Biserica Din Vioresti

8/17/2019 Biserica Din Vioresti

1/11

„Biserica Neagră din BraşovCea mai mare biserică din România

Măreaţa şi încruntata clădire gotică a vechiuluiBraşov, cu faţa ridicată mând ru spre mu nţ i, stăastăzi singuratică în mijlocul unei g r ă m e z i de

case,

cu care nu mai are nicio legătură în înfăţişare. Spiritul care a gândito şi a înălţat~o apierit de

m u l t , chipul

îi vine din tr 'o de părtare aproape legendară, dar chiar aşa, casa aceastaa lui Dumnezeu e

pl ină

şi acum de prezent, nunu numai ca

m o n u m e n t ,

ci deopotrivă ca s i m b o l ,şi nu numai pentru locuitorii din Ţara

Bârsei

şi pentru Saşii braşo ve ni, ci pentru în tr eagapopulaţie a Braşovului.

La privirea bisericii, înaint ea ochilor se desfăşoară o icoană culturală, care se întinde peste un răstimp nu din celema i scurte. Braşovul medieval a fost cel mai

înaintat post de culturăapuseană în S u d e s t u )Europei. La graniţa din

tre Răsărit şi Apus, laî n t r e t ă e r e a a două cer^curi culturale, a î n f l o r i iaici o obşte curat germ a n ă ,

legată prin toată vi aţa spir ituală şi su fletească de cultura apuseană şi mai a l e s

ger

mană, şi întinzând prinnegoţul şi meşteşugurileei o punte între o lumeşi cealaltă.

Cultura o r a şu l u i a fos ' . burgheză şi a ur in at deaproape desvoltareaculturii burgheze gerrnajie,

Aşa cum au ie şi t d i nco l o în toate ora şe le , ca o în trup are a put erii şi a un ui cuget tare în credinţă,

bis er ic i şi pr im ăr ii strălucite, la fe l şi ai ci, un popor vânjo s şi în cr ez ăt or în ziua de mâ ine a clădi t o biserică, decât care. nu num ai pe pă mâ nt ul fosteiUn garii, dar şi pe acela al nouii Român ii, nu seaflă alta mai mare.

Pentru dreapta înţelegere a clădirii din punct de

Statuia Mari

vedere arhitectural şi istoric e nevce să aruncăm oprivire asupra istoriei oraşului încă dinainte ca easă apară. Aşezarea dintâi, făcută la 1 2 1 1 . S R

găsea la capătul de Miazănoapte al vechiuluioraş de a s t ă z i , a cărui bis er ic ă de pe vrem uri,atât de însemnatul SfântBartolompu din s e c o l u lal XIIIlea, se ţine încă,Curând după

aceea,

poate numaidecât dupănăvălirea Tătarilor şipoate în

p r e a j m a

uneimici

m ă n ă s t i r i

dinainte în f i i n ţă , s'a î n f i r i p a t încuprinsul oraşului dinnăuntru de acum, oraşul nou (corona n o v a )de caracter curat indust r ia l . Noua obşte cetăţenească, însufleţită deun puternic dor de faptă, a început, sub conducerea preotului parohialde atunci, T h o m a s , intrat în s lu j b ă la 1377,clădirea bisericii celeimari, închinate Fecioarei Măria. Intr'o inscripţie smerită, tăiată în pia

tră, de pe latu ra deMiazănoapte a corulu i ,e pomenit Thomas, carea murit în anul

H

l O, ca„foarte cinstit începător" atât al corului precum şi al bisericii. Datina păstrează ca început al clădirii

a n u l

1385.După timpul în care

s'a ivit, urmează d e l asine că biserica a fost

ridicată în stilul gotic târziu, precum eiară dela sine înţeles căforma aleasă a fost aceeaa unei biserici cu maimulte

n a v i

f trei deopotrivă de înalte pe osia

l u n g i m i i ) ,

care, dela

sfârşituls eco l u l u i

al XlVlea,

înlocuise, în Germania, aproape cu desăvârşire for ma bazilicei. Nu n um aiplanul şi cele mai multe amănunte ale clădirii şi aleornamentelor, dar şi semnele de pietrar

cerceta te

de E, K i i h l br a n d t aduc neîndoelnica dovadă căaici au lucrat numai pietrari germani, cari făceau

