Birds and bats monitoring FF 26.07.2013landpower.ro/ro/proiecte/doc/Anexa 3 Monitorizare primavara...

RAPORT

PRIVIND MONITORIZAREA AVIFAUNEI SI CHIROPTEROFAUNE I

DE PE AMPLASAMENTUL SI VECINATATEA PARCULUI EOLIAN

DOROBANTU-TOPOLOG

PERIOADA: MARTIE - IUNIE 2013

ELABORATOR: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L.

2013 PROPRIETATE INTELECTUALA:

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului. Beneficiarul poate publica prezenta lucrare pe site-ul propriu

si pe site-ul institutiilor care finanteaza proiectul.

RAPORT PRIVIND MONITORIZAREA AVIFAUNEI SI CHIROPTEROFAUNEI DE PE AMPLASAMENTUL SI

VECINATATEA PARCULUI EOLIAN DOROBANTU-TOPOLOG ,perioada martie-iunie 2013

S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505 www.asverde.ro, [email protected]

1

CUPRINS

1. INTRODUCERE ................................................................................................................................ 2

1.1 Informatii privind elaboratorul studiului ....................................................................................... 4

2. SCOPUL SI OBIECTIVUL STUDIULUI ......................................................................................... 7

3. CARACTERIZAREA GENERALA A ZONEI ANALIZATE .......................................................... 8

3.1. Pozitia geografica si limite ........................................................................................................... 8

3.2. Clima ............................................................................................................................................ 9

3.3. Caracteristici hidrologice ........................................................................................................... 10

3.4. Principalele tipuri de habitate .................................................................................................... 11

3.5. Impactul antropic ....................................................................................................................... 13

4. METODE DE CERCETARE ........................................................................................................... 14

4.1. Colectarea datelor ...................................................................................................................... 14

4.1.1. Pasari migratoare ............................................................................................................... 14

4.1.2. Pasari cuibaritoare ............................................................................................................. 15

4.1.3. Lilieci .................................................................................................................................. 17

5. REZULTATE ................................................................................................................................... 21

5.1. Diversitatea si dinamica speciilor de pasari migratoare ............................................................. 21

5.1.1. Analiza riscului de coliziune ............................................................................................... 38

5.2. Diversitatea si distributia speciilor cuibaritoare ......................................................................... 45

5.2.1. Pasari diurne ...................................................................................................................... 45

5.2.2. Pasari nocturne ................................................................................................................... 74

5.3. Diversitatea si abundenta speciilor de lilieci .............................................................................. 77

6. DISCUTII ......................................................................................................................................... 86

7. CONCLUZII ..................................................................................................................................... 89

8. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................... 91




2

1. INTRODUCERE

Dezvoltatorii de parcuri eoliene alaturi de organizatiile implicate in protectia

mediului si oamenii de stiinta detin un rol important in crearea unei baze de cunostinte

privind impactul acestora asupra biodiversitatii precum si a masurilor de inlaturare sau

reducere a acestuia.

Beneficiile unei astfel de cooperari si schimb de informatii sunt multiple, nu doar

pentru oamenii de stiinta, dar si pentru industria energiei eoliene insasi: o baza de cunostinte

stiintifice mai buna va conduce in cele din urma la o actiune decizionala mai buna si mai

rapida.

Monitorizarea zonelor vizate de implementarea proiectelor care au ca scop

construirea parcurilor eoliene si colectarea de date privind biodiversitatea ce caracterizeaza

aceste zone este un proces iterativ absolut necesar, care trebuie sa asigure fundamentarea

unei baze de cunostinte stiintifice suficient de vasta pentru ca autoritatile cu competenta in

protectia mediului precum si institutiile financiare implicate in dezvoltarea acestor proiecte

sa poata lua decizii motivate si conforme politicilor comunitare de mediu.

Prezentul raport de monitorizare a fost realizat in baza observatiilor din teren

inregistrate la nivelul suprafetei aferente obiectivului Parc eolian Dorobantu-Topolog,

beneficiar S.C. LAND POWER S.R.L.– in perioada martie - iunie 2013, urmarindu-se

evolutia si dinamica populatiilor de avifauna si chiropterofauna pe amplasament si in

vecinatatea acestuia.

