioare la impoanţa şiinţic a operi li atăasupa acesi cesii un agmen ras in lima sa dis-cuţie cu Robe Shrard, în 903

    Era ineviabil s vorbesc d fapul că mle inre inen-ţiil sale tie a deei ienţii deadevărat ncnoa-ea doa Vee ea de acord cu ne în aeas priinţă

    E amabil di paea oamenilor că o spn, zise JulesVee Mă aează, dar de fap, nu e adevra

    Toşi, ules, zise doma Vee, submainele ale Nici o legră ăspuse Vee, când c ma un

    se d rspingee Ba da Ba nu Italienii au inentat submarinu şaizeci de ani

    înainte de a1 crea u pe Nmo şi nava lui Nu nici o leg-ă asl me şi cele ce es pezen Acesea c-

    ţionaz mcac Personajul meu, mo, inc e zanropşi nu doreşe s mai aib dea face cu continenel, îşi e-age foţa motrc, elecriciaea, din mare Eis o baziinţică pen asa, da ind c marea coţine rezee d

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    34/284

    34 E ERNE

    forţă electrcă, la el ca pămnl Dar n s dsoprt ncioda m să se apteze aceas foţ: aşa ă nam inventa nimc

    Foaţia lui les Vee era si litrară şi deloc ştin-ţică Sigur, ra fascna de maşn ca mlţi dntre con-mporani să, ş a cttori înoseb (cea ce ustcăsucsl ţinilor lui ehnologie") , dar nu ava înaasă privnţă nici omptenţă anume Privea aşinilmai rând mitolgc dât ştiinţc (prem conaele luiZola) orivi proprie mărurisri mara ştnţică a ro-manelr ş xăga din ttee d pplariare ş din lu-crăr nlopd:

    Şi uci, n aeaţ da şinţice pe care să v spr-niţ?

    Nci na ă vo spe că nam cut niiodaă sdiişiinţce iar dacă, în cursl ecuior am dat peste mltecui are şia dovedi iliaea

    C aţi put fac ea e aţ c ră studi şin-

    ţ nci n f?- av noro să vin p me nro vrme nd

    esau dcţionare pen toa subectele posibile Mia aunssă găss în dţonar subectu despre care cătam o nfor-maţ, ş gata Dsr, pe parcursul lctor am eras ocanitate de nfoaţi şi după um am spus, am capul pln

    e mici ânur d informaţii şinţice S poat obsea mic joc al scriorulu ş a soţiiDoamna Vee se arăt sensibă la reputaţa şinţcă a so-lu (ar nenta şi submrnu sa am aşa ceva!) , p câdacsa, proupat eclusv de repuaţia lrară, părea enat

    Robert Serard, ne ouvee vite cz Jues Vee" ( 1 903), ntreties, 199200

    4 Robert herard ue Vee sa ve et on trvai racont paruimm" ( 1 94), Entreiens, 9192

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    35/284

    N-AM INENTAT NIMC": PROET FĂRĂ OE 3 5

    să minimalizeze ot c ar risa să aşeze înun plan s-udar unca de sciior Î esenţă, spnea însă adeă-l n invenase, nci nu prvăus nimi E do o legndă

    D fapt, ules Ve ese mr prnre noi în mp cepoca ş ei mai mulţ conemporani a lu s o înepăa-ză, ar imagnea lor se ştrge progrsv Acasa poae da oiluzie opcă les Ve ş nmni all lear prevă-zt şi inenat p oa

    Propun citirlui o să plimbare prn ani 86 85

    perioadă cnd dbează seria Călătorilor etraordinareteva sondae vor deauns pentr a dovedi că toate in-grdienele opere veien ra deja a locul or bine anc-ra în magnarl rem, şi s aspece foa apropiate dceea ce suntem obişuiţ să punem în seama imaginaţii scri-

    iorli Acsta a inteenit stu de puţin în ordina ma-erală a lucrrlor; sa mlţumit să omin să ampliceş să ramaizeze

    A doiea mperu ş îdeosebi ce câţiva an dspr careorbim marceaz o coră socioeconomică şi cluralăSu ai nd Franţa spo mar şoc a moezări

    n şoc încă mai evident şi mai sensibil dec rolţia ndusală c sfoas dea Angia, d înun ip cevamai lung În Franţa, c puţn în medil rban şi a nivelulindusrior şi afacrlor, oul se pne în mişcae şi oul sechmbă Parisl apare ca n simbo al acesei blversărin fe de ctremr se abate aspra oraşlui, ale cărui vechiclădiri s nărie, lăsd în faţa ochilor imaginea deprmanăa uni câmp d ine in acese disrgei ră precedense va naşe noul Paris, modelul modeiăţii urbae Al smbol canall de Suez, srăpuns de Ferinad de Lessps, şinaugurat în 89, ca mai ambiţioasă dinre marie lucră

    ale poci ş o scură" ce a u lumea mai mcă Febune săpnir p Frnţa, febră şiinţică şi ehnologică, fbrăa indusilor şi nsporurilor, feb a afacerilor, efeescenţăar avea să afeceze rofud soceaea mentalităle

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    36/284

    Î n t o a rc e � r i l o r \ d i n cft oria în jul L 1 k,n de yrd. IÎ iu! r u . 1 X6 9)

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    37/284

    Î p noiembri

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    38/284

    3 8 ES ERNE

    Frana celi deal doilea Impri îş desopră şi o misiune vesală, oloizaoa ş ciiliatoare, manifestaă priepedii şi răboaie ndepăr, ceea c nu înrie să timu

    leze în opinia pblică un ineres crescnd penru inrileeoice pnru călători şi eplorări junge să unzărimo mare revisă ilusraă, precum L 'llsaon, penr a apai de cven a două caegoii de magini: maşnle şinavele simbolri ale ndsriei (noa sensibiliate tnolo-gică) şi ale comncaiilor legnd oae colril planeei

    Limitele raiional al timplui şi spaili încep şiele să cedze Snt anii nd preisoria invnată deBocer de ertes câşigă srşit băăl mpoiaconesatarilor deoaă, recul îndpă al omuli capă-ă o amploare nebănuiă Geologii şi paleonologii meg ot

    mai depae pe rl timpului, reconstiuind in ce în ce madealia epocile scesie din istoria Pămnli Dinozauriis insalează în pisaul cltral şi n vor mai părăsi scenaimaginarlui până în zille oasre Louis Fgier, dsinspopularizator, prezină în 8 suma cnoştinlor preis-orice sb till a Terre avant le Dlge Pământul înane Poop), precedând c puin Călăora spre cenrl Pântul ( 84) de Jules Vee, care îi daorază o pae dininfomaie: apropir întără şi prin desnel lui Edouardou, aisul care a ilstra ambel lucrări La Figier repre-zenaii cei mai ilştri ai lumi repilelor, ihzarl şi ple-

    siozal, pozează nişii mul vian, aceleaşi grisun animae îro lpă îndiă Înre lgariare şi aven-ua şiinică diferena e d doa de mişar" schimb,omul peisoic lipseşe in prma versine a Căltore sprecenrl Păântlu ; îşi fac apariia câiva ani mai rziu,î ediia deniivă i 867, sem al unei ezări faă de upersoaj mul imp conesa şi al crui pol nu era încăprea clar (în desenul lui Rio, aces srămoş fosilizat seam- î mod curios c profesor idenbrock care prieşe

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    39/284

    NA INVENA NIC ROFT FĂRĂ VOIE 39

    aiurit!) ric ca, ema ălăoii în inrol" ămân-lui est lansat prn gologie, paleotolgi şi preisieles Ve n fac decâ să mz rnul.

