Boghian Cucuteni a-B

Dumitru D. BOGHIAN

Cucuteni 120 - Valori universele, lasl, 2006, p. 163-180

UNELE CONSIDERATII ASUPRA FAZEl A·'BA ,

IN CONTEXTUL CIVILIZATIEI CUCUTENIENE,

Key words: Cucuteni culture, phase A-B, pottery, adornments, sty/istical groups,periodization.Rezumat: Prin analiza grupelor stilistice ale ceramicii fazei Cucuieni A-B §i prinreevaluarea pozifiei lor cronologice, se propun cinci etape de evoiuiie §i se stebitesclegaturile de cronologie relativa in mediul altor culturi contemporane.Resume: Par I'analyse des groupes sty/istiques de la ceremique de la phase CucuteniA-B et par la reevaluation de leur position chronologique, on propose cinq etepesd'evolution et on etabli leurs liaisons de chronologie relative dans Ie milieu d'autrescultures contemporaines. .

::

In cet 120 de ani de cercetare a culturii Cucuteni, a fost definita §i fazaCucuteni A-B, bine lncadrata In evolutia dlnarnica a cornunitatilor eneolitice dela est de Carpati, pfma la Niprul Mijlodu. Definirea mai exacta 'a caracteristiciloracestei faze rarnarie, in continuare, 0 problema actuala

In istoriografia despre aceasta faza trebuie Tnglobate, In prima jumatatea secolului al )<X-Iea, contributiile lui Constantin Dascalu (DASCALU 1910, 195;NESTOR 1932, 40, notele 131 §i 133; ICONOMU 1996, 166-200), HubertSchmidt (SCHMIDT 1911, 582-602; 1924, 56-62; 1932, 75§i urm., nota 1;PETRESCU-DTMBOVITA1987, 20), Vladimir Dumitrescu (DUMITRESCU 1926-1927, 257-308; 1945, 11-114; MARINESCU-BiLCU 1996, 28-32) §i Ion Nestor(NESTOR 1938,121-133). ~. .

Pentru perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial, rnentionarnactivitatea lui Ion Nestor (NESTOR et alii, 1951, 68-72), Hortensia §i VladimirDumitrescu (H. DUMITRESCU 1954,399-425; 1957,97-116; 1958,407-423; VI.DUMITRESCU 1973; 1974; 1976; MARINESCU-BiLCU 1989; MARINESCU-BiLCU,BOLOMEY 2000), Mircea Petrescu-Dlmbovita §i Marin Dinu (PETRESCU-DiMBOVITA ·1966, 5 §i urm.; 1987, 19-27; PETRESCU-DTMBOVITA,VALEANU2004, 32-38; inforrnatii M. Dinu §i materiale inedite la Seminarul de Istorieveche §i Arheoloqie at Universitatii "AI. I. Cuza" din lasi'), Attila Laszlo (LASZLO1966, 7-22), Vetuna-Vloleta Bazarciuc (BAZARCIUC 1981-1982, 235-238),Ruxandra Alaiba (ALAIBA 1999; 2002, 33-87), Mihalache Brudiu (BRUDIU 1980,87 §i urm.; 1986, 7-13), Aristotel Crlsrnaru §i Filaret Aprotosoaie (CRT$MARU1977; 1980,97-120; 1989,57-66; APROTOSOAIE 1974,164 §i urm.; 1980, 121-129), Paul $adurschi, Maria Diaconescu, Nicolae Ursulescu ($ADURSCHI 1983,86-92; 1996, 110; $ADURSCHI, URSULESCU 1989, 282; $ADURSCHI et alii2002,342-343; 2003, 336.:337; 2004, 373-374), Dan Monah (MONAH 1979, 79- .80; MONAH et alii 1982, 9-22; 1983,3-22; 1987,9-20; 2003), Anton Nitu (NITU1979, 97 §i urm.; 1980, 167 §i urm.; 1984), Vasile Ursachi (URSACHI 1968,

'.. ~

1 Multumim ~i pe vaceasta cale D-Iui Profesor Marin Dinupentru ca ne-a oferitposibilitatea de a utiliza, in lucrarile noastre, unele materiale inedite de 19Baiceni-Dambul Morii ..

1~ DUMITRUD_BOGH~N171-174; 1991,335-386; 1995,20-21,283), Zoltan Szekely, en. Lazarovici ~iBotond Bartok (SZEKELY 1987, 259-262; LAZAROVICI 1996, 27-50; BARTOK1997; 1997a) etc. Nu in cele din urma, trebuie rnentionate preocuparile de aevidentia unde ~i cum s-a petrecut trecerea de la faza Cucuteni A la CucuteniA-B, in acest sens fiinddiscutate 0 serie de descoperiri realizate in centrul ~inordul Moldovei ~i Republicii Moldova (MARINESCU-BILCU, BEM, 2005, 295-315).

Multe statiuni Cucuteni A-B au fost semnalate tn repertoriile arheologice:in cel general al Moldovei (A§ezari, passim), tn cel pentru Tntreaga civilizatieCucuteni (MONAH, CUCO$ 1985) sau tn cele ale judetelor _Botosani(pAUNESCU, $ADURSCHI, CHIRICA 1976), Vaslui (COMAN 1980), la~i (RAJI, I~II), Nearnt (DUMITROAIA 1992, 63-144; CUCO$1992, 5-62; URSACHI et alii1992, 145-1-72) sau prin cercetarile de suprafata din judetul Bacau (FLORESCU,CAPITANU 1969, 256 ~i urm.; 1996,343-358).

In momentul de fata avern la dispozitie 0 irnportanta serie de asezariCucuteni A-B, partial cercetate, dar multe materiale nu sunt publicate,creandu-se astfel imaginea falsa a unei faze putin cunoscute sau impresia uneidiminuari a nurnarului de asezari si, implicit, a unei decaderi a acestorcomun~tati eneolitice.

In aceasta lucrare,vom incerca sa realizam 0 retrospectiva asuprarnaterialelor arheeloqice Cucuteni A-B, pentru a evidentia 0 alta i'magine asupracaracteristicilor locuirii, a ceramicii ~i a periodizarii acestei faze, subliniind faptul.ca unele probleme, nerezolvate inca, pot fi solutionate prin cercetarile viitoare ..

In acest scop, am elaborat, ca instrument de lucru, un corpus al .asezarilor Cucuteni A-B, In care au fost repertoriate, Intre Carpati ~i Prut, 198de situri ~i descoperi (inegal repartizate teritorial), fata de 124 statiunicunoscute tn sinteza din 1985 a lui D, Monah ~i St. Cucos. Nurnarul mic dedescoperiri nu este In concordanta cu realitatea, deoarece cercetarile au fostefectuate tn mod inegal ~i lacunar, astfel ca exista judete (Suceava, Vrancea,Galati, Brasov) fara sau cu foarte putine mentionari ale unor asemenea situri,ceea ce reflects, ln mod cert, stadiul actual al cercetarii zonale. Aceasta situatiese datoreaza, tnsa, ~i unei dificultati de identificare a rnaterialelor ceramiceCucuteni A-B, in general putln cunoscute de catre arheologi ~i atribuiteadeseori fie fazei urmatoare (Cucuteni B1a), fie incadrate printre numeroaseledescoperiri cucuteniene fara faza precizata,

In aceasta situatie, In judetul Botosani, eel mai bine cercetat, au fostidentificate 71 de statiuni Cucuteni A-B (35,85% din siturile cunoscute pana inprezent). Foarte bine cercetate sunt, In acest judet, teritoriile comunelorCotusca (cu 11 situri Cucuteni A-B) ~i Oraquseni (9 statiuni), ambele cu .suprafets de 25-30 km2, ceea ce constituie un exemplu pentru densitatea realaa locuirii In aceasta faza - densitate foarte apropiata de cea a fazelor CucuteniA~i B.

Celelalte statiuni Cucuteni A-B sunt astfei raspandite: In judetul Nearnt36; tn Vaslui 29; tn la~i 28; In Bacau 19; In Covasna 8; In Vrancea 4; inSuceava - doua: In Brasov - una.

De aceea, credem ca e necesarsa se efectueze cercetari arheologicesistematice tn microzonele tn caredensitatea statiunilor Cucuteni A-B est mare,ceea ce ar putea aduce noi clarifican asupra unor detalii privind evolutia locuirii,inclusiv in ceea ce priveste durata existentei fiecarei asezari,

FAZA A-B IN CONTEXTUL CIVILIZATIEI CUCUTENIENE 165

Un alt obstacol major pentru studiul fazei Cucuteni A-B TIconstituie faptulca numeroase materiale arheologice, rezultate in urma unor cercetarisistematice, sunt tnca inedite sau au fost doar partial publicate (Corlateni,Baiceni-Dambul Morii etc.).