Observatile si investigatiile din teren vin sa completeze baza stiintifica si

informationala vasta deja constituita pentru acest proiect, avand in vedere faptul ca pentru

proiectul „CONSTRUIRE PARC EOLIAN DOROBANTU – TOPOLOG extravilan

comunele Dorobantu, Topolog, Casimcea, judetul Tulcea, Romania” au fost efectuate de

catre colectivul nostru mai multe studii de mediu necesare obtinerii actelor de

reglementare in domeniul protectiei mediului.

Proiectul mai sus mentionat are ca scop dezvoltarea unui parc eolian compus din 42

turbine VESTAS V 90 – 2 MW ce produc energie electrica din surse neconventionale de

energie (eoliana) cu o putere totala de 84 MW cu instalatiile auxiliare aferente. Acest proiect

este divizat in trei subparcuri:

- Subproiect Mesteru (ME) - 16 eoliene;

- Subproiect Luminita (LU) - 11 eoliene;




3

- Subproiect Topolog (TO) - 15 eoliene.

Se vor construi de asemenea retele electrice subterane de 30 kV si 110 kV si o statie

de transformare 30/110 kV Topolog.

Fig. 1.1. Vedere satelitara a amplasamentului turbinelor eoliene

Terenul pe care este amplasat parcul se afla:

- in extravilanul comunei Dorobantu, judetul Tulcea, identificat prin F12

EXTRAVILAN: T52, A570, P563, P564, T51, P558, A560, T54, A617;

- in extravilanul comunei Topolog, Judetul Tulcea, identificat prin F12

EXTRAVILAN: T40, P252, T41, A263, P264, A266, P262, T43, A276, T61, A384,T62,

A390, A388, T82, A489, T83, P500, T85, A498, T84, A495, T0- DJ 411 (222B), De 490, De

496, DN 701 (22A), De 267, De 273, De 393;

- in extravilanul comunei Casimcea, Judetul Tulcea, identificat prin F12

EXTRAVILAN: T16, A173, DN 20 (22°) - aferent LES pana in Statia 110/400 kV Rahmanu.

Accesul la amplasament se face pe drumul judetean 222 B si pe reteaua de drumuri

comunale si drumuri de exploatare.

Distanta pana la cea mai apropiata locuinta rurala (localitatea Topolog) este de

aproximativ 500 m masurata in linie dreapta.

Turbinele eoliene se vor amplasa pe un teren in suprafata totala de 497 ha.

Suprafata de teren afectata se va constitui din:

- 10,08 ha, corespunzatoare platformelor tehnologice




4

- 714 mp corespunzator turbinelor, deoarece fundatiile sunt ingropate, iar la suprafata terenului

ramane doar pilonul cu diametrul de 4.65 m

- 191,52 mp suprafata afectata de statiile electrice

- 56.895 mp corespunzator drumurilor noi de acces turbine

- 7.300 mp suprafata statiei electrice de transformare 30/110 kV Topolog.

1.1 Informatii privind elaboratorul studiului Elaboratorul prezentului raport este S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L., organizatie

specializata in oferirea de solutii complete pentru protectia mediului, in special in domeniul

biodiversitatii si monitorizarii amplasamentelor.

Persoana juridica cu experienta in domeniu, este acreditata de Ministerul Mediului,

inscrisa in “Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului” la

pozitia 111, pentru toate tipurile de studii de mediu, respectiv:

• R.M. – Raport de Mediu

• R.I.M. – Raport privind Impactul asupra Mediului

• B.M. – Bilant de Mediu

• E.A. – Studiu de Evaluare Adecvata

• R.A. – Raport de Amplasament

• R.S. – Raport de Securitate

S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. dispune de cea mai mare echipa de specialisti in

domeniul biodiversitatii, persoane fizice si juridice atestate de Ministerul Mediului:

- 6 experti de mediu - persoane fizice atestate de Ministerul Mediului

- 9 biologi si ecologi pentru realizarea studiilor privind influenta obiectivelor asupra

ecosistemelor aflate in interiorul si in vecinatatea amplasamentelor.

- 2 doctori in biologie

- 3 doctoranzi in biologie

- fostul sef al compartimentului de biodiversitate si arii naturale protejate din cadrul

Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta

- tehnicieni ecologi

- ingineri de diverse specializari (constructii, retele, structuri, etc.)




