birotica (CURSURI)

8/16/2019 birotica (CURSURI)

http://slidepdf.com/reader/full/birotica-cursuri 1/46

1. #1. Primul lucru cu adevărat important (de Sorin BURLACU) Dacă „e dineLearnin! "peci că ra$ional %aptul că e"te vor&a de"pre educa$ie 'i nu "emni căec ipamente electronice ca&luri "ervere lă$imi de &andă "au alte conceptea"emănătoare atunci prin iLearnin! nu vom *n$ele!e in"truire inteli!entă ciin"truire mi+locită de internet. ,. #,. -ri onturi *n iLearnin! (de Sorin BURLACU)Dacă pentru a plim&a pe arta conceptelor e/Learnin! tre&uie "ă/$i %aci &inetemele "ă deprin i a&ilită$i de orientare printre terminolo!ii tipolo!ii de "i"temere"ur"e variate *ntre&0nd "au citind "emnele proce"elor de in"truire a"i"tată dete nolo!ii in%ormatice 'i de comunica$ie *n iLearnin! e"te poate "u cient "ănavi! e i cu un motor „ oo!le . 2. #2. 3impuri noi/"c im&area rolurilor (de SorinBURLACU) Dacă in"truirea pre"upune completarea cuno'tin$elor rede nireaconceptelor con'tienti area re"ur"elor umane a"upra limitelor ecăruia *npercep$ia mediului or!ani a$ional 'i a vi iunii de"pre lume 'i via$ă implic0ndre*n$ele!erea mi"iunii or!ani a$iei redimen"ionarea mi+loacelor de reali are ao&iectivelor rolul in"tructorului ind determinant de declan'ator 'i diri+or alnevoii de cunoa'tere *n iLearnin! "e veri că principiul in"truirii continue4„repeti$ia e mama *nvă$ării . Con%orm ace"tui principiu dacă un cur"ant nu

*n$ele!e de prima dată un concept "au o no$iune "e repetă p0nă c0nd *n$ele!e 'iin"tructorul ce me"a+ a vrut "ă tran"mită ace"tuia. Dacă *n"ă in"tructorul apriceput *n nal ce a vrut "ă tran"mită cur"antului 'i ace"ta tot nu a *n$ele" atunci"e va relua repeti$ia p0nă c0nd cel in"truit va pricepe iar in"tructorul *ncepe "ă/'ipună *ntre&ări privind coeren$a "au veridicitatea con$inutului conceptelor "auno$iunilor tran"mi"e. Pe "curt *n iLearnin! nu "e 'tie cine tran"mite 'i cineprime'te cuno'tin$e. 5n internet nu numai comunicarea e"te &idirec$ională. 6i"eleecăruia "e pot *mplini *n realitatea virtuală. 7. #7. 5n e/Learnin! e "pa$iu 'i timp

pentru orice (de Sorin BURLACU) 3e nolo!iile in%ormatice 'i de comunica$ie"u"$inute de te nolo!iile mo&ile permit oamenilor "ă/'i *mpărtă'ea"că temerile 'i"ă "olicite re olvarea pro&lemelor *n orice moment oriunde "/ar a8a. PriniLearnin! "e poate *mplinii de ideratul lumii noi &a ate pe cunoa'tere de aaduce in"truirea la oameni 'i nu oamenii la in"truire. 9. #9. Re"pectă pe cel

*n$elept: (de Sorin BURLACU) 5n e/Learnin! "/a %ăcut trecerea de la „cunoa'te/tepe tine *n"u$i la cunoa'te/i pe to$i 'i toate apoi nu *nceta "ă/i re"pec$i. 5niLearnin! $i "e permite "ă te la'i a cuno"cut. ;. #;. Drumul de o mie de metri

*ncepe cu primul pa" (de Sorin BURLACU) C eia "ucce"ului e"te 'i *n e/Learnin!de voltarea dura&ilă. De la "implu la compu" de la u'or la !reu important e"te

"ă *ncepi mic 'i "ă te de vol$i ulterior. „e e"te 'i &a a lo!aritmului natural. 5niLearnin! punctul pe „i *n"eamnă ima!ina$ie ideal. Dacă acceptăm ideeacon%orm căreia munca %ără ro"t e"te lip"ită de valoare atunci putem admite căvaloarea poate o&$inută numai prin munca de crea$ie. <. #<. 5nvă$a$i *nvă$a$i 'iiar *nvă$a$i: (de Sorin BURLACU) Dacă „e de"eori *ntr/o comunicare e"te %orma"curtă a ver&ului a la pre ent per"oana a ===/a "in!ular de cele mai multe orine dorim "ă punem punctul pe „i 'i nu "ă acoperim cu căciuli$a pe „* . Ce rol au

*n"ă celelalte vocale> ?. #?. De'i e/Learnin!@Learnin! Learnin! iLearnin! (deSorin BURLACU) Utili area in"trumentelor e ele 'i electronice pentru in"truire nuelimină nevoia de in"truire 'i nici măcar nu o poten$ea ă. Per%orman$a individului

va *ntotdeauna raportată la capacită$ile naturale ale ace"tuia indi%erent dacăace"tea pre"upun %ormarea de priceperi deprinderi 'i o&i'nuin$e de utili are a



noi in"trumente de lucru "au perceperi 'i repre entări ale mediului *ncon+urătorpreponderent "au nu antropic. A"t%el rolul in"truirii e"te de a "ati"%ace o nevoieprimară a omului de a cunoa'te a a/'i %orma o ima!ine a"upra a tot ceea ce e"te

*mpre+urul "ău *n timp ce in"truirea electronică repre intă un mi+loc de ac$iune.Dacă "untem de acord că e/Learnin!/ul cuprinde at0t componenta te nică/opera$ională c0t 'i cea metodolo!ică conceptuală alt%el "pu" in"truireaelectronică nu e"te altceva dec0t in"truire cu e ten"ie a in"trumentarului delucru atunci putem a rma că e/Learnin!@Learnin! de voltat. Din punct devedere teoretic *n"ă un concept poate a"imilat unui o&iect al cunoa'terii. =ar uno&iect al cunoa'terii are pe l0n!ă dimen"iunea cantitativă 'i o dimen"iunecalitativă a cărei valoare e"te *ntotdeauna mai mare *n pre ent dec0t *n viitor iarvaloarea "a ma imă e"te dată de apari$ia conceptului căci ra$ional orice o&iect eel denumit 'i al cunoa'terii are valoare c0nd a apărut că dacă nu apărea nicivaloare nu avea. Pe cale de con"ecin$ă dacă =n"truirea ca no$iune "au concept aapărut *naintea =n"truirii prin internet atunci valoarea "a e"te "uperioară celei depe urmă 'i datorită %aptului că am&ele concepte vor coe i"ta atunci am&ele valori"e vor %ructi ca propor$ional cu vec imea lor 'i niciodată valoarea celei de peurmă nu o va e!ala pe cea dinainte. . # . Promi"iunile in"truirii electronice v".=nteli!ente (de Sorin BURLACU) 5n eLearnin! e nece"ar a identi ca rolul in"truirii

*n de voltarea unui individ. Ace"ta tre&uie "ă con'tienti e e că pentru a "e a rmava nevoit "ă *nve$e pentru a "e de"curca *n via$ă propria %ormare devinee"en$ială pentru *ncredere *n propriile %or$e identi carea capacită$ii autodidacticepoate deveni reper 'i in"trument de mă"ură proce"ul in"tructiv "e tran"%ormă *ncunoa'tere de "ine iar icala cunoa'tete pe tine *n"u$i "e re umă la a *nvă$a c0teceva. Alt%el "pu" *n e/Learnin! vei *nvă$a "ă/$i re olvi pro&lemele. 5n iLearnin! vei

a8a că e"en$ial e"te "ă le evi$i pentru a nu pu" *n "itua$ia "ă apele i la'a&loane. 1 . #1 . 5ncetul cu *ncetul "e *nva$ă al%a&etul (de Sorin BURLACU) Un *n$elept ne vor&e'te4 Ba!ă/$i u'or picioarele/n apă alminteri %aci valuri ai !ri+ăcum a"ocie i „e =n"truirii că "e tran"%ormă *n e/Learnin!. Dacă vrei "ă puipunctul pe „i atunci pă"trea ă/i locul %runta' 'i "impla in"truire devine iLearnin!(in"truire inteli!entă). 11. #11. Eu repara ce e "tricat: (de Sorin BURLACU)Promotorii e/Learnin!/ului "u"$in că uneori "ala de cur" e"te cea mai &ună "olu$ie.Ace'tia recomandă pă"trarea unei min$i de"c i"e 'i "ă nu cree i e/Learnin! dedra!ul de a avea eLearnin!. =nternetul nu a avut drept "cop in"truirea. Dacă *n"ădouă capete !0nde"c mai &ine ca unul cu "i!uran$ă toate capetele nu vor %orma

un iLearnin! . F"te "u cient unul ra$ional. 1,. #1,. Re!ulile +ocului (de SorinBURLACU) Concentra$i/vă a"upra oamenilor apoi pe nevoile companiei 'i *n nalpe te nolo!ie. -&"erva$i inteli!en$a me"a+ului> 12. #12. Dacă "e poate... atuncie ecută *n"ă de la teorie la practică e cale lun!ă: (de Sorin BURLACU) Pentru e/Learnin! re!ula de aur e"te ca imediat ce ai deprin" me'te'u!ul "ă te apuci "ă 'i%aci acel lucru. 5n iLearnin! vei a8a cu "tupoare că altcineva a %ăcut de+a ce/$ipropuneai. Rolul tău nu e de a e ecuta ci de a prevedea or!ani a coordonamotiva controla 'i evalua. Cu "i!uran$ă vei "pune că ai recuno"cut %unc$iilemana!eriale 'i ai priceput ce am vrut "ă "punem. Eoi te lămurim 'i preci ăm că

*n realitate rolul mana!erului nu e"te *ncă de nit dar ca 'i ace"ta tu e'ti acum la

un nivel "uperior nu/i a'a> 17. #17. Uni$i %or$a de muncă (de Flena/GeliciaCR=S3FA) 5nainte de a vă intere"a de"pre iLearnin! tre&uie "ă 'ti$i că o ec ipă



unită %ace mai mult dec0t alte min$i di"per"ate *n Hmii de col$uri . Cea mai &unămetodă e"te "ă $ine$i per"onalul unit 'i cum alt%el dec0t motiv0ndu/l 'i o%erindu/icele mai &une "olu$ii de a &ine in%ormat. =n%orma$ia *n"eamnă putere: PriniLearnin! puterea i$i poate cel mai &un aliat... 19. #19. Arată/mi calea: (deAdriana DAE) Dacă principalul motiv pentru care vrei "ă %olo"e'ti e/Learnin! /ule"te "ă economi"e'ti &aniI opre'te/te 'i cere mai multe in"truc$iuni. Dacăprincipalul motiv pentru care %olo"e'ti =nternetul e"te "ă te ui$i la po e "ă a"cul$imu ică "au "ă vor&e'ti pe c at cu prieteniiI opre'te/te 'i re8ectea ă la re"ur"eleaproape nelimitate de iLearnin! de care di"pui. 1;. #1;. Eavi! e i> (de Co"minDAE) 5n e/Learnin! e important "ă avut propria e perien$ă de *nvă$are online

*nainte de a *ncerca "ă *nve$i tu pe alte per"oane. 5n iLearnin! *nainte de arecomanda un linJ "au o re"ur"ă online a"i!ură/te că are un con$inut cu adevăratrelevant. 1<. #1<. 5ncearcă e/Learnin!/ul (de 6ictor LA6R=C) Ca "ă i cu adevărato&iectiv 'i per%ormant *ncearcă de unul "in!ur ve i ce *ntre&ări *$i apar cepo"i&ilită$i de *m&unătă$ire te/ar "ati"%ace 'i care "unt punctele "la&e. Gii

*ntotdeauna *ndreptat către utili atori cointere"ea ă/i captivea ă/i o%erindu/lein%orma$ii intere"ante 'i utile... . Gii c iar tu care *ncerci primul i propriul tău

+udecător... 1?. #1?. Lucrurile K!releK "unt de %apt Ku'oareK (de Anca C-6AC=) Cee"te !reu la iLearnin! > Eu e de"i!nul te nolo!ia "au pre entarea lui ci omul.Partea umană tre&uie motivată 'i or!ani a$iile "timulate. Se pierde prea multtimp *ncerc0nd "ă "e %acă ace"t lucru timpul *n"eamnă &ani deci nu privi$iiLearnin! /ul ca pe ceva !reu de utili at "au "ă căuta$i o motivare re"pectiv o%or$ă care "ă vă *mpin!ă de la "pate. 5ncerca$i iLearnin! *nt0i apoi catalo!a$i/ldrept !reu "au u'or. Eiciodată lucrurile nu "unt ceea ce par: 1 . #1 . =deea de&a ă (de Fmanuela BAR3=C) e/Learnin!/ul e"te ca orice alt &ene ciu / per"onalul

nu *l va %olo"i dacă4 (a) nu 'tie de"pre el (&) nu *l *n$ele!e "au (c) nu *l prime'te!ratuit. =deea de &a ă a unei plat%orme e/Learnin! e"te "ă 'tii "ă o %olo"e'tipentru că o caracteri"tică "emni cativă a "i"temului e/Learnin! e"te aceea că nu"e adre"ea ă unei cate!orii limitate de utili atori. Ace"t tip de "i"tem poate adaptat cerin$elor 'i nevoilor unei cate!orii e trem de variate de utili atori unpro!ram de tip e/Learnin! put0nd de voltat 'i implementat *n vederea educăriielevilor "tuden$ilor *n cadrul unei in"titu$ii 'colare educării adul$ilor *n calitatede an!a+a$i 'i "au li&er/pro%e"ioni'ti prin pro!rame de "peciali are "auper%ec$ionare. , . #, . Prima dată> (de Adriana DAE) e/Learnin! / =a *ncon"iderare includerea *n predarea cla"ica a e/Learnin!/ului ca o componentă

o&li!atorie. Ace"t lucru ar putea *ncura+a oamenii "ă devină de"c i'i *n %olo"ireaace"tei metode dacă nu au %olo"it/o *nainte. iLearnin! / =nclude %olo"irea=nternetului *n *ndeplinirea "arcinilor educa$ionale. -%eră toate %acilită$ile 'i"uportul nece"ar pentru *n$ele!erea ace"tei re"ur"e e traordinare 'i cultivă%olo"irea ei e cientă. ,1. #1,. Re!ulile +ocului (de =oana BFRBFC) Concentra$i/văpe oameni apoi pe nevoile companiei apoi pe te nolo!ie. F"te important "ăave$i o "trate!ie &ine determinata. iLearnin!/ul o%eră un &a!a+ nelimitat decuno'tin$e pentru om care po"eda o nevoie ve'nică de a acumula cuno'tin$e noi.,,. #,,. Pa" cu pa" (de Co"min DAE) e/ Learnin! / Primul pa"4 !0nde'te/te laproce"ul de *nvă$are. Pa"ul doi4 !0nde'te/te la e/Learnin!. iLearnin! / Primul pa"4

recunoa'te re"ur"ele nelimitate ale =nternetului. Pa"ul doi4 %ructi că ace"tere"ur"e *n %olo"ul tău al or!ani a$iei pe care o repre in$i 'i al comunită$ii *n care



trăie'ti. ,2. #,2. 5ncepe prin a acce"a (de Flena/Gelicia CR=S3FA) De ce *ntotdeauna tre&uie "ă te con%run$i cu pro&lemele a%acerii> Ai impre"ia că e'ti"in!urul> 3otu'i *ncă nu ai *ncercat "ă de"coperi> Fi &ine a8ă: Eu e un mi"ter...Cu iLearnin! ai acum 'an"a de a a8a că Hneca urile tale "unt minore. Golo"e'te=nternet/ul 'i pro&lemele tale pot deveni "olu$ii: ,7. #,7. C0t trăie'ti *nve$i: (deCo"min DAE) C0nd 3U con"ideri că pre!ătirea ta "/a terminat e"te po"i&il "ă ipre!ătit dar *n acela'i timp e'ti terminat. Un &ătr0n *n$elept *$i va "pune oric0ndcă are multe lucruri de *nvă$at de la nepotul "ău. La %el i de"c i" 'i nu con"ideraniciodată că tu ai *nvă$at de+a tot ce era de *nvă$at... prive'te *n +urul tăuiLearnin!..: ,9. #,9. 3ocmai ai *nceput> Eece"itatea poate conduce la "ucce" (deFlena/Gelicia CR=S3FA) Dacă "im$i că *$i e"te !reu "ă te mai apuci acum de noicur"uri !0nde'tete că poate vital pentru compania ta. Dar nu cred că e"teca ul "ă te pl0n!i. Cu iLearnin! "i!ur nu poate plicti"itor: Mi de ce "ă nu *ncercicalea cea mai "i!ură către "ucce"> Solu$ia cea mai "implă / iLearnin!... ,;. #,;.Bine i": (de Flena B-BF=CN) 5n drum "pre e/Learnin! tre&uie "ă i "i!ur că=n"truirea e"te „pilotul iar 3e nolo!ia e"te „co/pilotul cu o artă *n m0ini.=n"truirea "ta&ile'te de"tina$ia iar 3e nolo!ia o va a+uta "a a+un!ă acolo. EiciiLearnin! nu poate pre"upune in"truire %ără te nolo!ie. F"te vor&a de plat%orme=nternet deci %ără ec ipamente core"pun ătoare nu putem a+un!e *n acea lume acuno'tin$elor „di"poni&ilă online. 3otu'i reciproca ace"tei "itua$ii nu e"te tocmaiadevărată deoarece po"ed0nd te nolo!ie nu *ntotdeauna vom o&$ine 'i in"truire.Pentru acea"ta mai e nevoie de dorin$ă 'i motiva$ie ce nu pot ac i i$ionatecontra co"t. ,<. #,9 C0t trăie'ti *nve$i: (de =oana BFRBFC) Daca tu con"ideri căpre!ătirea ta "/a terminat e"te po"i&il "ă i pre!ătit dar totodată terminat.Ointea ta po"edă *ntrea!a %or$ă de care ai nevoie pentru a o&$ine tot ce vrei cu

adevărat de la via$ă . Capacitatea de a "tăp0ni incredi&ilele re"ur"e creative 'icon"tructive ale !0ndirii tale determină tot ce $i "e *nt0mplă. =n%orma$ia *n"eamnăputere: =ar iLearnin! e plin de in%orma ii:: ,?. #,?. Eu e a!era cu iLearnin! (deAurelia =oana CQ=6U) „iLearnin! e una dintre multele re"ur"e di"poni&ile ca tu "ă

*nt0lne'ti nevoile de *nvă$are ale or!ani a$iei tale. Golo"e'te/l adecvat: Am că ut *n capcană p0nă am %o"t %or$at "ă mă *ntorc 'i "ă capăt o per"pectivă a"upratuturor uneltelor 'i re"ur"elor di"poni&ile. Ca un re ultat cutia mea cu unelte e"teacum ec ipată "ă "e de"curce cu ecare "lu+&ă *ntr/un mod mai e cient. , . #, .iLearnin! ceva di%erit> (de Flena/Gelicia CR=S3FA) Să vedem... Dacă p0nă acum"e credea că e/Learnin! "emni că educa$ie *n domeniul te nolo!iilor in%ormatice

de acum putem a rma că iLearnin! depă'ind e/Learnin! va deveni parte dinconduita ecărui individ intere"at *n a Hnavi!a "au an!a+at al unei or!ani a$iiace'tia put0nd capa&ili "ă utili e e cu u'urin$ă plat%orme =nternet. 3impulocupat cu in"truirea nu va mai o piedică *n calea per%ec$ionării... 2 . #2 . Uită/te după &ur"e *n toate locurile potrivite (de Aurelia =oana CQ=6U) Pentru a"ocia$ii'i alte non/pro turi uită/te după &ur"e 'i alte "ur"e de nan$are ca "ă *ncepi

*nvă$ăm0ntul de la di"tan$ă. Am identi cat trei proiecte curriculare de de voltarede importan$ă ma imă pentru pro%e"ia de con"ervare 'i am %o"t capa&il "ă!ă"e"c nan$are pentru cel pu$in toate trei inclu 0nd a"i"ten$a pentru ac$iuneanoa"tră ini$ială *n *nvă$ăm0ntul la di"tan$ă. -dată ce am căpătat e perien$ă

e perti ă un corp de cur"uri 'i *nvă$ăcei (%erici$i) anticipăm că acel proiect viitorva mai e cient din punctul de vedere al timpului 'i co"turilor iLearnin!: 21.



#21. Practica$i iLearnin! / e "i!ur: (de Flena/Gelicia CR=S3FA) Eu a' vrea "ă măa8u *n pielea cuiva care tocmai urmea ă "ă lan"e e o nouă provocare pentruan!a+a$ii "ăi 'i anume4 alte plicti"itoare cur"uri... Dar a"ta nu ar tre&ui "ă mai dea&ătăi de cap. Eu 'i de c0nd a apărut iLearnin!. Ce/i drept e !reu "ă porne'ti dar'i c0nd iei "tartul totul devine mai "implu. Eu tre&uie dec0t "ă lan"e i ideea "ădai c0teva indica$ii 'i !ata: Startul la cur"a de"coperirilor a %o"t luat: Lan"ea ăacum lan"ea ă provocarea iLearnin! pentru un "tart "i!ur: 2,. #2,. Golo"i$iiLearnin! pentru Hpunctele dureroa"e (de Flena/Gelicia CR=S3FA) Dacă a$i a+un"

*ntr/o "itua$ie mai pu$in plăcută pentru un lider cel mai &un remediu nu poate dec0t iLearnin!. Se admini"trea ă atunci c0nd totul pare con%u . 3re&uie doar "ă$i calm "ă ave$i pu$ină ră&dare "ă vă conecta$i 'i...ce "implu: Eimic mai &un...iLearnin!. 22. #29. Primele impre"ii contea ă (de =oana BFRBFC) A"i!ură/te căprima e perien$ă a unui *ncepător in iLearnin! e"te una &ună. Alt%el ace"ta nu vamai reveni. F"te nece"ară captarea intere"ului c iar de la prima %olo"ire tre indu/i

*ncepătorului dorin$a de a *nva$ă. 27. #27. Re!ula HBunicii (de Adriana DAE)Dacă a&ia ai *nceput %olo"irea eLearnin! /ului *n rma ta po$i pre"upune căan!a+a$ii 'tiu at0t de multe lucruri de"pre calculatoare c0t 'tie 'i &unica ta. 5nca ul ace"ta nu vei părea depla"at c0nd vei *ncerca "ă le "c im&i

*nvă$ăturile a$iile. La %el pentru a *ncura+a %olo"irea iLearnin! /ului *nor!ani a$ia ta po$i pre"upune că an!a+a$ii nu %olo"e"c =nternetul dec0t pentruopera$iuni de &a ă. 5n %elul ace"ta nu vei *n$ele" !re'it c0nd le vei rede nilimitele privind poten$ialul de de voltare per"onală 'i pro%e"ională prin re"ur"elepre ente pe =nternet. 29. #29. Prima impre"ie (de Flena B-BF=CN) Primae perien$ă a unui *ncepător *n eLearnin! tre&uie "ă e una &ună alt%el el nu vamai reveni. 5n iLearnin! KiK repre intă 'i intere"ul pe care *l dore'te a/l tre i

*ncepătorilor prin crearea unui KmediuK plăcut de *nvă$are o%erirea unui &a!a+va"t de cuno'tin$e 'i comunicare. 2;. #2;. Pa" cu pa" către "ucce" (de Flena/Gelicia CR=S3FA) Atunci c0nd apare "ucce"ul tre&uie clădit *ncet "i!ur. A'a "e

*nt0mplă 'i *n ca ul iLearnin! /ului. Dacă le propui an!a+a$ilor o nouă metodă delucru mai *nt0i e plică/le că totul e "implu dar numai dacă e i"tă intere" *n a%ace lucrurile "ă e mai "imple. Pa" cu pa" vor *n$ele!e că *n realitate iLearnin!e"te tot ce aveau nevoie pentru a Hevolua ... 2<. #2<. Eoi %rontiere> Lan"ea ă/le:(de Anca C-6AC=) Dacă ai o idee %oarte &ună ce poate revolu$iona aria ta dein"truc$ie lan"ea /o *nt0i K*ncercarea moarte n/areK "e poate "ă placă"uperiorilor 'i a"t%el vei o&$ine "u"$inerea nanciară nece"ară pentru a o pune *n

aplicare. F pune/$i ideile oric0t de impo"i&ile ar părea: Po i %olo"i iLearnin!: 2?.iLearnin! e"te o %orma de educa$ie (Lucian -RUE). 3re&uie cre"cută acceptan$a%aptului că i(e)Learnin! e"te totu'i o %orma de educa$ie care are "copul nal de acontri&ui la capitalul uman cunoa'terea &ene ciarului. Cultura cum că *nve$i doardacă %recvente i real 'coala (de orice %orma ar ea 'coală) ar tre&ui convertită *ncultura că po$i "ă *nve$i de oriunde dacă lo!i"tica i$i permite mai ale" *ntr/o taraca Rom0nia cu o ri!uro itate cre"cută *n cele ale *nvă$ăm0ntului multe dintredoctrine *mpăm0ntenite din perioada comuni"tă. 2 . #1? Lucrurile !rele "unt de%apt u'oare (de =oana BFRBFC) Ce e"te cel mai di cil *n privin$a iLearnin!/ului nue"te nici de"i!nul nici te nolo!ia nici pre entarea. Cel mai !reu e"te "ă *i %aci pe

cei care *nva$ă "ă e motiva$i 'i or!ani a$iile "timulate. A area timpului pe laturaumană a iLearnin!/ului va aduce mari &ene cii. iLearnin!/ul a %o"t creat "pecial



pentru oameni "u&"tituind "tructurile actuale de *nvă$ăm0nt cu un nou pro&a&il"uperior "pectru de per%orman$e *n *nt0mpinarea "c im&ărilor inerente ce au loc

