Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

7
Atdiervte de btryrse #p onqp xo l Renumele de care s-a bucurat Bistrila de-a lungul secolelor, n Transilvania,in Moldova, Polonia sau chiar in Orientul Apropiat, unde ajungeau convoaiele comercianfilor autohtoni cu m[rfuri, se datora fbrd indoiald meseriagilor sdi. Despre asociafile c smarilor, fierarilor, zidarllor, armurierilor, argintariloq curelarilor, cojocarilor qi cdtealtele, sunt cunoscute numeroaseaspecte,deoareceprintre ei au fost mulfi megteri renumifi, desprecare s-a scris mult. Ca semn al recunostinfei urbei fald de meseriaqii care -au dus faima, steagurile uturor breslelorerauexpusea oc de cinste n Catedrala vanghelicd , SfdntulNicolae" gi BisericaGreco-catolicd inora$. Cert este cd pentru o mare parte dintre meseriagii bistrifeni, concurentaa fost beneficd gi , acolo unde ea s-a impletit cu talentul, a creal maegtrii prestigiogi, greu de egalat. Atdta vreme cAt meseriile aveauun caractermanufacturier.s-a cochetatpendelete gi cu aturaartisticd meseriei. Odatd cu dezvoltarea procesului de mecanizare, cu apari[ia comenzilor de seriemare, a inceput de secolXX, nu a ma i fost timp de creafie.Cei cenu s-au ntegrat apid n acest proces de industrializare capitalistd, au fost repede alimentali. Aga se explicd disparifiabreslagilor cu vechi tradilii ca gi a intregului lor egafodaj,ce pdreade neclintit, cu pufin timp in urma nceputului de secol. La sfhrqitulsecolului al XIX-lea gi inceputul celui de-al XX-lea, apaq insd, indeletniciri noi, generate de progresele tehnicii, ca gi de comandasocial6,ndeletniciri ce nu au fbcut parte din vechilemeseriipracticatenorag. Din aceastd ategorieau fbcut parte gi fotografii! Nici o altd branqi nu a l6sat urmaqilor atdtea nformafii, mesaje gi instantanee al e urbei noastre si ale oamenilor sdi, ca cele realizate in atelierele or qi firi de caremarepartedin ilustrarea materialelorprezentei u ar i fostposibili . Cu toate cd tehnica fotografici erula inceputurile sale, realizdrile fotografilor bistrileni au avut o ridicatd profesionalitate, datoratd,n primul rdnd uceniciei acestora a unele dintre cele mai renumite gcoli gi ateliere de profil din Viena, Paris, Berlin sau Budapesta.Se parecd zeigaFortuna a fost de parleamultora, fbc6nd ca ei sd dovedeasc[ eal talent gi valenle artistice, a$acum se va constatacevamai tdrzju" cdnd, vorajunge renumili. Estesurprinzdtor sd,constali giazi,lapeste o sutade ani de la realizarea primelor fotografii in atelierele bistrifene, calitatea remarcabil d a pozelor, exigenla afdde detaliu, nge-

Transcript of Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

Page 1: Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

8/6/2019 Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

http://slidepdf.com/reader/full/bistrita-nostalgii-citadine-partea-a-5-a 1/7

Atdiervtedebtryrse #p onqp

xol

Renumele de care s-a bucurat Bistrila de-a lungulsecolelor, n Transilvania,in Moldova, Polonia sau chiar inOrientul Apropiat, unde ajungeauconvoaiele comercianfilorautohtoni cu m[rfuri, se datora fbrd indoiald meseriagilorsdi.Despreasociafile c smarilor, fierarilor, zidarllor, armurierilor,argintariloqcurelarilor,cojocarilor qicdtealtele,suntcunoscutenumeroaseaspecte,

deoareceprintre ei au fost mulfi megterirenumifi, desprecare s-a scris mult. Ca semnal recunostinfeiurbei fald de meseriaqiicare -au dus faima, steagurile uturorbreslelorerauexpusea oc de cinste n Catedrala vanghelicd,SfdntulNicolae" giBisericaGreco-catolicd in ora$.