Photo Gust


2/11

26 B O A B E D E G R Â U

Photo Gust

Biserica Neagră


3/11

E D U A R D

M O R R E S

: BISERICA NEAG RA

Vedere de interior, spre RăsăritPhoto

Gust

parte din atelierele Strassburgului ( G m i i n d u lş v a b ) , ale Coloniei şi Vienei. Documente în legătură cu ridicarea

zid i r i i

sunt : din 1385 de arhiepiscopul din G r â u D e m e t r i u s , din'.1399 şi 1420 de

la papa Bonifaciu VIII, din H23 d e la papa Martin(către preotul catedralei J o h a n n e s } , din HH dela

guvernatorul Ungariei Ion Uniade, din 1450 delapapa Nicolae V. Ele cuprind iertări de păcate şidanii pentru ajutorarea clădirii şi refacerea pagu

belo r avute şi înain tează pâ nă la începutul se co lu lui al XVIlea.

Data H77, care se găseşte într'ofrumoasă lucrare de s c u l p t u r ă la intrarea de Mia


4/11

528 O A B E D E R Â U

Poarta de aur Poarta deia Apus

Interior, spre Apus

Photo Netoliczka

şi amvonul


5/11

E D U A R D

MORRES:

BISERICA NEAGRĂ 529

Porticul dela Miazăzi

zăzi a porticului, trebue să însemne cel din următermen, când totul e gata, pentrucă târnosirea avusese loc mult mai de vreme. Lungul răstimp cât aţinut z i d i r e a nu e ceva de mirare. Nu era chiar otreabă uşoară să se

găsească

totdeauna banii ceruţi de un mon um ent de asemenea proporţii, lacare se adăugau

năv ă l i r i le

multe şi grele ale Turcilor, cutremurele de pământ, care au

s t â n j i n i t

destul râvna de clădire a cetăţenilor de atâtea ori înprimejdie de m oarte.

P e n t r u

trebuinţele zidiri i . Braşovenii au aşezat în oraşul de sus de astăzi Bulgari

ca l u c r ă t o r i , cari au rămas locului şi s'au pierdutmai târziu în m i j l o c u l Românilor.Cu toate că privită de afară biserica lasă o im

presie destul de unitară, chiar cu turnurile ei neisprăvite, sunt dovezi, nu numai din plan, dar şi dinconstrucţie, ca încă d e l a început meşterii au fostde vederi deosebite, dar, ţinuţi legaţi de un simţcomun de stil, s'au urmat u n u l pe altul foarte deaproape, fără ca din pricina aceasta săşî

s î l u i a s c ă

propria personalitate. Ca material de construcţies'a întrebuinţat piatră de calcar şi s i l i c î o a s ă ; dinaceasta din urmă sunt lucrate toate sculpturile şi eî m b r ă c a t până la turnuri tot exteriorul.

Altar în sacristie

întrebarea, care părţi sun t ce le mai vec hi, nupoate încă să capete un răspu ns limped e. E maimult decât probabil că, după părerea

r e p r e z e n t a t ă

de profesorul K i i h l b r a n d t , în partea de Apus segăsesc zidite rămă şiţe ale une i biserici roman icemai vechi, cu două turnuri, care au adus cu sinestricta aflare laolaltă a turnurilor de astăzi. Cutoate acestea, trebue spus răspicat că din acea presupusă biserică romană nu se mai văd

p e a f a r ă

niciun f el de urme. Altă părere apoi, care se poateurmări, e că zidirea a fost l u c r a t ă î n a i n t â n d u ~ s e

dela Răsărit către Apus. In tot c a z u l , partea centrală exista când a fost ridicată aripa dela Apus,de astăzi. Nu s'a putu t hotărî deplin până acumdacă la r â n d u i corul e mai nou sau mai

v e c h i u

decât partea centrală.