*n cultură 'i civili a$ie. 7 . #79 3ran"%ormă vi"ele *n realitate (de Radu GlorinBNLAMA) P"i olo!ii "pun că omul vi"ea ă noaptea *ntr/o culoare a&"tractă un al&/ne!ru colorat. 5n timpul ilei omul poate "ă vi"e e colorat cu oc ii de"c i'i.Di%eren$a *ntre cele două "tări de vi" e"te că a doua vi"ul real poate "ă devinărealitate prin muncă 'i per"everen$ă *n "c im& cel din "omn "e ri"ipe'te *nră"ăritul de "oare. iLearnin!/ul e a i o reali ate: 71. #71 Oentenan$ă: (de CorinaAE QFL) A"i!ură/te că ai un plan pentru update" "au mentenan$ă a "o%t are/ului. Eu e"te de a+un" ca ace"ta "ă e i"te el tre&uie "ă 'i a+ute. Re"ur"eleinternetului "unt nelimitate *n"ă tre&uie "ă ai !ri+a "ă le recoman i "au "ă le%olo"e'ti pe cele mai recente alt%el plat%orma iLearnin! va deveni o modalitatenouă de a *nvă$a lucruri vec i care nu mai "unt vala&ile "au "unt depă'ite. 7,.#79 3ran"%ormă/$i vi"ele *n realitate: (de =oana BFRBFC) De voltă o vi iuneper"onală de"pre cum arată practica *ntr/un "tat ideal 'i *ndreaptă/ti munca "preacea vi iune. A"tă i mai mult ca niciodată e i"tă at0tea oportunită$i *n at0teadomenii di%erite pentru a/$i *mplini vi"urile 'i telurile. iLearnin!/ul e"te per%ectpentru a"ta: Principalul "cop *n via$ă tre&uie "ă e acela de a pro ta din plin detot ce $i "e o%eră. 72. #72. Atin!e v0r%ul (de Flena/Gelicia CR=S3FA) Av0nd nevoiede ceva care "ă mă a+ute am de"coperit că =nternet/ul poate cea mai "implăcale. De"i!ur cei care au Hcon"truit acea"tă re"ur"ă inepui a&ilă au avut !ri+ă "ăo %acă 'i atractivă. Pentru a/ $i a+uta oamenii "ă/'i "impli ce munca "pune/le inprimul r0nd de iLearnin! *nva$ă/ i apoi "ă alea!ă ce/i mai &un din el iar in nalve$i cule!e *mpreună roadele implicării. Simplu e cient iLearnin!... 77. #77.Drumul "pre "ucce" (de Adriana C-3F ) C iar vrem "ă m lideri>: Un lider nu

e"te cineva care pune *n aplicare ni'te parametrii otăr0$i de al$ii pentru a luadeci iile ci cineva care propune o vi iune a unui viitor po"i&il 'i *i convin!e peceilal$i că e &ine "ă/l a+ute *n reali area "a. iLearnin! /ul repre intă o noua %ormăde atin!ere mai rapidă a "ucce"ului liderul ind la curent cu in%orma$iile. Lidere"te cel care acolo unde ceilal$i văd un "implu c0mp necultivat vede un otel cupi"cină 'i un parc de di"trac$ii. 79. #79. 3ran"%ormă vi"ele *n realitate (de CorinaAE QFL) De voltă o vi iune per"onală de"pre cum ar arăta practica *ntr/un "tatideal (%ără re"tric$ii) 'i *ndreaptă/te "pre *mplinirea acelei vi iuni. Hi /ul diniLearnin! poate veni 'i de la Hinventivitate . iLearnin! /ul *$i pune la di"po i$ieat0t cuno'tin$e c0t 'i te nolo!ie plat%ormele internet o%erind po"i&ilită$i aproape

nelimitate c0nd vine vor&a de e ploatarea creativită$ii. 0nde'te *nva$ă 'iaplică: 7;. #7;. Oana!eri re"pecta$i timpul de pre!ătire: (de Adriana C-3F )Golo"irea iLearnin! /ului *n companii per%ec$ionea ă an!a+a$ii. Ace"ta e"te un modde a/i in%orma pe an!a+a$i tot timpul de a *ntr/o permanentă conectare cu ceidin +urul tău. Un &un mana!er care re"pectă 'i creea ă o rela$ie la un nivelprietene"c cu an!a+atul va o&$ine loialitatea ace"tuia. 7<. #7<. Eu te le!a doar denevoile %undamentale (Flena Gelicia CR=S3FA). Se 'tie %oarte &ine că anumitecur"uri "unt doar pentru a te a+uta *n nevoi %undamentale. Fi &ine *n iLearnin! "e"c im&ă pu$in lucrurile. Dacă p0nă acum citeai doar "trictul nece"ar ar tre&ui "ătreci la un alt nivel. Dacă in%orma$ia *n"eamnă putere de ce nu ai putea avea 'i tu

o parte din ea> 5ncearcă "ă cuno'ti c0t mai multe "itua$ii de'i nu e'ti implicat. 3reci la atac nu a'tepta "ă i tu cel atacat:5narmea ă/te cu voin$ă 'i iLearnin!:



7?. #7?. Ale!e "olu$ia de mi+loc (de Anca C-6AC=) Eu munci nici la un nivel prea *nalt nici la un nivel prea +o". Solu$ia e"te undeva la mi+loc ca *n iLearnin!:Supra"olicitarea e"te di"tructivă iar lip"a de activitate la %el: 7 . #7 . Oentalitatenouă pentru noi oportunită$i (Flena Gelicia CR=S3FA). De ce "untem tot timpulpu'i de a ale!e *ntre "implu 'i &un>-are nu le putem avea pe am0ndouă *nacela'i timp>Ră"pun"urile la ace"te *ntre&ări erau neclare 'i nu mul$umeau penimeni. Dar de c0nd a apărut iLearnin! ace"te *ntre&ări nu mai au ro"t. =ată o"olu$ie "i!ură e cientă practică 'i care ră"punde 'i celor mai e i!ente cerin$e.5ncearcă:=n%ormea ă/te: iLearnin!... 9 . #9 . A"i"ten$a unu la unu (FmanuelaBAR3=C). Lua$i *n con"iderare in"talarea unei po i$ii de Learnin! Con"ultant pentruecare departament pentru ca utili atorii "a ai&ă o per"oană care "a *i a+ute "ălocali e e utili e e &ene cie e 'i "ă devină con'tien$i de e perien$ele iLearnin!pu"e la di"po i$ia lor. Acce"ul la iLearnin! poate modi ca "emni cativcomportamentul an!a+a$ilor. Acce"ul permanent la in%orma$ii cuno'tin$e 'i &unepractici le pot de"c ide oportunită$i de care nu au &ene ciat p0nă acum iar aceiadintre ei care a"piră "ă "e de volte pro%e"ional vor pro ta de ele din plin. 5n"apentru ca ace"t lucru "a e po"i&il *n ecare departament tre&uie "a e i"te celpu$in o per"oană care "a *i a+ute pe ceilal$i "ă "e acomode e cu noua plat%ormăiLearnin!. 91. #91. =n"truireTA%aceriT3e nolo!ie@6aloare (de Anca C-6AC=)

3oate cele trei componente "e intercondi$ionea ă reciproc. 5n iua de a iin"truirea *n a%aceri e"te primordiala iar %ără te nolo!ie "e e ecută o munca"uplimentară. iLearnin! e"te o te nolo!ie prin care *n iua a i po$i e%ectua 'iini$ierea *n a%aceri 'i autoin"truirea o&$in0nd valoare. 9,. (#97)4 Eu mai "ta pe!0nduriIdoar %ă/o: (de Camelia D B-6FAEU) Planuri !0nduri o mie de idei omie de idealuri de o mie de ori mai mult timp pierdut... Eu mai e ita: Reali ea ă:

Golo"e'te iLearnin!:...- "ă/$i placă : 92. #92. 0nde'te măre$ *ncepi de +o" *nal$ă/te rapid (de Flena/Gelicia CR=S3FA) 3otul *ncepe de undeva de +o"... Dardepinde de ecare or!ani a$ie cum "e H"trecoară printre ceilal$i pentru a "eputea a rma. A"i!ură/te că modul tău de a !0ndi 'i ac$iona e"te cel potrivitpentru a atin!e $inta. Ale!e calea potrivită *nva$ă %olo"ind plat%ormele =nternet.De"coperă iLearnin! o metodă pentru cei din v0r%: 97. #97. Eu "ta pe !0nduripropune: (de Flena/Gelicia CR=S3FA) 5n iua de a i toată lumea "e !0nde'te lacum "ă %acă mai multe economii: Dar ce ro"t are "ă %aci economii dacă tot nu 'tiice "ă %aci cu ele> 0nde'te *n$elept propune iLearnin! economi"e'te timpre"ur"e adună cuno'tin$e. Pove"te'te/le 'i altora: F clar> iLearnin!... 99. #99.

A&"olut 3re&uie 'i Poate (de Fmanuela BAR3=C) 0nde'te/te la proiectul tău dintr/un punct de vedere al e%ortului inve"ti$iei +o" mediu 'i *nalt. De ne'te lucrurile%a$ă de care nu po$i trăi ceea ce *$i dore'ti 'i ceea ce e"te a&"olut nece"ar.6aloarea ace"tui "i"tem e"te aceea de a contri&ui la trecerea de la o "ocietate ain%orma$iei la o "ocietate a cunoa'terii o cunoa'tere la care "ă ai&ă acce" oricineindi%erent de ona unde "e a8ă 'i de pre!ătirea pe care o are. =nterculturalitateade" *nt0lnită a"tă i "e re%eră la diver"itatea culturală 'i la e i"ten$a unui punctde conver!en$ă care "ă %acă po"i&ilă comunicarea *ntre ace"te comunită$idiver"e. A&"olut poate ne tre&uie iLearnin!: 9;. #9;. Per%ec$iune -&li!a$iiPro&a&ilită$i (de Anca C-6AC=) 0nde'te/te la proiectul tău din punctul de vedere

al e%ortului depu" "au al inve"ti$iei. Decide de ce anume e neapărată nevoie %ărăce nu po$i trai 'i ce $i/ar plăcea "ă %aci. 5m&ină utilul cu plăcutul pentru a mai



u'or "a a+un!i la un re ultat in cat mai "curt timp 'i %ără un e%ort ma im: 5n ace"tca utilul va iLearnin! iar plăcutul va domeniul "au tema proiectului. 9<. #9<.5nva$ă ce "ă ceri: (de Flena/Gelicia CR=S3FA) Po$i avea un &u!et "u cient demare planuri măre$e dar 'i ceva pro&leme. De ce> Pentru că de cele mai multeori ai vrea ceva dar nu 'tii ce... A"ta e"te adevărata pro&lemă. Dar are 'i "olu$ie4tre&uie doar "ă te !0nde'ti la ceea ce vrei "ă ceri. Fducă/$i tre&uin$ele: De ce "ăcau$i pro&lemele c0nd ele te ocole"c> Caută mai &ine cu iLearnin!... 9?. #9?.

3otul e"te po"i&il (Flena Gelicia CR=S3FA). Ai nevoie de o "olu$ie 'i parcă nimic nu"e ive'te... Cel mare a'teaptă de ceva vreme...Concentrea ă/te mai mult"au mai &ine apelea ă la iLearnin!.Cite'te din mai multe locuri cercetea ă maiatent iar "olu$ia nu va *ntar ia "ă apară.Eu te a'tepta "ă ai totul %acut dar de+a dela primul pa" parcă "e conturea ă ceva *n mintea ta.5ncearcă din nou:Ai va ut căceva tre&uia "ă apară>Si!ur va mul$umit de re ultat:Doar Ha muncit HiLearnin!... 9 . (#,7)4Antrenamentul e"te pe via$ă (de Fmanuela BAR3=C) Dacă tucre i că antrenamentul tău "/a terminat po$i antrenat dar e'ti terminat. 5necare i pe parcur"ul vie$ii ai c0te ceva de *nvă$at din e perien$ele trăite a'acă niciodată "ă nu cre i că 'tii totul pentru că atunci *n"eamnă că via$a ta "/aterminat. Antrenea ă/ te cu iLearnin!: ; . #; . Ce a mer" ce nu a mer"(Fmanuela BAR3=C). F'ecuri> A %ace prea mult *ntro perioada "curta de timpV A%ace prea mult cu prea pu$ine re"ur"eV Prea multe m0ini *n K&orcanK. Succe"e> 5nvreme ce prima impre"ie e"te totul %urni area de noi opinii ca noi metode delivrareV *ntre&uin$area noilor metode de livrare anun$area lor arătarea lorreanun$area lor apoi dăruirea a ceva ce pot lua *napoi. iLearnin!ul poate aveamulte %e$e 'i "e poate mi a cu alte practici de in"truire. 5n %unc$ie de ceea ce vădori$i "ă o&$ine$i pute$i avea "olu$ii di%erite din care "ă e tra!e$i ma imul de

valoare pentru &anii inve"ti$i *n ele. ;1. #;1. Eumai podurile conectea ă douăone de"păr$ite (de Flena/Gelicia CR=S3FA) Lumea reală noi 'i cea virtualăcuno'tin$ele am de nereunit dacă nu ar e i"ta un pod o punte de le!ătură. Mide ce "ă mai "tăm "epara$i dacă tot a apărut iLearnin!> Cel mai "i!ur Hpod ceamai &ună cale...Pă'e'te acum: ;,. #;,. 5nainte de "cu%undare (FmanuelaBAR3=C). De voltă o "trate!ie de iLearnin! care "e adre"ea ă nevoilor culturiio&iectivelor or!ani a$iei tale... apoi *ndepline'te/o pe &a a "trate!iei tale. F"te%oarte important ca e/Learnin! "ă poată %olo"it de to$i an!a+a$ii companiei "i "ară"pundă la toate cerin$ele lor in"a in acela'i timp "a e e cient 'i "ă ră"pundă 'ila cerin$ele o&iectului de activitate al companiei. ;2. (#,7)43rainin! i" %or li%e (de

Cri"tina/Oaria OAR=ECFA) KDacă con"ideri că pre!ătirea ta "/a terminat poate căe'ti pre!ătit dar e'ti terminat.K/ e"te e act ca *n icala K-mul c0t trăie'te *nva$ăK... A'adar dacă nu mai ai de *nvă$at nimic *n"eamnă că nici nu maitrăie'ti. 3eoretic nici nu ai cum av0nd *n vedere că totul e"te *ntr/o continuă"c im&are. 3răim *n "ecolul ,1 cel al inven$iilor al de"coperirilor 'i mai ale" alin%ormati ării al iLearnin!/ului domeniu care "u%eră modi cări importante *necare i la care tre&uie "ă ne adaptăm din mer" orice v0r"ta am avea. ;7.(#27)43 e randma Rule (de Cri"tina/Oaria OAR=ECFA) Rodri!o Gernande de la=E, *i "%ătuie'te pe cei care vor "ă implemente e "i"temul de iLearnin! *n rmelelor "ă "e comporte cu an!a+a$ii de parcă ar cunoa'te tot at0tea de"pre

calculatoare ca &unicile lor. A"t%el nu vor părea depla"a$i *n timp ce le vor"c im&a paradi!mele. Fu una "unt de acord cu Kre!ula &uniciiK/ utili area unei



plat%orme comple e de *nvă$are pe =nternet poate complicată 'i pentru cinevacare 'tie "ă %olo"ea"că un calculator 'i "a navi! e e pe =nternet dar pentru unan!a+at de 7 /9 de ani e"te cu at0t mai !reu. Am o&"ervat că ace'tia din urmă

*nva$ă "ă utili e e un calculator doar *n mă"ura *n care au nevoie de ace"ta la"erviciu i de i 'i nici măcar nu "unt curio'i "ă a8e mai multe a'a că e &ine "ăe lua$i de la a"t%el vor *nvă$a e act ce au de %ăcut 'i nici nu "e vor "im$i pro"t%a$ă de cole!ii mai tineri căci vor to$i la acela'i "tadiu de *nvă$are. ;9.(#29)4Gir"t =mpre""ion" SticJ (de Cri"tina/Oaria OAR=ECFA) S%atul următor e"te "ăai !ri+ă ca prima e perien$ă a celui care *ncepe "ă %olo"ea"că iLearnin!/ul "ă euna %rumoa"ă căci alt%el nu va mai *ncerca. 5ntr/adevăr prima impre"ie are celmai mare impact a"upra omului. Dacă acea"ta nu e"te &ună el nu va mai dori "ă

*ncerce 'i c iar dacă e"te o&li!at "ă lucre e cu "i"temul e/Learnin! nu o va %acecu tra!ere de inimă ceea ce duce la re ultate mai "la&e dec0t ar putut o&$ine.

3otul $ine de mentalitate 'i de prima impre"ie. ;;. #;<. Buna comunicare te"cute'te de dureri de cap (de Anca BARBU) F &ine "ă e i"te o &ună comunicare'i anume4 *nainte de a vă apuca de trea&ă la modulul de iLearnin! "au plat%ormacerută tre&uie"c &ine *n$ele"e 'i con rmate cerin$ele clientului. Acea"ta %ăcută la

*nceput vă va "cuti de trea&ă *n plu" pe viitor. ;<. #;?. Gă totul &ine de la *nceput (de Anca C-6AC=) F %oarte important "ă ai o ima!ine clară a"upra a ceeace are clientul *n minte c0nd a rmă4 3re&uie "ă con"truie'ti un modul iLearnin!. 3re&uie "ă %aci totul &ine de la *nceput pentru a nu nevoit "ă iei totul de lacapăt 'i "ă repari. 0nde'te/te &ine *nainte "ă %aci ceva ela&orea ă ceva decalitate %olo"e'te iLearnin!: ;?. (#71)4Actuali are...Cine> (de Radu GlorinBNLAMA) De voltarea continuă repre intă c eia iLearnin!/ului. Pornind de la o"implă idee acea"ta tre&uie actuali ată permanent pentru a la curent cu

ultimele noută$i din domeniu. A urma un plan de %apt o plani care a actuali ăriie"te un o&iectiv "trate!ic. ; . (#79)43ran"%ormă vi"urile *n realitate (de AncaC-6AC=) De voltă/$i o vi iune per"onală creea ă o "trate!ie ideală. Lucrea ă laea 'i tran"%orm/o *ntr/o "trate!ie a'a cum ai vi"at totul e po"i&il prin muncă 'iper"everen$ă: iLearnin! e i"tă pentru a te a+uta "ă per"evere i *n ilele noa"trete nolo!ia e cea care *$i "impli că munca: < . #9;. Adu/i pe to$i la acela'i nivel(Flena Gelicia CR=S3FA). Dacă vrei cu adevărat ca ec ipa pe care o coordone i "ăe pe aceea'i lun!ime de undă cu tine tre&uie doar "ă/i aduni pe to$i 'i "ă vor&i$ide"pre ceva care vă va a+uta "ă $i cei mai &uni. Pove"te'te/le de"pre iLearnin!de"pre avanta+e de"pre po"i&ilită$i *ncura+ea ă/i tre e'te/le curio itatea: Condu/

i "pre v0r% cu micul tău "ecret / iLearnin!: <1. #<2. 19 minute pe i nu "trică (deAnca C-6AC=) 5n ecare i po$i aloca 19 minute pentru cultură nu "e cere o"upra*ncărcare a creierului cu prea multe in%orma$ii doar 19 minute. A'a clăde'tio puternică cultură !enerală. iLearnin! e acolo "ă te a+ute 'i "ă *$i o%ere &a ain%orma$ională de care ai nevoie. =nclude *n op$iunile tale %olo"irea =nternetului *n

*ndeplinirea "arcinilor educa$ionale: <,. (#2;)4De la mic la mare / c0te un "ucce"pe r0nd (de Adriana C-3F ) Lucrurile mărunte "unt cele care aduc *ncet dar"i!ur marele "ucce". Creativitatea e"te acel in!redient care reu'e'te "ă unea"căpie"e di%erite a"t%el *nc0t "ă devină un *ntre! adău!0nd %armec 'i atrac$ie

*ntre!ului proce". Pentru un a"t%el de drum iLearnin!ul e"te o cale "pre a

completa "ucce"ul. A'a că drumul "pre "ucce" "e %ace cu pa'i mărun$i dar "i!uri.<2. (#29)4Prima impre"ie contea ă (de 6ictor LA6R=C) 6ă ut prin intermediul



aportului adu" "i"temului educa$ional e/Learnin!/ul tre&uie "ă o%ere ceva nouintere"ant 'i captivant pentru a/'i mani%e"ta *ntre!ul "ău aport. Prima impre"iec iar contea ă ind *n mare parte de nitorie pentru utili ator el con"truindu/'i opărere de"pre re"pectiva plat%ormă cu pro l educa$ional anume *n %unc$ie deutilitatea 'i caracteri"ticile pe care ace"ta i le atri&uie la prima acce"are. Prinurmare iLearnin! /ul tre&uie "ă o%ere o pre entare intere"antă 'i captivantă ain%orma$iilor re"pective utili 0nd un de"i!n modern al plat%ormei re"ur"einteractive 'i po"i&ilitatea unui dialo! *n vederea *m&unătă$irii continue. <7.(#7)4La locul potrivit la momentul potrivit (de 6ictor LA6R=C) Conceptul deiLearnin! tre&uie mai *nt0i de toate corelat cu nece"ită$ile 'i caracteri"ticile"u&iectului căruia i "e adre"ea ă. Giecare domeniu di"pune de o "erie de tră"ături'i o&iective care *n anumite condi$ii (de timp loc "peci cul utili atorilor etc.)pot ampli cate de utili area e/Learnin!/ului "au nuV a"t%el "im$indu/"enece"itatea unei optimi ări a deci iei opt0ndu/"e a"t%el e pentru o utili are de1 W a e/Learnin!ului "au pentru o com&inare a ace"tuia cu metodeletradi$ionale de "tudiu. <9. (#<)4Studiul *nainte de toate (de 6ictor LA6R=C) e/Learnin! /ul e"te un in"trument nu un "cop *n "ine e trem de important ar pă"trarea permanentă a le!ăturii dintre cau ă 'i e%ect dintre *ntre&are 'iră"pun" "au dintre "cop 'i implementare adică *ntre "copul de a "tudia (a o%eriin%orma$ii) 'i po"i&ilitatea atin!erii ace"tui "cop printr/o plat%ormă de iLearnin! .Pe l0n!ă caracteri"ticile de de"i!n interactivitate popularitate 'i multe altecriterii pur e"tetice tre&uie "ă $inem cont *n primul r0nd de ra$iunea de a "tudiacare e"te "copul 'i *n !eneral repre intă principalul criteriu de validare anece"ită$ii 'i utilită$ii unui a"t%el de in"trument metode de "tudiu. <;. #<;.Cultura %ace di%eren$a (de Flena/Gelicia CR=S3FA) Pot e i"ta "ute de modalită$i de

cunoa'tere. Pentru unii nu *n"eamnă nimic pentru al$ii / totul. Dacă te otără'ti"ă "c im&i ceva la tine *ncepi prin a e perimenta ceva nou. 6ei vedea că via$acapătă culoare. Deci iile vor mai *n$elepte pa'ii mai mari 'i *ndrepta$i către"ucce". De"coperă tenta$ia iLearnin!... Sim$i di%eren$a> <<. #??. Eu "e poate %acenimic de unul "in!ur (de Adriana C-3F ) Gără a+utorul ec ipei mana!erul nu arputea duce un proiect la &un "%0r'it. Fl e"te cel care tre&uie "ă mo&ili e e ec ipa'i "ă "coată *n eviden$ă a&ilită$ile ecăruia %ăc0ndu/i "ă *'i depă'ea"că limitele.Cu a+utorul iLearnin! /ului "e o&$in in%orma$ii mult mai repede 'i mai u'or put0nd acce"ate de mai mul$i *n acela'i timp. <?. # <. Eu reinventa roata (de AncaCR=S3ACQF) F indicată %olo"irea e perti ei 'i e perien$ei celor ce o%eră un anumit

tip de "ervicii detaliind nece"ită$ile "peci ce ce le implică activitatea clientului 'ilă"0ndu/i ace"tuia provocarea de a !ă"i cele mai &une "olu$ii pentrudumneavoa"tră. Acea"ta a&ordare e indicată mai ale" pentru 'an"ele ridicate caace'tia "ă va poată o%eri o "olu$ie adecvata *n conte tul *n care e"te po"i&il "ămai *nt0lnit circum"tan$e 'i nevoi a"emănătoare la al$i clien$i. La %el e Xi *niLearnin!: < . # ?. 6i uali ea ă ima!inea *n an"am&lu (de Anca C-6AC=) Eu priviace"t lucru ca pe un iLearnin! ci !0nde'te/te că de %apt e un "uport deper%orman$ă care are ca "cop acordarea de a+utor celor care *'i dore"c "ă *'i

*mplinea"că $elul 'i au nevoie doar de un impul" un prim a+utor pentru a/'i %ace oima!ine a"upra a ce tre&uie "ă %acă *n continuare acea"ta e"te iLearnin! : ? .

#1 iLearnin! nu e"te *ntotdeauna ră"pun"ul pro&lemei (de Ce ar O=QN=LFSCU)Uneori pro&lemele "e re olva alt%el. Dacă prin metoda trainin!ului nu "e va



re olva nimic atunci cu "i!uran$ă nici cu a+utorul iLearnin!/ului nu "e re olvapro&lema. 5n con"ecin$a dec0t "ă "e piardă &ani mai &ine "e *ncearcă !ă"ireaaltei "olu$ii. ?1. #1 , 3eoria ca teoria... practica ne omoară: (de Ce arO=QN=LFSCU) 5ncearcă "ă pui *n aplicare ceea ce *nve$i. Gără practică cuno'tin$elerăm0n doar ni'te !0nduri "tocate *n memorieV memorie care de cele mai multeori "e 'ter!e *n timp. Gără practică nu "e poate %ace nimic. Gără iLearnin!... ?,.#1 7 Uită KeK/ul din e/Learnin!: (de Ce ar O=QN=LFSCU) Ca "ă po$i trece pe"teacea"ta K&arierăK electronica *ncearcă "ă te !0nde'ti la *nceput la alte a"pecteale cur"ului. C0nd tre&uie "ă e !ata proiectele> Pe ce "e pune accent> C0nd ee amenul> Ce e"te mai important din tot ce "crie aici> C0nd vei apuca "ă cite'titoate ace"te lucruri atunci pro&a&il că *$i va 'i mult mai u'or "ă *nve$i din ace"t%ormat. F iLearnin!: ?2. #1 9 F"te ca 'i cum ai con"trui o ca"ă (de AdrianaC-3F ) Pentru a reali a un proiect cu "ucce" tre&uie "ă m in%orma$i cu privire latoate activită$ile de"%ă'urate *n cadrul ace"tuia. A"t%el prin iLearnin! avempo"i&ilitatea de a pune Hpiatra de temelie a proiectului de a/l Hcon"trui%olo"indu/ne de re"ur"ele in%orm$ionale pu"e la di"po i$ie *n orice momentin%orma$iile put0nd acce"ate de mai mul$i utili atori *n acela'i timp. ?7. #1 9Plani că/$i timpul.. (de Ce ar O=QN=LFSCU) De cele mai multe ori timpul e%ectivpentru *nvă$at e"te mai lun! dec0t cel alocat... a'a că i atent la timpul pe care$i/l aloci pentru *nvă$at: Plani că/ i timpul cu iLearnin!: ?9. #111 Eu le o%eri"tuden$ilor plat%orma de *nvă$ăm0nt Kmură/n !ură : (de Ce ar O=QN=LFSCU) 3otce e !rati" de o&icei e cate!ori"it drept neintere"ant "au &anal. F"te mai indicat"ă aloci un %ond anual dedu" din &ur"ele "tuden$ilor menit pentru in"truire. P0năla "%0r'itul ecărui an "tuden$ii ar tre&ui "ă *'i con"ume ace"t %ond. Yi totuXiiLearnin!/ul e !ratuit> ?;. #11, Eu a'tepta re ultate imediate (de Ce ar

O=QN=LFSCU) Mtiin$a "e acumulea ă *n timp... nu te a'tepta după 1 minute de"tudii "ă i to&ă de carte. 5ncearcă totu'i "ă *nve$i *n repri e. KPau ele lun!i 'ide"e c eia marilor "ucce"eK nu e"te *n totalitate %al"ă. F pre"ia acea"ta nu aapărut %ără un "0m&ure de adevăr. 5ncearcă "ă *nve$i *n momentul *n care e'tilini'tit %ără alte !ri+i pe umeri. 5ncearcă "ă *nve$i *n repri e *ntruc0t după operioadă lun!ă de *nvă$at nu *n"eamnă că 'i ramai cu ceva *n cap. Din punctulmeu de vedere e mai &ine "ă nu la'i totul pe ultimele ile. 5nva$ă 'i plani că/$i