    Cel cnoaş la rndu o revoluţie. Spe 850860,asronoa înrgistrează proges spcaculoase lunete şielscop din ce n c ma ptce şi mai precise, începu-tul foog ei astronomice (ecelnt magini foora c alLnii oin în 853, punrea la pnct a analizei spe-

    rale . . Amana evouţionistă (Chls ain publică în859 Orgnea seclor) conduce logic (dşi nu hi orect)spr npi nvrsalist" a viii ar di pla-nar, n anme coiţii, putea şi bua să nască fome deviaţă, c uau s evolueze, viden pvit legilor o-luiei. Caill larion îşi pblă n 86 prima a,La plurat ds ondes habts (Plutatea ulr ocu-te); aea neptl n todina iee ddicateîn întrg ni oncepi vii" a asrnomiei. est as-tronm ll dcâ iali a ruşit ftiv să propi Păân-ture ceruu (es Terres du ce, ttll nea dntr lcrările

    lui, apăt în 877), ac nu chiar d Pămnt, l in deconşiin contmporanilor De la Pământ a ună primainsiun van în spaţu, datată 865, este un rperlirar şi şiinic izolat (sntem tentai s o privim asfel purşi simpl indcă ceilalţi auor snt mai mul sa mai pin

    utai) . D fap, ri romane asrnomic" apa aprap si-mulan n 865 : lelalte două sn Un Habtant la pla-nte Mas Un octor al planete Marte) de Henri dPavlle ş Voyage Vns Căătore spr Ven) d hilleEyrad ( oice, sar zice, cea mai ambţoase decmesa" călăoe luna a lui uls Vee!) E dovaa neveriable pasiuni pent asronomi mai ales î ariana eionană" coui cereşti priie ca ri" areaşeapă să e coacae"

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    40/284

    l n t \ J i rc ! l'

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    41/284

    N-AM INVENT NIMIC POFTL FĂ OIE 4 1

    Nici misterle oceanelor nu sun o prioriae eană Crea-le acaice monsuoase cunosc o modă în anii 80. E

    mai als perioada vnrii" caracatiţei, a iaginarlui cara-caiţei uriaşe şi devoratoare, avnd ca punct de plecare uepisod real, inns mediaiza (şi evide amplica) Sa pe-ecu la 30 noiembrie 8 , cnd vasu a înlni ocaracaiţă riaşă" în apele din apropiere de Terife Însşicomandanul, locotenentul d vas Bouyer, o descri ală-

    i de un dese foarte conigo) în nuăl din maie 8 al reisei L lsaton 8 picioar de la coadă la capul foă de cio de papagal, conju d op bţe de cincipn la şase picioare lungime aspecl să tibil, cloarea de un roş încis ochii alaşrivri a măima ni

    fi nţişarea acesui giganic embrion e respingăoa-r şi umpliă" oncluzia Nu, marea n şia sps ultimulcuvn ea ţine în reze pogenitri al unor rase dispă-e sau fabric monşri inediţi în creuzetul su pe

    Pus n vnţ de acst fap divers, aracai aingeu neaştptat stat lerar, graţe mai îti, romanli luiictor go aen r ( 8), şi apoi clor Douăzece e lghe sb mr de ules ee 89)

    Mecanismul e şor de deslşit Ştiinţa începe săi in-resez pe scriiori ; oşi, ei nu se inspir direc de la srs,ci mai curnd din lurări secndae de lgarizar, sau di

    infoaţiile mai ml sau mai pţin seaionale vehiclaede periodice ulgarizaea şiinţic se bcur deja de auo-iae sar puea spune c apare brsc la mij lol seco-lui al XIXlea; în ranţa, şi penr a ne limia la domenilasronomie i şi vieţ ii eaeresre, Conorbr espre

    F Bouyer, Pue gnt das es eux de Te, L /usta-to matie 82, . 1 39-1 40 Dere mioogi ccei, icusiv a Victor ugo şi ue Vee, vezi ucrarea cic u oge Caios,a Peure Essa sur a logique de 'imagaie, s 973

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    42/284

    Cc;-t u

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    43/284

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    44/284

    44 LE ERNEcenl ăântl; nepotl se neşe leis (, la ulese) Ei caă, pe lg pol, o vastă depresie care aconduc spe luma suberan Depae, în nord, mrea po

    lară se eliberează de gheţuri şi clima se îblâzeş; polule suont de un mune înal descrer amintidue pe celedin Hateas Se coboar spr o vast înidere sberan"cre, a George Sand, e o lume pr de crisa oicidenţe Poae Trebuie orcum preciza că eul lui GeorgeSand lozoc, liric, romanic e depae de formula

    veiană Contrasl nu face îns dec să pnă şi mai areîn evidentă elemenele comnen schimb, Doăzec e e leghe sb ăr se leag

    de George Sand înro manieră mai eplici şi mai bine do-cumena In doă rândri, în ieiurile acordae, ulese şi rcnosct deschis daoria

    Sunt daor li George Sand c unul din sccesele melede public a îndemna s scr Doăzec e e leghes ăr eaz tetul nei scrsoi p cae scriioareaia aesao 85, und gueaz oea az Spercă în curnd ne veţi conduce n adncimil mărilor şi că văveţi pne personaele s călorească în acele aparae de scndare pe care şiinţa şi imaginaţia dumneavoasr îşi popeie să l perfectionez

    ncă o dat, Jle Ve depae de miera romanicşi senimenal a lui Gorge Sd El inveneaz gen me-riul îi rvine pe deplin Dar, ca orce inentaor, nu e singuEpimă, mai bin ca alţii, îro fomă înhegată şi deeniă clasică, eanai de teme de larg circulaţie prinre

    Geoe Sand Lura Voyage dans e cst" Revue d D ondes, 1 864, 1 nare, pp. 5-0 5 ure 265-30 . Cu rvre acest subec, ve artcou u Smoe ee Deux voyges nttque en 1864 Laura de Gorge Sd et e Voyage au cete de a

    Tee de ues Ve", ommage Geoe Sad Pubcatons de acut des ettres et scences humanes de nvert de Grenobe, 1 969, 1 01 14 .