5

Pe langa specialistii sai, S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. are numerosi colaboratori

externi, specializati si in alte domenii, colaboreaza de la caz la caz cu Institute de Cercetare,

Custozi de Arii Naturale Protejate, ONG-uri de profil, Asociatii de Mediu:

- Uniunea Nationala a Practicienilor de Protectia Mediului din Romania – sediul central

la Bucuresti, precum si filiale in mare parte din judetele tarii

- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa"

- Administratia Parcului National Muntii Macinului

- ONG ECOWATCH (Constanta) etc.

S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. a elaborat studii de mediu pentru parcuri eoliene

importante din Romania dezvoltate de mari investitori internationali precum IBERDROLA,

VERBUND AUSTRIA, EDP – Energias de Portugal, MARTIFER PORTUGAL, ENEL,

ENHOL SPAIN etc.

Pentru unii dintre acesti investitori, companiile noastre au realizat de asemenea studii

pentru obtinerea de fonduri de la Institutii Financiare precum BERD – Banca Europeana

pentru Reconstructie si Dezvoltare, pentru dezvoltarea proiectelor acestora, precum EDP –

Energias de Portugal – care au deja parcul eolian functional, si de asemenea ENHOL SPAIN

pentru parcul eolian Crucea.

Proiectele realizate de S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. respecta normele legislatiei in

vigoare si se ghideaza dupa principii etice bine definite, in realizarea lor folosindu-se tehnici

moderne, soft-uri si echipamente de ultima generatie, totul fiind confirmat prin

implementarea sistemelor de management a calitatii, protectiei muncii si de protectie a

mediului:

� Sistemul de Management al Calitatii – Certificat SR EN ISO 9001:2008

� Sistemul de Management de Mediului – Certificat SR EN ISO 14001:2005

� Sistemul de Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale – Certificat SR

OHSAS 18001: 2008.

Coordonatorul lucrarii este PETRESCU TRAIAN prin CA BINET EXPERT

MEDIU - PETRESCU TRAIAN, specializat in oferirea de solutii complete pentru protectia

mediului si care isi desfasoara activitatea incepand cu anul 2005 fiind atestat de Ministerul

Mediului.

Persoana fizica autorizata cu experienta in domeniu, acreditata de Ministerul

Mediului, inscrisa in “Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia




6

Mediului” pentru urmatoarele tipuri de studii: R.M., R.I.M., B.M., R.A. precum si E.A. si

R.S. in colaborare cu persoane fizice si juridice acreditate:

• R.M. – Raport de Mediu

• R.I.M. – Raport privind Impactul asupra Mediului

• B.M. – Bilant de Mediu

• E.A. – Studiu de Evaluare Adecvata

• R.A. – Raport de Amplasament

• R.S. – Raport de Securitate

Pe langa specialistii sai, Cabinet Expert Mediu Petrescu Traian are numerosi

colaboratori externi, specializati si in alte domenii, colaborarea cu acestea ducand la

acoperirea tururor domeniilor de activitate.

In continuare, prezentam lista colaboratorilor implicati in procesul de

monitorizare:

UPPMR - Uniunea Practicienilor de Protectia Mediului din Romania

Razvan Traian Petrescu - Inginer, Director S.C. As orimex New S.R.L., Persoana acreditata

de Ministerul Mediului

Marius Skolka - Biolog Dr., Conferentiar Universitar, Universitatea „Ovidius”, Constanta

Marian Tudor - Biolog Dr., Sef Lucrari (Supl.) Universitatea „Ovidius”, Constanta

Anca Dragu – Biolog, C.S. in cadrul Institutului de Speologie "Emil Racovita", Bucuresti

Loreley Dana Jianu - Biolog Drd.

Artur Cugut - Ecolog

Elena Buhaciuc - Biolog Drd.

Daniela Vasile - Ecolog Drd.

Anca Mariana Pahon - Biolog, Persoana acreditata de Ministerul Mediului

Daniela Iordache - Biolog

Alina Jornea - Ecolog

Soava Sorin – Inginer




7

2. SCOPUL SI OBIECTIVUL STUDIULUI

Aceast raport urmareste monitorizarea speciilor de pasari migratoare si cuibaritoare

precum si speciilor de chiroptere din zona parcului eolian si a vecinatatilor acestuia, prin care

vor fi furnizate date din perioada martie-iunie 2013, prelucrate conform standardelor

internationale, cu o structura tipica unei lucrari stiintifice.