Cert este cd pentru o mare parte dintre meseriagiibistrifeni, concurentaa fost beneficd gi, acolo unde ea s-aimpletit cu talentul, a crealmaegtrii prestigiogi,greu de egalat.Atdta vreme cAtmeseriile aveauun caractermanufacturier.s-acochetatpendeletegicu aturaartisticd meseriei.

Odatd cu dezvoltarea procesului de mecanizare, cuapari[iacomenzilor de seriemare, a inceputde secolXX, nu amai fost timp de creafie.Cei ce nu s-au ntegrat apid n acestprocesde industrializarecapitalistd,au fost repede alimentali.Aga se explicd disparifiabreslagilor cu vechi tradilii ca gi aintregului lor egafodaj,ce pdreade neclintit, cu pufin timp inurma nceputuluidesecol.

La sfhrqitulsecolului al XIX-lea gi inceputul celui de-alXX-lea, apaq insd, indeletniciri noi, generatede progreseletehnicii, ca gi de comandasocial6,ndeletnicirice nu au fbcutpartedin vechilemeseriipracticaten orag.

Din aceastd ategorieau fbcutparte gi fotografii! Nici oaltd branqi nu a l6sat urmaqilor atdtea nformafii, mesaje gi

instantaneeale urbei noastre si ale oamenilor sdi, ca celerealizate in atelierele or qi firi decaremarepartedin ilustrareamaterialelorprezenteiu ar i fostposibili .

Cu toate cd tehnica fotografici erula inceputurile sale,realizdrile fotografilor bistrileni au avut o ridicatdprofesionalitate, datoratd,n primul rdnd uceniciei acestora aunele dintre cele mai renumite gcoli gi ateliere de profil dinViena, Paris,Berlin sauBudapesta.Se parecd zeigaFortuna afost de parleamultora, fbc6nd caei sd dovedeasc[ eal talent givalenle artistice,a$acum se va constatacevamai tdrzju" cdnd,vorajunge renumili.

Estesurprinzdtorsd,constaligiazi,lapeste o sutade anide la realizarea primelor fotografii in atelierele bistrifene,calitatearemarcabild a pozelor, exigenla afdde detaliu, nge-

Page 2: Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

8/6/2019 Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

http://slidepdf.com/reader/full/bistrita-nostalgii-citadine-partea-a-5-a 2/7

niozitatea scenograficd,, dt qi particularitdlile distincte alefiecdruia n parte,ceeace a fbcut posibil ca pdnd n 1940,fotografii bistrileni sdoblindpeste7b demedalii la Saloaneleinternalionalede otografie din Europa.

Atelierele s-au dovedit longevive qi prospere,suferindunelemodernizdripdn[ in preajmacelui de-al t-l.u

rdzboimondial.Ele erau recventatedemultd lume gidatoritdfapfului cd ordgenii nu concepeauca din caseleror s6lipseasci ablourilede amilie.De amic lamare,de a ceidinleagdn , la cei mai vdrstnici, ei agteptauore in qir si facdfotografii. Fiecare nparte erasupusuieianalizepertinente qiindelungate,demegter, dndsesdvdrgeaminunea.

CAnd ablourile eraugata,se nrimau gi se expuneaula loc vizibil caun blazonal casei. u cdt u..rt"u..tpiind.uuun numdrmai maredepersoanecu o linutd c6t mai ingrijiti,cuatdt secuveneasa ie mai apreciate.Ele aveaudimensiunimari, spredeosebirede cele ocazionale,ca portretele,sauca

celeprilejuitedemilitdriesaudesirbdtoricdmpenegti.Majoritar, fotografiile se realizau in ateliere"folosindu-seaparate oluminoase, epionierat,cu instala{iiprimitive de luminat, dar cu o recuzitdicenograficddeosebit

f:varigtd, hiaringenioasd, e rdda alentgimult bun gust.

Cu toat5nuanlade desuetudinegi romantism dilic, uqu-.u*gdndimdespreele,azi, cdndprivim acesteotografii deepocd,ele au fost gi rdmdn niqte opere de artd,,deconspirAndmeseriagul evocafie qipatinaepocii.

Ag aminti cdteva din cele mai renumite atelierefotografice,cum au fost celeale profesorului carl Koller,Eugen Lippert, Alois

Ziegler, Ella Alzner, A.petrftz:.