    8 Adohe Brsson, ue ee" ( 899, tetens, 38

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    45/284

    N-A INENTAT NIIC" ROFETL FĂRĂ OIE 45contemporani aerial vorbind, nu invntaă mare luc.Ienţia sa e pr litear maie pe e ar ultiml soconrazică, el, care sa tt aâa reme penru aşi face ac-

    cepat saul de scriior (şi nicidecum n sa de saansau de ienao)În prima sa călătorie exraorinaă, Cnc săptămân în

    baon, ules Vee japune două tem de aalitate Pr-ma este ca a plorărilor acane în plină desşrar, şicu deosebire căuarea ioelor Nilli (umân trasele

    lui Buton şi Spee, 855857, şi al li Spke şi Gran, 86 83) . ea dea oua ijlocl imagina pentru asuola Africa se inspiră din voga ascnsiunilr în ba-lon care atinsese puncul culminant. Sbiectul acesa îl pre-ocpa pe scriior încă d la prmle li încercri literare.Publicase eja, î 85 , poestirea O ramă în aer (reluaă

    şi reimprimaă în 874), în car se ara foate bine infor-ma cu prvire la problemele ehnic al zborul n alonşi nu mai puţin în ce priveşe istoria ascensiunilor cstease înmlţsc în deceniul 850 860; alonul devin aroap n prsonaj" monden, foae peen n juale prin otfll d esene şi caricaturi Soseşt momenl Nadar sur-

    prnăorl li Touachon, zis Nadar (8090), fotograf, desenaor şi, de la u anumit moment . . aeronaut El reşeşe în 858 eident, di nacela balonuli ele

    9 Acee asceniui pot uărie î ei întrun amu şi xovoum, urare oetivă a mai mutor aeroauţi i eo Jame Gai

    cer, Camie ammion, de oviee ş Gaon Tiander, , Par, 1 870. G Tisander, n ntre mari m enavigaţiei c parate mi uşoare decât ae, a pubicat ma ârziu ofore tiă rezentre istorică a Navgaion arienne, Pari, 188. Oisri paraă a mijoaceor mi uşoare ş mai re decâ ae, a Mde noy, Arostaton Aation, Par, 1 9 1 1

    0 ere Ndar: e Priet ş i Antoiee Diser, Nada Aand

    Coi, Paris, 1966 ernois Bory, Phiie gu şi eaacques PouetAamgy Nadar A ubschmid, Prs 979 Coresondena eeNadr este ubicat în Buei de a Soct Jues Vee,nr 97, 1 99 1 . 8- 19

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    46/284

    JLES VERN

    dinâi fotograi aeriene Şi ai remarcat vo ascensi-nil l îrun balon imes, numt pe drpt uvât Ural(Le Gant), îne 83 şi 85. Prc se vde, ules Vee

    n invat balonl, dup cum na inventat nii ioarelNiluli (dar folosind cele do tme, a scris n ecelen ro-man, nu mai pin prezen n imaginarl nostr dect ba-oanele sau csul marlu viu african)!

    Nadar ava însă al idee în minte. El se ocupa d ba-

    loan, dar nava mar respect pentr ele. L exploata înspectacole desina mareli pblic pentr a aduna fonduriîn benciul unei caze u ol diferite redea, cu pasiu-n, în viitol aparatelor ma grel dcât ael, are vor srşiprin a detrona solia provizorie a balonului mai şor dcât arl. Pnr aşi susine convingerea, publică 865

    o broşur c itl prooaor, e rot au vo o de cvie însemnând Drtul la zbor, da şi Dretu a furt) ; aero-nau, Nadar es şi pin anarhist ! Îl vdem şi pe Vicor Hgopasionâdse de aea problemă omps deja unpm Plen el (în 8 859) p ema cceririi aerlui,

    şi iaă că în 84 îi aesează o scrisoare etuias lui Na-dar în care proclamă navigaia aerian se înelge, în ariana ai gru decâ aerul ept preludi la dsinareafronerelor şi riuml libeăii şi democraiei în ntreagalme (avionul ca mesager al păcii şi ncării lumi eo oml desul de eceă î epoc rboil aria aeas in cea mai târzu)

    s fondaă în 863 (de căre Nadar, Gabriel de La Landell şi Gusav de Ponton d mcou) o Soietate de în-rajare a navigaţiei aeriene prin apara mai grle decaerl, care ediează o revisă, L Aronate, având banda d

    crsoare u Vctor go, pubcată în L Revue de Paris( 1 9 1 0 - 1 9 1 1 ) rg etras a en Prnet ş Antonee asser ada, 1 5 6 - 6 1 .

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    47/284

    d. In blon s u p11 � J (d Chm nu

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    48/284

    48 LE ERNEilu ilsaă de Gusae Dor cu un dsen rprentândaproimatv un elicopter Uii se distra abricând spalifere", mici jucării pse în mşcare de n mecanism, un fel

    d elicopere în miniaură, are euşeau să s înalţe la doisa trei meri (iată, treaba nciona! ) n imaginar, oae seamestecau balonl ( discrdita de nii, dar deocamdaă sin-gul are bura avionl sa elicopel (ncă în sadiu deproiec) şi ălătoria erateresă am ( 8 9 879), nldin cariaurişii renmi ai vremi , îl repreenta pe Nadarpoind în spaţiu balonl li spre Lnă 2 les Ve,şi l, îl asociaă pe Nadar, îtrun fl sa altl, unei tripleseri de proiece prente în romanele sale balonl, elcop-terl" şi călăoria spre Lnă (Ardan, călăol lnar, n eall decâ Nadar cu toul rasparent sb anagrama n-

    mli , preenând aceaşi emperament şi acelaşi cip)Scriiol era convins că viol aparţinea aparatelo magrele decâ ael (n era ideea li, însă sa oriea corecînro vreme când solţia n era dloc evidenă Sa însrisd altfel Socieatea de curaje " a lui Nadar şi a prie-tnilor acstia Ş el car pbliă î ecmbrie 863, înLe Mse es famlles un aicol priior la perfomaneleaeronaic ale li Nadar, , ,A propos «Gant»" (În legă-tură cu «Uriaşl»" dja un Jles Vee rnmi ca spe-ialist" al călăoriilor în balon Remarcă aici prfecţionărilsusepbile să amelioree prfoanel baloanelor, dar sr-

    şşe prin a opta, a şi Nadar, pn principil mai greudecâ ael", cu referire directă la experimenele lui La Lan-delle ş Ponon dAmcort. iâdu ot pe Nadar, scrii-tol îşi însuşeşte dia prienuli să o ceea ce posibil se va înpt."