In ceea ce priveste originea acestei faze, este din ce tn ce mai clar ca VI.Dumitrescu a avut dreptate cand a sustinut evolutia sa orqanica din fazaCucuteni A, fara interventii majore din partea altor cornunitati ~i culturi (VI.DUMITRESCU 1963, 51-78; 283-308). Cercetarile de la Draquseni(MARINESCU-BILCU, BOLOMEY 2000, passim; MARINESCU-BILCU, BEM,2005, 295-315), Scanteia, Durnesti, Chetresti, Scutari-Mileanca, Vorniceni s.a.au demonstrat ca mai multe elemente ale fazei Cucuteni A-B (asezari, locuinte,fortificatli, complexe casnice, industria Iitica cloplita ~i slefuita, cea osteoloqica,metalurgia aramei, ceramica pictata ~i qrosiera, inclusiv specia Cucuteni "C"s.a.) T~iau originea In faza Cucuteni A.

Totusi, din punctul de vedere al antropologiei culturale (~i al etnologiei),patrunderile pastorilor nord-vest pontici, de tipul Novo Danilovsk-Hvalynsk-Petro Svitunovo-Suvorovo-Cainari, care au restructurat mediul culturalcontemporan Gumetnita-Karanovo VI (unde s-a format cultura Cernavoda I -Pevec I), au avut,Tn mod cert, urmari si pentru cornunitatile cucuteniene alefazelor A ~i A-B. Astfel, aceste rniscari ale populatiilor de stepa au determinatun stres de adaptare, pozitiv pentru cornunitatile cucuteniene, mai compacte simai rezistente decat cele ale culturii Gumetnita-Karanovo VI. Aceasta era 0 altalume, mai dinarnica, cu alte ritmuri ~i provocari istorice, care au influentat,vrand-nevrand, evolutia In fazele Cucuteni A-B ~i B.. In timp ce cornunitatileGurnelnita se transformau, triburile fazei Cucuteni A-B i~i continuau modul deviata ~i de gandire, raspunzanc tncercarjor momentului.

Trecand la discutarea caracteristicilor fazei Cucuteni A-B, vom subliniadoar ca locuirea prezinta mai multe similitudini cu faza anterioara (acelea~iamplasamente, dimensiuni, fortiflcatii, tipuri de locuinte ~i de complexe casnice~i colective - toate in cadrul sistemului de chefferielchiefdom), In functie deresurse, tipuri de economie, numar de locuitori, necesitati de aparare ~i deadministrare (H. DUMITRESCU 1955,459-478; 1957, 115-116; 1961,91-103; H.DUMITRESCU, VI. DUMITRESCU 1959, 174-175; 1962, 249-258; PETRESCU-DIMBOVITA 1966, 5 ~i urm.; PETRESCU-DIMBOVITA, VALEANU 2004; A§ezari,171,185; RAJI, I, 142-143; II; 379; BOGHIAN 2004, 55-62; FLORESCU 1966,29-32, fig. 7-8; COMAN, ALAIBA 1980, 450-454; $ADURSCHI 1983,86-92; 1996,110; MARKEVIC 1981, 72).

in ceea ce priveste locuintele, sunt cunoscute atat constructiile cuplatforma de lut ars (PETRESCU-DIMBOVITA 1966, 20-21, 33; PETRESCU-DIMBOVITA, VALEANU 2004, 103; NESTOR et alii, 1952,84-89; $ADURSCHI etalii 2002,336-337; 2003,342-343; 2004, 373-374; $ADURSCHI 1983,86-92; H.DUMITRESCU 1955,469/478; 1957, 115-116; 1961,91-103; H. DUMITRESCU,VI. DUMITRESCU 1959, 174-175; 1962, 249-258; RAJI, I, 142-143; II, 353;A§ezari, 296), cat ~i casele fara platforrna sau din lut batatorit (SZEKELY 1959,196-197; 1962,325; POPOV, 1973, 15-22; BORZIAC, DERGACEV 1978,16-21;ZAEC, RYZOV 1992, 11-64; GUSEV 1995, 64-71; date inedite pentru Sacaresti).

Comunitatile Cucuteni A-B au practicat, deopotriva, agricultura($ADURSCHI 1983, 88-90; TUDOR et alii 1953, 422), cresterea animalelor(HAIMOVICI1969, 317-319; NECRASOV, $TIRBU 1971,1304-1310; NECRASOV,

166 DUMITRU D. BOGHIAN

HAIMOVICI 1962, 264; HAIMOVICI 1987, 157-166; COM$A 1996a, 268;UNGUREANU 2002, 337), mestesuqurile (producerea uneltelor, olaritul,metalurgia aramei, tesutul, Tmpletitul textil si de rogojini s.a.), vanatul si culesul,Tn proportii diferite de la 0 asezare la alta (COM$A 1983, 59-66, fig. 2-3; 1996,263-276; 1996a, 163-176; KOROBKOVA 1987).

Am vorbit Tn alt loc despre uneltele ~i armele de piatra, evidentiindcazurile de continuitate din faza precedents (BOGHIAN 1996, 277-285; 2004,83-88). De asemenea, nu vom mai insista aici asupra utilajului ~i armamentuluidin materiale scheletice dure (corn ~i os) (SCHMIDT 1932, 55-56, fig. 28/1-3, 8-9,13-14; DINU 1995,62, fig. 4-5; LAsZLO 1966, 9-10; BOGHIAN 2004,97-100;$ADURSCHI et alii 2004, 373-374), din lut ars (BRUDIU 1986, 7-13; BOGHIAN2004, 101-1 02) ~i din cupru, care denota un nivel evoluat al rnestesuqunlor(DUMITRESCU et alii 1954,446-453; GREEVES 1975,175; COM$A 1980,197-219; VULPE 1973, 221-234; 1975; URSACHI 1991,335-386; MARE$ 2002,65-92,163-337; MONAH 2003,129-135; pARVAN et alii 2004)2.

La fel, nu vorn mai aborda aici problemele plasticii antropomorfe sizoomorfe (MONAH 1997, 95-109), ale riturilor si ritualurilor funerare ale fazeiCucuteni A-B cunoscute din alte lucrari (H. DUMITRESCU 1954, 399-430; 1957,97-116; 1958,407-423; VINOGRADOVA 1973, 21; VINOGRADOVA, BEILEKCI,BARNEA 1974, 70; BORZIAC, DERGACEV 1978, 465; SOROCHIN 1994, 48;1994a, 87; HVOIKO 1901,56-60; 1913, 16; NECRASOV 1987,150; NECRASOV,CRISTESCU, BOTEZATU, MIU 1990, 195).

In schimb, 0 atentie deosebita vorn acorda ceramicii Cucuteni A-B,deoarece ea reprezinta unul din cei mai sensibili indicatori, alaturi de plasticaantropornorfa, pentru aprecierea evolutiei cornunitatilor din aceasta faza.

Astfel, olarii din aceasta faza continua tehnicile de producere a ceramiciifine, semifine si grosiere din perioada anterioara. Trebuie mentionat ca, Tnafara de culorile obisnuite (qalben-rosietic, portocaliu ~i rosietic), ceramica fina~i sernifina prezinta adeseori nuante galben-verzui sau cenusiu-verzui,datorate, probabil, si unei arderi secundare. De asemenea, peretii vaselor nusunt Tntotdeauna uniform arsi ~i au, adesea, miezul mai Tnchis la culoare decatcele doua suprafete.

Nu suntem de acord cu separarea asa-numitei categorii ceramice«pratoase», deoarece conditiiie mediului arheologic au influentat aspectulvase lor, iar sarcina noastra este de a prezenta descoperirile cu imaginea lor dealta data. Totodata, la Tnceputul acestei faze, ceramica sernifina ~i qrosiera, cufragmente pisate Tnpasta zisa cu .samota", este abundenta, Tncadrul vestigiilorarheologice.

o rnentiune aparte rnerita asa-zisa categorie cerarnica Cucuteni "G', cuscoica pisata Tn pasta, patrunsa Tn mediul Cucuteni la nivelul fazei A3b (sau ~),Tn contextul inalntarf spre vest a cornunitatilor de pastori din stepele nord-pontice, de tip Cernavoda la. Asemenea descoperiri sunt cunoscute laDraquseni (Botosani), Bere~ti-Dealul Bulgarului (Galati), Chetresti (Vaslui) ~iFedeleseni-Dea/c/ Cenepiuiei (DRAGOMIR 1985, 95, 101-102, fig. 19/2-3;20; 21; VI. DUMITRESCU 1973, 177; 1974, 33-46; MARINESCU-BiLCU 1989,217, 231; MARINESCU-BiLCU, BOLOMEY 2000, 104-110; NITU 1977, 154;CUCO$ 1977-1979, 63-64; HA$OTII, POPOVICI 1992,25-39; LAzURCA 1991,

2 Pentru detalii, vezi 9i lucrarea noastra La phase Gucuteni A-B: une inconnue ?, Ge,S.N., 10 (20), 2004 (2005), p. 111-129.