*nvă$atul din timp. C iar dacă di"pui de iLearnin!: ?<. Pune &a ele %unda$iei (deOarinică M3FGAE) -rice proiect de "ucce" poate reali at numai prin pa'imărun$i "i &ine plani ca$i. Primul pa" "pre atin!erea "copului propu" e"te

recrutarea oamenilor potrivi$i pentru "arcinile de lucru a%erente proiectului. 3re&uie lua$i in con"iderare "i al$i %actori cum ar a&ilită$ile de comunicare "i derela$ionare cu re"tul ec ipei. Utili area "olu$iei de iLearnin! conduce laoptimi area proce"ului didactic la "timularea elevilor de a căuta 'i a *n$ele!e"olu$ii de a lucra *n ec ipă. Prin intermediul "olu$iei de e/Learnin! pro%e"orii auacum po"i&ilitatea de a per"onali a 'i de a crea noi lec$ii interactive care "ă "epotrivea"că mai &ine "tilului lor de a preda devenind a"t%el 'i mai atractive pentruelevi. Proiectul urmăre'te "ă e tindă acce"ul elevilor 'i al pro%e"orilor la un "i"temeduca$ional modern 'i e cient. =n%orma$ia 'i cunoa'terea "unt re"ur"eleprincipale *n economia electronică. Eucleul ace"teia "unt te nolo!iile

in%orma$ionale 'i comunica$ionale avan"ate (3=C) iar motorul ei e"te =nternet/ul.De aceea "e "pune că economia re$elelor electronice e"te o economie a tuturor



tipurilor de a%aceri con"truite *n +urul =nternetului. =nternetul are un rol c eie *n%urni area de in%orma$ii privind di"poni&ilitatea de produ"e 'i "ervicii 'i pre$urileace"tora *n toată economia. Eoile te nolo!ii =nternet contri&uie direct lae pan"iunea comer$ului electronic a noilor modele de a%aceri 'i e/Bu"ine"" 'i lademateriali area produ"elor 'i "erviciilor. =nternetul e"te o pia$ă de cucerit decătre *ntreprinderi o po"i&ilitate pentru noi oportunită$i inclu"iv prindiver"i carea "erviciilor o%erite 'i promovarea de "ervicii noi per"onali ate 'iatractive pe care te nolo!iile in%orma$ionale 'i de comunica$ii le %ac po"i&ileceea ce "timulea ă concuren$a 'i competitivitatea prin apari$ia de noi actori pepie$ele tradi$ionale. =nternetul "c im&ă "emni ca$ia di"tan$ei 'i timpului. ??.#1, Arată/mi: (de Ale andra O=3RFSCU) Cumpăra materie care %unc$ionea ăIa vedea *n"eamnă a crede. "punea Ric ard Ber!. Fu am tradu" iLearnin!: ? . #1194 Ce/i mai &un urmea ă "ă "e *nt0mple (de Ale andra O=3RFSCU) A "emna uncontract cu un %urni or de materiale nu e"te "%0r'itul e"te doar *nceputul "puneaBruce Oaple" / Qumana =nc. Fu am tradu" iLearnin!: . #11; Drepturi dere%olo"ire (de Ale andra O=3RFSCU) Pentru o plat%ormă de eLearnin! de voltatăindividual a"i!ură/te că *n contractul de %olo"in$ă *$i dă dreptul la mai multeutili ări. "punea re!orZ S. Ric ard"on de la BanJ o% America. Fu am tradu"iLearnin!:: 1. #11< Eu crede vor&ele altora: (de Ce ar O=QN=LFSCU) F"te %oarteimportant "ă te"te i plat%orma pe computerul propriu. Eiciodată "ă nu cre i ce"pune %urni orul. 6eri că cu m0na ta compati&ilitatea 'i nu arunca cu &anii pe%erea"tră. 60n ătorul *n %ond *'i urmăre'te intere"ul nu > F vala&il Xi *n iLearnin!:,. #11? 5ntre$inerea la nivel *nalt poate co"ti"itoare (de Ale andra O=3RFSCU)Dacă or!ani a$ia "e &a ea ă puternic pe pre!ătirea de &a ă *n computere iar"i"temul e"te vec i 'i %oarte di cil de *m&unătă$it poate ar ca ul "ă te !0nde'ti

la inve"ti$ia *ntr/unul nou pentru a reduce *ntre$inerea a cre'te pro turile 'i a nuri"ca "i!uran$a datelor "punea Carold D.[ i"nant \ APS. Fu am tradu" iLearnin!:2. #11 Ale!erea optimă (de Ale andra O=3RFSCU) 5nainte de a "emna uncontract cu %urni orul de e/Learnin! a"i!ura/te că ai vă ut cel pu$in 1 alteprodu"e de la al$i comercian$i pentru a avea o percep$ie mai clară a capacită$ilor.De a"emenea veri că de cel pu$in 2 ori pro!ramul trimi" pentru a identi capo"i&ile erori care aparent nu "unt *n demo "punea ]at Z Lent" / Qou"eQold=nternational =nc. Fu am tradu" iLearnin!: 7. #1, Convin!e/mă: (de Ce arO=QN=LFSCU) Convin!e/te că pro!ramul %unc$ionea ă 'i că e"te *ntradevăr ceeace te intere"ea ă. Convin!e/mă iLearnin!: 9. #1,1 Oai ie%tin cu du ina> (de

Ale andra O=3RFSCU) Eiciodată "ă nu cumperi un model de li&rărie de porto%oliue/Learnin! p0nă c0nd nu ai o rmă care "ă "e ocupe de cererea prevă ută pentrucă modelul de li&rărie poate "ă nu e mai ie%tin *n nal dec0t atunci c0nd plăte'tipe %olo"ire. A 'tii 'i a compara: Spunea SonZa Davi" \ Do . Fu am tradu"iLearnin!: ;. #1,, Demo/uri la %a$a locului *n"eamnă demo/uri de partea 3A (deAle andra O=3RFSCU) Sta&ile'te/$i lip"urile 'i nevoile pentru un LOS LCOS "auorice alt produ" de iLearnin! *nainte de a te *nt0lni cu un v0n ător. Acea"ta artre&ui "ă e o lun!ă anali ă nece"ară a ceea ce are "en" acum 'i *n viitor. Artre&ui "ă %aci o eviden$ă a nevoilor curente viitoare 'i a dorin$elor. Atunci vei pre!ătit "ă vor&e'ti cu v0n ătorul. Mi odată ce/$i 'tii nevoile a"i!ură/te că demo/

urile 'i te"tările produ"elor "unt reali ate *n mediul 3NU 'i *n interiorulcon"truc$iei tale "punea un Anonim. Fu am tradu" iLearnin!: <. #1,2 Oai



ie%tin>.....Sau nu> (de Ale andra O=3RFSCU) Co"tul de voltării materialului e%ectivpoate varia con"idera&il. A"t%el in"truirea a"incronă ar putea "au nu mai e cacedec0t cea "incronă. ă"e'te 'i aplică remediile "peci ce "itua$iei tale "puneaBruce Oaple" / Qumana =nc. Fu am tradu" iLearnin!: ?. #1,7 6e i 'i te"tea ă

*nainte de a cumpăra (de Ale andra O=3RFSCU) 3e"tea ă tot "o%t are/ul pentrucompati&ilitate 'i *n$ele!ere cu "tandardele. Oul$i v0n ători "pun că "untcomple en$i (e A=CC etc.) cu toate că "unt pro&leme de implementare a"o%t are/ului 'i pre!ătirii lor. A'a că a"i!ură/te că te"te i *nainte de a "emna oricecontract. Mi a"i!ură/te că *l te"te i cu "i"temul tău intern inclu 0nd LOS/ul tău.Ace"t lucru poate reduce con"ecin$ele atunci c0nd implemente i un pro!ram"punea Sara S âco&"on / BP p.l.c. Fu am tradu" iLearnin!: . #1,9Cumpărătorule ai !ri+ă: (de Ale andra O=3RFSCU) C0nd ai de a %ace cu v0n ătoride cur"uri e/Learnin! pe care inten$ione i "ă le inte!re i cu LOS/ul tău adu/$iaminte că A=CC pe care *l v0nd nu "e inte!rea ă *ntotdeauna cu "i"temul tău A=CCLOS %ără e%orturi nanciare timp con"umat 'i reluarea muncii "punea Dou!]endi! /-_ce Depot. Fu am tradu" iLearnin!: 1 . #11< 3e"t pentru veri carearealită$ii ( de Ale andra O=3RFSCU) 3e"tea ă "i"temul computerului or!ani a$ieitale cu "i"temului %urni orului e/Learnin! pentru a a"i!ura compati&ilitatea

*nainte de a "emna un contract. Eu crede doar vor&ele că ele "unt compati&ile.Ace"t lucru e"te de"tul de important dacă utili atorii "i"temului tău "untreparti a$i pe arii !eo!ra ce lar!i a'a cum "untem noi *n Colum&ia &ritanică (detrei ori mărimea 3e a"/ului) 'i or!ani a$ia %olo"e'te computere pentru comunicare'i a%aceri "punea Lind"aZ OcCracJen / BC QZdro. Fu am tradu" iLearnin!: 1 1.#1,; Oen$ine/l "curt (de Ale andra O=3RFSCU) Dacă e"te mai lun! de 19 minute

*mparte/l *n &ucă$i de 19 minute "punea âcJ -dom / Cadence Fu am tradu"

iLearnin!: 1 ,. #1,< F perien$a *naintea de"i!n/ului (de Ale andra O=3RFSCU)Eu proiecta o cla"ă *nainte de a a&"olvit cel pu$in trei "punea êrrZ Oonti /Common Sen"e Pu&li" in! =nc. Fu am tradu" iLearnin!: 1 2. #1, Scenarii dede+a/vu (de Ale andra O=3RFSCU) Golo"e'te "cenarii %amiliare pu&licului tăupentru a le capta aten$ia atunci c0nd cree i un material "punea Carol Barnett \PeaceQealt Fu am tradu" iLearnin!: 1 7. #12 Eu *ncărca me"a+ul (de Ce arO=QN=LFSCU) 5ncearcă "ă nu *ncarci prea mult pre entarea. -rice K&ri /&ri uriKmenite "ă *n%rumu"e$e e pre entarea pot de %apt "ă di"tra!ă aten$ia cur"antului.5n ca ul *n care tu e'ti cel care *nve$i *ncearcă "ă ale!i pro!ramul dupăin%orma$ie nu după c0t de K%rumo"K e"te. Cu c0t e"te mai "implu cu at0t e"te

mai conci". iLearnin! 1 9. #1,< F perien$a *naintea crea$iei de nou (de AndreeaBARA) Eu crea un cur" *nainte "ă participi c iar tu la cel pu$in 2. F perien$a *'i"pune 'i aici cuv0ntul ca *n toate domeniile: Eu po$i crea *nainte "ă 'tii ce 'i cum"ă cree i. iLearnin! 1 ;. #12, Re$eaua e"te aplica$ia (de Ale andra O=3RFSCU)Ale!e o inter%a$ă *n a'a %el *nc0t "ă poată acce"ată 'i de cei care au cone iunela internet cu &anda redu"ă "punea OiJe Davi" / =BO Fu am tradu" iLearnin!:1 <. #127. 5n e"en$ă (de Ale andra O=3RFSCU) Eu e"te "u cient "ă atra!i min$ileelevilor tăi. 3re&uie "ă le capte i pa"iunea pentru ceea ce %ac "punea CarterAndre " /Little Planet Learnin! Fu am tradu" iLearnin!: 1 ?. # 12;. -&iectivemari Oodule mici (de Radu Glorin BNLAMA) 5ntr/un "i"tem comple de iLearnin!

e"te recomandat "ă "e e e o&iective măre$e Speci ce Oă"ura&ile care "e potAtin!e c iar depă'ii Reali"tice 'i reali a&ile *ntr/un 3imp "ta&ilit. Ace"te o&iective



am o&"ervat cum cur"urile mai lun!i *i %ac pe "tuden$i "ă renun$e 'i e po"i&il "ănu "e mai *n"crie după o perioadă. Cu alte cuvinte e de pre%erat "a ai 2 depa!ini pre entate *n 19 ore de cur" dec0t "ă le *n! e"ui *n ? cur"uri "puneaRicardo Devai / ennari Peartre. Fu am tradu" iLearnin!: 1,,. #, 1 F ploat0ndre"ur"ele netradi$ionale (de Flena OA`=LU) U'a emi"%erei cere&rale "t0n!i e"teemi"%era cere&rală dreaptă. Lă"a$i/ne "ă "timulam !0ndurile re8e ive prin celecreative 'i "ă luăm *n con"iderare avanta+ele po"i&ilită$ilor creative pe care ace"tmediu ni le o%eră *n compara$ie cu metodele tradi$ionale de *nvă$are. Qaide/$i "ă%acem acea"ta "copul iLearnin!/ului: 1,2. #, 2 Conte tul e"te re!ele (de FlenaOA`=LU) Ca un mana!er de proiecte 'i de"i!ner de aplica$ie eu cred ca conte tule"te unul dintre cele mai importante lucruri de care "ă $ii cont c0nd modele iiLearnin!/ul. Poate "ă e di cil pentru cei care *nva$ă "ă *'i men$ină aten$ia peparcur"ul unei lec$ii (din cau a tele%oanelor mo&ile e/mail "au alte lucruri caredi"tra!) "au "ă "e re%ere la material *n timpul lec$iei. Deci o parte din muncade"i!nerilor e"te de a "e a"i!ura că "tuden$ii *n$ele! tot timpul unde "untV cumun anumit "lide are le!ătură cu cel de dinaintea lui "au cu cel care va urma 'icum con$inutul ecărui "lide are le!ătură cu *ntrea!a lec$ie ca un *ntre!. Cu altecuvinte e/Learnin!/ul ar tre&ui "ă cur!ă dintr/o pa!ină *ntr/alta %orm0nd a"t%el un

*ntre! *n loc "ă e compu" dintr/o "erie de mai multe "lide/uri individuale. Dacava a'a cei care *nva$ă au o 'an"ă mai &ună de a a&"or&i 'i a re$inein"truc$iunile apoi de a le aplica pentru a/'i *m&unătă$i per%orman$ele *n muncalor. 1,7. #, 7 Oai rapid dec0t a doua a treia a patra... dată (de Flena OA`=LU)Oodelea ă totul pentru a/$i reorienta "copul / de la con$inutul te tului la !ra că.iLearnin!. 1,9. #, 9 Eu roade mai mult dec0t po$i me"teca. (de Flena OA`=LU)A"i!ură/te că *nvă$area e"te *n K&ucă$i miciK ca "ă e u'or con"uma&ilă atunci

c0nd e"te nevoie de ea. iLearnin!. 1,;. #, < Cunoa'te/$i audien$a (de FlenaOA`=LU) Sunt ei doar tipurile de "tuden$i Knumai de %apteK "au au nevoie declopote 8uiere 'i di"trac$ie pentru a continua antrenamentul> Con"truie'tiiLearnin!/ul pentru lume "au doar pentru o parte %oarte mică 'i omo!ena alumii> Daca utili atorul nu o vrea 'i nu are nevoie de ea atunci de ce "a o maicon"truie'ti> 1,<. #, ? A ea ă/te pe me"a+ (de Flena OA`=LU) Gurni ea ăcon$inutul 'i in%orma$ii conte tuale pe care oamenii le pot %olo"i. 5nvă$area vinedin a capa&il "ă aplici concepte a"t%el ca partea de *ndrumare tre&uie "ăincludă cum "ă aplici cuno'tin$ele *n "itua$ii 'i circum"tan$e particulare. Unmodelator de *nvă$are &un anticipea ă ace"tea 'i %urni ea ă cadrul pentru o

e perien$a Ka aK iLearnin!. 1,?. #, Po$i acum "ă mă au i> (de Fma GUL A) Unpa" *nainte *n iLearnin! ar "ă e i"te un "i"tem de recunoa'tere vocală cua+utorul căruia "ă "e cree e o "en a$ie de di"cu$ie %a$ă *n %a$ă. Di"cu$iileinteractive "unt mult mai productive din punct de vedere al modului de *nvă$areiar un a"t%el de "i"tem poate *m&unătă$i per%orman$ele iLearnin!/ului. 1, . #,1Golo"e'te 'i %olo"e'te din nou (de Flena OA`=LU) A"i!ură/te că derularea"trate!iei poate re%olo"ită c iar dacă e"te nevoie de modelul tău de ecran. 5$iva economi"i timp 'i &ani. iLearnin!. 12 . #,12 6or&e'te/mi pe lim&a mea: (deCe ar O=QN=LFSCU) La con"truirea unui pro!ram de iLearnin! tre&uie %olo"it unlim&a+ c0t mai in%ormal 'i apropiat de cei căruia *i e"te adre"at. 3re&uie %olo"i$i

termeni c0t mai pe *n$ele"ul ecăruia. 121. #,19 5nva$ă nu citi: (de 6ladO=L-3-=) Punerea materialelor de+a e i"tente pe net nu "e nume'te e/Learnin! ci



e/Readin!. Cele mai de "ucce" interven$ii "unt cele care cuprind ni'te planuriinova$ii 'i implicarea unor utili atori activi "punea Eatalie Santo" / Li&ertZ Li%e.Fu am tradu" iLearnin!: 12,. #,1; 3reci la o&iect (de Adriana C-3F ) Atuncic0nd ai nevoie de in%orma$ii nu e ita "ă %olo"e'ti iLearnin!/ul. Cu a+utorul luiprintr/o "implă apă"are de &uton printr/un "in!ur clicJ putem o&$ine in%orma$iilecare ne intere"ea ă. A'a că "%atul meu e"te4 Eu mai "ta pe !0nduri nu e ita...Golo"e'te cu *ncredere iLearnin!/ul. 122. #,12 6or&e'te: (de Andreea BARA)C0nd "crii materiale online %olo"e'te un lim&a+ acce"i&il pentru a crea o le!ătură

*ntre autor 'i cititor (e/Learner). Eu tre&uie "a te adre"e i unui pu&lic limitat canumăr ci din contra tre&uie "ă po$i urmărit de to$i cei care ar intere"a$i.iLearnin!. 127. #,,, Un !ra c valorea ă mai mult de o mie de cuvinte (de 6ladO=L-3-=) ra cele "unt &une pentru a "u"$ine ce vrea "ă pre inte cineva *ncuvinte. 3e tul 'i po ele nu "unt mereu "u ciente "pune ^e""ica Berner / Oeetin!Oore Oind". Fu am tradu" iLearnin!: 129. #,,, -%eră ce *'i dore"c (de 6ladO=L-3-=) Cunoa'te/$i audien$a. F"te important ca ei "ă e mul$umi$i cu metodade livrare "punea DominicJ Di iacomo / eneral Flectric CompanZ. Fu am tradu"iLearnin!: 12;. #,,7 Croie'te/$i con$inutul *nc0t "ă "e potrivea"că (de 6ladO=L-3-=) Cunoa'te/$i audienta 'i creea ă cu ei *n minte "punea ]ri" [ilJer"on /CountrZ =n"urance and Ginancial Service". Fu am tradu" iLearnin!: 12<. #,,96eri că po"i&ilită$ile (de 6lad O=L-3-=) Arată/le clien$ilor multe mo"tre de !ra ce(e emplele tale 'i ale altora) *nainte "ă otăra$i pre$ul ca !u"turile 'i eventualulnivel de e%ort "ă e determinat "punea De&ora F. BlanJ P .D./ S= =nternational.Fu am tradu" iLearnin!: 12?. #,,< =ntere"ant mi'cări rapide 'i di"trac$ie (deAdriana C-3F ) Ounca poate deveni mai atractivă 'i mai intere"antă %olo"indiLearnin!. - "implă 'i &anală căutare poate "ă *$i aducă "ucce"e nea'teptate. Prin

intermediul lui po$i a8a cele mai noi cuno'tin$e *n domeniu 'i po$i a8a mult maimulte detalii cu privire la o anumită activitate. 3otul "e re umă la o "implăcăutare. Golo"e'te iLearnin! 'i munca va deveni mult mai di"tractivăI 12 .#,;9. Ampli că volumul (de Adriana C-3F ) Si"temul iLearnin! %ace *n a'a %el

*nc0t munca "ă devină mai u'oară "ă e mai di"tractivă 'i mai atractivă tuturor.Prin %olo"irea iLearnin!/ului oamenii devin mai in"trui$i 'i mai de"c i'i "pre nou.5ncearcă iLearnin! 'i nu vei re!reta::: 17 . #,;;. F emple relevante (de Ce arO=QN=LFSCU) Eu intra *n detalii prea mult. 5ncearcă "ă %olo"e'ti e emple concrete'i nu te lă"a du" de val. Scurt 'i la o&iect iLearnin!: 171. #,?< 0nde'te Hpu$in(de Adriana C-3F ) Prin !0nduri Hmicib "e reali ea ă marile "ucce"e. Golo"e'te/te

de metodele iLearnin!/ului pentru a/$i pune *n valoare ideile pentru a/$i pune *naplicare vi"ele pentru a le %ace Hreale *ntr/o lume virtuală. Mi cele mai mici!0nduri contea ă. 17,. #,?< 3impul (de Andreea BARA) Cur"an$ii (e/Learner") nuau timp "u cient pentru a *nva$ă la &irourile lor. 5ncearcă "ă cree i module de

*nvă$are "u& , minute.( /19 "lide/uri). Su&linia ă *n cele /19 "lide/uri cele maiimportante idei pentru a le capta aten$ia. iLearnin! 172. #, < Re!ula%undamentală (de Andreea BARA) Adaptea ă in"trumentele didactice "tuden$ilortăi. F"te %oarte important "ă 'tii cum "ă atra!i aten$ia "tuden$ilor %olo"indmaterialele didactice pe care le ai la di"po i$ie. 3re&ui doar "ă 'tii cum "ă lecom&ini pentru a deveni intere"ante. iLearnin! 177. #, Ame"tecă 'i potrive'te

(de Fma GUL A) Pentru a mări atractivitatea iLearnin!/ului ar tre&ui %olo"ită ovarietate c0t mai mare de mi+loace multimedia. Oodul de pre entare al



in%orma$iilor tre&uie "ă e *n"o$it de un de"i!n plăcut variat pentru a *nlătura"en a$ia de monotonie ce poate apărea *n timpul "tudiului. 179. #2 2 Oai mult ede %apt mai pu$in (de Fma GUL A) Pentru un acce" c0t mai %acil la cur"urile deiLearnin! cantitatea de in%orma$ie e ea 'i *n e ce" tre&uie "ă e c0t mai"tructurată 'i &ine or!ani ată pentru un acce" c0t mai u'or 'i pentru a atra!ecur"an$ii. Cum timpul alocat cule!erii in%orma$iilor e"te limitat pre entareatre&uie "ă e conci"ă 'i la o&iect. Dacă pre entarea e"te neclară 'i *ncărcatăe%ectul va acela de "cădere a acce"ării cur"an$ilor. 17;. #222. Doar pentru capo$i nu *n"eamnă că tre&uie "ă o 'i %aci (de eor!eAndrei LUE U) =deile "imple"unt c eile marilor "ucce"e. Golo"irea unor "i"teme in%ormatice mult preapreten$ioa"e "au cu o inter%a$a de comunicare %oarte *ncărcată poate aveacon"ecin$e nu tocmai plăcute *n rela$ia producător/ con"umator mai ale" *n iuade a i c0nd "olu$iile de e/&u"ine"" "i e/commerce "unt din ce *n ce mai variate 'imai comple e. A"t%el competi$ia e"te una acer&a iar c0'ti!ătoare poate compania care o%eră o "olu$ie de comer$ "implă dar completă. iLearnin! 17<.#271 Fonomi"irea drumul către de voltare (de Ce ar O=QN=LFSCU) F"te %oarteimportant ca o rmă per"oană "ă economi"ea"că re"ur"ele. Eiciodată nu tre&uieplătit de doua ori pentru acela'i lucru. 5n ca ul unei plat%orme educa$ionaletre&uie *ncercat "ă "e implemente e materialul de+a e i"tent. iLearnin! 17?.#27; Prima i !lo&ală a iLearnin!/ului (de Andreea BARA) Sta&ile'te o i *n caretoată lumea "ă %olo"ea"că te nicile iLearnin!. Ar o oca ie de promovare aconceptului iLearnin! 'i *n acela'i timp de te"tare pentru cei care nu au *ncercat

*ncă. 17 . #2< Dacă nu reu'e'ti din prima I (de =oana BFRBFC) 5ncearcă dinnou *nve$i: Ace"t lucru e"te adevărat mai ale" *n iLearnin! din moment ce ecare!re'eală pe care o %acem 'i ecare di cultate pe care o *nt0mpinăm ne *nva$ă

c iar mai mult dec0t o %ac reu'itele. Se "pune că omul *nva$ă din !re'eli. F"teadevărat 'i *n ca ul de %a$ă. 19 . #2<9. Eu lă"a totul p0nă *n ultima clipă (de=oana BFRBFC) Studen$ii care *nva$ă materialul *n iua cu pricina au cele mai micire ultate *n compara$ie cu cei care au *nceput la *nceputul "ăptăm0nii. Eu lă"atotul pana vineri la ora ,249 : -rice "tudent poate con rma ace"t lucru. Eu lă"ape m0ine ce po$i %ace a i: iLearnin! 191. #2 1. Mi pro%e"orii *nva$ă (de =oanaBFRBFC) 5ncearcă "ă *nve$i a'a cum le ceri "tuden$ilor tăi "ă o %acă: Eiciodată nupo$i pretinde că 'tii prea multe: Reali ările importante "e datorea ă nu puterii ciper"everării. iLearnin! 19,. #2 . 5ntrea&ă \ F -]: (de Aurelia =oana CQ=6U)Caută claritate *n orice in"truc$iuni prime'ti dec0t doar "ă „!0nde'ti că 'tii ce

%aci. Ce pier i *n contactul %ace/to/%ace nu tre&uie "ă e pierdut pentru totdeauna.F"te mereu u'or "ă *ntre&i li&er pe cineva „Pot "ă veri c ce vrei "ă "pui cu...iLearnin! . 192. #7 . După cur" (de =onu$ OA3F=) Completea ă evaluareadi"cută cu mana!erul metodele de *nvă$are 'i de aplicare a teoriei *nt0lne'te/tecu mentorul tău (daca ai pe cineva) %olo"e'te/te de materialele de cur" "i deQelpde"J ră"punde departamentului de trainin! "i identi ca viitoarele cerin$e detrainin!. Dar *nainte de toate reali ea ă că a *nvă$a e"te un proce" activ care nu"e termina după ce cur"ul "/a *nc eiat. iLearnin! 197. #7 1. A *nvă$a pe"tepro!ram (de =onu$ OA3F=) A *nvă$a online e"te acce"i&il ,7 de ore < ile pe"ăptăm0nă... dar "alaria$ii ne"cuti$i pot "u&iectul "alariului 'i orelor pe"te

pro!ram. De"coperă detaliile ace"tei "itua$ii: iLearnin! 199. #7 ,. Concuren$a:(de Ce ar O=QN=LFSCU) 5ndeamnă/$i "tuden$ii "ă *ncura+e e concuren$a *ntre



pro%e"ori: Am&i$ia e"te unul din cele mai "la&e puncte al celor care vor "ă a+un!ăin top: iLearnin! 19;. #7 2. =nve"te'te &anii acolo unde 'tii (de =onu$ OA3F=)Recunoa'te elevii cu poten$ial *n a *nvă$a 'i alte evenimente cu un poten$iala"emănător. Pu&lica pove'tile de "ucce" *n portalul tău iLearnin!. 19<. #7 7. e/Learnin!@ 8e i&ilitate (de =onu$ OA3F=) F"en$a iLearnin! e"te 8e i&ilitatea. Gii"i!ur că recuno'ti daca o cla"a e"te par$ial completa c0nd o pie"a e"te "in!urullucru de care are nevoie un "tudent. 19?. #7 9. Concentrea ă/te i de i (de=onu$ OA3F=) Oul$ume'te "erverului 'i =3ului pentru ca "i"temul de *nvă$at%unc$ionea ă i de i. De o&icei te anun$ă c0nd e prea t0r iu. iLearnin! 19 . #7 ,5ncura+ea ă (de =onu$ OA3F=) 5ncura+ea ă mana!erii "ă recunoa"că pu&lic

*ndeplinirea an!a+a$ilor. iLearnin! 1; . #7 <. Acea"ta ate"ta că... (de =onu$OA3F=) -amenilor le place "ă arate ceva *n completarea cur"ului online e că "epotrive'te e că nu. 3ipărind un certi cat de completare la "%0r'itul cur"ului (cu"au %ără o evaluare a"ociată) e"te metoda "per o &ună e perien$ă. Poate pu&licat *n iLearnin! ca "ă poate vă ut 'i de al$ii. 1;1. #7 ?. ă"e'tec0'ti!ătorii (de =onu$ OA3F=) Golo"e'te re%eriri pe e& la noii veni$i 'i de o recompen"ă %olo"e'te toate ace"tea pentru o recomandare "cri"ă. iLearnin!1;,. #7 . 5ncura+are pentru munca \ *ncearcă (de =onu$ OA3F=) iLearnin! /ulimplementat intr/o companie e"te "tr0n" le!at de evaluarea per%ormanteloranuale ale "alaria$ilor. 1;2. #71 . Recompen"e pentru completări (de =onu$OA3F=) Recompen"ea ă an!a+a$ii care iau "i completea ă cur"urile iLearnin! "i"uprave! etorii ace"tor *nvă$ăcei. La"ă me"a+ul de "uport "ă a+un!ă in primalinie. Dacă *nvă$ăceii ('i "uprave! etorii) prime"c o *ncura+are alături de me"a+ulde "uport "e va a+un!e la o "edimentare a cur"ului iLearnin! completat.