    L ustrato, 9 anure 1 864, 29 Jues ee propos du Gant", Le Muse es famlles, deceme 1 863 , reuat Jues Vee. Ttes oubls, prezentate rncsLacssin Unon gnrae ddtons Pars 1979, 97-101 .

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    49/284

    r i e t l m r� u d o p kr L' l abur a b u l . a L ( i to n

    Ts : n cr, 1(l a 'i.

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    50/284

    . 1 t lro \ f u i

    R()hur, : p l a t de po u pcdn

    ( d d Bn . Hh ur ( 'u ·citol, X X

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    51/284

    ] j q •

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    52/284

    52 J VERNEŞi totuşi va ai re un sf de va naint le

    Ve săşi materializee opuna înuna din călătoil saletraordnare Robur Cucertol aeaă din 886, ş Alba

    trou li samăă destul d in proiel mrelui li-copter abur, aribut l La Landlle Nu n propunem săminimaliză mertul sriitorului; dsputa dinte l douăbre era mai erbn ca oricând ( e car ceia aciunii ro-manuli) iar vitoria avonlui, deşi apopiată ncă nu s

    dises (âţa ani mai târzu, . G. Wells, anicipatorl"prin xelnţ, oninua să i înre cele două soli ) Nust nsă ma pin advăra că Jules Ve ractalizazăproect dja păşite pin timp nante d nceprileviaii real ir apara s nu samănă delo a cva s zoar avăra La Lanlle imaginas un fel

    amai zuroa iensi moes, având douăatrge", a prevut c pa lie Jules V şi apli-ă mtoa favort, amplcaea, şi astfel apare o deăaănavă (foa asmănăoar ni vapor), lungă d trici t, lară de p, şi disând d reiz şi şapt a-

    tar, eare cu oă li, o maşinăr ma mut molo-giă dcât teologiă Ca ş alt maşini minunat imaginae Jls Ve (sau ieşite din fanzia onmporanilor să),aparatul li Robur se ps în mişcar de leiita, forţăa părea epocă agentl ersal al viiol Jles eeştia pra ine ă bizarl li aparat avea puin şans de a

    zbra altfl decât în imaginaţi Romanul ra cât s poade faneist", mărtursea el itoruli, şi, grjliu, adăuga:Nu vă stuiesc să urcaţi nro astfl de maşină" recau-ie cu otul inutilă; oricum maşina nu sa rdca d la sol )Şi pe aceeaşi emă: spr problma navigaţie aeriene,

    ese depae de a rezolva, inclusiv de Robur uceritorl,4 ues Vee către Pieeus etze, 2 febare 885 şi 1 9 mai

    1885 , Coresodace, v. , 29 şi 287

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    53/284

    Subma r i n l pecuso ulsl(d d \. avoL ai )

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    54/284

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    55/284

    N-AM INENA NIIC": PROFETL FĂR VOIE 55

    mă pui crede Înre fanee ş realiate o prăpasti" (aceste cnt, scs 897, lasă să se trvadă u iosscepcism, cu numai câiva ani înainea înpurilor avia

    ii reale; în orce ca, nimic profetic" îno asemna ai-tdne!)Cealală famoasă invene viană, submarnul, nu era

    nc ea o prmieră Dpă ma vechle înercări al l -ton la 800) ş al ganl Wile Bar (îne 85 şi 858) , do anei, căpianl de fregaă Bourgos şi in-gnrul Brn, avau să consruiască, îe 860 ş 863, LePlonger, primul sumarin de dimensin apriabil (pestepatrueci de mri lungme şi şase meri lărgim); avea şin pnen" u are să lovească vasel inamic s lina deplutre Nici aii Jles Ve na inenat prea mul; u-

    tils, submarinul căpianulu Nemo, est dsir mai mare(şapezeci de mei lungime op metri lărgim) mai onfor-abl ş mlt ma ecen (propuls s înlg d lc-iae) Prioriaea lterară, de asmna ni aparin luils Vee; mil Sovesr ( 806 854) n moe telq 'il ser ue cr v , 846), lucrar pars unos-

    cută d Jls Ve pne în scenă sumarine are străbatmările E drept ă nu rau prvăut pentr ai, ni pnrmâne, c pntru anul 00

    â despr smiludinle programlor spaale vean şameric, el sun fortuit ş oricum nu privs snialul

    Tnl riaş şi obul epedia spre Lună nu erau şi n pu-ea proice ehnologie, i doar arii lterare Aeas-ă meodologi poa apropaă d o al uă thnologcăa epoci şi anume tunl uriş şi el, un fel d prsonaj"al anlor 860, la fel a alonul sau aracaa Războiul de

    ues Vee către Mro ureo, 5 ma 1 897, CorespondaceVeeTurieo, 123 .

    mos dese a acestui submn în traton, 4 mai 8, 320

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    56/284

    Tunr i l e g a n t i c e : co l l Armsog ţ ld-�

    pu, e Fx/ i Ld

    ( Ch [, '1/.a, 2 1 X(>2 )

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    57/284

    N-AM INENAT NIMC": PROT F OIE 57secesune dn Saele Unie ( 8 85) a aut un ipactconsderabl aspra perfecţionări ehnologe mliare, îprml rând a artlerie unuri o mai mar şi mai puer-

    ce În L 'Ilstration, unrle sn oniprezene, inclusiv îro sere de mci desen umoristice al lui ham peema gigantsmlu lor (se ede, de pildă, coloana Vendme parzec şi pa d meri ransfoaă n Înco daă, ules Vee na av dec să amplice dimensun-le ş să crească pshoza obsesivă a arlerişilor, şi olum-adul l a prns conur, perforat în âcă, p o adncmede nouă sue de pcoare (rei sue de meri) ş cu un damer de nouă picoare

    Dacă rem eapăra o anicipaţie efectivă, ma bineeam adresa lui Achille Eyrad ş Clăoriei spre Vens

    apăruă în acelaş an, 85, c Căltoria spre Ln Apa-ratul imagna de Eyrad ncţonează pe prnpiul rahe-e, îro manră de alfel cu oul faeză; dar, celpuţn, rachea aicipează o ide mai consrcivă dcnul şi obuzul Ae însă vreo mporanţă Nu bzul luiles Ve se preă ma ne dc racheta l Eyra,

    ci capaciaea sa de ransgurare l erară Ac forţa luiules Ve, ş ncidecm în compeeele lu ehnologicăuarea c orice preţ a prorăţilor eiene duce une-

    ori la concluzii curoase În Casell in Carpai ( 89),scriorl ar imagnat cinemaograa, ba char ele-zunea (ichel Srres E cea dâi magie de televzie" ) Să vedem despre ce vorba şi să judec ecarePenru a o reîna pe câtăreaţa Silla, moară sbi înimpul unu spacol , baronl de Gorz combnă înregis-răr foograce (nimc ined harles ros obinuse î 878 breveul fonogralu pe care Edison aea s1 per-

    fecţonee, nvenţe dea eploataă de les Vee, promp, 'ustato, 12 iuie 1862, 28. 8 Miche ees o ct, 54