Obiectivul studiului este reprezentat de obtinerea datelor relevante privind diversitatea

si dinamica speciilor de pasari (in perioada migratiei de primavara si inceputul sezonului de

cuibarire) si lilieci (iesirea din hibernare, dispersia in teritoriul monitorizat, agregare in

colonii maternitate).

Noile informatii aduse in actualul raport vor completa baza stiintifica si

informationala deja constituita pentru acest proiect , incepand inca cu anul 2006. Studiile

de mediu elaborate de grupul nostru de firme in zona Dorobantu- Topolog au vizat si alte

proiecte de parcuri eoliene, aflate in diferite stadii de implementare, bagajul informational

fiind amplu si cu relevanta in privinta unui potential impact al acestui tip de activitate in

zona.




8

3. CARACTERIZAREA GENERALA A ZONEI ANALIZATE

3.1. Pozitia geografica si limite

Amplasamentul parcul eolian propus este situat in regiunea Dobrogea (Romania), la

limita dintre Podisul Dobrogei de Nord (Comuna Dorobantu) si Podisul Dobrogei Centrale

(Comuna Topolog), cu subdiviziunile Podisul Babadagului si Podisul Casimcei.

Fig. 3.1. Amplasarea parcului eolian - harta geografica

Podisul Casimcei include culmile si platourile usor convexe, uneori sub forma unor

domuri largi separate de inseuari largi, situate in partea nordica, unde formeaza interfluviile

catre bazinele hidrografice ale Aiormanului si Slavei, si in partea centrala a podisului, unde

constituie interfluviile principale din bazinele hidrografice ale raurilor Topolog si Casimcea.

Pe unele sectoare, vaile puternic adancite in masa sisturilor verzi capata aspect de

canion, asa cum este Valea Topologului, intre Haidar si Calfa. La obarsia Topologului,

amonte de sectorul de vale in canion, se contureaza Depresiunea Topolog-Sambata Noua,

relativ inalta (200-250 m), redusa ca suprafata, si in care se impun versanti prelungi, cu pante

reduse, de tipul glacisurilor de eroziune. Baza calcarelor jurasice, prezente in extremitatea

sudica a podisului, introduce in peisajul geomorfologic o nota cu totul aparte, ce contrasteaza

cu imaginea de ansamblu a acestuia.

Wind farm area




9

Podisul Babadag se prezinta ca o platforma masiva, fragmentata partial de vai putin

adanci si scurte, cu orientare spre nord-est. Este delimitat la nord de depresiunea Cernei, apoi

de culoarul Taitei si de Lacul Babadag, iar la sud de falia Pecineaga-Camena. La vest se afla

terasele inalte ale Dunarii, iar la est depresiunea joasa a Jurilovcai.

Depozitele din care este alcatuit Podisul Babadag apartin in buna parte perioadei

cretacicului superior, fiind reprezentate prin calcare grezoase, calcare conglomeratice, gresii

calcaroase, marne calcaroase etc. Aceste formatiuni sunt acoperite cu o cuvertura ce se

termina la suprafata printr-o patura de loess.

Zona Dorobantu – Mesteru –Topolog se prezinta ca relief caracteristic sub forma unor

formatiuni colinare, avand ca elemente caracteristice un fundament reprezentat de depozite

proterozoice vechi erodate si un invelis sedimentar constituit din depozite de cuvertura

cuaternare reprezentate predominant prin loess format din depunere eoliana.

Tipurile de soluri prezente pe amplasament sunt reprezentate in principal de

cernoziomuri (carbonatice, levigate, castanii si ciocolatii).

3.2. Clima In comunele Dorobantu si Topolog clima este temperat-continentala cu veri fierbinti

si secetoase, ierni geroase cu vanturi permanente, cu diferente mari de temperatura de la o zi

la alta. Temperatura medie anuala este de 10°-11° C, temperatura maxima vara este de 37°C.

Cantitatea medie de precipitatii 400mm/mp anual

Teritoriul se incadreaza intr-o zona cu vanturi puternice pe directia N-S.

Comuna Casimcea se caracterizeaza printr-o clima continentala cu temperaturi

ridicate in luna iulie si ierni friguroase. Temperatura medie anuala este de 11° C si o cantitate

medie de precipitatii de 480 mm/mp anual.