Recompen"ele nu tre&uie "a e "emni cative un "i"tem pe &a a de puncte poate%unc$iona &ine mai ale" daca unul e"te de+a activ. 1;7. #711. Acoperă/$i &a eleinterne e terne (de =onu$ OA3F=) Ootiva$ia "tudentului repre intă c eia"ucce"ului in iLearnin!. Din moment ce motiva$ia e"te mereu interna e"tenece"ar "a le!am cur"ul e iLearnin! de e perien$a emo$ională "au nevoia"tudentului. Recunoa'terea e terna a+ută de a"emenea: 1;9. #71,. Uite l/amre olvat: (de =onu$ OA3F=) Per"oanele ră"pund cel mai &ine la oportunită$ile e/Learnin! daca le po$i o%eri Kpuncte maroK pentru completarea unui pro!ramiLearnin! / a'a/numitul %actor Kce "e a"cunde *năuntrul lui e"te pentru mineK.Daca e"te po"i&il lea!ă completarea cu "ucce" a pro!ramului cu "i"temulautomat QR al companiei tale a"t%el *nc0t reali area mem&rilor "ta /ului "ă e

*nre!i"trată ca o activitate de de voltare pro%e"ională. 1;;. #712. 5ncura+ările \ ocale lun!ă (de =onu$ OA3F=) Creea ă o *ncura+are pentru cur" pro!ram "ipă"trea ă pro!ramul iLearnin! clar. Gă le!ătura cu pre!ătirea 'i *ncura+area 'i"copurile companiei mi"iunile. 1;<. #717. Ce "e vrea \ recompen"ele palpa&ile(de =onu$ OA3F=) Recunoa'te "i recompen"ea ă "tuden$ii. A"i!ura un Certi cat departicipare pentru ecare cur" iLearnin!. Golo"e'te un de"i!n in %ormatulcerti catului care "a poate printat de utili atori. Goarte mul$i valorea ă ace"tcerti cat "i c iar *l pre intă la interviuri pentru +o&uri. 1;?. #719. Loteria lunarede trainin! \ cumpără aici &ilete (de =onu$ OA3F=) -amenii iu&e"c ideea ca potc0'ti!a ceva. A'a că eviden$iem numele oamenilor care au completat <9W dincur" "au mai mult 'i ale!em un c0'ti!ător *n ecare lună. Fi c0'ti!ă un certi catcadou la compania noa"tră *n "ectorul care vinde produ"ele noa"tre &ilete la



lm teatru 'i evenimente locale. Cu c0t complete i mai multe cur"uri iLearnin!cu at0t mai multe 'an"e. 1; . #71;. Promovarea %orumului (de Ce arO=QN=LFSCU) Ca 'i *n ca ul de %a$ă %orumul ar tre&ui "ă +oace un rol %oarteimportant *n iLearnin!. 3re&uie *ncercat "ă e captată aten$ia celor care iau partela cur". Di%erite concur"uri "au teme de di"cu$ii pe l0n!ă "u&iectul cur"ului "unt&ine venite pe %orum. Studen$ii pot intra K"ă vadă ce "/a mai *nt0mplatK "au "ăcomunice *ntre ei. =ntr0nd de" pot pu'i la curent cu diver"ele in%orma$ii le!atede cur". 1< . #7, . Ootivarea "tuden$ilor (de =oana BFRBFC) Un %eed&acJ po itive"te vital pentru motivarea *nvă$ării. Gi$i "i!uri "ă o&"erva$i c0nd "tuden$ii "i/auatin" o&iectivele. A"t%el vor căpăta mai multa *ncredere *n "ine 'i vor da re ultate'i mai &une *n iLearnin!. 1<1. #7,1 3e"tea ă: 3e"tea ă: 3e"tea ă: (de 6ictorO5EDR=LN) După po"tarea unui modul "au a unui cur" iLearnin! 'i *nainte de aanun$a di"poni&ilitatea ace"tuia către "tuden$i a"i!ură/te că toate păr$ile "i linJ/urile modulului "au cur"ului "unt acce"i&ile "tuden$ilor 'i lucrea ă a'a cum au%o"t concepute. 1<,. #7,9 A"i!ură/te că... (de Flena B-BF=CN) Unul dintre %actoriicei mai importan$i pentru un "i"tem de iLearnin! e"te acce"i&ilitatea. Un produ"din acea"ta cate!orie tre&uie "ă poată %olo"it de utili atorii cu un acce" "la& lainternet "au un calculator de !enera$ie mai vec e. 5n momentul *n care oaplica$ie online e"te *ncărcată cu %oarte multe re"ur"e mai pu$in utileper%orman$ele din punctul de vedere al utili atorului vor diminuate. Din ace"tmotiv "e *ncearcă minimi area cerin$elor aplica$iilor de ace"t !en a"t%el indpo"i&ilă cre'terea compati&ilită$ii. Pentru iLearnin! e"te *n primul r0nd importantcon$inutul 'i %unc$ionalitatea partea e"tetică a80ndu/"e pe planul doi. Ootiva$iaar acce"ul ca pentru orice !en de "ite e&4 utili atorul caută "ă o&$ină oanumită in%orma$ie 'i mai pu$in "ă e impre"ionat de un de"i!n deo"e&it. 1<2.

#72 Eu e un lucru "implu / *nva$ă/l de la pro%e"ioni'ti (de 6ictor O5EDR=LN)De voltă un te"t plan de la *nceput. Dacă e"te po"i&il te"tul poate condu" deor!ani a$ia departamentului 3e"t "i =nte!rare. Procedura pentru te"t va &a atape cerin$e "cri"e ale proiectului. 6or&im de"pre de voltarea "o%t are "i "auinte!rarea "i"temelor iar 3 D pro%e"ional tre&uie "a *nve$e toate nece"aree ecutării e ciente ace"tui proiect. Eu po$i "ă pre"upui că te"tul 'i e'ecul "ă %acătoată trea&a pentru că o "ă "e vadă *n pro lul te nolo!ic iLearnin! care nu o "ă"ati"%acă cerin$ele clien$ilor. 1<7. F ecu$ie@Per%ec$iune (de eor!iana U3U=)iLearnin! tre&uie "a e %oarte "implu de %olo"it a"t%el *nc0t oricine "ă "e de"curcecu ace"ta cu o minima "canare a ecranului de navi!are. Giecare element tre&uie

"ă %unc$ione e per%ect. 3e"te te"te 'i iar te"te: 1<9. Gii real: (de eor!ianaU3U=) 5ntotdeauna te"tea ă/ti propriul iLearnin! *n mediul cel mai a"emănătorcu cel al aceluia care o "a/l %olo"ea"că. 1<;. Cea mai "la&ă cone iune (deeor!iana U3U=) 5ntotdeauna te"tea ă/$i proiectul pe cel mai "la& "i"tem pecare ar nevoi$i "ă/l %olo"ea"că oricare dintre cur"an ii tăi *n iLearnin! Ira cele nu "unt de %olo" dacă a'tep$i "ă "e *ncarce timp de doua minute. 1<<.

3e"tările tre&uie e%ectuate periodic (de eor!iana U3U=) 3e"tea ă ecare tip demediu in care cur"an ii ar putea lucra. Mtiu ca acea"ta etapă e"te una de &a ădar e"te un pa" %oarte u'or de K"ăritK daca o dată limită "e apropie. Oai devreme"au mai t0r iu lip"a te"tărilor va atra!e după "ine con"ecin$e neplăcute *n

iLearnin!. 1<?. reu de %olo"it @ Eu/l %olo"i (de eor!iana U3U=) F ecuta te"tede di cultate a utili ării pe cur"urile tale iLearnin!. 1< . #79,. Uda$i/vă plantele



ilnic (de Anca CR=S3ACQF) Un pro!ram de iLearnin! nu poate "upravie$ui %ără unaport con"tant *n promovare 'i mărirea vi i&ilită$ii "ale. Dacă ace"t aport nu "eridică la *năl$imea nece"ită$ilor pro!ramul ri"că "ă ai&ă un "ucce" "că ut *nr0ndul aplican$ilor 'i c iar 'i *n r0ndul celor care *l "uportă. La %el cum o plantănouă ce arată minunat c0nd e"te cumpărata "e poate mole'i după o perioada dene!li+en$ă *n *ntre$inerea ei la %el are nevoie 'i un a"t%el de pro!ram de aten$iecon"tantă pentru a/l %ace vă ut 'i plăcut de cei din +ur. - idee &ună e"te creareaunui plan de marJetin! adaptat ecărui "e!ment de pu&lic ce interac$ionea ă cuel at0t cur"an$ilor an!a+a$ilor c0t 'i nan$atorilor unui a a"t%el de proiect. Depunerea *n practică cu "ucce" a ace"tei a&ordări adaptate a'teptărilor ecăruipu&lic depinde ima!inea 'i "ucce"ul pe care *l va avea pro!ramul. 1? . #792.iLearnin! e doar o altă cale "pre aceea'i de"tina$ie (de Anca CR=S3ACQF)Ar!umentele pentru care iLearnin!ul nu e"te numai un trend ci c iar o nece"itate

*n %oarte multe circum"tan$e tre&uie %ăcute evidente pentru ca cei cu %actor dedeci ie "ă e con'tien$i de avanta+ele ce le poate aduce 'i "ă adopte ace"t mi+locde educare acolo unde e"te nevoie. Un motiv evident pentru implementareaiLearnin!/ul e"te "căderea co"tului de tran"port acolo unde di"tan$ele %ac ca

*nvă$ăm0ntul "ă nu poată de"%ă'urat *n "ăli de cla"ă. De a"emenea ace"ta e"temult mai e cient at0t din punct de vedere al co"tului c0t 'i din punct de vederelo!i"tic acolo unde e"te nece"ară in"truirea cur"an$ilor "au cadrelor din loca$iimultiple pă"tr0nd *n acela'i timp acela'i "tandard de calitate al predării. 1?1.#7;1. Con"tantă con"i"tentă (de Anca CR=S3ACQF) Pentru ca un pro!ram deiLearnin! "ă ai&ă "ucce"ul "contat e indicata crearea unui &rand care re8ectăinten$ia cur"ului 'i de a a"i!ura o a&ordare con"tantă at0t din punct de vedere altematicii !enerale c0t 'i a calită$ii predării. De a"emenea re!ularitatea 'i

con"tan$a pro!ramului "unt de a"emenea importante *ntr/un a"t%el de mediu 'inu *n cele din urmă un raport con"tant *ntre volumul de in%orma$ie "tudiu de catema de lucru individual etc. 1?,. #7;,. Comunica "i ei vor veni (de AncaCR=S3ACQF) Pe l0n!ă con$inutul "ău o mare parte din "ucce"ul unui pro!ram deiLearnin! *l con"tituie 'i modalitatea de pre entare a ace"tuia modul *n care "ecomunică cur"an$ilor. Un plan de de"%ă'urare 'i comunicare e cientă "unt criticec iar 'i *n ca ul *n care iLearnin!ul are un de"i!n e celent 'i un con$inut %oarteatră!ător. Eu e de a+un" "ă *l con"truie'ti pentru ca ei "ă vină. Comunicarea e"tela %el de importantă. 1?2. #7;9 -%eră in%orma$ii de contact (de Anca CR=S3ACQF)5n promovarea iLearnin!/ului activită$ile de"%ă'urate *n ace"t cadru pot

pre entate ca ind atractive u'or de a&ordat 'i c iar di"tractive. A"t%el ele potcapta aten$ia 'i o parte a pu&licului mai pu$in ini$iată *n mi+loacele ace"teia&ordări 'i le vor da un aer de atractivitate. Mi pentru a %acilita mai mult acea"taapropiere %a$ă de pu&lic o%eră un număr de tele%on "au o adre"ă de e/mail pentru"olu$ionarea eventualelor *ntre&ări "au neclarită$i. Ace"t "entiment de pro imitatepoate atin" mai u'or dacă cur"an$ii 'tiu că e o per"oană reală *n "patelein%orma$iilor ce vin către ei. 1?7. Cur"ul lunii (de eor!iana U3U=) -recomandare lunară a unui cur" iLearnin! %ăcută cur"an$ilor pe o anumita temărelevantă pentru pu&lic motivea ă cur"an ii "ă *ncerce cur"ul. 1?9. e/Learnin!e"te precum v0n area piramidală (de eor!iana U3U=) Ca *n iLearnin! c0'ti!uri

mici la *nceput care "e tran"%ormă *n c0'ti!uri *n"emnate pe termen lun!. 1?;.F i"ta o "in!ură Kprima datăK (de eor!iana U3U=) F"te nece"ar "ă %aci tot ce i$i



"tă *n putere pentru a te a"i!ura că prima e perien$ă a cuiva de iLearnin! e"teuna plăcută. F"te mult mai !reu "ă convin!i pe cineva "ă/i acorde o a doua 'an"ădacă a %o"t de amă!it prima dată. A'a că atunci c0nd implementa$i incorpora$inu numai a"pectele evidente a unui de"i!n %rumo" a unei pie$e &une a unuicon$inut relevant etc. ci 'i aminti$i/vă de a+utorul per"onal dacă e"te nece"arpentru a vă a"i!ura că noul venit e"te *nc0ntat de ceea ce e"te pu" "ă %acă. 1?<.5ncepe$i cu *nceputul (de eor!iana U3U=) =n"i"ta$i ca mana!erii "ă "e ocupe depro&lemele de acce"i&ilitate *nainte de a implementa iLearnin!. 1??. Fduca$ia

*naintea implementării (de eor!iana U3U=) Fduca$i pu&licul *nainte de a/le pune la e/Learnin!. Apropierea iLearnin! pare "ă e %oarte di%erită %a$ă deeduca$ia din trecut 'i e perien$ele de la alte antrenamente. 1? . #9 9 Oă po$iau i acum> (de Silviu O=RFA) Golo"e'te o %unc$ie auto/mută din ona audio pentrua controla !omotele de pe %undalul unei con%erin$e e& *n iLearnin!. 1 .Conduce$i manual nu automat (de eor!iana U3U=) Eiciodată nu porni o nouăini$iativă iLearnin! %ără un pro!ram pilotV pro&lemele i &ucne"c din cele mainea'teptate locuri. =mplementarea cere o ec ipa %unc$ională inclu 0nd Re"ur"eleumane de de voltare 'i =3 pe l0n!ă multe altele. 1 1. #911 Eicio 'an"ă de a%al"i ca nici măcar nu te !0ndi la a"ta (de Silviu O=RFA) Să 'ti "ă/$i %olo"e'tiaplica$ia ta iLearnin! temeinic *nainte de a *ncerca "ă %urni e i o cla"a online. Eue"te nimic mai rău dec0t un in"tructor care nu 'tie "ă %olo"ea"că ec ipamentulcare %acilitea ă %urni area. 1 ,. #912 5n a%ara vi orului *n a%ara min$i (de SilviuO=RFA) Recomand un e&cam la pre entarea ta iLearnin! a"t%el *nc0t "tuden$ii "ăte poate vedea din c0nd *n c0nd 'i "ă/ 'i amintea"că că e'ti real. 1 2. #919 -rela "erviciu (de Silviu O=RFA) Să *$i re ervi ilnic c0teva minute pentru a ră"pundela *ntre&ări educative din iLearnin!. =n%ormea ă/$i "tuden$ii de"pre ace"t timp.

1 7. #91 Să o&$ii ră"pun"ul corect nu *n"eamnă ca l/ai 'i *n$ele" (de SilviuO=RFA) Aplică matematica aplicată pentru a veri ca percep$ia "tuden$ilor *niLearnin!. 1 9. #9,7 Golo"e'te mai mult de un canal (de Silviu O=RFA) 5niLearnin! eu *ncura+e "tuden$ii "ă %orme e mici !rupuri de muncă... "ăinterac$ione e *n c0t mai multe %eluri po"i&ile... "ă "e comporte ca o ec ipă care

*nva$ă la %el cum oamenii %ac ec ipe *n indu"trie unde mi a e"te mult mai mare.1 ;. #97; A+ută/$i "tuden$ii "ă *'i "ta&ilea"că o&iective (de Andreea BARA)Condi$ia o&$inerii celor mai &une re ultate *n privin$a creativită$ii e"te li&ertateatotală a "tuden$ilor de a ale!e c0nd "ă *nve$e. De a"emenea *n iLearnin! av0ndun o&iectiv &ine "ta&ilit *n timp e"te "timulată creativitatea. 1 <. #97? Să i c0t

mai clar: (de Andreea BARA) Sta&ile'te condi$iile privind !radul de implicare (e 4timpul alocat) *n activitate pentru e cien$a *nvă$ării *n iLearnin!. F"te %oarteimportant ca ecare mem&ru implicat "ă *'i cunoa"că o&li!a$iile (timpul alocat).1 ?. #999 Porne'te cu dreptul: (de Andreea BARA) -%eră "tuden$ilor tăiorientarea cea mai &ună 'i !arantat numărul pro&lemelor tale va "cădea:Pro%e"orul *n opinia mea tre&uie "ă *ndrume cur"an$ii "ă nu "e limite e lapre entarea &rută a materialului didactic de care di"pune iLearnin!. Ace"tatre&uie "ă o%ere "tuden$ilor "ăi o interpretare a datelor 'tiin$i ce. 1 . Gii clar: (deeor!iana U3U=) Sta&ile'te clar a'teptările la care "e an!a+ea ă elevii pentru anali a pro!ramul de iLearnin! inclu"iv timpul nece"ar ace"tuia. Drept e emplu

Xi Oe icul a preluat modelul ării noa"tre Xi a pu" in practica ace"te "i"teme dein"truire care "/au dovedit a %oarte utile Xi %oarte acce"ate. , . #9;; Apropie/



te de ei: (de Andreea BARA) Rela$ia "tudent / pro%e"or ar tre&ui "ă e "u cient deputernică pentru a a"i!ura implicarea am&elor păr$i *n cadrul proce"ului de

*nvă$are din iLearnin!. A"t%el atmo"%era ind plăcută 'an"ele de reu'ită cre"c., 1. #9<2 Dra!ă pro%e"ore: (de Andreea BARA) Către to$i in"tructorii iLearnin!4F er"ea ă e er"ea ă e er"ea ă: Con"ider că un pro%e"or tre&uie "ă e

*ntotdeauna mai &un dec0t di"cipolii "ăi pentru ca ace'tia "ă vadă *n el unmodel... de aceea pro%e"orul tre&uie "ă "tăp0nea"ca at0t teoria c0t 'i aplicareaace"teia *n practică. , ,. #9<; Cei care pot predau: (de Andreea BARA) F"tee"en$ial "ă o&$ii un cur" interactiv valori c0ndu/ti a&ilită$ile de pro%e"or. F"te&ine "ă "t0rne'ti entu ia"mul "tuden$ilor nu uita "ă o%eri o nota per"onalăcur"ului: , 2. #9??. Gă/o per"onal (de Aurelia =oana CQ=6U) Dacă totul e po"i&iliLearnin! ar tre&ui "ă e la %el de per"onal ca aran+area unei cla"e. Con"ideră "ăai m0inile pe por$iunea de *nvă$at iLearnin! 'i in"truc$ia cla"ei pentruinterac$iune 'i „atin!erea per"onală . , 7. #9 1 Oai multe căi mai mult *nvă$at(Fmanuela BAR3=C). A"i!ura$i/vă că "unt practicate mai multe căi de *nvă$are a"tuden$ilor. Plănui$i multe modalită$i de interac$iune *ntre *nvă$ăceiidumneavoa"tră / nu numai cele mai evidente ca citirea unui te t "au "u"$inereaunui te"t. Plat%orma iLearnin! e"te o altă cale mai atractivă de a "tudia %a$ă decele o&i'nuite , 9. #; 1 Gii pre ent / 'i al$ii vor de a"emenea: (de AncaCR=S3ACQF) =mplicarea interactivă a celor care "u"$in un cur" online e"te de &unau!ur dacă ace'tia urmăre"c crearea unei comunită$i care *ncura+ea ăparticiparea 'i crearea unui mediu *n care comunicarea e *ncura+ată. Acea"taparticipare activă "e poate mani%e"ta pe mai multe căi de la e/mail/uri periodicecu in%orma$ii 'i update/uri ne "letter/uri la pre en$a activă pe di"cu$iile %orumul"ite/ul ce !ă duie'te cur"ul iLearnin!. De o&icei oamenii ră"pund 'i dialo!uri

reale 'i con"tructive pot apărea ce dau un plu" de mo&ili are. , ;. #; ,4Lim&a+ul nonver&al "pune totul (de Anca CR=S3ACQF) 5nainte de a da indica$iide"pre o "arcina "au cur" e"te indicat ca ace"tea "ă e o%erite *nt0i unor oamenicu per"pective di%erite a"upra con$inutului lor lim&a+ul nonver&al al ace"toraprecum 'i reac$iile lor put0nd %oarte &une indicii a"upra neclarită$ilor din acea"arcină "au cur". Ace"t avanta+ poate deveni e"en$ial c0nd vine vor&a deiLearnin! at0ta timp c0t clari carea eventualelor am&i!uită$i poate tardivă decele mai multe ori. , <. #; 7 Pă"trea ă atitudinea pro%e"ională (de AncaCR=S3ACQF) La orice *nceput de drum de"c iderea către nevoile de in%ormare alecelor ce "tudia ă 'i o%erirea ră"pun"urilor nece"are *n timp util e"te e"en$ială

pentru pă"trarea intere"ului lor *n iLearnin!. Oen$inerea unui interval re!ulat *ncare ace"te ră"pun"uri "ă e o%erite "tuden$ilor ar putea elimina a"t%elpo"i&ilitatea ca ace'tia "ă "e "imtă incomoda$i *n a'teptarea in%orma$iilor "au"olu$iilor de care au nevoie. , ?. #;7,. Conectat nu "in!ur (de Diana GlorentinaO=3RA) 5n cur"urile com&inate iLearnin! "tuden$ii ar tre&ui "ă primea"că un %elde me"a+e de la pro%e"ori *n ecare i. Alt%el el ea "e va "im$i "in!ur ă. , .#;7;. Cură$enia de primăvară poate utilă (de Diana Glorentina O=3RA) A"i!ură/te că iLearnin! /ul tău e"te intere"ant 'i atractiv. Scapă de ră"%oitul %oilor %olo"indcur"urile e/Learnin!. ,1 . #;7?. Cură$ă/$i dulapul de cur"uri ("erver/ul) (de DianaGlorentina O=3RA) Pro!ramea ă/$i timpul a"t%el *nc0t "ă evalue i 'i "ă actuali e i

cur"urile iLearnin!. =n%orma$iile depă'ite pot di"tra!e aten$ia de la proce"ul de *nvă$are. ,11. #;92. 3re&uie "ă *nve$i> 3e ro! urmea ă ace"t drum (de Diana



Glorentina O=3RA) A"i!ură/te că companiile creea ă camere e/Learnin! *n "pa$iilelor. Eu lă"a oamenii "ă *nve$e *n "patele propriului calculator "au *n "pa$iul lor delucru. - cameră iLearnin! "pore'te motiva$ia 'i concentrarea pentru a o&$inere ultate mai &une. ,1,. #;97. De la *ntreruperi la *n$ele!ere (de DianaGlorentina O=3RA) Pentru a com&ate *ntreruperea care are loc atunci c0nd un"tudent "e ocupa cu un e/event la &iroul lui iLearnin! ( H 'tiu ca e'ti online daram o mica *ntre&are I daca a"cul$i pre entatorul po$i "ă mă a+u$i cu a"ta o"ecunda Ietc.) am printat o pa!ină care anun$a ca "tudentul e"te la in"truire /Eu deran+a / "i o *mpăr$im cu o ca"eta !al&enă de pla"tic (ca *n ca ul unei crime)ca "ă e pu"a la intrarea *n &irou. Acea"ta are rolul de a opri oamenii din drum 'ide a/i %ace "a "e "imtă vinova$i dacă *ntrerup "tudentul. ,12. #;9;. 6reminterac$iune *ntre oameni (de Diana Glorentina O=3RA) Dacă po$i "ă a"i!uri unpro%e"or "au o altă metodă iLearnin! care "ă a"i!ure o evaluare pe viu 'i%eed&acJ e !ro av: ,17. #;9<. Golo"e'ti me"a+ele in"tant> (de Diana GlorentinaO=3RA) Oe"a+ele in"tant "unt critice pentru "ucce"ul oricărui pro!ram de in"truireiLearnin!. De'i po$i *nt0mpina c0teva pro&leme (re"tric$ii a"ociate plu!/in"nece"are neapro&ate de &ro "er "u"cepti&ilitate la pop/up") &ene ciile merită"ă e e plorate. ,19. #;;9. Putem "ta&ili o oră care "ă *$i convină ca "ă vor&im>(de Diana Glorentina O=3RA) Doar %ăc0nd o o%erta de antrenament tele%onicper"onal pentru a "u"$ine un pro!ram de in"truire online creXte %ormida&ilintere"ul 'i dorin$a de a/l *ncerca. ,1;. #;<1. Ai !ri+ă ce *$i dore'tiI (de DianaGlorentina O=3RA) iLearnin! /ul e"te ca poneiul pe care $i/l doreai de Crăciun.-dată ce *l do&0nde'ti tre&uie "ă ai !ri+ă de %actura de la veterinar %0n m0ncareapă !ra+d 'a etc. Cu alte cuvinte toate lucrurile nece"are la care nu te/ai !0nditniciodată 'i care *$i vor men$ine poneiul "ănăto" 'i *n via$ă. ,1<. #;<7. Eu lua

nimic de &un (de Diana Glorentina O=3RA) Eu con"idera %amiliaritatea cu PC/ulinternetul 'i uneltele &a ate pe cola&orarea pe internet *n %olo"ul cur"an$ilor tăi.Sau a&ilitatea cur"an$ilor de a "olu$iona pro&lemele PC/ului le!ate de plu!/inb"etc. dacă cur"ul iLearnin! "olicită ace"tea e"te &ine "ă e limitat. ,1?. #;<9.Eece"ar4 Un proce" de adaptare pe nivel (de Diana Glorentina O=3RA) A"i!ură/tecă urme i o procedură iLearnin! "tandard pentru a tran"mite "c im&ările 'icuno'ti timpul nece"ar pentru că ace"te "c im&ări "ă e implementate ,1 .#;<;. Cuno'tin$e minime nece"are de operare pe calculator (de Diana GlorentinaO=3RA) Eiciodată "ă nu pre"upui că "tudentul are lă$imea de &andă 'icuno'tin$ele de operare pe calculator nece"are pentru in"truire *n iLearnin!.