FAZAA-8 iN CONTEXTUL CIVILIZATIEI CUCUTENIENE 167

13-19, pI. 11/5-9, III, V; NESTOR, ZAHARIA 1968,18; HA$OTTI 1997, 119-137;DODD-OPRITESCU 1981, 511-528; 1983, 222-234; BURGER 1987, 223-235;MONAH 1991, 397-398). Ceramica Cucuteni "C" are, mai ales, prin elementelesale decorative, un rol special Tn periodizarea fazei Cucuteni A-B, cel putin Indoua etape.

Astfel, la Tnceputul fazei Cucuteni A-B (Scutari-Mileanca, Vorniceni,Baiceni-Dambul MorN, precum §i Hu~i), ceramica Cucuteni "C" rnostenestemotivele decorative ale fazei Cucuteni ~ (slruri de trnpunsaturi pe urnarulvasului, «ghirlande» suspendate, alternand cu triunghiuri, striuri orizontale,verticale ori vaturite, trasate cu «pieptenul» sau cu un instrument dintat),similare cu cele de la Draquseni (MARINESCU-BILCU, BOLOMEY 2000, fig. 113-114, 151-155) ~i Carcaliu - asezare Gumelnita A2 (LAzURCA, 1991, 13-19).Intr-o etapa evoluata a fazei Cucuteni A-B, cerarnica Cucuteni "C" prezintadecoruri snurate, In diverse variante, lnfasurate §i rasucite.

Ceramica pictata, prin forme ~i decoruri, care prezinta 0 evidentaleqatura cu faza precedents si cu cea urmatoare, constituie un alt vectorcronologic sensibil.

Astfel, mai multe forme ale fazei Cucuteni A3b(~) au evoluat catre nouafaza. In etapa Cucuteni A-B1, s-au conservat, Tn formele ceramice, catevaelemente traditionale, dar In etapa A-B2 vasele sunt adesea tronconice §ibitronconice, anuntand faza Cucuteni B.

In aceasta faza, constatam ca vasele suport, vasele cu picior, polonicele~i lingurile, vasele antropomorfe propriu-zise §i vasele (suporturi)antropomorfizate scad mas iv, uneori pana la disparitie. In schimb, vaselebinoclu, aparute la nivel Cucuteni A3, continua, ln forme putin modificate, ca §ipaharele, vasele tronconice, vasele crater, castroanele, strachinile, farfuriile §icapacele. Pe de alta parte, Tn fiecare centru de olarie, au fost create forme ~ivariante originale, ceea ce indica existenta unui real caracter creator al acestorcornunitati eneolitice.

Paharele s-au rotunjit ~i au devenit zvelte, cu fundul slab sau delocaccentuat, ca la Vorniceni ($ADURSCHI et alii 2003, 342-343), Baiceni-DambulMorii §i Cucuteni-Cetafuia (SCHMIDT 1932, 25-26, Formentafel B/1a-d;PETRESCU-DIMBOVITA 1966, 16-34; A§ezari, pI. XXX IXl2 , 5, 13), Crivesti(A§ezari, 184-185, pI. XXXV 1/3-4), Corlateni (NESTOR et alii 1952, 84 sqq.),Husi (LASZLO 1966, 10) §i Traian-Dealul Fentenltor (VI. DUMITRESCU 1945,40, fig. 19/3a-f). Vase Ie piriforme au «pierdut» piciorul ~i prezinta un gat cevamai Tnalt, cilindric sau tronconic. ln etapa Cucuteni A-B2, au aparut vaselepiriforme cu gatul tn forma de palnie, atat de caracteristice pentru fazaurmatoare. De asemenea, unele vase piriforme prezinta un santulet pe urnar,derivand de aici tipul SchultergefajJe, ca la Traian-Dealul Fentenitor (VI.DUMITRESCU 1945, fig. 9/4a-f). In acest context, trebuie mentionate §i celelaltevase de provizii, de dimensiuni mijlocii ~i mari, cu corp alungit ~i zonadiametrului maxim rotunjita sau bitronconica, cu gat tn forma de palnie saucilindric, cu sau fara toarte - vase numite uneori amfore, descoperite laBaiceni-Dambul Morii (SCHMIDT 1932, 19-22, Formentafel B/9; A§ezari, pI.XXXIXl1, 4, 6), Crivesti (A§ezari, pI. XXXV1l/1, 6, 9) ~i Traian (VL. DUMITRESCU1945, fig. 9/4a-f).

o categorie aparte a ceramicii pictate e reprezentata de vasele dedimensiuni mici §i mijlocii, cu corp rotunjit, cvasi-sferic, sau aplatizat, cu gat


cilindric, cunoscute la Vorniceni, Corlateni (NESTOR 1952, 84-89; $ADURSCHIet alii 2002, 336-337; 2003, 342-343; 2004, 373-374) :;;i Baiceni-DambulMorii (materia Ie inedite).

Capacele de tip .casca suedeza" (Schwedenhelm) au avut, In fazaCucuteni A-B, doua variante: cu caleta semisferica si cu caleta aplatizata,adesea cu doua mici proerninente - toarta simetrice, perforate. Asemeneaforme au fost descoperite la Vorniceni ($ADURSCHI et alii 2002, 336-337; 2003,342-343), Baiceni-Dambul Morii (SCHMIDT 1932, 28-29, Formentafel B/12a-b;PETRESCU-DTMBOVITA 1966, 26-28), Crivesti (A§ezari, pI. XXXV 112, 7;XXXVI 1/5), Corlateni (NESTOR et alii, 1952, fig. 3-4), Traian - Dealul Fantanilor(VI. DUMITRESCU 1941-1944, 43-44, fig. 19/11a-b), Ghelaiesti - nivelulCucuteni A-B2 (CUCO$ 1973, fig. 4/5; NITU et alii 1971, fig. 14/1-2; 16/2) :;;iFrumusica (MATASA, 1946, pI. XXXV/289, 291; XXXV1I/288, 290). Este posibilca strachinile, castroanele si farfuriile lntoarse cu gura In jos sa fi fost folositedrept capace simple.

Vasele crater, cu mai multe variante, au fost qasite la Vorniceni($ADURSCHI et alii 2002, 336-337; 2003, 342-343), Baiceni-Dambul Morii(SCHMIDT 1932, 26, Formentafel B/6), Crivesti (A§ezari, pI. XXXV 11/7), Traian-Dealul Fentennor (VI. DUMITRESCU 1945, 43, fig. 19/10a-c; DUMITRESCU,MATEESCU, DRAGOMIR 1953, fig. 7), Frurnusica (MATASA 1946, pI. XXXV/284-285, XXXV1/283, XXXVI1/286-287), Ghelaie:;;ti-Nedeia (CUCO$, 1999, 109-110).

Castroanele :;;i strachinile Cucuteni A-B au cunoscut 0 serie detransformari morfologice. Pe lanqa castroanele :;;i strachinile tronconice :;;isferice, a aparut varianta cu fond tronconic, mai mult sau mai putin delimitat, cuurnar rotunjit sau carenat, cu una sau doua toarte mici pe diametrul maxim alvasului. Asemenea vase s-au gas it la Vorniceni ($ADURSCHI et alii 2003, 342-343; 2004, 373-374), Baiceni-Dambul Morii (Asezett, pI. XXXIXl3), Crivesf(A$EZARI, pI. XXXVI 1/2-4), Corlateni (NESTOR et alii 1952, fig. 3;), Hus:(LASZLO 1966, 10-12) :;;iTraian-Dealul Fantanilor (VI. DUMITRESCU 1945, 43-44, fig. 19/91-d; 19/13a-e). Foarte interesant este un castron pictat, descoperitla Vorniceni, cu corpul tronconic, deschidere larga :;;imarginea In forma de «T»,la fel ca la vase Ie din secolul al IV-lea ale culturii Santana de Mures-Cerneahov($ADURSCHI et alii, 2003, 342-343).

Vasele suport ale fazei Cucuteni A-B au fost realizate, adesea, subforma a doua trunchiuri de con, reunite In zona mai lnqusta, fara corpul alungit(atat de cunoscut In faza anteriaora) si cu orificii rotunde, simetrice la parteainferioara, ca la Vorniceni ($ADURSCHI et alii, 2003, 342-343), Baiceni-Dembul Morii, Cucuteni-Cetatuia (SCHMIDT 1932, 19, Formentafel B/8), Hu:;;i(LASZLO 1966, 12):;;i Traian~DI. Fantanilor (VI. DUMITRESCU 1941-1944, fig.19/2b-c).

Vasele cu picior, In special, fructierele, aveau picior tronconic, cu orificiirotunde, simetrice, usor curbat sau aproape cilindric, cu partea inferioaraevazata. Partea superioara a acestei forme a fost realizata ca un castrontronconic, semisferic sau user bitronconic. Fructiere au fost descoperite laBaiceni-Dambul Morii (SCHMIDT 1932, pI. 16/5), Crivesti (A§ezari, pI.XXXVI 1/8), Traian-Dealul Fantanilor (VI. DUMITRESCU 1945, fig. 19/2a-c) siHusi (LASZLO 1966, p. 10, fig. 9).