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    58/284

    5 8 JE ERN

    în Uiitoarele aventri ale uni chinez, 879) cu un por-tret n picioare, ărime naurală, al defunctei, a cărei ima-gine era reluaă şi pusă să se mişe prinrun jc de oglinzi

    De meniona că eperimetele care aveau să ducă pescia ai la invenarea cinematografului (de cătr fraiiLumire, în 896) erau deja în crs, şi nimic nu 1ar îm-pidica p scriior să l folosească ât despr telviziune,cea adeărată" numiă telefooscop", o ntlnim dja laRobida ules Vee se mulţumee cu un procdeu abso-l pueril Nu mai pueril , de fapt, dec tunul i ouzul pen-tru a ajunge pe Lună Tol se prezină puin aiv în utilizareaeiaă a ineniilor şi maşinilor E farmecul lui!

    e să mai spunem de consruciile u toul fanezise,preum lefanul de oel din Casa c abri ( 880), are

    serveşe în egală măsură penr loui, ca forăreaă şi camijloc de transpor, capabi l să pluească pe apă şi să sră-baă cel mai accidenat eren Sau al doilea aparat al in-ginelui Robur (Stăânl luii, 904), sineză e automobil,aion şi submarin Sau Insa c elice ( 895), proieculsău cel mai ambiţios insulă de dimensiuni onsidera-bile, cuă di oţel, şi car se deplasează, ca un ransa-lanic, de la un capăt la alul al Pacicului

    Maşinile vine, uneori mai mul sau mai puin apro-piae de soliil reale alteori c otul diferi nu sunt proiece ehnologice, ci omponenele unui is, şi, mai precis,

    foare adesea, mloace de eadare Abiliaea scriior-lui consă în fapul că le alăură înodeauna un osar eh-nic" amăgitor, rept garanie d fezabilitate Astfel, în jurlInslei c elice xisă o înreagă corespondenţ cu aelesău Paul ( eperul lui în domeniu) în legăură cu amenajar şi cţionarea acesei improbabile cţiuni mecaniceŞi iaă rezulaul (după o scrisoare adresaă lui Hezelul) :raele meu Paul a citit corecturile şi mi lea înapoia cureiziril propuse di puc de edere mecanic şi au

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    59/284

    N-AM NENTA NIMC": PROETL FĂ OI 59ic Am cu credibilă pe c cu ptinţă acastă maşinăd necrezu

    Bine zis : n realul îl preoupă pe les Ve, i apa-

    renţa realităţii Iar aceasa nu e adesea dec abila traes-ire a ceea c de fap nu prea are şanse să advărat

    ues Vee căre Louisules etzel, 23 octombrie 1 894 Cresodace bs, vo 22-213

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    60/284

    I L ! les Vrnc n-a ven1at

    l v i 7 î u n , i n

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    61/284

    Fanteze cu ms

    Avm dja o pmă concluzie: hnologia ,eală" nu stdatoare c nmic li ules Ve, nici u cea ma mică su-gesti; n shmb, ehnologia imagnară, reveria" ehnolo-gică, daorează mle reuşi memoabile Dar şi sub acstaspec Juls Ve s araă etrem de pruden Tehnologianle so consume modera, ră să foz nota Se ved

    bn um stau lcrurle, dacă mparăm cu unul sa alldintr confrai, pe care ştiina u inntl ei posibiliipar si mbăat da bnlea

    Doe de a nant de ules V, mil Souvesreeloatase inens tema ehnoloiă n ea care va Ni-

    mi n lipseşt: rur şi căi ferae suberane, comunaiiulrarapid (câteva ore per a săba luma de la un ca-pă la alu), sbmarine, oraşe pluitoare, ndusialzar neces şi aşa mai depare â dspr disipoli l lesVee, are să le e pe plac ma crd prea plnul" decâmaiera isreă a magisrului Alb Rob da ( 8489)

    dă tonl cu Secoll X (e ngtie sicle, 883) şi aţaelectrică (a e lectriqe, 89) Scrior ş desenator, nraează nii o pagiă ş nci n desen penr a nşa oişi noi nven: elevziuna e la ot pasul, aparaele zbură-oare umplu cel, iar ubrile exres rn care călăori sun

    aruca cu o vieză ameţoare) brăzdează pămâtul ş secndă până n abisl oceanelor Ma mul că n aceasălume hiperehnologzaă, clma e maniplaă dpă oie (Sahara plouă abude ar geaia ropic a lua locl

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    62/284

    JE VERNE

    dunelor), un continnt articial e pe cale să se nască în mijlol Pacli nnd şi îglobâd isulele polineiene, şi,pnu a nununa eul proiect, Luna e bligată să se apro-

    pi d Pământ (eviden, prn forţa elcciăţii) Aceaşi ma-nevră c Luna la dr aurie, colaboraor şi discipol al luiuls Vee, în Nafraiaii in spaţiu (Les Nafrags del 'espace, 888); era, pese, mai ecient (şi u siurană masptaculos să aagi Luna şi so ancorezi d Pămân decâs mergi până acolo Pe de altă pare, Robida îşi propnen studi social cum va reacţiona omenirea la aceasă ava-lnş de invenii şi la schimbarea radicală a condiiilor deviaă (n prea bine după părerea lui)

    Tehnologia de vârf invadează înegul sisem solareorges Le Faure şi He de Gy prezin abloul com-

    plet în Aventrile traorinare ale nui savant rs (LesAventres extraorinaires d 'un savant rsse, paru volme, 889 89), foarte veiene" de almintri Dublă lansarespre Lună şi planee : c tnul şi obul, şi, în paralel ape-lândse la un vulcan în erpţie (ltima meodă sugerată înDe la Păân la Lă ca evenală soli de înoarcere)Dpă care uează mrea delare, în lumea lunară, în lumeamariană, a celor mai rioas apliaţii şiinice şi ehnologe (asfel , pe Marte, insl zburătoare, mlt mai îndrz-nee deâ veiana inslă cu elie)

    ules Vee apare ca n înţelep răăci în vacaul unei

    hese tehnologic şi se Fond limiele imposi-billui, H G Wells va încununa aceasă endinţă călătoriiî timp, războaie înr lmi, manipulări bilogice la discre-ţie înreg universul pea recut, şi oml o daă cu elules Vee n sa arncat îno asfel de compeiţie, ar pierd d la bun începu Prea departe penr el şi întro di-recţie pe care no aprecia Nu ărea să reineneze lumea