5E3-3DFAUEA trimite *nainte minimul nece"ar de cuno'tin$e de operare pecalculator 'i te nolo!ie a"t%el *nc0t pro&lemele "ă poată depă'ite 'i tratate *nainte de *nceperea proce"ului de in"truire. ,, . #;<<. Ce cre i de"preconven$ia numerelor> (de Diana Glorentina O=3RA) Golo"e'te numerele *n cur"uliLearnin! *n avanta+ul tău. Fle pot %olo"ite cu "emni ca$ia de ordine *n carecur"urile ar tre&ui "ă "e de"%ă'oare "au un cur" e"te notat cu trecut picat datala care un cur" a %o"t creat autorul cur"ului 'i mult mai multe. Mi nu uita "ă icon"i"tent. ,,1. #;<?. F"te *n re!ulă "ă revi uali e i 'i "ă re%aci. (de CorinaAE QFL) -%eră cur"antului po"i&ilitatea "ă revadă cur"ul iLearnin! completatpentru că e"te po"i&il ca el "ă ai&ă nevoie de o revi uali are a in%orma$iilor 'i "ă

reia te"tele pentru a o&$ine un puncta+ mai &un. ,,,. #;< . 5nva$ă/i "ă *nve$e:(de Corina AE QFL) F"te important ca *nainte de a &ene cia de avanta+ele



%olo"irii plat%ormei de iLearnin! "ă o%eri cur"uri 'i a"i"ten$ă viitorilor utili atoripentru a "i!ur că ace'tia vor putea e ploata la ma im plat%orma. ,,2. #;? .Eu/$i %olo"e'te nu *l %olo"i: (de Corina AE QFL) F important "ă o%eri viitoruluicur"ant po"i&ilitatea "ă te"te e plat%orma de iLearnin! "cutind a"t%el oa!lomerare inutilă "ort0ndu/i pe cei care c iar *'i dore"c "ă *nve$e pe acea"tăcale 'i "cutind 'i co"turi cu trainin!ul. ,,7. #;?7. 0nde'te *nainte "ă mă"ori (deDiana Glorentina O=3RA) Determina/$i metrica online &a ată pe in%orma$iilecăpătate de "i"temul tău iLearnin! 'i recunoa'te două puncte c eie4 1)=n%orma$iile online nu "e corelea ă neapărat cu acela'i tip de in%orma$ii captate

*ntr/un trainin! condu" de un in"tructor 'i ,) tipurile de in%orma$ii pot "a varie e *ntre v0n ători după modul *n care "unt captate. ,,9. #;?;. Oă"oară ce contea ă(de Diana Glorentina O=3RA) Direc$ia con$inutului in"truirii e"te inutilă dacă nu%aci nimic cu in%orma$ia. Gamiliari ea ă/te cu apropierea de un "cor al recordurilorec ili&rat 'i lea!ă/ti in%orma$iile iLearnin! de numărul per%ormantelor companieicare contea ă. ,,;. #;??. Unde "untem> Unde ar tre&ui "ă m> (de DianaGlorentina O=3RA) Fvaluările in"truirii repre intă o e traordinară unealtă pentru aa"i!ura o valoare enormă at0t $ie c0t 'i cur"an$ilor tăi. Un te"t de evaluare e"tealcătuit *n mod normal din *ntre&ări care a+ută la determinarea lip"urilor iar o&ună unealtă de evaluare va ilu"tra ace"te lip"uri *n mod automat căut0nd "olu$iipentru a %orma un "tudent cu un mod de *nvă$are per"onali at. Ace"ta e"te un"ector *n care lan"area internetului *ntradevăr "trăluce'te. Oodalită$ile de

*nvă$are *n iLearnin! concentrea ă e cient e%orturile "tuden$ilor timp 'i &ani *ncele mai "olicitate "ectoare 'i ca un a!re!at in%orma$ia care a+un!e *napoi laec ipa de mana!ement a"i!ură o privire de an"am&lu a"upra lip"urilor decuno'tin$e in interiorul or!ani a$iei 'i de aceea o &u"ola %oarte preci"a pentru a

pre ice ariile de de voltare viitoare a con$inutului. ,,<. #< 1. Oă"ori ceea cetre&uie> (de Corina AE QFL) F"te important ca 'i evaluatorii "ă e pu'i la curentcu ceea ce plat%orma are de o%erit cu cantitatea de in%orma$ii di"poni&ilă. 5niLearnin! vor&im de cantită$i imen"e de date =nternetul ind o re"ur"ăimpre"ionantă 'i de aceea *n evaluare tre&uie cerute no$iuni dintr/o "%eră dinaintecuno"cută cu un !rad de apro%undare pre"ta&ilit. ,,?. #< ,. e/Learnin!....noupre ent 'i viitor... (de Corina AE QFL) e/Learnin! *n"eamnă "trate!ie *n a *nvă$aalian$ă ec ipă e cien$ă 8e i&ilitate comunicare re ultate... e"te o te nolo!iece te a+ută "ă $ii pa"ul cu viitorul. S/au "cri" "ute de căr$i "/au tipărit miliarde dein%orma$ii pro&lema cu care ne con%runtăm a"tă i nu e"te *n a le retine ci *n a ni

le "orta rapid practic e cient. iLearnin! e"te un "i"tem comple cu o &a a dedate unică e"te o comunitate virtuală a căror mem&ri au un "cop comunacumularea unui &a!a+ de cuno'tin$e nece"ar de voltarea creativită$ii 'i alucrului *n ec ipă pe "curt4 pre!ătirea viitorului mai &un. ,, . #< 7. Un mana!erare dreptul "a e *nvin" niciodată "urprin": (=oana Oirela D-BR=A). Oediul dea%aceri ne o%eră permanent provocări iar c0teodată e"te di cil "ă !ă"im timppentru a ne evalua dar e"te evident că ecare mana!er tre&uie "ă %acă ace"tlucru *n ecare i pentru a nu prin" niciodată *n o%"aid. 5n mod permanenttre&uie "ă !ă"im moduri noi mai e ciente pentru a ne de"%ă'ura activitatea 'i "ă

*ncercam *n mod con"tant "ă aplicăm lucruri noi *n compania unde de$inem o

%unc$ie de conducere. Un &un *nceput e"te "ă ne *m&unătă$im *n ecare imana!ementul timpului. Provocarea pentru un mana!er nu e"te "ă lucre e c0t



mai multe ore po"i&il ci "ă *ncerce *n mod con"tant "ă devina mai productiv *ntimpul ace"tora. Adevărul e"te ca o&iectivul no"tru real e"te pro ta&ilitatea iar unmana!er tre&uie "ă 'tie cu adevărat cum "ă *'i admini"tre e re"ur"ele cum "ă *'iplani ce co"turile cum "ă crea"că mar!inile pro tului. =mportant e"te ca &u!etul&ine con"truit 'i planul de a%aceri am&i$io" "ă e monitori ate 'i re"pectate *necare i. Un &un mana!er tre&uie "ă 'tie "ă ia *n ecare moment mă"urile decorectare nece"are 'i "ă *ncerce "ă crea"că valoarea companiei "ale. Dacă nu neplace ceea ce %acem iar activitatea noa"tră pro%e"ionala nu ne o%eră "ati"%ac$iipro%e"ionale e"te mai &ine "ă ne !0ndim de doua ori *nainte de a ne urca *nma'ina diminea$a pentru a mer!e la &irou. 6ia$a nu *n"eamnă numai &ani 'i *nplu" c0nd *ntr/o i ne vom *nc eia cariera vrem "ă ne uitam *n urmă 'i "ă vedemlucrurile valora"e care au răma". Ace"t lucru "e poate *nt0mpla numai dacălucrăm cu pa"iune 'i dacă ne place cu adevărat ce %acem. F"te "in!urulmedicament *mpotriva "tre"ului 'i a pro&lemelor ilnice. Un re umat al evaluăriinoa"tre ar ace"ta4 pro ta&ilitatea de voltarea oamenilor plăcerea pentru ceeace %acem. Sc im&ările mediului economic "unt %oarte accelerate a"t%el *nc0t"in!urul mod *n care putem "upravie$ui e"te acela de a ne adapta la ritm.=n%orma$ia e"te din ace"t motiv e"en$ială4 pre!ătirea continuă ma""/mediaevenimentele interne 'i e terne anali a mediului de a%aceri 'i a loculuicompaniei *n cadrul indu"triei 'i mai departe *n cadrul economiei etc. Ceea ce "ea'teaptă de la orice mana!er e"te alocarea corectă a re"ur"elor 'i reducereaco"turilor *n paralel cu men$inerea unor rela$ii &une cu to$i clien$ii interni 'ie terni. Un mana!er tre&uie "ă ai&ă a"t%el multe calită$i pentru a/'i a"i!ura"ucce"ul 'i atin!erea o&iectivelor per"onale 'i pro%e"ionale. De multe oricompeten$a practică 'i cuno'tin$ele nu "unt "u ciente 'i "e "imte acut nevoia

unor calită$i de lider 'i a a&ilită$ilor de rela$ionare interper"onală. Oana!erultre&uie "ă e un om KcalculatK cu o capacitate de anali ă 'i deci ie 'i un e celent"pirit or!ani atoric 'i antreprenorial du&late de a&ilită$i de comunicare cu ec ipa.5n iLearnin! un mana!er are dreptul "ă e *nvin" niciodată "urprin":: ,2 .-riunde... oric0nd...e/Learnin! (de Amalia EFDFLCU) Ace"t nou concept "e„măn0ncă e act cu ceea ce ne place mai mult4 cu calculatorul 'i cu =nternetul.eLearnin!/ul ( a "e citi iLearnin! ) e"te de %apt o vi iune prin care ni "e va permite"ă *nvă$ăm *n real/time oriunde oric0nd. ,21. #<1 . Re!ulile +ocului (de EelaPF=CU) Concentra$i/vă a"upra oamenilor apoi pe nevoile companiei 'i *n nal pete nolo!ie. Pentru a o&"erva mai &ine inteli!en$a ace"tui me"a+ *mi permite/$i "ă

%rac$ione pu$in %ra a4 concentra$i/vă a"upra oamenilor @ care "unt cerin$ele depe pia$ăV apoi pe nevoile companiei @ dacă tu po$i "ă produci ceea ce e"te demare nece"itate pe pia$ăV *n nal pe te nolo!ie @ dacă po$i "ă produci mai ie%tin%olo"ind o te nolo!ie mai per%ormantă. Pentru un mana!er con"ider că ace"tea"unt re!ulile +ocului *n iLearnin!. ,2,. #<11. 5ncearcă "ă i mai inventiv (de EelaPF=CU) Eiciodată nu e prea t0r iu "ă *ncerci "ă %aci ceva ce e"te total nou pentrutine tre&uie "ă prive'ti *n an"am&lu "ă ve i lucrurile de undeva de "u" 'i maiale" "ă nu te con"ideri implicat *n "itua$ie ve i ce lip"e'te 'i *ncearcă "ă i pu$ininventiv re olvă lucrul cel mai complicat pentru ca celelalte lucruri "imple derivăde la "ine. iLearnin! ,22. Si"teme de in"truire &a ate pe "ervicii iLearnin! (de

eor!e BAL- Q) Un "erviciu iLearnin! poate e i"ta oriunde *ntr/o re$ea =nternet"au =ntranet. Unele "ervicii iLearnin! pot invocate printr/o "implă apelare de



metodă *n acela'i proce" al "i"temului de operare "au utili 0nd memoriaparta+ată *ntre proce"ele puternic cuplate care rulea ă pe aceea'i ma'ină. ,27.Utili area in"truirii &a ate pe iLearnin! (de eor!e BAL- Q) Utili area in"truirii&a ate pe iLearnin! ca %orma predominanta de educa$ie la di"tan$ă a determinatde voltarea continuă a "olu$iilor "o%t are ce a"i!ură "uport mana!erial *n planprocedural 'i %unc$ional pentru4 livrarea cur"urilor %acilitatea *nvă$ării te"tare 'ievaluareV cooperare 'i implicarea cur"an$ilor admini"trare. ,29. Con$inutuleduca$ional promovea ă o e perien$ă po itivă (de eor!e BAL- Q) =ndi%erent dete nolo!ia %olo"ită *nvă$area tre&uie "ă e *n centrul aten$iei *n iLearnin!motiv0nd cur"an$ii "ă continue *nvă$area 'i "ă aplice ceea ce au *nvă$at *n muncalor. ,2;. Con$inutul educa$ional pre intă oportunită$i e tin"e de *nvă$are (deeor!e BAL- Q) De"i!ur a&ilitatea te nică de a reali a le!ături cu re"ur"elee terne pre intă oportunită$i e traordinare *n e tinderea *nvă$ării *n"ă pot *ndetrimentul *nvă$ării dacă di"tra! aten$ia de la %ocu"ul in"truirii iLearnin!. ,2<.Con$inutul educa$ional "e adaptea ă la "tiluri individuale de *nvă$are (de eor!eBAL- Q) Cur"an$ii iLearnin! pot e'ua *n a *nva$ă dacă de"i!nul in"truc$ional nue"te adecvat "tilului lor de *nvă$are dacă nu "unt "timulate core"pun ătorpercep$ii "en oriale (vedere au mi'care) "au proce"e intelectuale (citire!0ndire motive a&"tracte). ,2?. Con$inutul educa$ional e"te antrenant (deeor!e BAL- Q) Selec$ia unui "uport iLearnin! de pre entare adecvat *nvă$ării

*ntr/un "til individual a+ută la ma imi area antrenării cur"an$ilor. Contea ă %oartemult a&ilitatea de a motiva "timula intere"ul 'i curio itatea. ,2 . Con$inutuleduca$ional are un de"i!n care "timulea ă *nvă$area (de eor!e BAL- Q)Fle!an$ă re!ularitate 'i con"i"ten$ă *n %olo"irea unui "til o *m&inare adecvată aculorilor "unt caracteri"ticile unui de"i!n iLearnin! care permite o proce"are

mentală e cientă 'i "timulea ă *nvă$area. ,7 . =n"truirea &a ata pe [e& (deeor!e BAL- Q) =n"truirea &a ată pe [e& repre intă un domeniu comple *ncare "unt implicate multe per"oane cu roluri di%erite 'i evident cu a'teptăridi%erite ecare con'tienti 0nd importan$a calită$ii pentru a a+un!e la "ati"%ac$ie

*n demer"ul lor educa$ional. 5n mediul [e& in"truirea e"te "u"$inută de oplat%ormă de iLearnin! 'i "e &a ea ă pe con$inuturi educa$ionale *n %ormat di!italdenumite unită$i de *nvă$are cur"uri [e& "au lec$ii multimedia. De nirea calită$iie"te di cilă 'i dependentă de per"pectiva din care "e %ace evaluarea. ,71.Dimen"iunile in"truirii di%eren$iate (de eor!e BAL- Q) - condi$ie e"en$ialăpentru o in"truire e cientă *n iLearnin! o repre intă !radul de adapta&ilitate la

nivelul 'i a'teptările ecărui cur"ant. 5n *nvă$ăm0ntul tradi$ional *n condi$iile unui!rup etero!en de cur"an$i de'i pro%e"orii "e a8ă de"eori *n impo"i&ilitatea de areali a o in"truire di%eren$iată printr/o evaluare orală de calitate prin anali a!e"turilor 'i a mimicii cur"an$ilor ca 'i prin dialo! direct pot identi cateeventualele ne*n$ele!eri di cultă$i *n a"imilare "au a'teptări ale cur"an$ilor. ,7,.Antrenarea cur"an$ilor *n propriul proce" de in"truire (de eor!e BAL- Q)Livrarea de "olu$ii de *nvă$are online poate e cientă 'i puternică dar poate de a"emenea o lupta continuă pentru a pă"tra aten$ia cur"an$ilor. [orld [ide[e&/ul e"te "trălucitor 'i antrenant iar cur"an$ii "e a'teaptă ca materialul "ă einteractiv 'i intere"ant *n ca contrar a&andonul e"te imediat. C iar daca e"te

utilă c iar daca e"te cumpărată "au de voltată *n propria in"titu$ie o "olu$ie dein"truire &a ată pe [e& nu tre&uie doar "ă atra!ă aten$ia cur"an$ilor ci tre&uie



"ă *i men$ină pe parcur"ul *ntre!ii "e"iuni pentru ca proce"ul de *nvă$are "ă ai&ăloc. Cur"urile iLearnin! ca 'i plat%orma de in"truire tre&uie de voltate "pecialpentru a "timula "tudiul 'i a %avori a *nvă$area. Cinci elemente c eie potdetermina c0t de &ine "unt antrenan$i cur"an$ii *n propriul proce" de in"truirere"pectiv4 diverti"mentul interactivitatea controlul utilitatea 'i per"onali area.,72. =mportan$a unui iLearnin! (de Camelia DAB-6FAEU) De multe ori a+un!em"a reali am importanta lucrurilor după ce le pierdem după ce ne e"te inter i"acce"ul la ele. Ce/ar iua de a"tă i %ără iLearnin!>....%ără %orumuri plat%orme e/mailuri "i tot ce pre"upune... Poate atunci vom con'tienti a cat de vital a devenit"i cat de mult ne %ace viata mai u'oara. Eu uita$i *n"ă că iLearnin! e"te &acJ/up/ul min$ii umane 'i nu *nlocuie'te !0ndirea 'i ra$iunea. Spor la iLearnin!: ,77.[ell ell... time i" c an!in! 4D (de Dra!o'/Cătălin E= N) Ace"te "i"teme dein"truire care utili ea ă te nolo!ii in%ormatice 'i de comunica$ie *n "pecial peplat%orme =nternet pot după părerea mea o de"coperire care ar putearevolu$iona ace"t "ecol =. Ca "tudent !ă"e"c ace"te plat%orme e trem de utilepentru că ace"tea pot acce"ate din orice loc unde e i"ta un PC 'i o cone iune=nternet. 5n ace"t mod temele 'i proiectele "unt mult mai u'or de reali at 'i depredat c iar daca "untem de e emplu *n vacan$ă. A'a cum 'tim noilete nolo!ii =nternet contri&uie direct la e pan"iunea comer$ului electronic a noilormodele de a%aceri 'i e/Bu"ine"" 'i la demateriali area produ"elor 'i "erviciilor.=nternetul e"te o pia$ă de cucerit de către *ntreprinderi o po"i&ilitate pentru noioportunită$i inclu"iv prin diver"i carea "erviciilor o%erite 'i promovarea de"ervicii noi per"onali ate 'i atractive pe care te nolo!iile in%orma$ionale 'i decomunica$ii le %ac po"i&ile ceea ce "timulea ă concuren$a 'i competitivitatea prinapari$ia de noi actori pe pie$ele tradi$ionale. =nternetul "c im&ă "emni ca$ia

di"tan$ei 'i timpului. 5n conclu ie nu putem dec0t "a lăudam acea"tă nouămodalitate de in"truire 'i "ă/i "punem KBun venit iLearnin!:K *n vie$ile noa"tre:,79. #<2?. e/Learnin! "i iLearnin! (de Deni"a PF=CU) e/Learnin! pentru mine

*n"eamnă a *nva$ă iar iLearnin! un +oc atractiv *ncearcă 'i ai "ă reu'e'ti.=mportant e "ă vrei căci re"tul vine de la "ine. ,7;. #<2 . 5n e/Learnin! e "pa$iu"i timp pentru orice (de Deni"a PF=CU) . Fu con"ider e/Learnin! o imen"ă&i&liotecă %oarte &ine dotată unde po$i !ă"i toate in%orma$iile de care ai nevoienu mai tre&uie "ă pier i timp "ă cau$i prin căr$ile din ra%turi. Prin iLearnin! *n"ădacă am nevoie de o in%orma$ie o caut prin "i"temul electronic nu mai tre&uie "ăpierd timp "ă caut prin căr$i *n ace"t %el ră"pun"ul *l am mult mai repede

&ine*n$ele" a"i"tată de cel mai &un prieten al meu K oo!leK. Dacă pot "ă %ac ocompara$ie acea"ta e"te Kră"pun"ul potrivit la timpul potrivitK. ,7<. Plat%ormaAFL / Advanced eLearnin!... (de Fcaterina C=U3FSCU) . KCe mai e 'i a"ta>K mi/ami" c0nd am %olo"it/o pentru prima dată la liceu. KCurată ne&unieK... Fi da curatăne&unie dar %oarte intere"antă. A+un"e"erăm "ă intrăm *n la&oratorul de 3=C 'i "ăre%u ăm "ă %olo"im altceva dec0t plat%orma AFL. Să ni "e predea *n AFL. AFL emodern AFL ne place e mai creativ mai "o "ticat e ca un +oc. 5nvă$ăm prin +occam a'a: Păi 'i deci ce e AFL> F"te o metodă completă de in"truire a"i"tată decalculator de"tinată in"truirii preuniver"itare univer"itare 'i or!ani a$ionale. AFLne *nvă$a ne te"ta 'i comunica pro%e"orului re ultatele noa"tre. Avea inter%a$a

deo"e&ită 'i *ntotdeauna "urprin ătoare dar cel mai important... AFL neeconomi"ea timpul. =ată a"t%el o altă "olu$ie de iLearnin! %oarte modernă care



*ncepe "ă devină din ce *n ce mai utili ată *n domeniul didactic 'i peda!o!ic. ,7?.iLearnin! cea mai ra nată %ormă de *nvă$are... (de Fcaterina C=U3FSCU) . 5naintede a intra *n mediul iLearnin! tre&uie "ă 'tii cu adevărat ce *n"eamnă 'i "ăaccep$i că e i"tă o metodă mult mai modernă de *nvă$are dec0t cea pe care o%olo"eai p0nă acum. Fpoca "uper/modernă *n care trăim are nevoie de iLearnin!.Eoi utili atorii recunoa'tem dacă nu ver&al "au "criptic măcar *n "u&con'tientcă iLearnin! *ncepe "ă devină vital. Să m "inceri... Cine dintre noi nu recunoa'tecă i "/a %ormat o mică dependen$ă de Oae"trul oo!le. Eu 'tim un cuv0nt *lcăutăm pe oo!le vrem "ă vedem o artă o căutăm pe oo!le nu 'tim nimicde"pre vreo per"onalitate vrem "ă a8ăm in%orma$ii de"pre economia unui "tat"au de"pre orice altceva nu e nicio pro&lemă de"c idem calculatorul... &ătr0nuloo!le ne a'teaptă 'i etc. etc. Care e"te %recven$a cu care de"c idem a"tă i undic$ionar "au o enciclopedie> Dar care e"te %recven$a cu care utili ăm oo!le>oo!le %ace tot4 e"te dic$ionar enciclopedie traducător in%ormator e"te cel ce'tie tot ce vrem noi "ă 'tie 'i nu *n ultimul r0nd e"te parte din iLearnin!. Per"onalcon"ider iLearnin! cea mai ra nată %ormă de *nvă$are. ,7 . iLearnin! (de =oanaRo ana B-DFA) iLearnin! i$i permite "ă *nve$i "ă comunici "ă *nve$i princomunicare 'i "c im& de e perien$ă cu alte per"oane intere"ate de acelea'idomenii dar care "e pot a8a la mii de Jm di"tanta. 5$i permite "ă e plore i "ătreci dincolo de &arierele de cantitate di"poni&ilitate di"tan$ă etc. 5$i de"c ide olume ne&ănuită 'i totodată *nc ide un cerc al cunoa'terii %ără %rontiere. A tein%orma nu e"te de a+un" pentru că nu po$i niciodată "ă 'tii totul. 3re&uie "ăcercete i continuu "ă *nve$i 'i "ă *nve$i de la al$ii iar iLearnin!/ul e"te idealpentru acea"ta. ,9 . # 9. 5nva$ă "ă i$i cuno'ti pu&licul 'i "ă i$i atin!i o&iectiveleprin ta onomia lui Bloom (de Paul P-ECU) Pentru o "olu$ie e/Learnin! de "ucce"

tre&uie "ă i$i cuno'ti pu&licul "ă 'tii ce pre%erin$e 'i nevoi are ce %el decon"tr0n!eri e i"tă *n mediul din care provine. De a"emenea tre&uie "ă 'tii cum"ă *i i de %olo" prin ceea ce %aci 'i cum "ă *l %aci "ă *n$elea!ă ceea ce vrei "ă *itran"mi$i. 3re&uie de a"emenea "ă ai in vedere %aptul ca "olu$ia ta ar tre&ui "ă eacce"i&ilă tuturor nivelelor de pre!ătire 'i nu numai celor ridicate deoarececur"urile cu o&iective mai ridicate "unt mai co"ti"itoare. iLearnin!/ul pre"upuneun "tudiu atent al pu&licului pentru a a+un!e "ă *n$ele!em nevoile ace"tuiapentru a putea "ta&ili ni'te o&iective care "ă acopere o arie c0t mai lar!a deintere". De a"emenea tre&uie alcătuită o "olu$ie acce"i&ilă pentru mai multe"e!mente ale pu&licului. -&iectivele tre&uie "ta&ilite *n a'a %el *nc0t "ă

core"pundă cerin$elor "ale 'i "ă nu conducă la o ri"ipa de re"ur"e. Re ultateleo&$inute *n urma iLearnin!/ului tre&uie "ă "e ridice la nivelul a'teptărilor anteriorate pentru a putea con"idera că ace"ta a condu" la un "ucce". ,91. 3e"tea ă 'i

vei "cutit de pro&leme (de Ale andru GFD=UC) F"te &ine ca după ce adău!amun cur" iLearnin! pe internet "ă *l te"tam *n vederea pro&lemelor ce pot apărea /acce"i&ilitatea linJ/urilor 'i a cur"urilor te noredactarea etc. Ace"tea tre&uiereali ate *nainte ca "tuden$ii "ă e anun$a$i de e i"ten$a "a. ,9,. 5nainte de toate(de Ale andru GFD=UC) Se veri că "uportul ard are 'i "o%t are al utili atorilorpentru a "i!uri că aplica$ia iLearnin! ce dorim "ă o reali ăm va putea rula petoate PC/urile. ,92. U'or de utili at re ultatul imediat (de Ale andru GFD=UC)

Oodul de iLearnin! tre&uie "ă e c0t mai u'or de utili at 'i "ă ai&ă o inter%a$ăprietenoa"a a"t%el *nc0t orice utili ator "ă "e poată %amiliari a imediat cu



componentele modulului. ,97. Gii la curent cu noută$ile din domeniul =3 (de OirelaCQ=6A) Gii la curent cu noută$ile din domeniul =3 *n "pecial noută$ile apărute pepia$a pro!ramelor "o%t are pentru că ace"tea ar putea "ă reducă timpul nece"arreali ării unui proiect iLearnin! c iar cu apro imativ 7 W. ,99. Gii creativor!ani ea ă 'edin$e de anali ă 'i de &rain"tormin! (de Oirela CQ=6A) Gii creativor!ani ea ă 'edin$e de anali ă 'i de &rain"tormin! c0t mai de" a"t%el *nc0tmetodele de ac$iune pentru re olvarea pro&lemelor vor putea de"coperite multmai repede *n iLearnin!. ,9;. 3rimite an!a+a$ii la trenin!/uri de "pecialitate (deOirela CQ=6A) 3rimite an!a+a$ii la trainin!/uri de "pecialitate or!ani ate cu a+utorulplat%ormei de iLearnin! pentru ecare departament (pia$a de %ormare on/line aan!a+a$ilor) a"t%el *nc0t ace'tia "ă poată *nvă$a 'i alte metode de re olvare apro&lemelor "ă c0'ti!e e perien$ă (*n ca ul in care ace'tia au a&"olvit recent).Ace"te trenin!/uri permit activită$i cola&orative de tip [e&Cour"e" =nteractive/6ideo Con%erencin!Cour"e" OultiOedia/Cour"e" 'i au loc pe &a a cunoa'teriior!ani a$ionale. ,9<. 5ncearcă "ă nu implici aceia'i an!a+a$i *n mai multe proiecte(de Oirela CQ=6A) 5ncearcă "a nu implici aceia'i an!a+a$i *n mai multe proiecteiLearnin! derulate *n paralel pentru a evita epui area ică 'i p"i ică a ace"tora.,9?. La"ă pe m0na "peciali'tilor crearea "ite/ului (de Oirela CQ=6A) La"ă pe m0na"peciali'tilor iLearnin! crearea "ite/ului a"t%el *nc0t ace"ta "ă ai&ă nu numai o!ra că &una ci 'i un con$inut e cep$ional. ,9 . F"te important "ă 'tii părerilevi itatorilor "ite/ului (de Oirela CQ=6A) F"te important "ă 'tii părerile vi itatorilor"ite/ului iLearnin! pentru a putea *m&unătă$i a"t%el calitatea "erviciilor o%erite.,; . 3e nolo!ia di!itală utili ată *n cadrul plat%ormelor de iLearnin! re"pectiv aplat%ormelor internet *$i poate lăr!i ori ontul cunoa'terii (de Oirela CQ=6A)