Miscarile convective ale maselor de aer instabile produse in furtunile atmosferice

genereaza fenomene electrice insotite de fulgere si tunete. Numarul mediu anual cu zile de

fulgere si tunete este de cca. 12. Aceste procese sunt frecvente in lunile mai-iunie.

In zona parcului eolian, pentru perioada de studiu (martie-iunie 2013), au fost

inregistrati urmatorii parametri meteorologici:

- temperaturi medii cuprinse intre 4,60C (in luna martie) si 20,90C (in luna

iunie);

- valori medii ale volumului de precipitatii cuprinse intre 0,18 mm (in luna

martie) si 1,91 ml (in luna iunie),




10

- viteza medie a vantului a variat intre 3,7 m/s (in luna iunie) si 5,4 m/s (in luna

aprilie).

0

3

6

9

12

15

18

21

24

Martie Aprilie Mai Iunie

Temperature◦C

0

0.3

0.6

0.9

1.2

1.5

1.8

2.1


Precipitationsmm

00.5

11.5

2

2.53

3.54

4.5

55.5

6


Wind speedm/s

Fig. 3.2. Parametri meteorologici din zona in perioada martie-iunie

3.3. Caracteristici hidrologice

Pe amplasamentul propus pentru realizarea parcului eolian nu exista cursuri

permanente sau temporare importante de apa.

In vecinatatea parcului eolian sunt mai multe cursuri de apa cu caracter permenent:

Topolog, Valea Rostilor, Peceneaga precum si mai multe cursuri cu apa intermitenta,

conditionate de volumul precipitatiilor.

Cel mai important curs de apa este raul Topolog care izvoraste in Podisul

Casimcei, in apropiede de localitatea Topolog din judetul Tulcea cu un regim de scurgere, in

general permanent, dar cu caracter torential.

Cursul raului este orientat initial dela Nord-Vest spre Sud-Est isi schimba directia spre

Vest in partea aval si are o lungime totala de 38 km, din care 20 km in judetul Tulcea, iar

restul in judetul Constanta. Suprafata totala a bazinului hidrografic este de 343 km², din care

165 km² in judetul Tulcea, iar restul in judetul Constanta.




11

Fata de fluviul Dunarea - cel mai important curs de apa ce delimiteaza regiunea

Dobrogea, amplasamentul parcului eolian analizat este situat la o distanta de aproximativ

13,5 km.

Figura 3.3. Reteaua hidrografica din Sud Vest-ul judetului Tulcea

3.4. Principalele tipuri de habitate Zonele destinate implementarii parcului eolian sunt reprezentate de teren arabil si

pasune, habitatele antropice (de tip agroecosistem) care alterneaza pe alocuri cu habitate

seminaturale, respectiv pajisti stepice secundare, antropozoogene, cu o structura floristica

apropiata habitatului R3415- Pajisti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum si Festuca

valesiaca, cu o valoare conservativa redusa.

Figura 3.4 Aspect al agroecosistemelor




12

In vecinatatea amplasamentului, pe langa habitatele specifice agroecosistemelor se

afla o serie de habitate seminaturale si naturale forestiere. Din habitatele naturale de

importanta comunitara mentionam habitatul 91M0 Paduri balcano panonice de cer si

gorun, destul de raspandit in zona podisului Babadag, cu asociatiile reprezentative Querco

pedunculiflorae-Tilietum tomentosae Donita 1970 si Nectaroscordo - Tilietum tomentosae

Donita 1970 precum si habitatul 91AA* Paduri est-europene de stejar pufos reprezentat

prin asociatia Galio dasypodi - Quercetum pubescentis Donita 1970.

Figura 3.5 -Aspect al ecosistemului forestiere - habitatul 91M0

De asemenea in vecinatatea parcului eolian, limitrof habitatelor forestiere deja

mentionate, au fost identificate zone de tufarisuri, reprezentativa fiind pentru acestea

asociatia Pruno spinosae - Crataegetum Soo (1927) 193, incadrata in habitatul 40CO*

Tufarisuri caducifoliate ponto-sarmatice.

Figura 3.6 - Aspect al zonei cu tufarisuri - habitatul 40C0*




13

Avand in vedere obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes

comunitar ROSCI 0201 Podisul Nord Dobrogean trebuie mentionat faptul ca pe

amplasamentul parcului eolian nu au fost identificate habitate de interes conservativ sau

habitate prioritare la nivel comunitar precum si specii de plante enumerate in anexa II la

Directiva Consiliului 92/43/CEE, enumerate in formularul standard al sitului.