    Spre deosebire de imaginal celorlalţi, proiecl său ehnologic rămânea preponderen individual Maşinile li n

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    63/284

    I m a gi ne d a n u l la prcuso al ui . us V( f m l Souvcstr f \? Pa , X4

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    64/284

    Tu x p re s . m i l o v l � g a de rnrt l Roh 1da

    > i Mich l Vem ( \ lbc R b id '" ngli

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    65/284

    Luna t g,-1dcau ar ma i p t � o e J P

    b / \i<

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    66/284

    JE ERNE

    sunt onpue pent a shimba condia nii l nannă o soitat dferită, o inţă mană irt nouătapă storiă Sunt ps n sljba o proi limtat of-

    ni invid sa or omtă rsns apaci spo-rit n aţiona aspra mediuli nonjrător, u acntspial omuncai, confo ş o neagă popl de s-gii iolaionst Decât să reconsiască luma, Jules Veprfră să gă de ea şi să se iolee cât ai eient graiomi thlogiei

    Lipss apo la apel două catgorii prsonaj oartnăgit n ocă: etrareştri şi spiriel

    Eatreştrii capătă o mai mltă impotană ea lun-l eli dea doa jumătăi a seolli al Xla Sele-niţii ra n dln, dar cota planei Mat parţi şi a li

    ns, reştea spectalos Descoperirea aşislor analmaien" (e ă Schiapelli în 877) şi nterprtar lor(d căt Privl Lowell: Mars, 89; Mars ad ts Canals1906 rt onsrcii articiale, astând xistn m-inilor (aarent mai voluai decât umanitat trstră) do-vs n soi d fascnaie ercitată de plta roş Saăut tât d şor n apcana canallor tocmai indcă s do-r să s ra omniril" xatres ş d prfrinn xstn unor vcini apropiai, u să s in vn-tal ntact Carira presigioasă ş inna noailă a Flarion se nscriu în aceasă ăutar aap os-

    sivă a lilalt", a uni celălalt" aat dinolo limitlplti noasÎn ast ntx norşte romanul astronom" Mo-

    dll să lasi: De a Pământ a ună. Curios moel to-tuşi : romanele astronomice eiene sunt singurel absolsinurel care nu pun n scenă atrştri Ceilali atori

    Cu rvre la ezenţa exttereşto în ştţa ş teratura ecou al XXlea, vez Lucan a, L 'xporaion imagiire de 'espace,La couvete, Par 1987

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    67/284

    FNEZIE CU RĂ 7

    fa aa a lae, ş â e poat loi ae-vr la ăi xpdiz roi în pu r ă l aipoiaa a va mai l â au ma-

    al oomi! Jl V v iuaa oânoul pari i oo Luna n o oboarp Aa ai l air p o par înoareap mân p l pat, pun pă ori poibili-t ona vnualii ni . Prvn pat, ă-lo u o ni onln p jua vziă

    lu p p fa n piru n înri,au o pra zri ur ilminriprovoa xplozia nui ol mri păr înra ip r. az onl riiorlui S fo o ilzi o răir a privlor o nlăori opiă?na rmn ră răpun Srio lir prin atura

    proi mă pnă l uiml ii l mnai ov pn câ ml oamn in auvlor

    lmaion re ri z v p upo p pla nu a ira u Jle la vaonproiil pr L" pun l nAstm ură (Astrom uae 1 ) dar ra ai ăo pi cr n mă nu iauzri p lni i n nau u n o nfoa u pri-vir l i"3. oriv l lion înprnzi o a-mna lor înuni pji plit i ă nu acini nou n i ii ra la por'. Pn- lion clia prorului ra puta d iuiii uxra Aronoml oninua ra î poibilita- un vi lunr at vul p aa inviziilă atu au n il lui adâni. Daă aşa eprima n

    În j Lni, a X al le Flamarn, Astonomie popire, Par 881 1 8 3 Call Flmarn, Les onds imaginire et e mode e,

    Par, eţa 5 (rma edţe, 1 8) , 79

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    68/284

    8 JLES VERNE

    ilustr savan ş vulgarizator să mai pri d la sr-itori, aai mre î ăuarea unor stuiiită!

    O u Hector Seadac sititulat Căăto ş ave-

    tur î uea soară (877), Jls V oun un ulim şideisiv re plulităţii lumilor loit" D a s lsdLuna dopare, ăpial Sea şi sitoii săi sat în-regul ssm lantar şi s apropi d antl onsiderat deoseir prlne deoltri viii Rultatul n V-

    nusenii, mrnii n da nii un smn d ia, doar omullră liniştea prondă a Unvrli În ralita, HctorSevadac propun n fl de uop atersr, dar aeas-ta n opa ouiorilor lorll plant i a oamnilornoştr, smlşi de p ământ în rma un adn osmşi oliga să tiasă un p p plant rovior Ga-!a şi să se organizze soieta aptul ă până şi însaţiu, la zi d milioae d kilomtri d Pămâ JlsVee reonsşte o omuntat d tip asolt trs on-situie doada indisutailă uni pror a nu mrgdinolo de uman Prnre plane l n a âtuşi d pin

    in difrie şi utpii işit din omn i mru aleaşisolii d izolar", ş nimi mai mlt

    Cm prodaz ilal sritori splai n lătoriosm? Lari, în Naugţ d spaţu dar-ă p ă und dsoperă inl uni ăvhi ivilaţii

    (ipoteza uni Lni lipse astăzi d vi dar d viaa anorit ândva avnsată şi în D a Pmt a uă; însăJls V, spr doseir d onurnl" său s freştsă vri id) impn şada olui ă aas-ă lum oaă în przen are est Luna vut louo;

    iar aeşti louiori rau arhiei, ingin rtişti nompa-rali" (a să nu mi spunm ă msra mtri ! )

    5 Adr Laure, g de espace Par, 188, p 128-129

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    69/284

    FNEZIE U MS 69

    n lt roman lunar care nepe înro manieră foart ver-nină st semnat cu psudnimul (bin adaptat subictu-li) Pirr d Slnes: um necunosct Doi ai e uă

    (n mone inconnu De ans sur a Lune, 1 86) Atorlîş cunoaşt explicit datoria: romanl e dicat lui ules şi folosşt ca mij lo e prpulsie, ră ea mai micămoar, Columbiaul" ş buul car îi nspos ând-a p rii veieni Însă, înă o ată, se coboară pe Lun, s descopră întro ensă cavitate sberană şi p ţăr-mril unui fel e eiteran (altă solţie vi, insp-rată in Călătorie sre cetru Pământui), o lume oarteevlată amen asemănători noi, are locuiseră n vre-mril d demult la suprafaţă

    O ată cu Le Fare şi ragny, şi venturile extraor-

    dinare ae unui savant us, sintea e perfectă într les şi Flammarion Pod personaje şi atmoseră dfră veiană, pluralitate a lumilor loite" de inspiraţeaioniană Întâlnim faă xtterestră de oplşi-toe bogă şi viete sele venusieni, mrcrini marn (aştia din uă, npaţi şi foe evluaţi inteletual)

    In srşit clamă Flaaron (are prefaţează romanul),iată un roman ştiinţi bazat n ntregie pe asonomie"P stronomia li, s nţelege!