3e nolo!ia di!itală utili ată *n cadrul plat%ormelor de iLearnin! (re"pectiv a

plat%ormelor internet) *$i poate lăr!i ori ontul cunoa'terii av0nd acce" la re"ur"e *n mod nelimitat K%or %reeK (%ără a plăti *n "c im&ul "erviciilor %olo"ite) dar 'i&ene ciind de a"i"ten$ă on/line cum ar 4 "uport te nic e perti ă in%ormare etc.,;1. iLearnin!/ Hun proiect pentru o "ocietate per%ormanta (de Alina BNDFSCU)iLearnin! e"te un proiect care poate cunoa'te un adevărat "ucce" *n viitor poate %olo"it cu &rio de toate cate!oriile de utili atori dar numai dacă "cadere i"tenta la "c im&are la nou a vec ilor &irocra$i *ndoctrina$i *n vec ile te nicide lucru care "unt *ncă adep$ii Hplim&atului 0rtiilor . Pentru că iLearnin! "ă eun proiect via&il cei care "e ocupă de admini"trarea lui tre&uie "ă e deo"e&it deaten$i atunci c0nd dau re%erin$e electronice "ă le alea!ă pe cele mai &une care

pot acce"ate cu u'urin$ă ace"ta ind unul din motivele e ui"tentei iLernin!.,;,. =n"truirea 'i cu precădere proce"ul de in"truire a cuno"cut *n ultimul timpvalente diver"e 'i de multe ori de ne*n$ele".(de Eicoleta ALF AEDRU). Pătruderea

*n ace"t domeniu nece"ita numeroa"e cercetări cone iu 'i documenta$iepermanentă. A"t%el "/a a+un" la a "e %ace di"tinc$ia *ntre e/learnin! 'i iLearnin!două concepte aparent a"emănătoare *n"ă totu'i di"tincte. Pentru a putea *n"ă

*n$ele!e nece"itatea ace"tui concept tre&uie "ă ne raportăm la "itua$ia e i"tentă *n "i"temul educa$ional e i"tent at0t la nivel na$ional c0t 'i interna$ional. 5nRom0nia mai ale" proce"ul de intruire cla"ic ("i"temul de *nvă$ăm0nt) pre intănumeroa"e de cien$e %ăc0nd aici re%erire la diver"ele le!i contradictorii e i"tente

*n ace"t domeniu a"t%el că "e impune nece"itatea e i"ten$ei 'i utili ării pe "carălar!ă a in"truirii mi+locite de internet in"truire ce pre intă avanta+ul %aptului că



toate cuno"tiintele pot reluate de c0te ori e"te nevoie pentru a "e putea re$inec0t mai &ine. ,;2. =nternetul a devenit parte din via$a noa"tră *ntr/o perioadăe trem de "curtă 'i nu numai că ne e"te util dar a devenit ade"ea indi"pen"a&il.(de a&riela C=-CAE). Prin intermediul "ău avem acce" la "ervicii la care cu cevatimp *n urmă nici nu neam *nc ipuit că putem apela. De ce atunci "ă nu/l%olo"im *ntr/o c e"tiune cu care ecare individ "e lupta de/a lun!ul vie$ii \de voltarea per"onală. Să *m&ră$i'ăm deci ecare iLearnin!/ul ca modalitate dein"truire: 5ntr/o cla"ă tradi$ionala in%orma$ia primită de cur"an$i e"te intodeaunalimitată. Eivelul de predare e"te de cele mai multe ori uni%ormi at nu "e $ine"eama de pre%erin$ele elevului *n ceea ce prive'te un domeniu "au altul "au deintere"ul lui pentru o anumită activitate. Prin iLearnin! ecare *'i ale!e propriametodă *'i urmea ă propriul !u"t 'i intere". Eu e i"tă limite 'i totul depinde decurio itatea de care di"pui: ,;7. (de a&riela C=-CAE) Pe l0n!ă a *nvă$aiLearnin! *n"eamnă 'i activitate dinamicitate "timularea creierului 'i a ideilor. Fuam tradu" iLearnin!: ,;9. (de Raluca Claudia C-ES3AE3=E) Pe l0n!ă a *nvă$aiLearnin! *n"eamnă 'i activitate dinamicitate "timularea creierului 'i a ideilor.0ndim la %el>> Yi eu am tradu" iLearnin!: ,;;. 3eorie *n practică (de AlinaGFRFE3`) -%eră e emple cu noile concepte iLearnin! *n mediul *n care lucrea ăcur"an$ii pentru a *n$ele!e e act modul *n care ace"tea %unc$ionea ă. ,;<. 3o$i"untem o %amilie (de Alina GFRFE3`) Crea ă o comunitate pentru utili atoriiiLearnin!. A"t%el ei vor putea intra *n contact unii cu al$ii pentru a %ace "c im& deopinii.Golo"e'te/te de %orum/uri 'i c at/uri pentru a %ace ace"t lucru po"i&il. ,;?.Sta&ile'te cerin$ele (de Alina GFRFE3`) 5naintea *nceperii cur"urilor iLearnin!o%eră o introducere *n care "ă pre en$i a'teptările pe care le ai din parteacur"an$ilor pentru că ace'tia "ă 'tie e act ce au de %ăcut. ,; . ine/i motiva$i (de

Alina GFRFE3`) Stimulea ă mereu cur"an$ii *n iLearnin! prin acordarea de note 'iprin or!ani area unor te"te de autoveri care. ,< . 5ndepline'te/$i "copul (de AlinaGFRFE3`) Prin iLearnin! *nve$i c0nd vrei. De aceea e"te &ine "ă ai "ta&iliteanumite $inte pe care "ă *ncerci "ă le atin!i. F i"ten$a unui loc care "ă *$ireamintea"că ace"te $eluri mereu e"te %oarte %olo"itoare unui a"t%el de "i"tem.,<1. Con"ider (de Corina C-ES3AE3=E) că e"te %oarte adevărat că prin Fu amtradu" iLearnin!: pierdem acea comunicare %ata *n %a$ă la care contri&uie!e"turile lim&a+ul corpului care o%eră 'i o "i!uran$ă a *n$ele!erii me"a+ului care"e vrea "ă e tran"mi". Eu putem *ntre&a un calculator ceva ce nu am *n$ele" a'acă avem nevoie 'i de un pro%e"or K*n per"oanăK care "ă ne lămurea"că

neclarită$ile iar pro%e"orul KcalculatorK e"te nece"ar "ă ne predea: ,<,. iLearnin! *n"eamnă economi"irea timpului (de Raluca Claudia C-ES3AE3=E) un %actor%oarte important pentru mana!eri care nu "e poate recupera odată ce a %o"tcon"umat economi"irea &anilor mic'orarea "tre"ului o via$ă mai &ună. ,<2.Oana!ementul cunoa'te o evolu$ie datorită "i"temului iLearnin! deoarece e"temai "implu "ă comunici "ă acce"e i in%orma$ii deci "ă iei deci ii.( de RalucaClaudia C-ES3AE3=E) ,<7. iLearnin! / nimic nou "u& "oare (de =ulian Fu!enOFSFSAE) =deile din "patele conceptului de ilearnin! nu "unt noi. iLearnin!/ul

*mprumută concepte din diver"e domenii cum "unt4 Si"teme Flectronice de5m&unătă$irea Per%ormantelor an!a+a$ilor(1 1 loria erZ)/%urni area

in%orma$iilor corecte oamenilor potrivi$i 'i *n timp util. Principii Oana!eriale/mana!ementul ciclului de cuno'tiin$e *n or!ani a$ie. -r!ani a$ia care *nva$ă/ "ă



*nve$i "ă inove i la toate nivelele or!ani a$iei. 3e nici de de"i!n/=denti careacuno'tiin$elor nece"are pentru a e ecuta o lucrare 'i "ta&ilirea (*n termenio&iectivi) per%orman$elor umane care tre&uie"c atin"e.( ilearnin!. O.Sali"&urZ., ?) ,<9. ( de Raluca Claudia C-ES3AE3=E) iLearnin! con$ine "i"temede in%orma$ii 'i comunica$ie care pot %olo"ite pe plat%orme de pe internet adicăo evolu$ie a omenirii o cale "pre "ucce". ,<;. (de Raluca Claudia C-ES3AE3=E)iLearnin! e"te ceva mai mult dec0t e/Learnin!. Pe l0n!ă *nvă$ăm0ntul electronicmai *n"eamnă 'i internet inova$ie le!ătura. ,<<. (de Raluca ClaudiaC-ES3AE3=E) = / =nternet L / Li&ertate F / Fducatie A / Activitate R / Reu"ita E /Eoutate = / =n%orma ie E / Eelimitare \ ăndire ,<?. iLearnin!/un pa" *naintecătre depă'irea !rani$elor.( de Alina BNDFSCU) iLearnin! are un aport deo"e&it deimportant la depă'irea !rani$elor la ruperea &arierelor *n noua eră ain%ormati ării "e pot de"%ă'ura pro!rame de ma"ter on/line la care "ă participe"imultan "tuden$i din mai multe $ări %ără "ă e nevoie "ă "e depla"e e din $ărilere"pective. F"te a'adar o procedură care nu poate "ă ai&ă dec0t avanta+e ma+orepentru to$i utili atorii ei. ,< . %eed/&acJ rapid "i "i!ur.(de Alina BNDFSCU).Si"temele de iLearnin! 'i procedurile a"ociate lor permit celor care dore"c "ă *'ie prime un punct de vedere rapid cu e%ort minim 'i cu ma im de e%ect deoareceadmini"tratorul le poate *m&unătă$i *n urma %eed/&acJ/ului primit de la uti atoria"t%el "e reali ea ă o per%ec$ionare continuă uneori *n timp real. ,? . 5n acea"tălec$ie am *nvă$at...( de a&riela C=-CAE) La "%0r'itul ecărei lec$ii "tudentultre&uie "ă/'i pună *ntre&area4 ce am *nvă$at> . Gaptul că ai *nvă$at ceva că aiacumulat o in%orma$ie *n plu" e"te cel mai &un "timulent. Simplul %apt că i "epune o a"t%el de *ntre&are participantului la cur" *l poate determina pe ace"ta "ăre8ecte e *n plu" la c e"tiunea di"cutată "ă/'i pună *ntre&ări "ă comunice cu

ceilal$i a"upra unor a"pecte. Se produce a"t%el ceva ce "eamănă cu e%ectulro"to!olirii &ul!ărelui de ăpadă. Printr/o "implă *ntre&are apro%e"oruluicoordonator "au "upervi or care cere reali area unei autoevaluări

*nvă$ăcelului ace"ta *'i poate mă"ura nivelul de cuno'tin$e acumulate *ndomeniul re"pectiv 'i i "e poate induce dorin$a de a a8a mai multe de"pre"u&iectul de &ătut. Prin iLearnin! "tudentul *'i H*m&o!ă$e'te permanent %oameade cunoa'te ,?1. =Learnin! 4 te nolo!ie pentru o lume mai "i!ură (de Ramona6AECU) 5n eLearnin! He mă duce cu !andul la4 educ$ia evolu$ia e cacitatea "ie cien$a (cei 7 F) an!a+a$ilor cre0ndu/"e a"t%el o percep$ie mai clară de"preor!ani a$ie. Plat%orma iLearnin! con$ine in%orma$ii a&"olut nece"are *n

"impli carea drumului "pre "ucce"". Qai "ă o&$inem un ma imum de e cien$ă%olo"indu/l: ,?,. (Raluca/Claudia C-ES3AE3=E) =/ul de la iLearnin! *n"eamnăinternet in%orma$ii in"truire. ,?2. =nternetul (de ÀOG=RACQF Ale andru)=nternetul e"te o "ur"ă inepui a&ilă de cuno"tin$e in%orma$ii la care oricine poateapela numai "ă vrea "ă/'i dorea"că ace"t lucru. Pentru re ultate mai &une 'i mairapide tre&uie cautată metoda cea mai "implă dar 'i cea mai acce"i&ilă. Acea"tae"te c iar internet Learnin!. ,?7. Anticipa$i *ntre&ările (de ÀOG=RACQFAle andru) C0nd "e %olo"e"c in"trumente „multimedia *n iLearnin! determinăpe celălalt "ă/$i pună *ntre&ări ca dintr/o cla"ă reală. 3u i pre!ătit ca de ecaredată "ă dai ră"pun"ul a'teptat. ,?9. Cunoate$i/vă elevii Da$i/le po"i&ilitatea "ă

alea!ă (de ÀOG=RACQF Ale andru) Arată/le drumul dar la"ă "ă de"copere ei ceurmea ă nu le "pune tu ci la"ă/i "ă !0ndea"că "ă cree e 'i "ă inove e. Creea ă



cadrul nece"ar pentru o interac$iune *ntre ei 'i $ine 'i c iar dacă tu conduci totulla"ă/le impre"ia că ei au de"coperit "in!uri. C iar de !re'e"c nu contea ă multelucruri &une "e na"c de %apt din !re'eli. Gă totul din plăcere. 3otul e"te un H+ocdin care po$i o&$ine multe lucruri at0t &une dar 'i rele dar po$i *nvă$a ceva.iLearnin! ,?;. 5mpreună nu de unu "in!ur (de Alina GFRFE3`) Cur"an$ii ar tre&ui"ă "imtă că prime"c la ecare cur" iLearnin! un Hme"a+ de la pro%e"or pentru a'ti că ceea ce %ac e"te ceea ce tre&uie "ă %acă. ,?<. Ba ele "tau tot *n oameni (deAlina GFRFE3`) Ai !ri+ă că cei ce "e ocupă de partea de in%ormare 'i a+utare acur"an$ilor din iLearnin! "ă e oameni &ine pre!ăti$i "peciali'ti care pot "ăe plice cur"an$ilor ceea ce nu in$ele! a"t%el *nc0t ace'tia "ă nu "e "imtă "in!uri *n%a$a unui calculator. ,??. #;, Simplu 'i la "u&iect (de Alina GFRFE3`) A"i!ură/tecă e u'or "ă te lo! e i 'i "ă o&$ii creditele iLearnin!. De a"emenea %olo"e'te ometodă de in%ormare care "ă amintea"că cur"an$ilor termenul limită a cur"urilor.,? . #;,, Golo"e'te imprimanta (de Alina GFRFE3`) Re umă cur"urile iLearnin!

*n ideile e"en$iale 'i %ă po"i&ilă printarea lor de către cur"an$i. A"t%el ei nu vor mai nevoi$i "ă printe e tot cur"ul "au "ă intre de ecare dată c0nd au o nelămurire., . ( de Raluca/Claudia C-ES3AE3=E) iLearnin! *n"eamnă pre ent 'i viitor: , 1.-are e "i a"ta o culme a per%orman$ei> (de Ramona 6ancu) Doar dacă *l (n.r.iLearnin!) vom *ncerca ne putem da "eama. Eu ne co"tă nimic: , ,. Qai "a mmai inovativi: (de Ramona 6ancu) iLearnin!/ul repre intă &a a unui %undamentmai "olid de cuno"tin$e de idei etc. Con"ider că el e"te un mare a+utor pentru"tuden$i deorece ceea ce pre"upune mai e act acea"tă plat%ormă are de/a %acecu ceea ce vor aplica *n munca lor. , 2. iLearnin! e"te un mod atră!ător de a

*nvăta multe lucruri (de Con"tantin Raluca Claudia) prin intermediul plat%ormelorde pe internet ceea ce *i mentine pe tineri entu iaXti iLearnin! *n"eamnă

moderni are evolutie per%ormantă noutate idei "trălucite cu alte cuvinte o cale"pre per%ectiunea *nvătăm0ntului. , 7. (de Con"tantin Raluca Claudia). iLearnin!e"te o metodă care completea ă nea+un"urile celorlalte "i"teme de *nvătare , 9.5n acea"tă lectie am *nvătatI ( de Ciocan a&riela) La "%0rXitul ecărei lectii"tudentul tre&uie "ă/Xi pună *ntre&area4 ce am *nvătat> . Gaptul că ai *nvătatceva că ai acumulat o in%ormatie *n plu" e"te cel mai &un "timulent. Simplul %aptcă i "e pune o a"t%el de *ntre&are participantului la cur" *l poate determina peace"ta "ă re8ecte e *n plu" la c e"tiunea di"cutată "ă/Xi pună *ntre&ări "ăcomunice cu ceilalti a"upra unor a"pecte. Se produce a"t%el ceva ce "eamănă cue%ectul ro"to!olirii &ul!ărelui de ăpadă. Printr/o "implă *ntre&are a

pro%e"oruluicoordonator "au "upervi or care cere reali area unei autoevaluari *nvătăcelului ace"ta *Xi poate mă"ura nivelul de cunoXtinte acumulate *ndomeniul re"pectiv Xi i "e poate induce dorinta de a a8a mai multe de"pre"u&iectul de &ătut. Ritmul e plo iv al de voltării Xi aparitiei in%ormatiei *nmomentul de %ată pune Xcoala traditională con%orm cerintelor actuale dee cientă *n impo"i&ilitatea de a o%eri mem&rilor "ocietătii o pre!ătire adecvată Xi"u cientă. iLearnin!/ul e"te "olu$ia naturală "pre care orice individ 'i or!ani a$ie"e *ndreaptă pentru a %ace po"i&ilă adaptarea permanentă la "c im&ările"urvenite. , ;. #,; Scopul eLearnin!/ului e"te *n primul r0nd acela de a acumulacuno'tin$e %olo"itoare aplica&ile (de Ciocan a&riela) Deci *nvă$area (HLearnin! )

e"te o&iectivul iar te nolo!ia (repre entată de e/ul din eLearnin!) e"te doarin"trumentul prin care acea"ta "e reali ea ă. De'i "copul di%eritelor metode de



de voltare a diver"elor aptitudini e"te acela'i modul *n care ace"t proce" "emateriali ea ă e"te di%erit. Prin iLearnin! in"truirea devine mult mai acce"i&ilădeoarece pentru omul modern =nternetul a devenit de+a un in"trument %olo"itilnic. De la utili area calculatorului 'i acce"area unui "ite nu e"te dec0t un pa"p0nă la cunoa'tere. iLearnin! un pa" mic pentru ecare un pa" uria' pentrueduca$ie 'i "ocietate *n !eneral: , <. #; 9 5ncrederea e"te un lucru e"en$ial *norice mediu de *nvă$are con"truit ( de Ciocan a&riela) 5ntr/un mediu *n care nuparticipăm ic *ncrederea e"te 'i mai importantă. Crearea unui "pa$iu deiLearnin! acce"i&il Xi de"c i" e"te %oarte important deoarece con"tituie liantul

*ntre participanti unind at0t pro%e"orul Xi elevii c0t Xi elevii *ntre ei. , ?. #; ;F perienta *n"eamnă *nvătare (de Ciocan a&riela) AminteXte/ti de ce "pune ^o nDe eZ 4 3ot ceea ce *nvătăm *nvătăm din e perintă f. AXadar iLearnin! e"te ometodă &ună dar Blended Learnin! "au com&inarea te nicilor de *nvătaretraditionale cu cele de iLearnin! e"te un mod Xi mai &un de in"truire. Dupăecare "e"iune de iLearnin! e"te important "ă punem *n practică c0t mai repedepo"i&il cunoXtintele *n"uXite *n re olvarea pro&lemelor la +o&/ul pe care *l avem.Cel mai &ine alături de cole!i. A"t%el "impla in%ormatie acumulată e"te veri catăpractic Xi *m&unătăteXte aptitudinile noa"tre *n mod real. , . #;1 0ndeXte *na%ara !rupului: (de Ciocan a&riela) rupul de "tudiu nu tre&uie "ă e *ntodeuna%ormat doar din participantii online. Participantilor li "e poate cere "ă !ă"ea"că Xi"ă %orme e !rupuri de lucru la "erviciu "au *n comunitatea din care %ac parte. 5nace"t %el e"te permi"ă interactiunea directă care e"te %oarte importantă.Re ultatele ace"tei interactiuni pot mai apoi adu"e pe plat%orma iLearnin!.Acea"tă modalitate de cunoaXtere e"te %oarte valoroa"ă deoarece interventiaper"oanelor dina%ară lăr!eXte Xi potentea ă Xi mai mult pătrunderea unor

concepte Xi a inputurilor *n !eneral. 2 . #;1; 5n reali area unei comunităti deiLearnin! interactiunea e"te vitala: (de Ciocan a&riela) Pune *ntre&ări di"cutăe periente *mpărtăXeXte cele mai &une proceduri pune *ntre&ări practice. A"ta"unt "%ătuiti participantii la o a"t%el de comunitate. Gără o participare activă oa"t%el de comunitate nu/Xi are ro"tul la %el de uXor un participant ind *n mă"ură"ă con"ulte o carte. 5nvată ceea ce ceilalti au *nvătat de+a a"t%el nu va mai nevoie "ă re olvi o pro&lemă ci vei *n "tare "ă o pre*nt0mpini. 2 1. ===/Learnin!I(de Corina Con"tantin) iLearnin! vrea "a e ceva ideal adică per%ect at0t c0t "epoate aproape per%ect deoarece per%ectul nu e"te o realitate. Să e o *nva areuXoară =nten"a =ntere"anta =deala cu a+utorul =nternetului &ineintele". Să

ră"pundă mai "implu *ntre&ărilor numeroa"e ale oamenilor "ă uXure e via acotidiană. A"ta e"te iLearnin!. 2 ,. Ai < avanta+e ale!and iLearnin!: (de C iriac-ana Andreea) Ai dinami"m pentru ca iLearnin! iti permite "a pro!re"e ioriunde ai nevoie la orice ora din i "au din noapte. Ai o proce"are in timp real.

3e poti &ucura de o cola&orare virtuala avand po"i&ilitatea de &aterii uneiteme "au c iar a unui proiect impreuna cu partenerii "au cole!ii de ec ipa intr/uncamp virtual. Ai o vite a %oatre mare de livrare a a in%ormatiei in ace"t %eltrainin!urile "unt mult mai %acile pentru ca in%ormatia e"te di"poni&ila oricandprin intermediul internetului. Con"i"ten a in%orma iei e"te aceiaXi pentru to iutili atorii. Ai o cone iune !lo&ala ( lo&al reac ) comunicarea in%ormatiilordevenind %oarte u"oara "i acce"i&ila in toata lumea. F"te o metoda %oate



convena&ila putand acce"ata atunci cand ai nevoie "it imp di"poni&il. 2 2.iLearnin! "c im&a lucrurile I (de C iriac -ana Andreea) De/a lun!ul i"torieiin%ormatia nu a putut acce"i&ila decat pe domenii de activitate alt%el "pu" nue i"ta po"i&ilatatea cunoa"terii ample in mai multe domenii. Acum prin iLearnin!poti "a i in%ormat in tot ceea ce te pa"ionea a cu adevarat %ara &arierecultrale "ociale internationale. 2 7. iLearnin! v". Oetoda traditionala ainvatatului "u"utinut in cla"a (de C iriac -ana Andreea) Di%erenta "e reali ea a lanivelul locatiei a 8e i&ilitatii timpului a calitatii in%ormatiei "i a co"turilorimplicite. iLearnin!4 o%era po"i&ilitatea depla"arilor ne ind o con"tran!ereteritoriala "a "punem cum "e re!a"e"te la metoda traditionala. Permiteacce"area ,7 din ,7 < ile pe "aptamana ceea ce nu impune o pre enta icao&li!atorie la o anumita ora intr/un loc "peci c. -%era in%ormatia nece"ara unuinumar mult mai mare de per"oane in acela"i timp la un co"t %oarte "ca ut. 2 9.iLearnin!I. (de C iriac -ana Andreea) iLearnin! permite o apro%undare aproapenelimitata a oricarei curio itati e"te ca o &i&lioteca univer"ala conectata pentruretran"mi"ii.Pentru a ne orienta intr/o a"emenea a&undenta tre&uie "a %acemdi"tinctia intre 2 po"i&ilitati de %olo"ire4• utili are "trict practica • utili are pentrudiverti"ment • utili are educativ/culturala. 2 ;. iLearnin! poate "a %aca odi%erenta "emni cativa : (de C iriac -ana Andreea) Si a"ta "e vede in modul incare "tudentii a"imilea a in%ormatia cat de repede a+un! "a o&tina o cali careintr/un domeniu cat de u"or le e"te "a retina "i mai ale" %aptul ca invatatul priniLearnin! e"te interactiv.Un "et atat de comple de te nolo!ii va avea di%eritetipuri de impact cu privire la e perienta de invatare 4 Unul culturalpentru ca"tudentii "unt o&i"nuiti cu "tilul pe care il a&ordea a iLearnin! deoarece e"te"imilar cu %orma de comunicare "i de cautare a in%ormatiilor care e"te de+apre enta in viata "tudentilor. Unul intelectual/pentru ca te nolo!ia interactivao%era un nou mod de an!a+ament cu idei prin interactivitati online atat "ociale cat"i materiale. Unul "ocial/ pentru ca "e anticipea a o reducere a di%erentelor pe"cara "ociala intrucat "tudentii vor avea mai multa re"pon"a&ilitate cu privire la"tudiul individual Unul practic/ pentru ca o%era o mai &una !e"tionare a"upracalitatii in%ormatiei e"te di"poni&il in "%era retelelor de internet (care e"te unatotu"i uria"a :) "i in ultimul rand pentru ca o%era o mai &una !e"tionare a timpului"i o participare a unui nr. %oarte mare de "tudenti. 2 <. Fducatia nu mai tine doarde pro%er"ori "i predare : (de C iriac -ana Andreea) Gorta "ociala "e concentrea ape "tudenti "i invatare. iLearnin! "e vrea a o %orma mai de!ra&a evolutionaradecat revolutionara. Proce"ul de iLearnin! incura+ea a per"oanele care au o %ricaintrin"eaca de a !re"ii in %ata unui !rup "ocial "a/"i depa"ea"ca &arierele "i "ainvete din propriile !re"eli %ara a avea o repercur"iune inerenta. iLearnin! a+utaoamenii "a e perimente e lucruri noi "a de"copere metode mai &une "i "a invetedin !re"elile lor "au "a le corecte e pe ale altora. 2 ?. F cientaI. (de C iriac-ana Andreea) S/a dovedit "tati"tic ca e cienta iLearnin! e"te cu , W mai mare%ata de metoda traditionala a invatatului in "coli univer"itati.Ar itecturain%ormatiei ind in !eneral modulara %acilitea a invatarea. Eumit initial invatamant la di"tanta iLearnin! a evoluat intr/o activitate interactiva caree ploatea a in totalitate avanta+ele te nolo!iei in%ormatiei actuale. 2 . - mica

i"orie a iLearnin! (de C iriac -ana Andreea). =n anul , =Qr. Romanii %olo"eau ota&ela pentru a Htran"mite in%ormatii. =n 1?7 ="aac Pitman a %o"t cel care a