Alexandru Rosu,Rosiu & Hausler,C. OscarGalter,BertaJordens, Alois Wagner,RudolfFleischer, Hausler sauFredericRomischer, as[ amintesc oarpe ceimai renumilidintre fotografii de la mijlocul secolului al XIX-lea jiinceputulcelui de alXX-lea.

La aceqtiaagmai addugaqi pe regretalii fotografi de&tpd,rdzboi, Victor Frish, petre Roman-qiEnescrr,

-.ur"u.,

incercat sd continue aceasti meserie p6nd acum cdtevadecenii.

Astdzi,qi n acestdomeniu,situalia se epetd,cagicucelelalte meserii. Odati cu modernizarea ehnologiei, cuamplificarea accesibilitdlii gi a caracterului de masd alexecutdrii fotografiilor, precum gi datoritd infiinldriilaboratoarelorcolor de prelucrareautomatda fotografiilor,indeletnicirea de fotograf profesionist nu mai arerentabilitateacerutdginici cdutareadoritd, eeace se raducedin pdcateqiprin diminuareavalorii artisticegidocumentarea fotografiei, minimalizdndu-se rolul artistuiui fotoeraf destudio.

Alte vremuri, alte gusfuri,altepreocupdriIatd"cdteva otografii de epocdde la ?nceput e secol

ale fotografilor bistrifeni, ca gi sigla depe reveriul acestoracunelipsita eclaml.

lxt

. " , ' - - ,' l- :

1,f ,y/t;r';

7 .,, ' , , , , . ,

Page 3: Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

8/6/2019 Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

http://slidepdf.com/reader/full/bistrita-nostalgii-citadine-partea-a-5-a 3/7

2121Pro.fesorulKarl Alberti, 1925

Profess'rrar lAlberri1925

Floricula Bilegan, I 926

Page 4: Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

8/6/2019 Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

http://slidepdf.com/reader/full/bistrita-nostalgii-citadine-partea-a-5-a 4/7

""11" Familia comanclantu|liui'iiUlo,at Bistriyii, realizatd in atelierul fotografului Koler in i 875Familie desMilitrirkommandanten von Bistritz, Atelier Koler I 87 5 - Thephoto of the militaty commander of Bistrila, taken in Koter

'sStu(lio in I g75 lxt

,,-i*i,t, -' '

r;-i

4,.

Adunarea populard cdmpeneascdn anul 1882 - foto Alexandru RoSuVersammlungesLandvolkes882 FotoAlexandruRosu Thecounttyolk assemblyn 1882-photoyAlexandruRosu

,,.-'f!i-

-xffi***

Page 5: Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

8/6/2019 Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

http://slidepdf.com/reader/full/bistrita-nostalgii-citadine-partea-a-5-a 5/7

{lliii*lll}llllllgllllllill&lix,!illl*llslll}li!l'lll;*i9}l1i1iileii1}ll!r$S:11},r::l{S&Wil$Sltlli$lllii;i&'irlr,ill{giil$Xgixtlt:&Familia Broser 1908, otografe realizatd de A. RoSua domiciliul clientului

Familie Broser 1908, von A. Rosu m Hause desKunden - TheBroser family, 1908.Photo taken by A a t t he c li en ts 'h om e

Fotografia defamilie a doctorului nostru, l9ll realizat in atelier

Die Familieunseresrztes, 9I I im Atelier angefertigt Our doctor'sfamily hotograpf, 9l , taken n thestudio

lxs

Page 6: Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

8/6/2019 Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

http://slidepdf.com/reader/full/bistrita-nostalgii-citadine-partea-a-5-a 6/7

2ol

Popula{iaevreiascds-a numdrat ntotdeaunaprintre grupdrile etnice cele mai numeroaseale

oraguluinostru.Astfel, cuprilejul recensdmdntului in anul 1930,eisesituaupe ocul trei, dupd omini

qigermani,numdrdnd2 177de suflete,ceeace eprezenta este15procentedintrebistrileni.