    Cât dspre Wells, marienii (Războil lmilor, 197) şislenini lui (Primii oameni pe ună, 90 ) vor inagralitratura modeă de sciencection, gen car reză unlo privilegiat traterştrilor ş confruntării lor în inesa în ră cu omnirea

    Cm aeeaşi poeste şi n interiorul Pămntului afa-ra ouli fosil descoperit d profesorl Lidenbrock, călă-orilor li se pare că văd un uriaş pstr" preistoric Episoul

    rămne nelămrit, întocmai pisajlui zărit pe faţa ascunsă6 G Le Fure şi de Grg, Avtur taodaes d 'un a

    vn rsse, vo , a, 1 889, V

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    70/284

    70 JLES VENEa Lnii Era totş o oazi înă t rtată" aînişa o soitate diferită att ioloi ât şi soial, rp unl i oii Jles V s n la a pş

    anl umanli şi l tmpli sNii vorbă d semena rtin la ilali sriiori To-rti um infrioră" tria s i rimtiv ât noastr oal tp rstori Ast nl împip un ontmporan al l Jls V itaniul EwrBulwyn 1017) n omanl h omig Rac(17 s nstaz intrior" o ras suprioar şi ul-viliza Câva i ma i A Ju to th Eh snteio ( 1 9 şi 920), a prtni ştiini, MarsalB arn naja sistmati ntl Pântul npă l ar trăit o rasă ată la orina shoşilr şi -

    nzir! rânul or amianl Ear R Buos i-ll eucidar (npân in 922) şi sl V A Ov(Puton ia, 924) a atat intriol llui n trmni p-istorii pplân1 ar n fll s mar iv-sitt ameni pimitv şi anal tilvin Jls la desis ala, ar ompânu u imaginaiazlănită a elorlali par rptl timrat

    Ai epie" viă ân su poplara"anlor Călătorind la orul smarinuli Nautius in-vitaii ră vi ai ăpitanului Nmo au ozi să amir naân a zoologia ştia j sau l puin prspu-

    na (araatia riaş) Da nu rau să tâlnasă oamniaatii" ! Conds Nmo profsol Aronnax ontmlinl Atlantiei aoperit apă Astai tot şi nu pinDar ni har stl pnt ai sriitori ispitii să marăpână la apăt Astfel, n Atantis (95), Anr Lauri îi -găseşt p supraieuitorii Atlantii ntrn oraş onstrits ap Aeeaşi solie la Arthur Conan Doyle, în GroapaMaracot (he Maracot Deep, 927) Cât dspre Wells, elapliă onştiinios lile eoliei şi i oligă pe luitorii

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    71/284

    Rspin : 1 d . lu c Vcc, \ ratc� i Wîn ava mi I de a Tr< Î u o i k

    - raţ i npiraC u i . . }

    ( d d n [ ano s

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    72/284

    ES VENE

    uman ai ocanlui să se aaptz ompt li ulttl părân sb forma unor oamnioş" ş um v n povesir În abis (n th Abyss 1896) Jls V

    n mrs atât pLa fl d bn s apără d nvazia spiritlor N ăm nplin voă a spiritis Su st spt Cat s-teo e Lvre des srits 1 7) li lan Kar nmai pin aracristică pnt ninl solui şi nu aipun inen cât Orinea secio a lui in sa Ca-itau ui M Convrsaia u sprl evn o sta-i nnă ar p loui şi o prup a oamnilor deştină Savani d primorin rm Al Rssl Wal-la ( ofondaor, alături Dain al tini evolui-niste) sau William Cros istns ziian ş iis erau

    spiritişti oninşi Consira că pot ovdi primntalposblitea omunii dni s alt ntiăţi ima-triale Sptism şi plalitata lumilor mrga adesa îm-preună, a la Flon, re rn fl rligi osmiăgarantaă de şiin Călăoriil imgina p planet s -ea neori prin mij loa sirtist ea vita icl-

    ăil thnologic (mai rapid şi ai siur deât obuzul)rinr sriori ii u Juls Ve ur Conan Doylv devină un ssinător pasionat al spiritismui abor-ân aasă emă în nl roan Intil să ma przămă n aesa de proupări nava nic ea ma măşans să aragă atenţia lui Juls Vee Oarcum prozaic scr-

    ior nostr; îi place să se joac cu realitaa şi hiar în-tro anieră fanzisă, ar u realiaea şi nimic mai mul;ot cea ce depăşş ordonale ericabile ale eisen-ei n ţine de compeenl lui Reză cu înăpăânare săparicipe la dezlănita pecre tehnologică, biologică şi

    parapsihologică, aât d gustată de conmporanii săi Unele episoade, care par la prima veder exravagane,rbui privit în one Astfel, Mathias Sanorf ( 1 88)zvlă ema şiinţică a hinoismlu În doă reprize,

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    73/284

    FANTEZIE C MĂR 3

    dctorl Anter, alias Mathias Saorf, recurge la acastă practiă, şi înrun fel destul de specaclos prima dată,ând îl cndă pe murindl Peru Bahoy înro moarte

    aparntă pentu a1 reînvia mai trziu, şi a doua, cn îi im-pne lui Carpena unul dintre icăloşi romanulu săevdze inconştient din încisoare şi să se arunce în ar(un rcuperat de oamenii lui Sandor Editol ădeasemne e nelinişe nu cuma ra prea mlt În sci scri-it susinea sus şi are că na exara eloc Doa ă

    episoad şi n fore înrăzne un mort" reîniat şi unpersonaj lghida", cu mul mai pui deâ n alt lucrăriîn care hipnoza alcăuia esna iri i şi a argumenaii