"co" la iveala primul cur" la di"tanta. =n 1 , a %o"t con"truita prima ma"ina deinvat care punea cur"antilor intre&ari "ecventiale dar care nu a %o"t un "ucce".=n 1 7 erau utili ate lme pentru a %orma intr/o maniera rapida viitorii tinerirecrutati in al ,/lea Ra &oi Oondial. =n 1 <9 a %o"t lan"at pentru prima oaracomputerul care %acea in"truirea mai acce"i&ila. Dupa 1 iLearnin! a %o"timplementat "i continuu de voltat. 21 . #9,7. Gormati ec ipe de lucru. (deCodreanu Andreea) Lucrul in ec ipa e"te de pre%erat atunci cand "e dore"tere olvarea unei pro&leme deoarece din multitudinea "olutiilor propu"e demem&rii ec ipei "e poate ale!e cea mai &una alternativa care "a duca lare olvarea pro&lemei in a"a %el incat in nal "a "e o&tina cele mai &une re ultate.211. #922. Gii or!ani at: (de Codreanu Andreea) =n calitate de mana!er tre&uie"a i or!ani at. Scrie ideile pe o %oaie de artie iar lucrurile %oarte importante"u&linia a/le pentru a nu omite vreun "u&iect din cele pe care vrei "a le a&orde i.Doar a"a vei cu adevarat pre!atit "i vei putea interactiona cu participantii %araa pierde "irul ideilor. 21,. #2 . =n"trumentele core"pun atoare pentru orice +o&(de Andrei GL-RFAE) 6remurile "unt in "c im&are cerintele "unt in "c im&aredeci "i uneltele "unt in "c im&are.De aceea tre&uie "a i mereu pre!atit "a inveti"a lucre i cu aparate noi ce pot "ati"%ace cerintele clientilor. 212. #2 1 Re!ulipentru un "ucce" !arantat. (de Andrei GL-RFAE) Cola&orarea inaintea te nolo!iei"i a"cultarea noilor in%ormatii inaintea te nolo!iei nu pot da !re". 217. #2 ?=novatie "i nu imitatie. (de Andrei GL-RFAE) Cur"urile de i/learnin! tre&ui "apre inte ceva nou din punct de vedere al in%ormatiilor pentru a atra!e cat maimulti cur"anti.Ace"t lucru tre&uie "a e a+utat "i de utili area calculatorului. 219.#21 Oic@Rapid (de Andrei GL-RFAE) Deoarece ilearnin!/ul e"te o metoda de"tudiu mi+locita de internet dimen"iunea "ierelor in8uentea a vite a de lucru.Cu

cat "ierele "unt mai compacte cu atat "e incarca mai repede.De a"emenea e"te&ine de utili at in creare ace"tor "iere cele mai cuno"cute pro!rame de ace"ttip. 21;. #21, Continutul e mai important decat conte tul. (de Andrei GL-RFAE)=n e punerea unei idei cel mai important lucru e"te ideea in "ine iar apoi modul incare acea"ta e"te pre entata.Eu tre&ui permi" unui mod de pre entare maiintere"ant "a "cada din valoarea unei idei. 21<. #217 Cate pro&leme atateaunelte pentru re olvare. (de Andrei GL-RFAE) Eu te !ra&i "a re olvi totul de unul"in!ur.Pentru ecare pro&lema intalnita in ilearnin! e i"ta o unealta menita "a itie de %olo". 21?. #;;; =ntra in contact cu utili atorii (de Andrei GL-RFAE) Un mailin plu" nu "trica niciodata.Contactea a cur"antii pentru a o&tine o conectare a

ace"tora daca nu au %acuto de+a.Pot e i"ta motive diver"e ce pot re olvate prinin

mediul comunicarii "i ace"t lucru duce la un procent mai mare de acce"are. 21 .#;;< Su"tine/i pe cei care "u"tin &a ele (de Andrei GL-RFAE) Ai !ri+a ca cei careau !ri+a de retea "a e mereu &ine in"truiti.Prin trainin!/uri de "pecialitate vei "i!ur ca admini"tratorii "e vor de"curca cu pro&lemele aparute. 2, . #;;7 La"a/i"a "e a+ute "in!uri (de Andrei GL-RFAE) Con"trui "ti o "ectiune Qelp pe pa!inaprincipala. A"t%el utili atorii cu neclaritati "e pot a+uta "in!uri in pro&lemele mici"i "cute"ti din re"ur"ele umane ce ar tre&uit "a ii indrume. 2,1. F/learnin! (deCri"tolovean Ro ana ) F"te noul concept in de voltarea cur"urilor "i ainvatamantului la di"tanta. - a&ordare moderna care %olo"e"te =nternetul pentrua comunica "i a cola&ora intr/un conte t educational. Eu inlocuie"te in totalitatea



traini!ul cla""ic dar il in&unatate"te creand noi "i"teme de predare mult mai8e i&ile mai intere"ante cu o interactivitate ridicata care reu"e"c "a mentinavie atentia cur"antului pe toata durata cur"ului. 2,,. F/learnin!I (deCri"tolovean Ro ana). Poate va ut ca un proce" e cient de invatare creat princom&inarea continutului cur"urilor cu "uport electronic "i "ervicii de urmarire apro!re"ului cur"antului. F"te un mod cu totul nou de a invata mult mai de"c i" "imai acce"i&il. 2,2. F/learnin! @ 3imp "curt de %ormare. (de Cri"tolovean Ro ana).Cur"urile predate in cadrul unui modul de e/learnin! "unt den"e concentrandu/"epe e"ential. Cur"antul are la di"po itie e emple practice care il a+uta "a intelea!amult mai u"or "i "a a"imile e cu u"urinta in%ormatia primita. 2,7. F/learnin! @F cient. (de Cri"tolovean Ro ana) S/a dovedit ca in%ormatiile "unt intele"e maiu"or datorita pre entari multimedia. 2,9. F/learnin! @ Gle i&il. (de Cri"toloveanRo ana) Cur"antul poate "a/"i %aca propriul pro!ram de cur" ne ind conditionatde cla"icul pro!ram al pro%e"orului. Ritmul de invatare nu e"te impu" decat decapacitatea "a de a a"imila. 2,;. F/learnin! @ Oodulari are. (de Cri"toloveanRo ana) Cur"urile "unt impartite in module ecare modul are la "%ar"it un te"t deevaluare (care in %unctie de cur" ii poate permite "a treaca mai departe). Lainceputul "i la "%ar"itul cur"urilor e i"ta te"te pentru a putea vedea nivelul decuno"tiinte a "tudentului. 2,<. F/learnin! @ Oa"ura&il. (de Cri"tolovean Ro ana)Se poate in orice moment ma"ura pro!re"ul avut pana in acel moment ace"tlucrul "e poate %ace prin re olvarea unui te"t. 2,?. Po"i&ilitati multiple (deCri"tolovean Ro ana) Studentul prime"te in%ormatia pe mai multe canale4 videoaudio te t. A"t%el "e mare"te rata de tinere minte a in%ormatiilor. Sin!ura limitae"te cea impu"a de creatorul cur"urilor. Prin vi uali area e%ectiva a in%ormatiilorde"cri"e "e pot intele!e proce"e %oarte comple e ("i"temul de %unctionare al unei

centrale nucleare). =n plu" intotdeauna ima!inile au avut un impact mult maiputernic decat te tul "implu . 2, . =nteractivitate (de Cri"tolovean Ro ana)=nteractiunea cu pro!ramul nu "e limitea a la o "impla &i%are de c e"tionar da nuci e i"ta un %eed&acJ real le!at de ale!erile %acute "tudentul ind o&li!at "ainteractione e in mod activ cu pro!ramul. 22 . Cu oc ii lar! de"c i"i ( de Bo!danB=RA ) iLearnin! ne a+uta "a luam deci ii rapide dar in acela"i timp "i rationalee ciente "i inteli!ente. Ace"ta ne de"c ide oc ii "i ne a+uta "a o&"ervam padureaintre atatia copaci. HCateodata avem privirea atintita a"upra u"ii care "e inc ide incat o o&"ervam prea tar iu pe cea care era de"c i"a Ale ander ra am Bell221. Comunitatile online. ( de Bo!dan B=RA ) - alta oportunitate a iLearnin!/ului

e"te aceea ca poate %orma adevarate comunitati virtuale online unde oamenii potinteractiona "i invata unii de la altii toti ind in "tare daca dore"c "a ramana"u& anonimat. 22,. Si"temul &ancar. ( de Bo!dan B=RA ) 3ot mai multe in"titutii&ancare %olo"e"c iLearnin!/ul pentru in"truirea per"onalului "au. Ace"t trend aa+un" "i in Romania "i capata o importanta din ce in ce mai mare ace"ta ind%olo"it pentru pre!atirea pro%e"ionala nece"ara noului "i"tem &ancar centrali at.222. De voltarea "ocietatii. ( de Bo!dan B=RA ) iLearnin!/ul are un cuvant !reu de"pu" in acea"ta de voltare poate c iar cel mai important in de voltarea viitoarea "ocietatii noa"tre deoarece cu a+utorul internetului oricine poate crea aduceidei noi unele poate c iar revolutionare ce pot "c im&a din temelii intrea!a

"ocietate. Ace"te idei pot veni de unde nu ne a"teptam "i a"ta %ace iLearnin!/ulun "i"tem revolutionar. 227. Alter/e!o. ( de Bo!dan B=RA ) Datorita e pan"iunii



internetului "i a de voltarii te nolo!ice e ponentiale oamenii "ocietatii actualei"i pot crea avand la &a a notiunea de iLearnin! propriile lumi univer"uri undeace"tia pot oricine i"i dore"c. Pot de volta de in i&ati ideile lor alaturi de alteper"oane in ace"t mediu virtual i"i pot crea o a doua viata una virtuala. 229. Fravite ei. ( de Bo!dan B=RA ) Deoarece ne a8am intr/o era in care totul "e mi"ca8uctuea a "e "c im&a la vite e ametitoare "ocietatea tre&uie "a tina pa"ul. AiciiLearnin!/ul "alvea a %oarte mult timp "i a+uta prin trimiterea directa la in%ormatiiluand ace"te in%ormatii ca atare "pre deo"e&ire de e/Learnin! care pre"upuneacumularea in%ormatiilor pentru a intele!e un concept. A"t%el iLearnin! "alvea amult mai mult timp decat e/Learnin! mai ale" pe termen "curt. 22;. Cu "i de"preiLearnin!. ( de Bo!dan B=RA ) iLearnin! e"te o modalitate prin care iti potiim&o!ati cuno"tiintele de"pre tot ceea ce te intere"ea a unde poti primira"pun"uri la intre&ari %ara ra"pun" unde poti intele!e lumea care te incon+oarac iar daca aparent e"te de neintele". =ti o%era de a"emenea po"i&ilitatea de a tepune in valoare de a arata ca poti de a/ti duce dorintele dincolo de a"teptari "ide limitele impu"e de "ocietatea actuala. 22<. #27. Pro tul primea a. ( deBo!dan B=RA ) Actualmente lumea &u""ine""ului e"te &a ata pe utili area atat acalculatorului cat "i a internetului.De voltarea te nolo!iei a"upra marJetin!ului "imana!ementului permit unei companii o anali a virtuala a pietei "tudiereacomportamenului con"umatorului virtual "i totodata o reducere dramatica aco"turile de cercetare.Un e emplu relevant ar comunicarea prin email carepermite van atorilor "a contacte e cat mai rapid cumparatorii. Prin urmare in cv/ul ecarei per"oane care a"pira la un po"t &un intro companie e"te imperio"nece"ar "a apara cuno"tintele =3. 22?. # 2. 3ime i" moneZ. ( de Bo!dan B=RA )iLearnin! i"i pune amprenta "i a"upra timpului ca principala "ur"a a noa"tra "i

"in!ura pe care nu o putem modi ca dar o putem economi"i. Acea"t pro!ramiLearnin! pre"upune o plani care a tot ceea ce planuim "a %acem "i totodata o&una or!ani are. 22 . #19.6iitorul. ( de Bo!dan B=RA ) iLearnin! nu e"te doar omodalitate de a economi"i &ani. Daca "tii "a valori ci re"ur"ele nenumarate decare di"pui iLearnin! poate deveni o "olutie a tuturor pro&lemelor "i totodata un"patiu in care te poti pune in valoare pe tine in"uti. 27 . #,, . Continutul e

3-3UL. ( de Bo!dan B=RA ) -ricat de interactiv ar putea creat un cur" dee emplu cu a+utorul e/Learnin! "au iLearnin! "copul nal al ace"tora e"te de ainvata pe cei carora li "e adre"ea a a"adar continutul e"te cel mai important.271. =nteractivitate (de Radu E=C-LAF) iLearnin! in"eamna in primul rand

interactivitate pentru ca un "implu cur" citit nu/l a+uta pe cititor decat pentru%undamentarea &a ei. 3re&uie con"truite +oculete "au aplicatii pentru punerea inpractica a celor invatate. 27,. Simplu (de Radu E=C-LAF) - inter%ata cat mai"impla "i mai Ku"er/%riendlZK e"te e"entiala. Gara animatii inutile te t in culoridi%erite "i &utoane aruncate pe tot ecranul. iLearnin!/ul tre&uie "a "e de"%a"oare%oarte ele!ant iar inter%ata e"te elementul cu care utili atorul interactionea a.272. =ma!ini (de Radu E=C-LAF) De+a e"te &ine cuno"cut cli"eul K- ima!ine"pune cat o mie de cuvinteK. Golo"irea de ima!ini !ra ce "i de"ene pentru ailu"tra "au pentru a e plica ceea ce "e pre inta cur"antului e"te un a"pect demulte ori ne!li+at in"a poate %ace di%erenta dintre un cur" intele" "i unul neclar.

277. Securitate (de Radu E=C-LAF) Plat%orma de iLearnin! tre&uie "a e "i!urapentru ca impiedica tri"area in cadrul e amenelor "au a +oculetelor dar "i pentru



a impiedica patrunderea in conturile pro%e"orilor. 279. Studentul e"te centrulatentiei (de Radu E=C-LAF) 3oata activitatea de iLearnin! tre&uie "a !ravite e in

+urul cur"antului nu a cur"ului. Punctul "au de vedere e"te e trem de importantputand o%eri %eed&acJ in urma tuturor cur"urilor. Plat%orma tre&uie !andita pentruel in primul rand "i apoi pentru pro%e"ori "i admini"tratori. 27;. Suportul te nic(de Radu E=C-LAF) Eu de putine ori o aplicatie online intampina pro&leme e dincau a "erverului e din cau a numarului mare de utili atori online e dindiver"e alte motive. De aceea o ec ipa de "uport te nic tre&uie "a e ladi"po itie cat mai mult timp po"i&il. Ace"tia pot indeplini "i %unctia deadmini"tratori ai "ite/ului. 27<. Diploma (de Radu E=C-LAF) =n urma oricarui cur""au "et de cur"uri o&tii o diploma ce ate"ta %aptul ca l/ai urmarit "i ca ai trecutte"tul nal. iLearnin!/ul nu e"te o e ceptie. Dupa e amenul nal cur"antultre&uie "a primea"ca o diploma pe care "a ai&a po"i&ilitatea "a o printe e. 27?.Gilme "i Gla" (de Radu E=C-LAF) Gilmulete de mici dimen"iuni "i animatii Gla"pot %olo"ite in cadrul cur"urilor pentru a ilu"tra un anumit "u&iect. Spredeo"e&ire de ima!ini in"a a&undenta de lme "i animatii Gla" pot %ace cur"ul!reu de parcur" "au c iar plicti"itor. A"adar ace"tea tre&uie %olo"ite cu moderatie"i doar cand "unt nece"are. 27 . Sunetul (de Radu E=C-LAF) Golo"irea "unetuluiin cadrul iLearnin! tre&uie evitate pe cat po"i&il. =n primul rand unii cur"anti nu/lvor putea au i datorita lip"ei de ec ipamente peri%erice audio (&o e ca"ti). =n aldoilea rand ace"te "unete pot deveni "tre"ante pe parcur"ul cur"ului. Ou icae"te inter i"a datorita varietatii e trem de mare a cur"antilor "i a pre%erintelorlor mu icale. F ceptia con"ta in lmuletele care au "unet mu ica de"i "erecomanda "a nu "e tran"mita lucruri e"entiale prin "unet in cadrul uneiplat%orme de iLearnin!. 29 . Alerte (de Radu E=C-LAF) Golo"irea e/mailului pentru

a tran"mite alerte e"te e trem de importanta. Un "implu e/mail de anuntare aunui e amen ce urmea a "a "e de"%a"oare "au a de&locarii unui modul din cadrulcur"ului il va a+uta pe cur"ant "a nu uite niciodata cand urmea a "a "e intampleceva important c iar daca nu intra ilnic pe plat%orma. Daca "e poate trimitereade SOS/uri in ca ul unor evenimente %oarte importante e"te un mare plu". 291.Plat%orma BlacJ&oard...(de Ru andra/Oaria C irca). Un concept nou pentruinvatamantul "uperior in ceea ce prive"te te"tarea "eme"triala. U"or de utili atcu economie de timp in"a in"u cient e ploatat. Cu a+utorul ace"tei plat%ormevirtuale e amenele "unt mai "curte nu mai tre&uie "a a"teptam a "area noteipro%e"orii "unt "cutiti de comentariile "tudentilor le!ate de evaluare. 3oate

ace"tea "unt po"i&ile in conditiile unei utili arii corecte core"pun atoare "ie ciente a plat%ormei. 29,. Gii in%ormat: (de Oirela C iva) Gii la curent cu noutatiledin domeniul =3 in "pecial noutatile aparute pe piata pro!ramelor "o%t are pentruca ace"tea ar putea "a reduca timpul nece"ar reali arii unui proiect c iar cuapro imativ 7 W. 292. Gii creativ (de Oirela C iva). -r!ani ea a "edinte deanali a "i de &rain"tormi! cat mai de" a"t%el incat metodele de actiune pentrure olvarea pro&lemelor vor putea de"coperite mult mai repede. 297. 3rainin!/uri. (de Oirela C iva) 3rimite an!a+atii la trainin!uri de "pecialitate or!ani ate cua+utorul plat%ormei de e/learnin! pentru ecare departament (piata de %ormareon/line a an!a+atilor) a"t%el incat ace"tia "a poata invata "i alte metode de

re olvare a pro&lemelor "a ca"ti!e e perienta (in ca ul in care ace"tia aua&"olvit recent). Ace"te trainin!uri permit activitati cola&orative de tip



[e&Cour"e" =nteractive/6ideo /Con%erencin!/Cour"e" "i OultiOedia/Cour"e" "i auloc pe &a a cunoa"terii or!ani ationale. 299. I. (de Oirela C iva) La"a pe mana"peciali"tilor crearea "ite/ului a"t%el incat ace"ta "a ai&a nu numai o !ra ca &unaci "i un continut e ceptional. 29;. F"te important "a "tii parerile vi itatorilor "ite/ului pentru a putea im&unatati a"t%el calitatea "erviciilor o%erite. (de Oirela C iva)29<. Gree (de Oirela C iva) 3e nolo!ia di!itala utili ata in cadrul plat%ormelor deelearnin! (re"pectiv a plat%ormelor internet) iti poate lar!i ori ontul cunoa"teriiavand acce" la re"ur"e in mod nelimitat K%or %reeK (%ara a plati in "c im&ul"erviciillor %olo"ite) dar "i &ene ciind de a"i"tenta on/line cum ar 4 "uport te nice perti a in%ormare etc. 29?. De nitiiI. (de Oirela C iva) - alta de nitie aconceptului de e/learnin! poate 4 a"imilarea treptata a in%ormatiilor nece"are Kprovenite de pretutindeni Kcu a+utorul plat%ormelor internet (undelearnin!@concept de a"imilare a cuno"tiintelor e@everZ ere). 29 . Pro&lemeI.(de Oirela C iva) Pentru a putea identi ca pro&lemele aparute(atat din mediulintern cat "i cel e tern) e"te nece"ara e%ectuarea unei anali e S[-3.Acea"taanali a con"ta in crearea unui ta&el care te poate a+uta "a identi ci mai u"ortipurile de pro&leme(K!reutatiK) cu care te con%runti. 2; . Fc ipa (de OirelaC iva) Pentru a a"i!ura "ucce"ul in reali area unui proiect ec ipa tre&uie "a e%ormata din per"oane cu a&ilitati di%erite ("peci ce proiectului ale") a"t%el incatace"tia "a lucre e pe &a a de complementaritate ( ecare ocupandu/"e de aceaetapa a proiectului pentru care a %o"t ale"). 2;1. F"te important "ă 'tii părerilevi itatorilor "ite/ului (de Oirela CQ=6A) F"te important "ă 'tii părerile vi itatorilor"ite/ului pentru a putea *m&unătă$i a"t%el calitatea "erviciilor o%erite. 2;,.

3e nolo!ia di!itală utili ată *n cadrul plat%ormelor de iLearnin! re"pectiv aplat%ormelor internet *$i poate lăr!i ori ontul cunoa'terii (de Oirela CQ=6A)

3e nolo!ia di!itală utili ată *n cadrul plat%ormelor de iLearnin! (re"pectiv aplat%ormelor internet) *$i poate lăr!i ori ontul cunoa'terii av0nd acce" la re"ur"e *n mod nelimitat K%or %reeK (%ără a plăti *n "c im&ul "erviciilor %olo"ite) dar 'i&ene ciind de a"i"ten$ă on/line cum ar 4 "uport te nic e perti ă in%ormare etc.2;2. concepte de e/learnin! (de =oana 3arau) 3raind intr/o epoca a te nolo!ieielectronice prima tentatie cand ne !andim la conceptul de e/learnin! e"te acelaal invatarii electronice Kelectronical/learnin!K "au al internetuluiKinternetlearnin!K dar ce "e intampla oare atunci cand "c im&am ordinea celor ,cuvinte> learnin! electronicg" "au learnin! internet...dar daca !rupam cele ,concepte> Learnin! internet t rou! elecronicg" "au learnin! electronicg" t rou!

internet.Sc im&area ordinii celor , cuvinte "au 2 cuvinte "u&linia a dorintaoamenilor "ecolului in%ormatiei..de a acumula cat mai multe cuno"tinte prininternet ace"tia con"tienti and rapiditatea acce"arii datelor. 2;7. concepte de e/learnin! (de =oana 3arau) F/learnin! poate va ut din %oarte multe puncte devedere a"t%el putem "a ne ima!inam la ce "e !ande"c "tudentii in %unctie de%acultatile de care apartin. A"t%el cei din polite nica vor vedea electronical/learnin! cei din ASF vor vedea Fconomicg"/ learnin! cei de la "tiinte politiceeuropean/learnin! iar cei de la Univer"itate eco/turi"m/learnin! "au en!li" /learnin! 2;9. concepte de e/learnin! (de =oana 3arau) F/learnin! "au european/learnin! poate o "ur"a a !lo&ali arii "au a unirii europei pe &a a "uportului

electronic de invatamant.Poate "urveni de aici ideea de a uni%ormi a in%ormatiape intre!ul teritoriu pe intrea!a europa ecare dintre noi avand dreptul la



acce"area in%ormatiei rapid e cient "i e cace. 2;;. Re!ula ? , (de Oi aelaAnton) Uneori oamenii pot "alva mult timp "i e%ort in"a alteori cu ? W e%ort o&tin, W e%ect ceea ce in"eamna ri"ipa de Kre"ur"eK. 2;<. iLearnin!/ul nu "e de"curca(de Oi aela Anton) Studentii tre&uie"c a+utati "i "uprave! eati de catre oameni"peciali ati oameni cu vointa care "a le poate o%eri ace"tora cele mai &unemetode de "tudiu. 2;<. Ftapa pre!atitoare (de Oi aela Anton) multiple modalitatide "tudiu preced un iLearnin! Kreu"itK. 2;?. Cu!etare (de Ale andra Cio&anu)Eou e tot ceea ce nu ai mai intalnit niciodata ce nu ai mai va ut niciodata ce nuai mai "imtit niciodata. Pentru mine iLearnin! e nou e inovare e te nolo!ie eviitor e cura+ e munca e intelepciune dorinta cunoa"tere e tot ceea ce tine deE-U. F ca atunci cand cineva iti atri&uie o in"u"ire de care nu ai mai au itniciodata "i &ineintele" %aci tot po"i&ilul "a a8i ce in"eamna. 2; . Plat%ormaBlacJ&oard... (de Ru andra/Oaria C irca) Un concept nou pentru invatamantul"uperior in ceea ce prive"te te"tarea "eme"triala. U"or de utili at cu economiede timp in"a in"u cient e ploatat. Cu a+utorul ace"tei plat%orme virtualee amenele "unt mai "curte nu mai tre&uie "a a"teptam a "area notei pro%e"orii"unt "cutiti de comentariile "tudentilor le!ate de evaluare. 3oate ace"tea "untpo"i&ile in conditiile unei utili arii corecte core"pun atoare "i e ciente aplat%ormei. 2< . Si"temul de e/Learnin! (de Ciute"cu Fcaterina) Un "i"tem de e/Learnin! con"ta *ntr/o e perienta plani cata de predare/*nvatare or!ani ata de oin"titutie ce %urni ea a mediat materiale *ntr/o ordine "ecventiala "i lo!ica pentrua a"imilate de "tudenti *n maniera proprie %ara a con"tr0n!e a!entii activitatiila copre enta "au "incronicitate. Oedierea "e reali ea a prin modalitati diver"ede la material pe di"c eta "au CD (eventual prin core"pondenta) la te nolo!ii detran"mitere a continuturilor prin =nternet. 2<1. F/learnin! caracteri"tici (de

Ciute"cu Fcaterina) F/learnin! "e *n"crie *ntr/o noua paradi!ma *n planeducational caracteri ata prin4 8uiditatea rolurilor curriculum orientat "prenece"itatile celui care *nvata re"ur"e di"tri&uite %acilitati virtuale "i lectiia"incrone. Am putea "pune ca e/learnin! e"te noul trend in materie de educatie.2<,. F/learnin! caracteri"tici (de Ciute"cu Fcaterina) F/learnin! pre"upune ocla"ă virtuală pe care tinerii "i/o dore"c din ce in ce mai mult un in"tructor careplani că activitatea !rupului cu "i!uranta da"calul per%ect neintalnit la "coala.5nvă$area prin e/learnin! poate la %el de valoroa"ă ca 'i *nvă$area din "ala decla"ă tradi$ională dacă nu c iar mai valoroa"ă depinde de de"c iderea catre nou"i per"pectivele ultili atorului. 2<2. =learnin! 3ip" (de Deaconu Ste%an/Adrian/

Fmil) =ntretine "i"temul de Flearnin!: Ca orice "i"tem in%ormatic "i ace"tanece"ita intretinere %recventa "i de a"emenea nece"ita ca acea"ta "a e %acutade per"oane "peciali ate. 2<9. =learnin! 3ip" (de Deaconu Ste%an/Adrian/Fmil)Daca vrei "a te a"i!uri ca inve"titia %acuta in implementarea plat%ormei tale F/learnin! a %o"t &ene ca interactionea a cu cei care o %olo"e"c. 2<;. =learnin! 3ip"(de Deaconu Ste%an/Adrian/Fmil) Daca vrei "a e intele" "ucce"ul plat%ormei taleatunci apelea a la cei mai mari in %unctie din compania in care "e aplicate nolo!iile F/learnin!. 2<<. =learnin! 3ip" (de Deaconu Ste%an/Adrian/Fmil)=nvata din erorile trecute: Pentru a ramane mereu in pa" cu noile tendinte invatadin !re"elile trecute e per"onale e ale celor din concurenta: 2<?. =learnin!