Vasele binodu ale fazei Cucuteni A-B prezinta trei variante, In functie deforma suporturilor, precum :;;i a nurnarului si aspectului .puntilor". Asemenea

1.

FAZAA-8 iN CONTEXTUL CIVILIZATIEI CUCUTENIENE 169

vase, foarte probabil cu 0 destinatie sacra, au fost gasite la Vorniceni($ADURSCHI et alii 2003, 342-343), Baiceni-DambuJ Morii (PETRESCU-DTMBOVITA1966, 35-37), Corlateni (NESTOR et alii, 1951, fig. 16; 1952, fig. 3)~i Traian (VI. DUMITRESCU 1945,44, fig. 19/12a-b; DUMITRESCU, MATEESCU,DRAGOMIR 1953, 54; H. DUMITRESCU 1954, fig. 10; 1955, 460).

Trecand la analiza decorului pictat al ceramicii Cucuteni A-B, trebuiemention at ca analiza stilistica a diverselor descoperiri a fost trnpiedicata, inmare masura, prin nepublicarea mai multor colectii (Corlateni, Traian-DealulFantanilor, noile sapaturl de la Baiceni-Dambul M~rH, Lozna s.a.). in acelasitimp, analiza ceramicii pictate din aceasta faza s-a bazat pe reluareaconceptiilor ~i definitiilor anterioare, fara sa se incerce verificarea ipotezeloremise, deoarece H. Schmidt, VI. Dumitrescu, I. Nestor ~i A. Nitu au avut ladispozitie doar loturi restranse de materiale.

Descoperirile efectuate in ultimele decenii la Draquseni, Scanteia,Scutari-Mileanca, Chetresti ~i in alte statiuni incadrate la sfarsitu' fazeiCucuteni A impun 0 rediscutare a vechilor definiri ale grupelor ~i subgrupelorstilistice, precum ~i a valorii lor cronologice.

Astfel, se stie actual mente ca multe din stilurile ~i elementele decorativeCucuteni A-B au fost .exersate" inca din subfaza Cucuteni A3 (fondurile alb ~ibrun pentru picture", procedeele picturii pozitive, combinate cu ornamenterezervate, benzi ~i interstitii liniare, inclusiv unele motive). De asemenea,considerarn ca, in prezent, este necesar sa se reevalueze importanta ~i rolul«grupelor de tranzitie» oc-, aa2 ~i ABa, asa cum au fost ele definite de I. Nestor(1938, 131) ~i VI. Dumitrescu (1945, 93, 105), chiar daca A. Nitu nu a fost deacord cu aceasta incadrare, considerand ca respectivele grupe apartin fazeiCucuteni A (NITU 1984, 8-9, nota 41).

A~a cum observarn la Draquseni, Durnesti ~i Chetresti, aici suntprezente elemente ale «grupelor de tranzitie» cc-, aa2 si ABa, desi S.Marinescu-Bilcu ~i R. Alaiba nu Ie-au discutat (MARINESCU-BiLCU 1989, 215-240, 2/2; 15/1; 20/5; MARINESCU, BOLOMEY 2000, 91-110; MAXIM-ALAIBA1983-1984,99-148; ALAIBA 2002,52-59). De asemenea, in aceste statiuni auaparut ~i unele elemente ale grupelor a (<<ghirlande» pictate tricrom, cu benziliniare rosii pe fond alb), J3 (benzi negre pe fond alb sau albe pe fond negru) ~i y(MARINESCU-BiLCU 1989, 215-240, fig. 3; 4/2, 8/8, 9/3, 6; 16/6, 18/1;MARINESCU, BOLOMEY 2000, 91-110, fig. 110/1-2, 4-5, 111/1, 121, 127/1,128/2,145/3; MAXIM-ALAIBA 1983-1984, 99-148; ALAIBA 2002,52-59), ceea cerastoarna vechile date (NITU 1984, 22-32). Mai mult, 0 parte a motivelor pictateale grupei J3 din faza Cucuteni A-B este identica cu unele decoruri Cucuteni ~,realizate prin incizii, caneluri ~i pictura «cruda» sau inainte de ardere.

Elementele timpurii ale grupei y (motivele in «X» sau in falsi «dint: delup», realizate in «pictura tricrorna, cu negru ~i alb lntins sau liniar pe fondbrun» (NITU 1984, 31), atat de caracteristice, pun problema, ca urmare adescoperirilor de la Draquseni, Chetresti ~i Baiceni-Dambul MorH, de a vorbidespre 0 alta ascendenta si de a separa doua etape de evolutie ale acestui stil.

Astfel, exists. probabil, 0 qrupa y timpurie, specifica etapei Cucuteni A-B1, care deriva din subfaza Cucuteni ~, precum ~i 0 grupa y propriu-zisa(conform definitiei), evoluata, ca sinteza intre grupele a, J3 ~i Y timpurie,

3 Probabil, cele doua fonduri decorative au aparut Inca din fazele Precucuteni II-III.


caracteristica etapei Cucuteni A-B2 ~i tranzitiei spre faza Cucuteni B (Traian - adoua etapa de evolutie a asezarii: Cucuteni-Cetatuia; Ghelaiesti; Poduri s.a.),

in acest moment, se pare ca numai qrupa 0 a fost rezultatul sintezeievolutive a grupelor a, f3 si y, dupa 0 alta schema decat cea a lui A. Nitu (1984,96, fig. 1).

Pe ceramica pictata Cucuteni A-B nu s-au qasit, decat foarte rar, motivepictate intr-o sinqura grupa sau subqrupa stilistica. Foarte frecvent s-au realizatdecoruri complexe, dispuse tectonic, in cadrul carora mai multe grupe ~isubgrupe erau asociate pe acelasi vas, ceea ce denota sincronismul acestora,la un moment dat. S-au putut stabili urmatoarele asocieri de subgrupestilistice, contemporane cel putin la Traian-Dealul Fantanilor (SCHMIDT 1932,pI. 18/7-8; VI. DUMITRESCU 1945,49-51,60-61,69-74,78-79,80-82,85-86,87-88):

U1 + ~1; U1+ 81; U2+ ~1; a2 + 120,;a2 + 82; a3 + 81a;11+ 12;11+ 13;11+ 82;11+ 84;11+ 12+ 12a;11+ 81a;11 + 12+ 82;11+ 12+ 84;12+ 82;12+ 84;12+ 81a+ 13;12+ 13+ 84;12a+ 82;81a+ 12(11sau 12a);82 + 12+ 84; 82a+ 84; 82a+ 81a;84 + 82;84 + 81a;82 + 81; 81 + 81a.

Pe baza analizei ceramicii pictate, descoperita la Chetresf (ALAIBA2002), credem ca, in aceasta statiune, nu este vorba de doua niveluri cultural-cronologice (Cucuteni A ~i Cucuteni A-B), ci de 0 singura locuireconternporana, de la Tnceputul fazei Cucuteni A-B. De asemenea, tn noileconditii de revizuire a unor elemente ale grupelor stilistice ale picturii CucuteniA-B, prezenta grupei 1 timpurii in prima etapa de la Baiceni-Dambul Moriireprezinta un lucru absolut normal, fara a pune in discutie evolutia spatiala aacestei asezari, de-a lungul celor doua etape.

Pentru 0 corecta incadrare a statiunii de la Hu~i lntr-o schema deperiodizare, este necesar sa se efectueze noi sapaturi, din care sa rezulte noimateriale propice analizei, tn vederea larnuririi prezentei deosebite a grupelor~, 1 ~i 8, deoarece asocierile de grupe stilistice de la Cucuteni-Cetatuia siTraian-Dealul Fantanilor indica, in mod frecvent, pe acelasi vas, ca grupeleABa, aa ~i a nu au disparut, nici inainte, nici dupa aparitia tuturor subgrupelor8. in aceasta situatie, considerarn, ca ipoteza de lucru, ca statiunea de la Husia fost sincrona cu prima etapa de locuire din statiunea de la Traian-DealulFentenik»: De asemenea, va trebui sa fie reevaluat locul grupei 8 in schemade derivare a grupelor stilistice Cucuteni A-B.

Deci, in domeniul ceramicii pictate este verba, ln mod cert, de 0 tranzitienorrnala spre caracteristicile fazei Cucuteni A-B. Din pacate, din cauzanumeroaselor materiale ceramice pictate nepublicate, nu putem realiza unrepertoriu complet, ca instrument de lucru, cu toate grupele ~i subgrupelestilistice, cu toate motivele si asocierile lor pe formele de vase. De aceea,rezultatele sunt incomplete ~i relative.