Ce e sigur e ca se lucra laamândouă î n c ă ' dinainte de

H10.

Partea centralăare cele mai vechi ciopl ituri la ferestre. Cel maipersonal şi mai plin de fantezie se dovedeşte meşt e r u l

părţii de Apus, care are la îndemână un marenumăr de forme, pline de putere şi de uşurinţă, şie de aşteptat ca plănuia o tot atât de frumoasă pecât de originală deslegare a problemei celor douăturnuri dela Apus, care din nenorocire n'a mai a


6/11


ju ns la realizare. Lucrarea lu i a în ai nt at până la galeria sculptată de sub pervazul principal, pe cândpărţile de sus ale turnului n'au luat naştere decâtla începutul secolului al XVIlea, In clădirea dela

în ce pu t se găseau două capele, aşezate Ia cele două bolţi arcuite ale părţii centrale, dar mai târziu îndepărtate, Tot veche este şi sacristia cu cele două

bolţi arcuite di nt âi , pe când cele lalte doua dela

Răsărit sunt unadaus mai târziu T .gotic, la fel cuporticul intrăriidela Miazăzi.

Veşti fe lu ri tene dau de ştirede bogăţia cucare a fost biserica înzestrată înal XVIlea secol, nenumăraţisculptori, în piatră şi în lemnpictori, aurfăurari puşi la lucru ca să desfăşure aci strălucirea unui stil carepoate fi privitdrept cel din urmă stil religiosal Apusului. Cutoate că protestantismul a adus

mai multă simplitate, biserica s'apăstrat în deplinaei mândreţe. Nuni a i pustiito rulfoc dela 1689,care a schimbat în tr egul oraş înruine şi cenuşe,a prăpădit şi catedrala, mai puţin numai zidurilede afară şi câte

va bucăţi de in ventar. Aceastămare nenorocire

îşi mai arată urmele până în ziua de astăzi. Exteriorul afumat al biserici i a dat nume le de ,,Biserica Neagră", iar interiorul a trebuit ridicat din nou. Şi a fost nevoede multe secole până când cetăţenii greu încercaţisă înlocuiască cu altele noui, toate coloanele, bolţile şi mult ele lucr uri de înzestrare pierdute. Inciuda atâtor loviri, biserica şia avut însă în acesttimp deopotrivă o foarte însemnată creştere : zidi

rea între anii 1711—15

a celor două mari şi frumos împodobite pridvoare. După aceea, schimbă

i .:

Cristos în portic, relief

rile de clădire au fost de mai puţină însemnătate.In 1865 s'a restaurat interiorul corului cu care pril e j s'au făcut în zid două scări răsucite, puţin potrivite, până la pridvoare. In 1912, comisia naţională ungară pentru păstrarea monum entelor deartă, cu sediul în Budapesta, a început, cu mijloacede Stat, lucrări de restaurare la exterior, care auavu t nenorocul sa fie într erupte foar te curând şi

nici n'au putut să«aM fie reluate din

mijloacele propriiale credincioşilor.

. ;.:

:

:

;

:

f i > Privirea istorică generală de

v

î% * până aici era y

r t*%:. neapărat trebuinBb. ~«\

J

L cioasă pentru înţelegerea formelor clădirii. Arhitectura exte

doară

e gotică şiIntru câtva delaisvor, ca şi planul şi ideea puternicului spaţiudin interior, pec â n d aproapetoată ornamentarea dinăuntru e barocă. Limpedeşi simplă e schema părţii centra

le : cinci perechide stâlpi despartnăvile lăturalnicede naosul mare ; bo lţ ile sunt aproape deopotri vă de înal te şiîngădue luminiilungilor ferestres ă năvăleascălarg din ambelepărţi. Arcul detriumf măreşte

simţitor nava dinm i j l o c şi duce lacorpul lung şi înn a l t , a cărui boltă

Photo Gust

e ţinută pe trei perechi de stâlpi şi a cărui încheereare nouă laturi, formă rară (din figura şaisprezeceu n g h i u l u i ) . Către Apus partea centrală se leagăprin pridvorul orgei de zidăria masivă a turnurilor. Lungimea totală a bisericii e de 88,9 metri, dincare corul ia 30,5 ; partea centrală e largă înăuntrude 22,8 metri.