    Jles Vee spunea prl adevăr orice ocazie era maimodeat dcât ceilali Spre 885, moda hipnoismului se aala apogeu Vedem deotă cum o mulţie d ilcuali suncprinşi d o neaşepa pasin pntr înelenirea astac z cam iabli (ese şi cazu, în România, al aât d mă-sratului" itu Maiorescu) meul piz d şi dld marginile ranei, devenisră clebr şedinle pracica_e de doorl Charco la spialul Salpire, şiini şi

    monden totodată; era demnsaii desul de crud în carmdil se jca cu persnalitatea unor tinre femi si-t isteri" În amntiril sal, adunat nro lrar acnosc n suces rsunăor (Catea e San Miche)doctorul A Muhe elev al lui Charco, vocă xprien- hipnoi de na să eclipseze imaginaia lui Juls V

    (astfel o nără ipnoizată car, zile la rnd parurge rcea mai mică eziar, raseele pariziene impus de hipn-izaor, n azul acesta însuşi Mune) Adevăra sau nu căo ată, nu les Vee e cel care depşeşte măsura

    ue Vee către Pieeue Hetze, 1 O uie 1 885, Copondanc,

    vo. , 304.8 Axe Mnte, Catea de a Sa Michee ( 1 929) ediie omnea

    că td de eoora doveau, Daci Cu, 1970 (citoee Strire"şi iotm")

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    74/284

    74 JLS ENEModraia aeasa întrntă u grijă ontbui la stra-

    nl fc de rea care se dgajează dn ălăoril xtraor-dinar" n id artialtăi lor ş a bogati poplii d

    so xravagant Parta de realitat rămân mru do-innă şi sarşşt prn a smila ş ana t n dxtraordinar Tenoloia viaă n aftează sustana l-mii şi proll ouli riitorl se n raionalis rau-ne a ar condu jl hiar ând eşti prins în vârejsii lururil sn int sb ontrol

    dasupra Js V ar şi o înclina didaiă ursl har d dvn nor relav plctios Nu ostenş-t niiodaă să xpli um şi de ce, dertnduşi tiorl(ar onsime u plăe să s lase convins) prnro foar- srânsă dşi nşelătoare argmenaie ştiinică şi

    eologică iitorl aă ot ce e esenial şi ar mai multdect atâ cu privir la odl cm se dirijează n alon saus consişe n smarin şi s xtrage letricitata dinapa mări per a1 pne în mişare Şi nmic a uşor d-cât să fabrici la ine acasă o siclă c niroglicrină car a citit Insa stoas îş ansc m s proce-dază Iar cnd e vorba d n şi obuz, ş de călăoria sprLn, proape jumătat din roman dene dsrs ştiinmnt să jusie acuratţa proictului Tehnia scrisuluimr n acelaşi sns totul e măsurat c grjă : inteale dimp alulate adesa l scndă, dimensiuni distne, i-

    tz Romanele vne au eva în comun aniad priz Şi s par ă lurile merg!O ulimă distinie impoană nr ules V şi pul

    d sriiori înrdii" preşe lol modest ocupa în operal d viior Ş asta în pocă îmbăaă" de vior, cartopa timprilor c vor vni cnoaşte îorira maximă

    E momenl să spunem cât ca despre uopii Socie-tăil acsea ideale a fos aşezate la îceput pe insule în-dpăre sau în louri ndetenae O daă cu dsoprirea

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    75/284

    FNTEZE CU MR 75

    pruui şi a viitoui (de la sşitl seolului a laşi ma c samă soll al IXlea), topia nepe să pr-vasă spr vitr Insull tiv s oul lii d mâin

    organizată a tpi pozitiă viitol rads"), catopi nativă sa ontrautopi o lu dumaiată dinpriina toloii) n pm fază, tonul l a optimiştii;maril scm stor al slli al I: saintsimo-nisml socitaa lui inusială poiivsmul lui gustCot, unisml ştiini al i M rspi un ar dmar înrdr nra totuşi, aastă ursă nnnată lstâşt nlnişta: ris să s srşasă r S au pr-ml sel e alaă car p în ard împotra p-rilli tnoogi: enoli car n lo să asigurprfcţinea visa, riscă să supnă p şi să detror-

    z întreaa plant lum d omul devnt slavulmaşini draost a fost loită d intrs E lu-a uli văută 1846 d ml Svs: sna-riu vial , a ce utpe, şi sus up prentului,arătând detul o societate ar păa dj drvă Suntsemnele prvsttare al uni gândir antutopi", aravea să devnă dominantă î seclul a lea

    Und s aă ls V în st omplx utopi? ngre-dintle avm: nvnii maşini, proit d mare anver-gură otrivit nei idi larg răspândi t Jls V ar pregurat viitrul tnologic al omnirii a fst d ltf pri-

    ml său titl d lore Suriza p msură: viorl lauls Ve, străluşt mai mul prin asnăSe găses dsir, ici şi olo, în paginil Călătorilor e-

    trordinar" l aze scur pasaje dspr viior În cistâi bao doctorl Fergusson îşi imaginează oAică ivilizată, a cărei natur sălbatică ar fost dejaîmblnzită, ş i unde se vor roduce descoperiri încă mai

    9 Emie uvestre, Le ode e u 'i era, Pais 846, 3 2 .

  • 8/18/2019 Boia, Lucian - Jules Verne. Paradoxurile unui mit.pdf

    76/284

    76 LES RNE

    iitoare dc fora abrlui şi lericitaa" n nsuamsterios, yrs Sm merg şi mai deare, inn oonferină" asura noli oninn ar sar foa în-

    tl înceul n Pacic rin mna nneniă a olild oral, şi car v adăosi îno ivilizaia mană, al-aă in zonele emerat din riina răcirii globului

    Dar n sun deât mii aente, oncete î nenrali, şi car se ierd în ansambll ori Intră î dis-

    i şi romanl a ror ain lasată îrn viitor aro-piat Isa c ce ( 895) , und canalul Panama a fos djanaugra (ceea ce se va eece în 914) , şi und SalUnie ar anea deja Canada, Mexicl ş Ameria Cn-trală, exac nă la canal (anticiaie încă neîmlinită); Ca-uius Bobaac ( 1 89), unde asisăm, întrn viior foart

    aropia, la inaugurarea căii ferate transasiatc 6 iloeri de la Tbilisi la Beijing; Invazia mrii ( 19) , r-lare, o enr n iir roiat, a proietuli mării sa-haiene, lansat în 874 de ăitanul Rodair Dar genlaesa de viitor rea e la doi aşi d reznt şi rea asmă-

    ntor rezenul nru a u adevăra n viitorSubiecul ules Ve şi viiorl" a cunoscu două n-torsuri nro rim fază, aum vreo treizeci d ani, sa o deosedare" Trei exte de dimensini, sem-nicai şi valoare inegale are ar dovedi inreslsă er uoia aniciaivă, au