*Mai mult decat celelalte categorii, ceramica pictata este propice pentru

periodizarea qenerala a culturii ~i a fazei A-B, in special. Pe baza stratigrafieiorizontale ~i verticale, a noilor descoperiri ~i a materialelor deja publicate,considerarn ca, actualmente, este necesara revizuirea schemelor deperiodizare existente, elaborate de VI. Dumitrescu, A. Laszlo, A. Nitu ~i SilviaMarinescu-BTlcu. in opinia noastra, este vorba de 0 scara de evolutie In mai

FAZA A-8 iN CONTEXTUL CIVILIZATIEI CUCUTENIENE 171

multe trepte, sirnilara cu modalitatea de periodizare conceputa de V. Markevicpentru statiunile tripoliene din Republica Moldova, fara a exclude, insa, celedoua etape: A-B1 ~i A-B2. Daca va fi necesar, aceste trepte pot fi divizate insecvente de evolutie.

i'n stadiul actual al cercetarilor, se poate stabili urmatoarea schema deperiodizare:

qr Cucuteni ~ (~b): Draquseni, Durnssti, Beresti, Scanteia s.a.:Qr Prima treapta Cucuteni A-B: Chetresti, Scutari Mileanca, Vorniceni

s.a.;Qr A doua treapta: Baiceni-Dambul Morii (prima etapa), Corlateni, Lozna,

Crive~ti-Hartop s.a.;qr A treia treapta: Baiceni-Dambul Morii (a doua etapa), Crive~ti-Holm,

Husi, Traian-Dealul Fentenllor (prima etapa) s.a.:Qr A patra treapta: Traian-Dealul Fantanilor (a doua etapa), Sacarasti-

Suhat s.a.;Qr A cincia treapta: Frumusica (Bodesti-Nearnt), Cucuteni-Cerepna,

Poduri, Ghelaiesti s.a,De altfel, asocierea de grupe stilistice mai timpurii cu grupe stilistice

evoluate si trecerea qradata de la faza Cucuteni A la faza Cucuteni A-B esteevidentiata ~i de Silvia MARINESCU-BILCU ~i Catalin BEM (2005, 295-315t

*Din punct de vedere cronologic, faza Cucuteni A-B e lncadrata intre

4200/4150-3900/3850 BC (media probabilitatilor) sau 3300/3250-3000/2950bc; aceste datari se sprijina pe datele 14Cde la Baiceni-Dambul Morii, pe celedin etapa Cucuteni B1 ~i pe comparatiile cu datele radiometrice ale culturilorTripolie ~i BodrogkeresztUr (MONAH, CUCO$ 1985, 39; CUCUTENI, 1997, 47;MANTU 1995, 221 ~i urm., anexa II; 1998, tabel 7; BEM 2000, 342-345;DUDKIN, VIDEIKO 2002).

Ca sincronisme, stabilite in literatura de specialitate, pentru fazaCucuteni A-B se pot aminti cele cu culturile: Salcuta IIla-II Ib/Krivodol IIIfinallBubanj Hum B2 (Oltenia, Bulgaria ~i Serbia), Gumelnita B1-B2(Muntenia sinordul Bulgariei) ~i Cernavoda Ib ~i Ic/Pevec (in regiunea Dunarii de Jos), cuBodrogkeresztUr (= Gornesti) A (I) ~i inceputul fazei B (II) (in zonaintracarpatica), Tripolie BI - BI1/1 si BI - BI1/2 (in spatiul rasaritean al acesteiculturi), Srednyi Stog la ~i Ib ~i Nipru-Donet IIc - Ilia (in zonele de stepa)(PASSEK 1949, 30 ~i urm.; MOVSA 1965, 100; 1972, 3-24; 1985, 253-255;VINOGRADOVA 1972, 36-56; 1983; VL. DUMITRESCU 1981,23-35; MONAH,CUCO$ 1985, 38; HA$OTTI, POPOVICI 1992, 15-44; DODD-OPRITESCU 1981,511-528; 1983,222-234; MANTU 1998, fig. 51; LUCA 1999, 42-48).

De asemenea, faza Cucuteni A-B a fost sincrona cu cea de a doua fazaa culturii Rachmani (in Grecia orientale), cu Baalberg A (TRBK) (in Germaniacentrale, Boemia, Moravia), cu Michelsberg III (in Germania sudica), cu Balaton1 Lasinja timpurie - Balaton II (in Ungaria - Transdanubia), cu Ludanice ~i Bajc-Retz (in Siovacia ~i Austria lnferioara) (PARZINGER 1991, 359-388; 1993;LlCHARDUS, LlCHARDUS-ITTEN 1985; 1994, 373-394; KALlCZ 1993).

4 Considerarn, inca 0 data, ca imperios necesara rediscutarea .schernelor evolutive"ale grupelor l?isubgrupelor stilistice ale ceramicii pictate Cucuteni A-B, precum l?ia manierei deutilizare a acestora in periodizarea fazei, evident pe baza analizei unor loturi de materialepublicate cat mai complet.


In viitor, va trebui sa se elucideze ~i problema existentei aspectelorregionale ~i a decalajelor cronologice ale fazei Cucuteni A-B/Tripolie BI-BII,asa cum se prefiqureaza ele In statiunile din spatiul pruto-nistrian sau tn zonaestica, pana la Niprul Mijlociu (VINOGRADOVA 1972, 36-56; 1973, 20-27; ZAEC1974, 184-200; 1975, 19; ZAEC, RYZOV 1992; TSVEK 1996, 89-113; GUSEV1995,89-105, 137-142,240-253; BOGHIAN 2001,99-108), unde sunt prezentenumai unele grupe picturale ~i persista mult timp ceramica cu decoruri adancite~i canelate.

*Tn conc\uzie, faza Cucuteni A-B e departe de a fi mai putin irnportanta

sau mai putin cunoscuta ln ansamblul culturii Cucuteni, ocupand un loc bineprecizat tn eneoliticul est-carpatic si, chiar, ln Tntreg peisajul europeancontemporan. Fara a crea alte stadii de tranzitie in Preistoria noastra (avand tnvedere ca unii cercetatori au apreciat faza Cucuteni A-B ca pe 0 etapa detranzitie lntre celelalte doua faze, A ~i -8), considerarn ca aceasta fazareprezinta, de fapt, 0 perioada de apogeu a culturii cucuteniene, ln care acestecornunitati s-au adaptat activ la schimbarile epocii lor, intr-o lume foartedinarnica. Evident, cercetarile viitoare, ca ~i publicarea tuturor materialelorexistente, vor completa cunostintele noastre despre aceasta faza -components intrinseca a culturii Cucuteni.

BIBLIOGRAFIE

ALAIBA Ruxandra-Elena1999 Cultura Cucuteni In Pooisul Bertedutui (rezumatul tezei de doctorat), lasi.

ALAIBA Ruxandra2002 Cerceieri arheologice la Chetresii-Cepul Dealului, judo Vaslui, campaniile

1988, 1992, Cerclst, N.S, XVIII-XX (1999-2001), p. 33-87.APROTOSOAIE Filaret

1974 Cercetiui arheoiogice efectuate In lmprejurimile oresului Sevenl, in: Dintrecutul judetutui Botoseni, I, p. 157-175.

1980 Ceteve noi puncte arheologice descoperite In zona Sevenilor, Hierarsus, II(1979), p. 121-129.

BARTOK Botond1997 Descoperiri eneolitice tarzii (post-eriusdiene) In sud-estul Transilvaniei,

Acta, Muzeul National Secuiesc, Muzeul Secuiesc al Ciucului,http://www.mek.iif.huiporta/szintltarsad/muzeum/acta97/htmlIenglishlarheology/bartok.htm

1997a Periodizarea §i cronologia descoperirilor eneolitice tarzii din sud-estulTransilvaniei, Acta, Muzeul National Secuiesc, Muzeul Secuiesc al Ciucului,http://www .mek.iif.huLporta/szintitarsad/muzeum/acta97 Ihtmllenglish/arheology/bartok1.htm

BAZARCIUC Violeta Veturia1982 Cerceteti arheologice In zona Huslior, AMM, III-IV (1981-1982), p. 235-234.

BEM Catalin2000 Elemente de cronologie radiocarbon. Ariile culturale Bolen-Gumelnite-

Cernavoda 1§i Precucuteni-Cucuteni/Tripotie, CA, XI/I (1998-2000), p. 337-359.

FAZA A-B TNCONTEXTUL CIVILIZATIEI CUCUTENIENE 173

BOGHIAN Dumitru1996 Unele consideratii asupra utiJajului litic al comunitiuilor Precucuteni-

Cucuteni- Tripolie, in: Cucuteni aujourd'hui, BMA, II, Piatra Neamt, p. 277-342.

2001 Quelques considerations sur les aspects regionaux du complexe culturelCucuteni- Tripolie, MemAnt, XXII, p. 71-114.

2004 Comuniteille cucuteniene din Bazinul Bahluiului, Suceava.BORZIAC lIie A., DERGACEV Valentin A.

1978 Raskopki na tripol'skom poselenji Jablona I, Archeoloqhiceskie otkrytja, p.16-21.

BRUDIU Mihalache1980 Cerceteri arheologice de teren la Crasnaleuca §i Cotu Miculinti, Hierasus, II

(1979), p. 85-961986 0 streveche inovatie tennic« - foalele - descopetiie la Crasnaleuca, com.