Ne oprim întâiu la partea de afară. Zidul înalt

de 21 metri se împarte în soclu, corpul zidirii, zidulde sus, ciubucul de margine şi galeria sculptată, cu


7/11

E D U A R D M O R R E S ; B I SE R I C A N E A G R Ă 531

găuri şi de.mare efect, care se înfăşoară după toatăclădirea. In legătură cu arcurile boltite ale interiorului, tendinţa ho tăr î tă verticală determină cont r aforţii bine articul aţi şi gătiţi cu m u l t e turnuleţe, carepe latura de Miazănoapte ies în afară, peste galer ie, cu f iguri desine stătătoare, iar pe latura de Miazăzi,

c u turnuleţe.Fiecare din laturile în lungime a vea la în ceput nu mai patru ferestre,două foarte largişi două m a i înguste, dintre careaceea de .peste tinda de intrare de laMiazăzi cu

moti

vul clas ic de tr ifoiu stă în legătură

cu formele goticului în plină desvoltare. O luare aminte deosebită secuvine porţilor, decare numai parteacentrală are patru,de fiecare lăturecâte două. Ceamai original şi bogat împodobită este cea răsăriteanăde pe latura de

Miazănoapte, aşanumita „Poartă deaur", cu un porticlucrat î n t re stâlpi.Ea avea peste uşoru l d e s us , a lc ă tu i td i n t r ' u n arc dinţat,o grupă plasticăcu mai multe figuri, care au pieritastăzi, ca şi celedouă figuri de pegrinzi. Mai simplă,

dar de mai mareinteres, e.aşa

numita , ,Poar tă a jertfei" care aratăarcul dinţat romanic târziu şi aşezatin chip.de spiţe de: roată, într'o. prelucrare frumoasade gotică târzie Simplă este poarta a p u s a n ă . aJa*.turei de Miazăzi, pe când cea de Răsărit a c ă p ă t a tun.

.vestibul

închis, a cărui podoabă stilizată de .intrare dă Ia iveală timpul mai târziu al clădirii.Poarta dinăuntru împărţită în do.uă a .pr imit ;ca,ornament de căpetenie în câmpul tamburului o mare

fresca, socotită printre cele mai de seamă figuri alegoticii în cuprinsul fostei Ungarii. Ea înfăţişeazăpe Măria cu copilul î n t r ' u n peisagiu, în tovărăşiaSfintelor Cater i r ia şi Barbara, şi pe lângă ele douămari scuturi, al regelui Matei şi cel aragonez al

reginei Beatr iceDesenul minunat,

bogăţia coloritu

lui, gingăşia tuturor amănuntelor serecunosc şi astăzicu toată crescândadărăpănare . P egrinda din mijloca uşei stă un crucifix.

Corul ajunge laaceeaş înălţim e cupartea centrală şiare pe dinafară o

îm părţire as emă

n ă t o a re , numai castâlpii de sprijinau

ca podoabădeosebită douăsprezece statui depiatră, sub strălucite baldachine şigăteala cea mai deseamă odinioară acasei Domnului. Ast ăzi ele se arată din nenorocire foarte stricate,

dar se deosebescuşor : I sus ,

Măriacu pruncul, un episcop ( p r o b a b i lSfântul N i c u l a e ) ,lacov, probabil ev a n g h e l i ş t i i Lucaşi P a v e l ş i o f igu răcu modelul bisericii în mână, careprobabil că înfăţişază pe preotul

o

raşului Thomas,

drept ctitor al clădirii. De mirarerămân înălţimea şifrum oasa tăetură a

Covor de firidă P H o t o G us

t turnuleţelor care. . . închei c o n t r a f o r ţ i i ,

din aceleaşi, păcate .nici. ele păstrate, .întregi decât în, câteva pilde. .