3ip" (de Deaconu Ste%an/Adrian/Fmil) =ncearca "a aduci po"i&ilitatea de a %acetrainin!/uri &a ate pe te nolo!ii F/learnin! in cadrul companiilor cat mai aproape



de an!a+ati. 2< . =learnin! 3ip" (de Deaconu Ste%an/Adrian/Fmil) Eu uita "a araticur"antilor care "unt o&iectivele ce tre&uie atin"e in urma trainin!/urilor. 2? .=learnin! 3ip" (de Deaconu Ste%an/Adrian/Fmil) Pa"trea a e!alitatea intre ceipre enti la cur": Eu iti trata cur"antii ca "i cand ar in%eriori celor veniti "aintelea!a cum "a aplice noile te nolo!ii. 2?1. =learnin! 3ip" (de Deaconu Ste%an/Adrian/Fmil) Re"pecta cele 9 etape ale "implementarii de "i"teme de e/learnin!4Acce "i motivare Sociali are Sc im& de in%ormatii Con"tructie de cuno"tinteDe voltare per"onala. 2?,. =learnin! 3ip" (de Deaconu Ste%an/Adrian/Fmil) Eu iti!ra&i niciodata cur"antii: A+uta/i "a intelea!a notiunile pe care le pre inti. 2?2.=learnin! 3ip" (de Deaconu Ste%an/Adrian/Fmil) Gi mereu cu un pa" inainteacur"antilor: E"c im&a mereu modul de a preda incercand "a mai interactiva"t%el incat "a ai mereu ceva nou ceva inovator. 2?7. =learnin! 3ip" (de DeaconuSte%an/Adrian/Fmil)Fvaluea a/ti continuu cur"antii pentru a intele!e pe ce tre&uie"a pui accent. 2?9. =learnin! 3ip" (de Deaconu Ste%an/Adrian/Fmil) =ncearca "a iti%aci materialele de cur" cat mai acce"i&ile. 2?;. [[[/cale de comunicatie intrepro%e"or "i "tudent (de Oi aela Anton) F"enta ace"tui model de comunicatie e"teca un "tudent invata de la pro%e"or KprinK [[[ "i nu Kde laK [[[. 2?<.iLearnin! e pentru tine (de Oi aela Anton) Eu te o&li!a "a mer!i acum la cur"in"a pericolul e"te ca timpul nelimitat "e poate tran"%orma in KnicicandK. 2??.Su!e"tii iLearnin! (de Co"tac e Oonica) Dupa ce ai %olo"it iLearnin! "i ai va ut cada roade il vei %olo"i tot timpul poate deveni cel mai &un prieten al tau%urni andu/ti in%ormatiile "i "olutiile dorite. ,) Pentru a ne con"olida cultura!enerala putem %olo"i cu incredere iLearnin! a"t%el curio itatea te va %ace "a/l%olo"e"ti mereu "i apoi nece"itatea i"i va "pune "i ea cuvantul. 2) Daca vrei "aper"ever i %olo"e"te iLearnin! a"t%el o "a "imti di%erenta e%ort minim

per%ormante ma ime. 7) iLearnin! repre inta urmatorul pa" pentru evolutiaintelectului uman. 9) Atunci cand tu cre i ca ai a8at toate in%omatiile "i "olutiilevei "urprin" "a ve i ca iLearnin! iti mai o%era multe lucruri de invatat tu tre&uiedoar "a accepta "i "a nu con"ideri ca ai invatat tot ce "e putea invata. ;) -aree i"ta vreo pro&lema la care iLearnin! "a nu !a"ea"ca cel putin o "olutie> <)iLearnin! te conduce intr/o lume a&"tracta e"ti pre!atit> Oii de in%ormatii vora+un!e la tine tre&uie doar ca tu "a "electe i ceea e iti e"te nece"ar... ?)iLearnin! te a+uta "a inveti prin comunicare "c im& de idei e plorare intreper"oanele care "unt atra"e de acelea"i domenii indi%erent de di"tanta dintre voiimportante ind noile puncte de vedere %ormate. 2? . ^u"t in time: (Co"man

Daniela / -ana) \ iLearnin! are un rol deo"e&it de important deoarece in ace"t%el "tiinta e"te lan!a noi in timp real: 2 . =mportanta relationarii: (Co"manDaniela / -ana) Avand in vedere ca %unctionea a cu a+utorul plat%ormelor decomunicare on/line "i"temul permite practic "ter!erea di"tantelor "i %acilitea acomunicarea cu alti invatacei "au cu tran"mitatorii de cuno"tinte 2 1.Per"onali are pentru propriul "til de invatare (Co"man Daniela / -ana) Deoarece"e de"%a"oara pe plat%orme de comunicare on/line ecare i"i poate ale!eintervalul orar in care dore"te "a apro%unde e "au "a i"i in"u"ea"ca anumitecuno"tinte i"i poate "ta&ili nivelul de di cultate numarul de ore pe care dore"te"a le acorde invatarii "au tipul de invatare pre%erat. 2 ,. Acce" %acil: (Co"man

Daniela / -ana) Daca pana acum re"ur"ele nanciare con"tituiau o pro&lema ce iiimpiedica pe multi "a i"i urme e vi"ul de a urma o %orma de invatamant iata ca



acum ne a8am la doar un cliJ di"tanta de "peciali area dorita. 2 2. Comprimaretemporala (Co"man Daniela / -ana) =ntr/un "ecol al vite ei in ora"e incredi&il dea!lomerate iLearnin! o%era po"i&ilitatea de a elemina timpii morti petrecuti indrumul "pre cur"uri "i utili area lor intr/un "cop lucrativ intr/un moment in careecare "ecunda iro"ita o%era un avanta+ potentialilor concurenti 2 7. Avanta+competitiv (Co"man Daniela / -ana) =n "ocietatea cunoa"terii accentul nu maie"te pu" pe volumul cat mai mare de cuno"tinte in"u"ite ci pe a&ilitatea de autili a in%ormatiile cuno"cute. 2 9. Fconomie de re"ur"e (Co"man Daniela / -ana)A utili a un "i"tem de invatare doar in momentul in care e"te cu adevarat nevoiede el !enerea a o economie de re"ur"e atat pentru utili ator cat "i pentru celcare pune la di"po itie plat%orma de iLearnin!. 2 ;. F!alitate de "an"e (Co"manDaniela / -ana) Di"poni&ilitatea ace"tui "i"tem oriunde in lume va mic"oradi%erentele dintre oameni o%erindu/le tuturor un acce" e!al la cunoa"tere. 2 <.De nitie e/learnin! ( de Luminita C-ES3AE3=E) - de ni$ie "curtă dar conci"ă ar aceea că e/learnin! cuv0nt ce "/ar putea traduce ca *nvă$are prin mi+loaceelectronice (electronic learnin!) *n"eamnă ac i i$ia unor cuno'tin$e 'i "au%ormarea unor competen$e prin intermediul te nolo!iei re"pectiv prin %olo"ireacalculatorului 'i a =nternetului. Atin!erea o&iectivelor de *nvă$are "e %ace apel0ndla cur"uri pe "uport di!ital (cd dvd) "au cur"uri on/line (prin internet). 2 ?.Caracteri"tica "i"temului e/learnin! (de Luminita C-ES3AE3=E)- caracteri"tică"emni cativă a "i"temului e/learnin! e"te aceea că nu "e adre"ea ă uneicate!orii limitate de utili atori. Ace"t tip de "i"tem poate adaptat cerin$elor 'inevoilor unei cate!orii e trem de variate de utili atori un pro!ram de tip e/learnin! put0nd de voltat 'i implementat *n vederea educării elevilor"tuden$ilor *n cadrul unei in"titu$ii 'colare educării adul$ilor *n calitate de

an!a+a$i 'i "au li&erpro%e"ioni'ti prin pro!rame de "peciali are "au per%ec$ionare.2 . 6or&e'te pe lim&a clientului (de Alina PR-SCAE) F/learnin!ul "e &a ea ă pete nici moderne de *nvă$are 'i a"imilare a cuno'tin$elor *n"ă ace"tea tre&uie "ăe *n$ele"e 'i cuno"cute de cur"an$i pentru a da re ultate. Eu te nica e"te ceacare contea ă cel mai mult ci capacitatea ace"teia de a utili ată 'i de a utilă

*n de"ăv0r'irea proce"ului de *nvă$ăre.F/learnin!ului repre intă o nece"itate aepocii contemporane al cărui "cop re idă *n "ati"%acerea nevoilor de cunoa'tereale "ocietă$ii moderne. Cel mai important e"te ca acea"tă "ocietate "ăcon'tienti e e ace"t lucru 'i "ă %olo"ea"că acea"tă metodă pentru a "e adapta lanoile cerin$e ale lumii. 7 . Gii natural *n e primare (de Alina PR-SCAE) Golo"e'te

lim&a+ul direct c0nd o%eri in"truc$iuni *n cadrul cur"urilor online. 3re&uie %olo"itacela'i lim&a+ care ar %olo"it *n cadrul unui cur" %a$ă *n %a$ă. Doar a'a vei putea"ă capte i aten$ia cur"an$ilor.3ime i" moneZ F/learnin!ul e"te o metoda modernăde a"imilare a cuno'tin$elor actuali ate la cerin$ele actuale %ără a implicaanumite con"tr0n!eri de timp impu"e de *nvă$ăm0ntul cla"ic. 3impul e"te "in!urare"ur"ă irecupera&ilă iar e/learnin!ul dă po"i&ilitatea %olo"irii ace"teia *n condi$iioptime. 7 1. Adu/$i aminte de motiva$ia ta (de Alina PR-SCAE) Eu uita niciodatăde ce ai nevoie de cur"ul pe care *l urme i 'i aminte'te/$i *ntotdeauna care "unto&iectivele tale. Săr&ătore'te reu'itele tale 'i ră"plăte'te/te pentru acea"ta. Giindcon'tient 'i &ucuro" de reali ările tale vei dori mai mult \ acea"ta e"te calea

către autodepă'ire. 7 ,. eLearnin! (de =oana C-ES3AE3=EFSCU) e/Learnin! nuin"eamna doar invatare prin intermediul =3 C ci mai mult in"eamna comunicare



cunoa"tere autode voltare per%ormanta. 7 2. .... (de =oana C-ES3AE3=EFSCU)e/Learnin! nu te %ace un K !eniuK decat daca tu dore"ti "a iti %olo"e"ti capactatilede a invata de a cunoa"te "i de a te autodepa"i. 7 7. .... (de =oanaC-ES3AE3=EFSCU) e/Learnin! nu iti "ati"%ace nevoile &iolo!ice dar te a+uta "a iti"ca i co"turile "i a"%el "a economi"e"ti "a cre"ti vite a "i calitatea "i a"t%el "aper%ormi. 7 9. (de =oana C-ES3AE3=EFSCU) e/Learnin! de"copera ce "e a8a inmintea "tudentilor atunci cand ace"tia %olo"e"c e/Learnin!/ul . 7 ;. (de =oanaC-ES3AE3=EFSCU) e"te nece"ara o in%ormare e/ Learnin! e"te nevoie depu&licitate mediati are "i in"truire pentru ca tot !lo&ul pamante"c "a "tie dee i"tenta lui "i macar din curio itate "a citea"ca de"pre e/Learnin! "au c iar "aincerce "a utili e e. 7 <. (de =oana C-ES3AE3=EFSCU) e/Learnin! poate porni cao +oaca in care tre&uie "a "tii "a re"pecti re!ulile "i partenerii de +oc "i e"teimportant ca intodeauna "a i %airplaZ. 7 ?. (de =oana C-ES3AE3=EFSCU)e/Learnin! are nevoie de o inter%ata prietenoa"a "i ama&ila care "a te atra!a "i "ate %aca "a revii a"upra ei. 7 . (de =oana C-ES3AE3=EFSCU) e/Learnin! e"te creatde noi "i are rolul "a ne cree e pe noi. 71 . (de =oana C-ES3AE3=EFSCU) e/Learnin!/ul e"te atat de pro%und incat te poate %ace "a te pier i in pro%un imealui ar &ine ca tipul alocat ace"tuia "a e plani cat. 711. (de =oanaC-ES3AE3=EFSCU) e"te po"i&il "a "e puna o ta a pe e/learnin! pentru ca ace"taadau!a valoare 71,. =ntere" ma im (de Oirela Ale andra OUE3FAEU)Alternareainvatarii propriu i"e cu utilli area po elor lmelor "i +ocurilor in "copul "timulariimemoriei vi uale "i "poririi intere"ului cur"antilor poate o metoda &una pentru=/learnin!: 712. Cur" practic (de Oirela Ale andra OUE3FAEU)=/learnin!/ul tre&uie"a e practic iar o metoda &una de a a+uta utili atorii e"te de a o%eri e empleconcrete "i reale din viata cotidiana. 717. =/learnin! interactiv (de Oirela

Ale andra OUE3FAEU)A"i!urarea diver"itatii metodelor de invatare alternandmetoda cla"ica de te"tare dupa citirea te telor cu metode interactive permitecaptarea permanenta a intere"ului utili atorilor de =learnin!. 719. Plani careainvatarii =/learnin! (de Oirela Ale andra OUE3FAEU)Pentru &una de"%a"urare ae perientei de =/learnin! e"te nece"ara plani carea de comun acord cu "tudentula cur"urilor cu indicarea modului de parcur!ere cat "i a punctelor critice. 71;.U"or "i rapid (de Oirela Ale andra OUE3FAEU)Plat%orma de invatare tre&uie "aa"i!ure acce"ul rapid "i u"or la contul a%erent cur"urilor online cu "peci careadeadline/ului pentru teme. 71<. 3ra"a&ilitatea modi carilor (de Oirela Ale andraOUE3FAEU)Pentru &una de"%a"urare a activitatii "e impune controlul permanent

al modi carilor cur"urilor in "copul corectarii eventualelor erori. 71?. A preva ator poate c eia "pre "ucce": (de Oirela Ale andra OUE3FAEU)=n "copulin%ormarii tuturor utili atorilor plat%ormei online tre&uie "peci cate activitatile incur" de de"%a"urare cat "i cele viitoare. 7, . -ptimi area "patiului de lucru (deOirela Ale andra OUE3FAEU)Actuali area periodica a cur"urilor online e"tenece"ara pentru a elimina in%ormatiile inutile "i a %acilita a"imilarea cuno"tintelor.7,1. Eoi utili atori (de Oirela Ale andra OUE3FAEU)F tinderea plat%ormelor deinvatare online poate reali ata prin clari carea nelamuririlor po"i&ililorutili atori cum ar 4 pro&leme le!ate de acce"are "au admini"trare a contului cat"i pre entarea avanta+elor adu"e de =/learnin!. 7,,. F cienta =/learnin! (de Oirela

Ale andra OUE3FAEU)Pentru cuanti carea e cientei cur"urilor de =/learnin! "eimpune evaluarea preliminara a cuno"tintelor ca re%erinta urmata de o veri care



nala. 7,2. 5m&ină utilul cu plăcutul (de Alina PR-SCAE) \ Eevoile oamenilor decunoa'tere "unt nemăr!inite *n"ă capacitatea de a acumula cuno'tin$e are limite.Acea"ta poate multiplicată prin tran"%ormarea proce"ului de *nvă$are *n unulatractiv 'i interactiv care "a captive e intere"ul. F/learnin! poate %ace ace"tlucru: 7,7. Ce $ie nu/$i place altuia nu/i %ace (de Alina PR-SCAE)Cui *i plac te telelun!i cu %ra e pompoa"e care nu comunică nimic> Pentru a *nle"ni proce"ul de

*nvă$are nu te pierde *n detalii %olo"e'te cuvinte "imple care "ă comunicee"en$ialul 'i %olo"e'te/te de ima!ini 'i !ra ce care pot *n"emna mai mult dec0t1 de cuvinte. 7,9. Eumărul 19 \ număr (de Alina PR-SCAE)Oodulele de e/learnin! tre&uie concepute a"t%el *nc0t cur"antul tre&uie "ă e tra!ă o mare partedin cuno'tin$e *n doar 19 minute de "tudiu. Ace"t lucru "e poate reali a princoncepere unor te te atractive care "a cuprinda idei importante care "acomunice e"en$ialul %olo"ind !ra ce 'i ima!ini menite "a capte e aten$ia. 7,;.Golo"e'te in"trumentul potrivit a %ace trea&a potrivită (de AlinaPR-SCAE)Concentrea ă/te pe ceea ce e"te e"en$ial 'i anume nevoia clientului.F i"tă multe metode %olo"ite pentru de voltarea e/learnin!ului *n"ă ace"teatre&uie ale"e *n %unc$ie de nevoile 'i natura utili atorului. Doar a'a "e va atin!eo&iectivul %undamental al e/learnin!. 7,<. Re!uli pentru utili area cu "ucce" ate nolo!iei (de Alina PR-SCAE)Con$inutul *nainte de te nolo!ie. Cultura *naintede te nolo!ie. Cola&orarea *nainte de te nolo!ie. Ace"tea "unt re!ulile de &a ăpentru reu'ita *n ceea ce prive'te te nolo!ia. 3e nolo!ia repre intă materiaprimă pentru *m&unătă$irea activită$ilor *n"ă "ucce"ul implementării "ale depindede %actorul uman. A"t%el e"te nevoie de un con$inut clar care "ă e *n$ele" deutili atorii te nolo!iei de o cultura care "ă permită utili area te nolo!iei 'i decola&orarea re"ur"elor umane *n &a a principiului "iner!iei. 7,?. .... (de =oana

3ARAU) 3raind intr/o epoca a te nolo!iei electronice prima tentatie cand ne!andim la conceptul de e/learnin! e"te acela al invatarii electronice Kelectronical/learnin!K "au al internetului Kinternet/learnin!K dar ce "e intampla oare atuncicand "c im&am ordinea celor , cuvinte> learnin! electronicg" "au learnin!internet...dar daca !rupam cele , concepte> Learnin! internet t rou! elecronicg""au learnin! electronicg" t rou! internet.Sc im&area ordinii celor , cuvinte "au 2cuvinte "u&linia a dorinta oamenilor "ecolului in%ormatiei..de a acumula cat maimulte cuno"tinte prin internet ace"tia con"tienti and rapiditatea acce"arii datelor.7, . .... (de =oana 3ARAU) F/learnin! poate va ut din %oarte multe puncte devedere a"t%el putem "a ne ima!inam la ce "e !ande"c "tudentii in %unctie de

%acultatile de care apartin. A"t%el cei din polite nica vor vedea electronical/learnin! cei din ASF vor vedea Fconomicg"/ learnin! cei de la "tiinte politiceeuropeanlearnin! iar cei de la Univer"itate eco/turi"m/learnin! "au en!li" /learnin!. 72 . .... (de =oana 3ARAU)F/learnin! "au european/learnin! poate o"ur"a a !lo&ali arii "au a unirii europei pe &a a "uportului electronic deinvatamant.Poate "urveni de aici ideea de a uni%ormi a in%ormatia pe intre!ulteritoriu pe intrea!a europa ecare dintre noi avand dreptul la acce"areain%ormatiei rapid e cient "i e cace. 721. #1. Solu$iile iLearnin! "alvea ă 'i&ăncile (de Fcaterina C=U3FSCU). A"t%el plec0nd de la +ocul cerere/o%ertămi!ra$ia %or$ei de muncă cali cate de la o &ancă la alta e"te %oarte mare 'i

ecare an!a+ator din "ectorul nanciar 'i/ar dori "ă poată "ă reali e e una"emenea mana!ement al re"ur"elor umane care "ă/i permită "ta&ilitatea %or$ei



de muncă deli area an!a+a$ilor celor mai &uni reducerea co"turilor de %ormarea per"onalului nou. 3oate ace"tea "unt po"i&ile prin intermediul "olu$iei -racle deOana!ement al Re"ur"elor Umane 'i al "olu$iei -racle iLearnin!. Ace"te "olu$ii ce!e"tionea ă an!a+a$ii "unt utili ate cu "ucce" demon"tr0nd *ncă o dată&ene ciile deo"e&ite adu"e de iLearnin!. 72,. #,. Gi natural :: (de Camelia

3-ECFA) De ce nu "untem *n$ele'i de cei din +urul no"tru > f pentru că "untem%al'i nu "untem naturali purtăm o ma"că f.5n e \ Learnin! "e permite 'i c iar enece"ar "ă natural a"t%el *nc0t ideile tale "ă e *n$ele"e c0t mai &ine . 722. #2.5ntre$inere careva> (de Andrei GL-RFAE). A"i!ură/te că ai un plan pentruupdatarea "au *ntre$inerea "o%t are/ului. Scott SutJer [ac ovia Corporation 727.#7. (de Corina C-ES3AE3=E). Con"ider că e"te %oarte adevărat că prin ilearnin!pierdem acea comunicare %a$ă *n %a$ă la care contri&uie !e"turile lim&a+ulcorpului care o%eră 'i o "i!uran$ă a *n$ele!erii me"a+ului care "e vrea "ă etran"mi". Eu putem *ntre&a un calculator ceva ce nu am *n$ele" a'a că avemnevoie 'i de un pro%e"or K*n per"oanăK care "ă ne lămurea"că neclarită$ile iarpro%e"orul KcalculatorK e"te nece"ar "ă ne predea: 729. #9. (de Oirela CQ=6A). Giila curent cu noută$ile din domeniul =3 *n "pecial noută$ile apărute pe pia$apro!ramelor "o%t are pentru că ace"tea ar putea "ă reducă timpul nece"arreali ării unui proiect c iar cu apro imativ 7 W. 72;. #;. (de Oirela CQ=6A). Giicreativ or!ani ea ă 'edin$e de anali ă 'i de &rain"tormi! c0t mai de" a"t%el *nc0tmetodele de ac$iune pentru re olvarea pro&lemelor vor putea de"coperite multmai repede. 72<. #<. (de Oirela CQ=6A). 3rimite an!a+a$ii la traininuri de"pecialitate or!ani ate cu a+utorul plat%ormei de e/learnin! pentru ecaredepartament (pia$a de %ormare on/line a an!a+a$ilor) a"t%el *nc0t ace'tia "ă poată

*nvă$a 'i alte metode de re olvare a pro&lemelor "ă c0'ti!e e perien$ă( *n ca ul

in care ace'tia au a&"olvit recent ). Ace"te trainin!uri permit activită$icola&orative de tip [e&Cour"e" =nteractive/6ideo /Con%erencin!/Cour"e" 'iOultiOedia/Cour"e" 'i au loc pe &a a cunoa'terii or!ani a$ionale. 72?. #?. (deOirela CQ=6A). 5ncearcă "ă nu implici aceia'i an!a+a$i *n mai multe proiectederulate *n paralel pentru a evita epui area ică 'i p"i ică a ace"tora. 72 . # .(de Oirela CQ=6A). La"ă pe m0na "peciali'tilor crearea "ite/ului a"t%el *nc0t ace"ta"ă ai&ă nu numai o !ra că &ună ci 'i un con$inut e cep$ional. 77 . #1 . (deOirela CQ=6A). F"te important "ă 'tii părerile vi itatorilor "ite/ului pentru a putea

*m&unătă$i a"t%el calitatea "erviciilor o%erite. 771. #11. (de Oirela CQ=6A). 3e nolo!ia di!itală utili ată *n cadrul plat%ormelor de e/learnin!(re"pectiv a

plat%ormelor internet) *$i poate lăr!i ori ontul cunoa'terii av0nd acce" la re"ur"e *n mod nelimitat K%or %reeK(%ără a plăti *n "c im&ul "erviciillor %olo"ite) dar 'i&ene ciind de a"i"ten$ă on/line cum ar 4 "uport te nic e perti ă in%ormare etc.77,. #1,. (de Oirela CQ=6A).- altă de ni$ie a conceptului de e/learnin! poate 4a"imilarea treptată a in%orma$iilor nece"are K provenite de pretutindeni Kcua+utorul plat%ormelor internet ( unde learnin!@concept de a"imilare acuno'tiin$elor e@everZ ere) 772. #12. (de Oirela CQ=6A). Pentru a puteaidenti ca pro&lemele apărute(at0t din mediul intern c0t 'i cel e tern) e"tenece"ară e%ectuarea unei anali e S[-3. Acea"tă anali ă con"tă *n crearea unuita&el care te poate a+uta "ă identi ci mai u'or tipurile de pro&leme(K!reută$iK) cu

care te con%run$i. 777. #17. (de Oirela CQ=6A). Pentru a a"i!ura "ucce"ul *nreali area unui proiect ec ipa tre&uie "ă e %ormată din per"oane cu a&ilită$i



di%erite ("peci ce proiectului ale") a"t%el *nc0t ace'tia "ă lucre e pe &a a decomplementaritate( ecare ocup0ndu/"e de acea etapă a proiectului pentru carea %o"t ale"). 779. (de -ana Diana A=DUY). iLearnin! poate comparat cu oceapă \ are multe "traturi *nveliXuri. Atunci c0nd te ui i la "tratul e tern o&"ervica e"te o paradi!mă un model \ o modalitate de a promova inovarea corel0ndce e"te mai &un din trecut cu min ile cola&orative ale an!a+a ilor din iua dea"tă i pentru a crea cele mai &une "olu ii pentru viitor. Următorul "trat repre intăo "tarte!ie or!ani a ională \ o cale pentru or!ani a ie de a crea o oportunitatepentru a continua "ă re olve pro&leme *n moduri noi Xi inovative. Pe următorul"trat *Xi %ace apari ia partea tactică \ *ndepărtarea de proce"ul muncii Xicentrarea pe cunoXtiin ele !enerate de muncă Xi de voltarea lor. 5n nal *n mieiLearnin! pre"upune *m&unătă irea per%orman elor individuale de ec ipă Xior!ani a ionale \ dă %or ă indivi ilor "ă *Xi ma imi e e nivelul de cunoXtinte Xiper%orman ele pentru ec ipele Xi or!ani a iile lor. 77;. (de -ana Diana A=DUY).

3ermenul iLearnin! e"te pre"curtarea pentru innovative learnin!. De"crie pur Xi"implu *nvă area %acilitată *n timpul muncii de cola&orare. 77<. (de -ana DianaA=DUY). =deile din "patele conceptului iLearnin! nu "unt noi. iLearnin!

*mprumută concepte de la "i"temele de "uport pentru per%orman ă \ o& inereain%orma iilor potrivite pentru oamenii potrivi i la momentul potrivit. Dea"emenea preia idei de la principiile mana!eriale ale cunoaXterii. 5mprumută ideidin *nvă area or!ani a ională. Pe "curt %oarte pu in e"te nou la iLearnin!. 77 .(de -ana Diana A=DUY). - or!ani a ie iLearnin! poate reali ată cu te nolo!iapre entului. 3otuXi iLearnin! *n or!ani a ii va accelerat prin aplicarea dete nolo!ii noi Xi emer!ente. 79 . (de -ana Diana A=DUY). ilearnin! va avea oin8uen ă accelerată Xi de nitorie a"upra economiei !lo&ale. 6a deveni unul dintre

com&u"ti&ilii„ utili a i pentru a ne miXca "pre o economie *n care *nvă area "ereali ea ă prin cola&orare *ntre parteneri. 791. (de -ana Diana A=DUY).iLearnin! e"te acea com&ina ie rară e plicată *ntrun mod care e"te at0tdi"tractiv c0t Xi acce"i&il.

birotica (CURSURI)

Documents

Transcript of birotica (CURSURI)