Cotusc«, judetul Botosenl, Hierasus, VI, p. 7-13.BURGER Gisele

1987 Betrachtungen iiber die SteppenvOlker und ihren Einfluss in SOdosteuropa,in: La civilisation de Cucuteni en contexte europeen, BAI, I, lasi, p. 223-235.

COMAN Ghenuta1980 Statomicie §i continuitate. Repertoriul arheologic al judetului Vaslui,

Bucuresti.COMAN Ghenuta, ALAIBA Ruxandra

1980 SapaturiJe arheologice de la Gura Idrici - Vaslui, Materiale, XIV, Tulcea, p.450-454.

COM$A Eugen1980 Die Kupferverwendung bei den Gemeinenschaften der Cucuteni-Kultur in

Rumenien, PZ, 55, 2, p. 197-219.1983 Cresteree animalelor domestice tn cursul epocii neolitice pe teritoriul

Moldovei, Hierasus, V, p. 63-70.1996 Ocupeiiile principale ale comunltetilcr culturii Cucuteni din Moldova, in:

Cucuteni aujourd'hui, BMA, II, Piatra Nearnt, 263-276.1996a Viafa oamenilor din spafiul carpato-danubiano-pontic tn mileniile 7-4 1.Hr.,

Bucuresti.CRI$MARU Aristotel

1977 Dragu§eni. Conttibuili la 0 monografie arheologica, Bacau.1980 Noi descoperiri arheologice pe valea Podrigei (jud. Botoseni), Hierasus, II

(1979), p. 97-120.1989 inca 0 esezere cucuteriiene din faza A-B descoperlie pe teritoriul comunei

Dragu§eni-Boto§ani, Hierasus, VII-VIII, p. 57-66.CUCO$ $tefan

1973 Un complex ritual cucutenian descoperit la Ghelaie§ti (jud. Neamt) , SCIV,24,2, p. 207-214.

1985 Ceramica de tip "C" din aria culturii Cucuteni, MemAnt, IX-XI (1977-1979), p.63-92.

1992 Contrlbutii la repertoriul arheologic al juaetulul Neemi, MemAnt, XVIII, p. 5-61.

1999 Faza Cucuteni B In zona subceroetice a Moldovei, BMA, VI, Piatra Nearnt.CUCUTENI

1997 Monah Dan, Monah Felicia, Mantu Cornelia-Magda, Dumitroaia Gh.,Cucuteni. The Last Great Chalcolithic Civilisation of Europe, Bucuresti-Thessaloniki.


DAscALU Constantin1910 Sapaturile de la Cucuteni - Septemvrie-Octomvrie 1909 §i 1910, BCMI, III,

p.195-196.DINU Marin

1995 Sur Ie debut de I'agriculture et du systeme patriarcal dans Ie centre et Ie sud-est de I'Europe, SAA, II, p. 59-74.

DODD-OPRITESCU Anne,1981 Ceramica ornementete cu sruuut In aria culturilor Cucuteni §i Cernavoda I,

SCIVA, 32, 4, p. 511-528.1983 Vecinii estici §i nord-estici ai triburilor Cucuteni- Tripolie, SCIVA, 34, 3, p.

222-234.DRAGOMIR Ion T.

1985 Principalele rezultate ale sapaturilor arheologice de la Beresti - Deelu!Bulgarului" (1981), judetu: Galati, MemAnt, IX-XI (1977-1979), p. 93-139.

DUDKIN V. P., VIDEIKO M. Yu.2002 Arheometricin! doslidiennja Tripi/'s'koj civilizacji, in: Vostocnoevropeiskji

archeologiceskji Journal; http://archaeology.kiev.ua/journal/ 0101 OO/dudkinvideyko.htm

DUMITRESCU Hortensia1954 0 descoperire In legatura cu ritul de lnmormentere In cuprinsul culturii

ceramicii pictate Cucuteni- Tripolie, SCIV, 5, 3-4, p. 399-425.1955 §antierul arheologic Traian (1954), SCIV, 6, 3-4, p. 459-478.1957 Decouvertes concernant un rite tunereire magique dans I'aire de la

civilisation de la ceremique peinte du type Cucuteni- Tripolie, Dacia, NS, I,p.97-116.

1958 Deux nouvelles tombes cucuieniennes a rite magique decouvertes a Traian,Dacia, NS, II, p. 407-423.

1961 §antierul arheologic Traian, Materiale, VII, p. 91-103.DUMITRESCU H., MATEESCU Corneliu, DRAGOMIR Ion

1953 §antierul de la Traian, SCIV, 4, 1-2, p. 45-66.DUMITRESCU H., DUMITRESCU VL.

1959 Sapaturile de la Traian-Dealul Fintinilor, Materiale, VI, p. 157-175.1962 Activitatea seniierutui arheologic Traian, Materiale, VIII, p. 245-258.

DUMITRESCU Vladimir1926-1927 La cronologia delia ceramica dipinta de/Europe Orientale, ED, IV, p. 257-

308.1945 La station prehistonque de Traian (dep. de Neemi, Mo/davie): fouilles des

ennees 1936, 1938 et 1940, Dacia, IX-X (1941-1944), p. 11-114.1961 K voprosu 0 kremnevych toporach v Moldove, Dacia, V, p. 95-103.1963 Originea §i evoluiie cu/turii Cucuteni-Tripolie, SCIV, 14, 1, p. 51-74; 14,2, p.

285-305.1973 Einige Fragen zur Cucuteni-Ku/tur im Lichte der Ausgrabungen bei

Dragu§eni (NO der Mo/dau, S.R. Rumenien), ZfA, 7, 2, p. 177-196.1974 Une/e prob/eme ridicate de esezeree cucuteniene de /a Dragu§eni Uud.

.Botoseni), in: Din trecutu/ judetu/ui Botoseni, Botosani, p. 33-46.1974a Cronotoqie ebsolute a eneoliticu/ui romenesc In lumina date/or C14

,

Apulum, XII, p. 23-39.1976 Prob/eme privind sincronisme/e unor cu/turi eneo/itice, SCIVA, 27, 3, p.

355-362.1981 lnsemneri In /egatura cu unele sincronlsme, MemAnt, VI-VIII (1974-1976),

p.23-36.DUMITRESCU VI., PETRESCU-DTMBOVITA Mircea, DUMITRESCU Hortensia,GOST AR Nicolae

1954 Haba§e§ti. Monografie emeotoaice. Bucuresti.

FAZAA-B iN CONTEXTUL CIVILIZATIEI CUCUTENIENE 175

DUMITROAIA GH.1992 Materiale §i cerceteri arheologice din nord-estul judetuu» Neemt; MemAnt,

XVIII, p. 63-143.FLORESCU Adrian C.

1966 ObselVatii asupra sistemului de fortificare al esezerltor cucuteniene dinMoldova, ArhMold, IV, p. 23-37.

FLORESCU Marilena, CAPITANU Viorel1969 Cerceteri arheologice de suprafata in judeiu' Becsu, ArhMold, VI, p. 213-

272.1996 Plastica entropomotie din a§ezarea Cucuteni A de la Tigane§ti, judetut

Beceu, in: Cucuteni aujourd'hui, BMA, II, p. 343-358.GREEVES T.A.P.

1975 The Use of Cooper in the Cucuteni-Tripolye Culture of South-East Europe,PPS, 41, p. 153-166.

GUSEV Sergej o.1995 Ttipli's'ke kultura seredn'ogo Pobuiija rubeiu IV-III tys. do n.e., Vinnita.

HAIMOVICI Sergiu1969 Studiu preJiminar al resturitor de fauna descoperite in sapaturiie din 1961 in

sietiunee neotitice de la Cucinenl-Beiceni, ArhMold, VI, p. 317-319.1987 Quelques problemes d'ercneozooloqie concernant la culture de Cucuteni,

in: La civilisation de Cucuteni en contexte europeen, BAI, I, p. 157-166.HA!;)OTTI Puiu

1997 Epoca neolitice in Dobrogea, Constanta.HA!;)OTTI P., POPOVtCI Dragomir N.

1992 Cultura Cernavoda I in contextul descoperiritor de la Hersove, Pontica,XXV, p. 15-44.

HVOIKO Vikentij V.1901 Kamennyi vek Srednego Ptidneprov'je, in: Trudy XI Arheologiceskogo

siezda v I(jeve v 1899 g., tom. I, Moskva.1913 Drevnje obitateli Srednego Pridneprov'je i ih kultura doisioriceskoqo

vremena, Kiev.ICONOMU Constantin

1996 Contribufii la istoricul cercetiuiior arheologice de la Cucuteni, in: Cucuteniaujourd'hui, BMA, II, p. 165-200.

KALlCZ Nandor1993 Le bassin du Danube moyen, la plaine pannoniene, in: Atlas du Neotithique

europeen. L 'Europe orientale, ERAUL 45, Liege, p. 285-342.KOROBKOVA G. F.