3.5. Impactul antropic Impactul antropic din zona analizata inainte de inceperea lucrarilor de constructie a

parcului eolian este manifestat prin activitati agricole (pasunat si culturi agricole), vanatoare

dar si braconaj - padurea Babadag adapostind o fauna bogata de interes cinegetic, taieri

ilegale de arbori, traficul auto, habitarea umana, colectarea ilegala a exemplarelor de flora si

fauna de interes conservativ din ariile naturale protejate.

La nivelul amplasamentului impactul antropic s-a intensificat odata cu demararea

lucrarilor de construire a parcului eolian Dorobantu - Luminita - Topolog incepand cu 15

martie 2013. In acest caz impactul asupra mediului s-a manifestat mai ales prin emisiile

poluantilor atmosferici prin surse fixe, deschise, care implica manevrarea materialelor de

constructii si prelucrarea solului si mobile: utilaje si autovehicule. Executia lucrarilor de

decopertare, respectiv recopertare (inclusiv cele necesare pentru montarea cablurilor

subterane) constituie principalele tipuri de activitati cu impact direct asupra solului,

subsolului si asupra vegetatiei prin indepartarea temporara si punctuala, a covorului vegetal.




14

4. METODE DE CERCETARE

4.1. Colectarea datelor

4.1.1. Pasari migratoare

Pentru monitorizarea speciilor de pasari migratoare s-a folosit metoda punctelor

favorabile (Vantage point). Astfel, s-au efectuat observatii din trei locatii, alese in asa fel

incat sa asigure o vizibilitate maxima asupra intregii suprafete de interes VP 1 - N44.904903

E28.355363, VP 2 - N44.906667, E28.345457, VP 3 - N44.921708 E28.320626.

Monitorizarile s-au desfasurat pe durata a 8 ore, in perioada de migratie a pasarilor si

cu o frecventa de o etapa de observatii/ saptamana.

Pentru fiecare observatie s-au inregistrat: specia, distanta fata de observator, directia

de zbor si inaltimea aproximativa la care zbura pasarea. Identificarile s-au efectuat fie direct

pe teren folosindu-se determinatoare de specialitate, fie ulterior, recurgandu-se la fotografiile

efectuate in timpul monitorizarii. Pentru speciile observate s-au efectuat in limita

posibilitatilor fotografii care sa poata permite o verificare ulterioara a identificarilor efectuate

pe teren. Datele au fost inscrise in fise speciale. Pe fise s-au inscris de asemenea si datele

legate de conditiile meteo inregistrate pe amplasament. Datele de pe fise au fost centralizate

intr-o baza de date in format electronic si au fost prelucrate ulterior folosindu-se metode

statistice.

Figura 4.1 – Observarea pasarilor in vantage points




15

La realizarea observatiilor s-au folosit urmatoarele echipamente:

- binocluri: BAIGISH; NIKON; BUSHNELL; MIL-TEC; EAGLE OPTICS RANGER.

- luneta: CELESTRON Ultima 80; Baighis 32 M (infrarosu)

- aparate foto: NIKON D7000 obiectiv 70-300mm VR II, NIKON D80 obiectiv 70-300 mm

VR II, NIKON D3000 obiectiv 70-300 mm VR II; NIKON Coolpix L120 ; CANON Easy

Share SX-30; CANON EOS 550 D obiectiv 18-270 mm;

- GPS: GARMIN 60CSx; GARMIN 62S;

- statie meteo portabila: SKYWATCH ATMOS.

4.1.2. Pasari cuibaritoare

Pentru monitorizarea avifaunei s-a recurs la metoda observatiilor pe transecte.

In conformitate cu metodologia de monitorizare, observatiile s-au realizat in decursul

lunilor aprilie si mai, in timpul sezonului de cuibarit, pentru a putea surprinde cat mai bine

aspectele legate de pasarile cuibaritoare. S-au ales cinci transecte, care acopera toata

suprafata de monitorizare:

• Transect 1. Situat pe marginea de NE a ariei de implementare a proiectului, la limita

interioara a ROSCI Podisul Nord Dobrogean si a ROSPA Padurea Babadag, pe o distanta de

circa 3 km. Observatiile au fost efectuate dinspre sud spre nord.