. .Temeinic

a l tă decât la .partea centrală s \ co r estealcătuirea arhitectonică a p ă r ţ i i . d e Apus. Prin marea grosime a zidurilor s

„'au

tăiat trei m i c i . f e re s t reaşezate una deasupra alteia, d i n t r e .care .cele :desus au fost împodobite , 'cu ; rame..Jargr;şi

:

c.iQpUt_im


8/11


line de fantezie, raci, flori în cruce, crini. Pesteereastra din mijloc de către Miazănoapte se vede grupă plastică : Isus de doisprezece ani aşezate tron, cu patru capete de preoţi la picioare, operă de artă de o neobişnuită putere şi gingăşie.

Contraforţii sunt mai bogat gătiţi decât la parteaentrală şi arată

o vânjoasă întinerire în locurile

de sus care f ieşte că ar fi tre

u it prelungi te galeria

culptată. D arncepând de aicie dă de

gol

o concepţie

ar

hitectonică mai care

a m u l ţ u m i t înaturile de sus cu

o puternică prismă, numai cu feestre lungi în

guste şi ca în deasupra

u

un ciubucculptat. Meşteul şia adunatoată puterea de

corativă la poarta de Apus, caree alcătuită dinelurite motive,

arc cu firidă, arcfrânt cu călcâiu,cu frunzătură şio mare floare încruce, arc orb,

unună crestată, cu pin

eni închenăraţji turnuleţe de

perete, o priveişte care ia o

chii. Atât profeorul Kiihlbrandt

cât şi arhitectulFritz din Budapesta au arătatcă e vorba aicide minunate eouri ale goticii spaniole.

Uşile sunt la toate cele cinci porţi principale, de poarta gotică amintită, dela

1477,

care fuese pusă

la

început la intrarea dinăuntru, e împărită în câmpuri pătrate şi are ornamente de coardei de animale în cioplitură de mic relief. Celelalteşi au în chip caracteristic cioplituri Renaştere şi

aroce de pe vremea dinaintea focului şi după.

Acoperişul principal venea în vechime îndărătulgaleriei lucrate şi era mai

jos

; acoperişul turnului,ridicat după foc, are fireşte formă barocă.

Interiorul nu mai cuprinde lucru gotic în piatrădecât la partea dinăuntru a pereţilor din afară, lapărţile de jos ale stâlpilor năvii din mijloc şi la pi

lonii de sub prid

vorul orgii, dar osteneala meşte

rilor, cari în se

colul al XVIIIlea

au lucrat dinnou lăuntrul bisericii, sa menţieideea spaţială gotică, e de netăgăduit. Bolţile seisprăvesc tot înogivă, dar fărănervuri, deşi capitelurile de dedesupt

sunt baroce. Cu toate acestea, ei n'aumai putut să a ju ngă neasemănata frumuseţe aunei boltiri gotice, care smulgespre înălţimi gândul omului, leagă

în chip minu natasprimea şi uşurinţa, simţirea şi

judecata. Bolţilede căpetenie rămân goale şismerite.' Cu multmai mare îndemânare, şi chiar cu oarecare genialitate a lucrat

în schimb meşterul care a clăditpridvoarele d epiatră despre care am mai vorbit.El a

zămislit

dintr'o stare (artistic vorbind) got ică

Covor de s tâlpi Ph°t* G u s t cumot

j

ve

baroce

o gotică de pecete tot aşa de originală pe cât e de fantastică şi pitorească. Dela picior Ia picior a întins arcuri marirotunde, care sunt înconjurate de pietre lucratesprijinitoare, arcuri cu călcâiu, turnuleţe şi flori în cruce, ca în gotică. Ornamentul baroc se apropie adesea, în puterea'naivă şi elementară a expresiei, de frumuseţile lucrului în piatră al romanicului

târziu. Pridvoarele înşele, meşterul lea

boltit jos


9/11

E D U A R D

MORRES: BISERICA NEAGRA 533

cu bolţi înstelate de stil gotic t â r z iu . In coi, ca şi în pa rtea ce ntr ală , în tr e fe res tr ele în gust e şi fo ar telungi (12,8 m . ) , se vad căpătâele

în măn u n c hi a te

pe care s'a rezemat altădată bolta gotică, Corul are în pa rtea de M i a z ă z i o poartă proprie, căreia, împotrivă se află uşala sacristie.