1987 Hozjaistvennyi kompleksy rannych zemledel'cesko-skotovodceskichobscest« Juga SSSR, Leningrad.

LAsZLO Attila1966 Cercetiui arheologice in esezeree Cucuteni A-B de la Husi, ArhMold, IV, p.

7-22.LAZAROVICI Gheorghe

1996 Din istoria streveche a Cerpetilor Orientali, in: Angustia, I, p. 27-50·.LAzURCA Elena

1991 Ceramica cucuteniene in contextul a§ezarii qumelniiene de la Carcaliu (jud.Tulcea), Peuce, X, p. 13-17.

LlCHARDUS Jan, L1CHARDUS-ITTEN, Marion1985 La Protohistoire de /'Europe, Paris.1994 Probleme der griechischen Kupferzeit, in: Festschrift fuer Otto-Herrman

Frey zum 65. Geburtstag (ed. D. Dobiat), Marburger Studien zur Vor- undFruehgeschichte, Bd. 16, p. 373-394.


LUCA Adrian Sabin1999 Sfar§itul eneoliticului pe teritoriul intracarpatic al Romeniei. Cultura

Boaroqkeresnur, Alba lulia.MANTU Cornelia-Magda

1995 Ceteve conskieretii privind cronologia ebsoluie a neo-eneoliticului lnRomania, SCIVA, 46,3-4, p. 213-235.

1998 Cultura Cucuteni. Evolutie, cronologie, legaturi, BMA, V, Piatra Nearnt.MARE~ Ion

2002 Metalurgia aramei tn neo-eneoliticul Romeniei, Suceava,MARINESCU-BTLCU Silvia

1989 Ceramica cucuteniene de la Dragu§eni: trediiii, creeiii proprii, aspecteregionale, SCIVA, 40, 3, p. 215-239.

1996 La contribution de Vladimir Dumitrescu pour detinlr Ie concept de complexeculturel Ariusd-Cucuteni- Tripolye et pour la connaissance de ses origines etde son evolution interne, in: Cucuteni aujourd'hui, BMA, II, p. 27-38.

MARINESCU-BTLCU Silvia, BOLOMEY Alexandra2000 Drequsenl. A Cucutenian Community, Bucuresti - TObingen.

MARINESCU-BTLCU Silvia, BEM Catalin2005 Unde §i cum s-a putut realiza trecerea de la faza Cucuteni A la Cucuteni A-

B, Tn Scripta praehistorica. Miscellanea in honorem nonagenarii magistriMircea Petrescu-Dtmbovlte oblata, Ediderunt Victor Spinei, Cornelia-Magdalena Lazarovici et Dan Monah, lasi, p. 295-315

MARKEVICI Vsevolod I.1981 Pozdnetripol'skie plemena severnoj Moldavji, Chisinau,

MATASA Constantin1946 Frumusice. Vii/age prenistorique a ceremique peinte dans la Moldavie du

Nord, Roumanie, Bucuresti.MAXIM-ALAIBA Ruxandra1983-1984 Locuime nr. 1 din faza Cucuteni A3 de la Dumesti (Vaslui), AMM, V-VI, p.

99-148.MONAH Dan

1979 Raport preliminar de cercetare arheologica de la Margineni-Cetatuie,Materiale, XIII, p. 79-80.

1991 L 'exploitation du sel dans les Carpates Orientales et ses rapports avec laculture Cucuteni- Tripolie, in: Le Peleotithique et Ie Neotlthtque de laRoumanie en contexte europeen (eds. V. Chirica, D. Monah), BAI, IV, p.387-400.

1997 Plastica entropomorte a culturii Cucuteni- Tripolie, BMA, III.2003 Quelques retiexions sur les tresors de la culture Cucuteni, SAA, IX, p. 129-

140.MONAH Dan, CUCO~ ~tefan

1985 A§ezarile culturii Cucuteni din Romania, lasi.MONAH Dan, CUCO~ ~tefan, POPOVICI Dragomir, DUMITROAIA Gh.,ANTONESCU Silvia

1982 Sapaturile arheologice din tell-ul cucutenian Dealul Ghindaru, com. Poduri,judo Beceu, CA, V, p. 9-22.

1983 Cercetsrite arheologice de la Poduri-Dealul Ghindaru, CA, VI, p. 3-22.MONAH Dan, POPOVICI Dr., CUCO~ ~t., DUMITROAIA Gh., BUJOR Alexa

1987 Raport preliminar asupra sapaturilor arheologice de la Poduri-DealulGhindaru (1984-1985), MemAnt, XV-XVI, p. 9-20.

MONAH Dan, DUMITROAIA Gh., MONAH Felicia, PREOTEASA Constantin,MUNTEANU Roxana, NICOLA Dorin

2003 Poduri-Dealul Ghindarului. 0 Troie in Suocerpetlt Moldovei, BMA, XIII.

FAZAA-B iN CONTEXTUL CIVILIZATIEI CUCUTENIENE 177

MOVSA Tamara G.1965 Mnogos/ojnoe tripo/'skoe poselenje Sotonceny II, KSIA, 105, p. 91-100.1972 Periodizacija i chronologija seredn'ogo ta pizdn'ogo Tripi/la, Archeologija

(Kiev), 5, p. 3-31.1988 Tomesev'ke loca/'na grupa tripo/'skogo-kukutenskoj obsCinosti, SP, 9, p. 84-

109.NECRASOV Olga

1987 Donnees anthropologiques concernant la population du complexe Cucuteni-Ariu§d- Tripolie, in: La civilisation de Cucuteni en contexte europeen. BAI, I,p. 145-156.

NECRASOV Olga, CRISTESCU Maria, BOTEZATU Dan, MIU Georgeta1990 Cercetiui paleoantropologice privitoare la populatiile de pe teritoriul

Romeniei, ArhMold, XIII, p. 173-223.NECRASOV Olga, HAIMOVICI Sergiu

1962 Studiul resturilor de fauna descoperite in anul 1959 la Traian (Dealul Viei §iDealul Fantani/or), Materiale, VIII, p. 261-264.

NECRASOV Olga, $TIRBU Maria1971 L 'eteveqe et la chasse chez les tribus de la culture de la ceremique peinte

Cucuteni-Ariusd, in: Actes VII CISPP, Praga, vol, II, p. 1304-1310.NESTOR Ion

1932 Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rumenien, 22. BRGK.1938 Ceremique peinte de style ancien a Schipenitz (Bucovine), Dacia, V-VI

(1935-1936), p. 121-133.NESTOR Ion et alii

1951 Sapaturile de pe sentiereie Valea Jijiei in anu11950, SCIV, II, 1, p. 51-76.1952 Sentienn Valea Jijiei, SCIV, III, p. 19-111.

NESTOR lon, ZAHARIA Eugenia1968 Sur la petiode de transition du neollthique a /'age du bronze dans /'aire des

civilisations Cucuteni et Gumetniie, Dacia, N.S., XII, p. 17-43.NITU Anton

1977 Continuitatea ceramicii pictate intre culturi/e Cucuteni- TripoJie §i Gorodsk-Usatovo, Cerclst, S.N., VIII, p. 145-212.

1979 Criterii actua/e privind clasificarea complexe/or ceramice §i periodizareaetape/orculturii cucuteniene, Cerclst, S.N., IX-X (1978-1979), p. 93-162.

1984 Formarea §i clasificarea grupe/or de sti! Cucuteni AB §i Bale ceramiciipictate Cucuteni- Tripolie, lasi.

NITU Anton, BAZARCIUC V. Veturia,1980 Considera!ii cu privire la ceramica Cucuteni AB pe baza descoperirilor

recente, ArhMold, IX, p. 19~62.NITU Anton, CUCO$ $tefan, MONAH Dan

1971 Ghe/ae§ti (Piatra Neemi, I, Sapaturi!e din 1969 in esezeree cucuteniene.Nedeie"), MemAnt, III, p. 11-64.

PARZINGER Hermann1991 Zur Rachmani-Periode in Thessalien, Germania, 69, 2, p. 359-388.1993 Studien zur Chronologie und Kulturgeschichte der Jungstein-, Kupfer- und

FrOhbronzezeit zwischen Karpaten und Mittlerem Taurus, Bd. 1-2,Romisch-Germanische Forschungen 52, Mainz am Rhein.

PASSEK Tatjana S.1949 Periodizacija tripol'skih poselenji, MIA, 10.

pAUNESCU Alexandru1970 Evolutia uneltelor §i armelor de piatra cioplita pe teritoriul Romeniei,

Bucuresti.pAUNESCU AI., $ADURSCHI Paul, CHIRICA Vasile

1976 Repertoriul arheologic al judetului Botoseni, vol. I-II, Bucuresti.


pARVAN Lucica, DIACONESCU Maria, MELNICIUC Aurel, $ADURSCHI Paul,STANCIU Gheorghe

2004 Fas..cinafia culturiiCucuteni, Botosani.PETRESCU-DIMBOVITA Mircea

1966 Cucuteni, Bucuresti.1987 L'importance des fouilles ercheotoqiques de Cucuteni, in: La civilisation de

Cucuteni en contexte europeen, BAI, I, p. 19-27.PETRESCU-DTMBOVITA M., VALEANU Madalin-Cornel

2004 Cucuteni-Cetetuie. Monografie emeoloqice, BMA, XIV.POPOV S. I.

1973 Archeologiceskie pamjatniki okrestnostej s. Jablona, Glodjanskogo rajonaMSSR, in: AIM v 1970-1971 gg., p. 15-22.

SCHMIDT Hubert1911 Vorlaufiger Bericht Ober die Ausgrabungen 1909-1910 in Cucuteni bei Jassy

(Rumenien}, ZfE, 43, p. 582-601.1924 Prehistcrischen aus Ostasien, ZfE, 56, 5-6, p. 133-157.1932 Cucuteni in der oberen Moldau, Rumenien, Berlin-Leipzig.