• Transect 2. Situat intre localitatea Mesteru la vest si limita sudica a zonei impadurite

la est, pe o distanta de circa 3 km. Observatiile au fost efectuate dinspre vest spre est.

• Transect 3. Situat in zona centrala a ariei de amplasare a parcului eolian, intre

extremitatea vestica a acesteia si limita sudica a zonei impadurite (in interiorul ROSPA

Padurea Babadag). Distanta pe care s-a efectuat monitorizarea – pe o distanta de circa 4.7 km.

Observatiile s-au efectuat dinspre vest spre est.

• Transect 4. Situat in zona de sud a ariei de amplasare a parcului eolian, intre

localitatile Luminita la vest si Topolog la est, pe o distanta de circa 3.2 km. Observatiile s-au

efectuat de la est la vest.

• Transect 5. Situat in zona de est a ariei de amplasare a parcului eolian, in zona

islazului de la sudul zonei impadurite, pe o distanta de circa 2 km.




16

Figura 4.2 – Inventarierea pasarilor cuibaritoare

Transectele au fost parcurse de echipe de cate doua persoane dotate cu aparatura de

observare si aparate foto. Pasarile observate au fost identificate in general la fata locului, fie

ulterior, pe baza fotografiilor efectuate in teren. Pentru fiecare observatie s-au notat specia,

zona in care a fost observata – la stanga respectiv la dreapta observatorului, pe directia de

deplasare ca si distanta la care a fost efectuata observatia (si in acest caz s-au folosit doua

categorii – specii observate la 100 m de transect si specii observate la peste 100 m de

transect), starea de activitate a pasarii (in zbor, la sol, hranindu-se, etc). De asemenea, pe fisa

au fost trecute date privind conditiile meteo inregistrate in ziua respectiva. Observatiile au

fost centralizate intr-o baza de date, pentru specii fiind trecute si coordonatele unde au fost

efectuate observatiile.

Figura 4.3. – Inventariere pe transecte

Monitorizarea speciilor nocturne de pasari s-a realizat prin observatii cu ajutorul

camerei de luat vederi in infrarosu ( Pulsar Recon 750 R ) si prin inregistrarea sunetelor

emise de acestea cu ajutorul unui microfon directional (Yukon DSAS) conectat la un

reportofon Olympus VN-711 PC.




17

Fig.4.4 – Monitorizarea speciilor nocturne de pasari

4.1.3. Lilieci

Metodele folosite pentru inventarierea liliecilor urmaresc cele mai cunoscute

standarde internationale incluzand Ghidul EUROBATS (Rodrigues et al., 2008) si Bat

Surveys Good Practice Guidelines al Bat Conservation Trust (Hundt L., 2012).

Estimarea prezentei si a abundentei populatiilor de lilieci la nivel de specie a fost

necesara in vederea unei evaluari corecte a sensibilitatii ariei de studiu la impactul potential al

infrastructurii parcului eolian.

Detectoarele de lilieci sunt instrumente tehnice care permit auzirea si inregistrarea

ultrasunetelor emise de lilieci in timpul zborului, prin intermediul microfoanelor

ultrasensibile.

Inventarierea speciilor de chiroptere a fost realizata cu ajutorul detectoarelor de

ultrasunete Pettersson Ultrasound Detector D1000X si BATBOX Duet, inregistrarea

ultrasunetelor fiind efectuata in puncte fixe. Pentru analiza ulterioara a inregistrarilor a fost

utilizat programul BatSound 4.2.

Figura 4.5. Echipamente si programe utilizate pentru monitorizarea speciilor nocturne de fauna




18

In perioada Martie - Iunie, studiile de bioacustica au fost efectuate in doua perioade:

perioada Martie – Aprilie cand liliecii migreaza din hibernacule catre adaposturile de vara si

perioada sfarsitului lunii iunie, perioada de maxima activitate a liliecilor.