Sacristia

era alcătuită la început

din două arcuricare mai târziu aumai fost sporite cudouă. Un scrinRenaştere mare depiatră, o foartefrumoasă bucatăin felul ei, slujeapentru păstrareaodoarelor liturghiei. Un mic dulap în perete dă laiveală în uşile lui

intarsii gotice. Ceamai veche bucatămişcătoare din înzestrare e cazanulde botez, un vasde bronz din 1472,in chipul unui potir gotic (întâlnitnumai în Transil vania şi în Ung aria de Sus) bogatîm p odob i t , o creaţie strălucită. E ţi

nu t în nişte zăbreleie fier gingaşe, bătute pe n i c o v a l ă ,din 1716. Resturile vechiului altar Renaştere au fost întregite du pă foc, în st il baro c, şiprevăzute cu figuri. Părţi din

a

ceste frumoase lucrări a l c a t u e s c astăzi altarul dinsacristie. Noul altar principal esteo operă de g o t i c ă '

Covor cu capete de păsărinouă cu îndr e p t ă r iromantice, şi afost ridicat după planurile ingine rului orăşene s c al Braşovului B a r t s c h la 1865 P ic t u r a altarului a făcuto profesorul M a r t e n s t e i g . Cele op tmari tablouri aşezate pe pereţii corului sunt înparte din epoca dinaintea focului şi înfăţişază patimile lui I s u s . D e a s u p r a uşilor sacristiei se găseşteun tablou puternic de F.

Schullerus,

care arată ju

rământul consiliului comunal braşovean pe catehismul reformat al reform atorului transilvănea n şipreot al oraşului Braşov,

J o h a n n e s

Honterus. Amvonul de pi at ră este o lucrar e simpl ă barocă;

de preţ din punct de vedere artistic sunt u r a n i s c u lgingaş împodobitcu figuri,

şî

uşa. Vrednice de amintit mai sunt, prinsculpturile lor, scutul regelui MateiCorvinuî la stâlpul din faţa am

vonulu i, şi mai ales

vechi le pietrede mormânt puse în sa la de Miază noapte a turnului.Era din vechi o

biceiul ca famil ii lemai bune să fie

în gropate în biserică, iar de capacde mormânt s lu

jau pietre adesea^ o g a t împodobite.Din cele în fiinţăatrage luarea am i n t e bustul plin

.̂ de

.viaţă

al preotului oraşului Simon Albelius din1654. Un frumosrelief în aramă, încul or i , din Renaşterea târzie, care

împodobea pro ba bil mai în ainte unepitaf şi arată peIsus la intrarea Iadului, se găseşteastăzi în Muzeulsăsesc a l Ţăr iiBârsei. Tot ca

par

te din biserică tre bue privit şi molumentul lui Honterus ridicat în1898 la pictorulturnului.

Locurile din cuprinsul bisericii erau date, după

Photo ust

o veche şi aspră r â n d u i a l ă , funcţii lor ş i b r e s l e l o r ,precum şi câtorva familii de patricieni, pe când fe'm e i l e

şedeau singure în nava din mijloc. E uşor de în ţel es că în gâ ti re a scau ne lo r s'a născut o oarecare întrecere, căreia avem săi mulţumim lucrări strălucite ca strana primarului şî a profesorilor. O per*doabă de seamă a băncilor o mai alcatu esc însă


10/11


Te z a u r u

astăzi cele 1 1 7 covoare orientale vechi foarte preioase, o colecţie care se bucură de o faimă euro

peană şi a lcă tueş te

farmecul oricărui cunoscător şiubitor de artă. Ele au venit la Braşov ca marfă şi

au fost trim ese cu miil e şi mai departe în Apu sCele mai rari bucăţi ca desen şi culori sunt din secolul a l