SOROCHIN Victor la.1991 Orudija truda i hozjaistvo plemen srednego Trlpol'je Dnestrovsko-Prutskogo

meidureci'je, Chisinau.1991 a Outils de I'habitat tripolien Jablona I, in: Le Psleolitnique et Ie Neolitbioue

de la Roumanie en contexte europeene (eds. V. Chirica, D. Monah), BAI,IV, p. 401-419.

1994 Civilizeiiile eneolitice din Moldova, Chisinau.1994a Culturile eneolitice din Moldova, TO, XV, p. 67-92.

SZEKELY Zoltan1959 Cercetari arheologice efectuate tn Regiunea Ainonome Maghiara,

Materiale, VI, p. 187-197.1962 Sondaje/e executate de Muzeul regional din Stentu Gheorghe, Materiale,

VIII, p. 328-334.1987. La position d'Ariusd dans Ie cadre de lacivilisation Cucuteni, in: La

civilisation de Cucuteni en contexte europeen, BAI, I, p. 259-261.$ADURSCHI Paul

1983 A§ezarea eneolitice din turberie de la Lozna (jua. Botoseni), Materiale, XV(1981, Brasov), Bucuresti, p. 86-92.

1996 Sunereu, judo Botoseni, in: Situri arheologice cercetate tn perioada 1983-1992, Braila, p. 110.

$ADURSCHI Paul et alii2002 Vorniceni, com .. Vorniceni, jud. Botosenl. Punct: Pod tbeneese, Cronica

2001, p. 336-337.2003 Vorniceni, com. Vorniceni, judo Botoseni. Punct: Pod lbeneese, Cronica

2002, p. 342-343.2004 Vorniceni, com. Vorniceni, jud. Boioseni. Punct: Pod lbeneese, Cronica

2003, p. 372-374.$ADURSCHI P., URSULESCU Nicolae

1988 Date istorico-arheologice privind dinamica locuirii in bazinul Miletinului (zonacomunei Prejeni, judo Boioseni}, Hierasus, VII-VIII, p. 281-298.

TSVEK Elena1996 Structure ofthe Eastern Tripolye Culture, in: Cucuteni aujourd'hui, BMA, II,

p.89-113.TUDOR Dumitru et alii

1953 §antierul Corleteni, 1952, SCIV, IV, 1-2, p. 394-431.

:

FAZA A-8 TNCONTEXTUL CIVILIZATIEI CUCUTENIENE 179

UNGUREANU Aurelia2002 Studiul materialului arheozoologic provenit din esezeree eneolitice de la

Vorniceni-Pod lbeneese, Croica 2001, p. 337.URSACHI Vasile

1968 Cerceteri arheologice efectuate de Muzeul de Istorie din Roman (In zonareutilor Siret §i Moldova), Carpica, I, p. 111-187.

1991 Le depot d'objets de parure eneolithiques de Brad, com. Negri, in: LePeleoutnique et Ie Neotltbique de la Roumanie en contexte europeen (eds.V. Chirica, D. Monah), BAI, IV, p. 335-386.

1995 Zargidava. Cetatea decice de la Brad, Bucuresti.URSACHI V., HORDILA Dornnita, ALEXIANU Marius, DUMITROAIA Gh., MONAHDan

1992 Cerceteri arheologice de suprafata pe va/ea Siretului la nord de municipiulRoman, MemAnt, XVIII, p. 145-172.

VINOGRADOVA Natalja M.1972 Pamjatniki perehodnogo etapa TripolJe BI-B/I Podnestrov'je, SA, 1, p. 36-

55.1973 Pamjatniki perehodnogo etapa Ttipcl']« BI-B/I v Pobui'e i Podnesirov'je,

KSIA, 134, p. 20-27.1983 Plemena Dnestrovsko-Prutskogo meidurecije v period rastsveta tripol'skoj

kul'tury, Chlsinau.VI NOGRADOVA Natalija M., BEILEKCI Viktor S., BARNEA Pavel P.

1974 Raskopki na tripol'skogo poselenja v Starom Orhee, in: AIM 1972 g., p.63-77.

VULPE Alexandru1973 lnceputurile metalurgiei aramei In spetiu; cerpeto-dunereen, SCIV, 24, 2,

p.221-234.Die Axte und Beile in Rumenien, II, PBF IX. 5, MOnchen.1975

ZAEC I. I.1974 Tripo/'skoe poselenje Kliscev na Juinom Buge (etap BI-B/I), SA, 4, p. 180-

200.Drevnye zemlede/'tsy srednego tecenija Juinoqo Buga v vtoroj polovineIV tys. do n.e. (po materia/om tripol'skogo poselenja Kliscev, Tyvrovskogoraiona, Vinnickoj oblasti, Avtoreferat disertacji kandidata istoriceskih nauk,Moskva.

ZAEC I. I., RYZOV S. N.1992 Poselenje tripol'skoj kultury Kliscev na Juinom Buge, Kiev.

1975

QUELQUES CONSIDERATIONS SUR LA PHASE A-8EN CONTEXTE DE LA CIVILISATION CUCUTENI

- Resume-

L'auteur realise un coup d'oeil sur les caracteristiques dela phase A-8 dela civilisation Cucuteni. Une attention particuliere a ete accordee a la cerarniquepeinte, en soulignant ses liaisons avec la phase precedente. Ainsi, I'auteur adiscute la necessite de reevaluer I'importance et Ie role des «groupes detransition» cc-, aa2, Aba et les elements precoces des groupes a, 13 et y,presents deja a la phase Cucuteni At (= A3b). Selon I'auteur, il y a un groupe yprecoce, specifique pour les habitats du debut de la phase, et un groupe yevolue. A I'heure actuelle, il semble que seulement Ie groupe a a ete Ie resultatevolutif de la synthese des groupes a, 13 et y. Dans ce contexte, les


decouvertes de Chetresti, Scutari-Mileanca, Vorniceni, Hu~i et leursencadrement dans la phase Cucuteni A-B ont ete discutees.

En ce qui concerne la periodisation de cette phase, dans Ie stade actueldes recherches, on peut etablir une echelle d'evolution en plusieurs deqres,selon Ie suivant schema:

(j't Cucuteni ~ (= A3b): Draqusenl, Durnesti, Beresti, Scanteia etc.;(j't Le premier deqre Cucuteni A-B : Chetresti, Scutari Mileanca, Vorniceni

etc.;(j't Le second deqre: Baiceni-Dambul Morii (Ia premiere etape d'habitat),

Corlateni, Lozna, Crive~ti-Hartop etc.;(j't Le troisierne deqre: Baiceni-Dambul Morii (la deuxierne etape d'habitat),

Crive~ti-Holm, Husi, Traian-Dealul Fantanilor (la premiere etaped'habitat) etc.;

(j't Le quatrierne deqre: Traian-Dealul Fantanilor (Ia deuxierne etaped'habitat), Sacara~ti-Suhat etc.;

(j't Le cinquierne deqre: Frumusica (Bodesti-Nearnt), Baiceni-Cucuteni-Ceietuie, Poduri et Ghelaiesti etc.Commesynchronismes, la phase Cucuteni A-B a ete contemporaine

avec: Salcuta IIla-llib/Krivodol III final/Bubanj Hum B2 (d'Oltenie, Bulgarie etSerbie); Gurnelnita B1- B2 (de Valachie et Ie nord de la Bulgarie); Cernavoda Ibet Ic/Pevec (dans la region du Danube, en aval); Bodroqkeresztur (= Gornesti)A (I) et debut de B (II), dans la zone intracarpatique; Tripolie BI - BII/1 si BI -BII/2, dans I'espace oriental de cette civilisation; Srednyi Stog la et Ib et Nipru-Doneck IIc-llla, dans les zones de steppe; la deuxierne phase (II) de lacivilisation de Rachmani (en Grece orientale); Baalberg A (TRBK) (Allemagnecentrale, Bohernle, Moravie); Michelsberg III (Allemagne meridionale);Balaton/Lasinja ancien - Balaton II (Hongrie, Transdanubie); Ludanice et Bajc-Retz (Slovaquie et Autriche inferieure).

::

Boghian Cucuteni a-B

Documents

Transcript of Boghian Cucuteni a-B