Degi azi pare greude crentt,pdndlaindoctrindrile politice qi rasialedinpreajma celui de al-tr-

lea rdzboi mondial gi a perioadei bolgeviste,divergenle de naturd etnici nu existau.Am copil[rit

juc0ndu-nepe aceeagi tradS,ani de-a dndul, copii de sagi, omdni, ewei, maghiari qinu-mi amintescnici un diferend legat de apartenenldetnicd.Ceeace insd era sigur, eracd ne inlelegeam.Toli copiii

cunogteauimba romdnd, chiar dacdunii mai pistrau accentebizare,ce trddau imba maternd olositi

acas[. C6qtigula fost benefic pentru toli copiii, deoarecepe l6ng6limba romdn6, am invdlat in mare

misurd limbile celorlalli.in perioada interbelicd, nu exista in T0rgul Bistrilei nici un ordqeanmatur care sd nu s€

,,descurce"n celpulin douS imbi din cele aleconcetilenilor de alteetnii.

Am scristoateacestea u numai din dorinla de a etalao toleranld ce dovedeaun grad nalt de

civiliza\ie citadini, dupd care azitdnjim, cdt mai alespentrua sublinia ncd o datil,dacdmai era caztL

faptul cd mai alespopula1ia zraelitdera- na fErdconceptezolafionisteqipoatechiar exageratde oiali

fa!5 de cei ce conduceau estinele arii. In indelungataei existenldpe aceste laiuri, comunitateaa ajuns

s5sufere tocmai datoritdsmerenieigi ngdduinlei ortradilionale.

Comunitatea, iind puternicd,reugeqten anul 1856sd edifice Sinagogadin Bistrifa, pe care o

prezentdmin fotografie. Tot acum a fost construitdvis-d-vis gi casa abinului, ca gi baiarituald. Aici

godinul fierbinte ncdlzeaapaqicu alteprilejuri, pentru oat6lumea.

Mulli au fost cei de o aleasdomenie gi de o probitate profesionali incontestabilddin rdndul

populaliei evreieqti.Dintre ei agaminti doarpecei ce -am cunoscutdupd dzboi, ca medicii: Rahmuth

Fleischer, Cula, Weinberger,dentigtii: Weiss, Zeiger, comercianfii: Massller, Rubinstein, Hirsch"

Mendel,Wessinger,la ares-arputea ddugamulli alfii.

Din pdcate,din dispozilia hortiqtilor din Cluj qiTdrgu-Mureq, n ziua de 3 mai 1944,evreii din

Bistrila, Ndsdudgisateledin ur, au ost adugi n Lagdrul din Bistrila,, Stomboli ", unde au muritin doar

7 zile peste300 de oamenidatoritdcondifiilor inumane n careau fost inufi cei 6300 deevrei adugiaici-

in scurtdvreme, datoritd zelului hortiqtilor, la 10 mai, peste7000 de evrei din judeful nostru au fost

trimiqi in lagdrele de exterminaredin Birkenau-Auschwitz. Dintre ei pulini s-aumai intors, iar dinacegtia ceamai marepartes-audus n Jara Sfhntdcu dorulmeleagurilornoastre.

Dintre personalitilile rabinice ucise n holocaust, ag aminti pe Horowitz Pincas,Lichtenstein

BeniaminZev, RosenfeldMenahem ehudaHelevi giSpitz Meir, casdnumescdoar cdfiva bistrifeni din

cei comemoralideplacademarmorddin Fala Sinagogiipecarescrie:

,, IN AMINTIREA CELOR TOOOCOPII, FEMEI, BARBATI EVREI DEPORTATI DIN JUD.

NAsAuo, scHINGrurTr$r ucrgr iN cnsrraAToRrrlEDIN BIRKENAU-AUSCHWITZ.PRECUM $r iN AMTNTTiTEAMTTLORDE ROMANT DU$r iN RCilA$I FEL iN SCT,wIE $I LA

MOARTE DE CATRE FASCI$TI $I HITLERI$TI.''Mulli dintre noi vd mai pdstrdm incd in sufletele noastre cu o duioasd aducere aminte.

Dumnezeusdvi odihneascdn pace,buni prieteni

Pentruei se oagi astdzigicei cAfivaevreibistrileni, c0nd sdndtatea ibunul Dumnezeu i ajutasi seadunecelpulin'zece, ca sdsdvdrgeascislujba de sabat, a Sinagoga in orag.

Page 7: Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

8/6/2019 Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 5-a

http://slidepdf.com/reader/full/bistrita-nostalgii-citadine-partea-a-5-a 7/7

Sinagoga

Die Synagoge - The synagogue

lzz