XVIlea

până în al X V I U l e a ; se găsescntr e ele „covoare de fi ri dă" şi „de st âlp i" ,

care

aufost făcute pentru rugăciune la mahomedani, aşazise „ardeleneşti", şi bucăţi vechi cu motiv de vre

se mai găsesc un preţ ios > U şa c, apoi aşa nu

mitele „covoare cu capete de păsări" şi altele, cum cele..cu

m are le

romb în câmpul din m i j l o c , în cuvânt, un fragment multicolor de Răsărit de

o rară bogăţie şi strălucire, şi în acelaş timp o do cât de nestingherit ştiau străbunii să preţuia

ă va l or i l e sufleteşti ale frumosului. în semn at e, nu numai din pun ct de ve de re artistic,

dar şi Jstoric, sunt vechile .odăjdii liturgice, păsrate încă. Oricât a u: avut să "sufere de dintele vre

mii, ele au un mare preţ, atât prin stofele scumpo.cât şi prin crucile gotice cusute, cu m ot ive florale.

l e . a d ă p o s t e ş t e acelaş m u z e u săsesc al Ţării

B ârse i . Intre perdelele altar ului şi amvo nului segăseşte o catifea de mătase cu o cusătură frumoasăturcească, o bucată foarte interesantă, care ar venidela Mihai Viteazul ( 1 5 9 9 ) . '

Orga este o operă puternică a vestitei f i r m eB uc h h o l z din Berlin, mult admirată din pricina bopăţ ie i

ş i frumuseţei r e g i s t r e lo r , în număr de 76, cu4000 de ţevi. Şi cine nu cunoaşte sune tul iub it alm a r e l u i clopot, cel

m a i

mare din ţară ?Mai rămân câteva cuvinte de spus despre tezau

ru l bi ser ic i i , care a fost odinioară mult mai bogat şimai mare, dar cuprinde şi în alcătuirea de astăzicâteva exemplare mândre de arta giuvaergeriei săseşti. Ca bucăţi de fru nt e trebue în şirate patrufoarte frumoase potire gotice din secolul al XV'leaşi şase căni mari de argint aurit cu subiecte măreţe, cu ornamente şi figuri, din Vechiul şi NoulTestament în stil Renaştere şi baroc. De o deose

bită frumuseţe este şi un cazan de bo tez de mână , în st il Renaştere.

Prietenul frumosului şi cercetătorul de legăturiistorice vor mai găsi multe întrebări, care depăşesc


11/11

EDUARD M O R R E S :

BISERICA N E A G R Ă 535

însă cadru l un ui stud iu modest. 1 O clădire, cum eBiserica Ne agr ă, în care se descopăr urme le aproape a şapte secole şi la a cărei înzestrare nenumărate generaţii au pus mâna, cu sfântă râvnăsi deseori cu nespuse jertfe, este un document decultură şi de istoria minţii omeneşti, de care Saşii

L i t e r a t u r ă : operă c a p i t a l ă : E. K î i h l b r a n d t , „Catedrala

evanghelică de m ă r t u r i s i r e a u g s b u r g i c â din Braşov", 1898 şl 1927 ; Seraphin şi Ki ih lb ra n dt,

„Călăuză

prin catedrala eva:_ghel ică , 1913.

au tot dreptul să fie mândri. El e o mărturie deadânca p ă t r u n d er e , , care. a îns ufle ţit felul lor degândire încă d e l a început, şi un simbol al stăruinţei într'o tradiţie de înălţare şi înoire prin sine,care n'au cunoscut întrerupere.

EDUARD MORRES

Braşov, N o e m b r i e 1930.

din limba germană de manoil Bucata

F. Schujlerus : jurământul consiliului comunal braşovean pe cahismul reformat al reformatorului transilvănean şi preot aloraşului. Braşov, Johannes Honterus. (Statuia Iui se vede

lângă „Biserica Neagră

la coltu) de Miazăzi)

Biserica Din Vioresti

Documents

Transcript of Biserica Din Vioresti