Sesiunea de monitorizare a fost efectuata prin inregistrarea tuturor sunetelor de

ecolocatie a liliecilor in cadrul parcului eolian si in apropierea acestuia, pe un numar de 18

puncte in timpul fiecarei perioade, la care se adauga si puncte suplimentare (5) in vecinatatea

habitatelor forestiere (padurea Babadag) si localitatilor. Punctele de monitorizare au fost

urmatoarele: N44 52.789 E28 22.405; N44 53.488 E28 22.083; N44 53.826 E28 21.292; N44

54.434 E28 21.697; N44 54.339 E28 20.589; N44 54.382 E28 19.598; N44 54.280 E28

19.147; N44 54.712 E28 19.265; N44 55.046 E28 19.715; N44 55.273 E28 19.349; N44

55.453 E28 19.758; N44 55.669 E28 20.124; N44 55.901 E28 20.189; N44 55.984 E28

19.747; N44 55.521 E28 18.821; N44 55.006 E28 18.942; N44 55.005 E28 18.941. N44

55.009 E28 23.570; N44 54.945 E28 23.721; N44 53.727 E28 19.343; N44 55.155 E28

18.508; N44 55.594 E28 20.339; N44 54.836 E28 21.892.

Durata fiecarei perioade de inregistrare la nivelul fiecarui punct a fost de 30 de

minute. Au fost evitate noptile ploioase sau cu vant puternic pentru efectuarea inregistrarilor.

Astfel, pentru fiecare punct in parte, au fost listati urmatorii indici:

- numarul total de treceri ale liliecilor din toate speciile in timpul tuturor sesiunilor de

inregistrare;

- indexul de diversitate Shannon – Wiener (H`) = - Σ (ni/N) log2 (ni/N) unde:

ni = suma trecerilor liliecilor din fiecare specie in parte in timpul tuturor sesiunilor de

inregistrare;

N = suma trecerilor liliecilor din toate speciile in timpul tuturor sesiunilor de

inregistrare.

In scopul de a evita orice supra estimare a indivizilor de lilieci care sunt in cautare de

hrana s-a considerat “zece treceri” ca fiind valoarea maxima a contactelor pentru fiecare

specie, in fiecare punct, in timpul fiecarei sesiuni de inregistrare. Aceiasi indici au fost listati

deasemenea si pentru parcul eolian ca intreg.

- Pentru identificarea speciilor de lilieci si calcularea indexului, au fost consultati si

experti internationali in domeniu (vezi lista colaboratorilor).




19

Figura 4.6– Monitorizarea bioacustica a liliecilor

Supravegherea adaposturilor

A fost efectuat si un studiu de supraveghere a adaposturilor pentru a evalua corect

sensibilitatea zonei de studiu la impactul potential al infrastructurii. Astfel, a fost efectuata o

inspectie a tuturor posibilelor adaposturi, sit-uri ce pot fi utilizate de catre lilieci ca adaposturi

precum: pesteri mine, hambare si alte constructii rurale, constructii parasite, constructii

istorice, mansarde din cladirile rurale (poduri de case), poduri peste ape etc. Aceasta inspectie

a fost realizata pe o raza de la 2 la 5 km in jurul ariei propuse pentru construirea parcului

eolian. Au fost astfel identificate doua galerii de mina abandonate in zona muchiilor Cernei

(N44 99990 E28 2813) si Dealul Vararia (N44 96320 E28 30854)

Figura 4.7 – Monitorizarea adaposturilor




20

La sfarsitul lunii iunie a fost efectuata o inspectie in vederea identificarii prezentei

potentiale in adaposturi a coloniilor pentru cresterea puilor la lilieci. In timpul inspectiilor a

fost inregistrata folosinta ecologica a adaposturilor de catre lilieci dupa cum urmeaza:

adaposturi pentru reproducere, hibernare, roire, avandu-se grija sa nu se deranjeze activitatea

liliecilor prezenti sau posibil prezenti in aceste adaposturi. Au fost inregistrate si semne ale

prezentei altor specii de inteteres conservativ, in special strigiformele.




21

5. REZULTATE

5.1. Diversitatea si dinamica speciilor de pasari migratoare Pentru efectuarea acestor analize s-a tinut cont de toate datele ce au rezultat in urma

observatiilor in Vantage Points pe parcursul intregului program de monitorizare (martie –

iunie 2013). Scopul acestui demers l-a reprezentat aflarea principalelor caracteristici ale

migratiei pasarilor in zona analizata (in cazul in care pentru zona monitorizata exista asa

ceva), al activitatii zilnice al exemplarelor din speciile de interes (rapitoare diurne si pasari

acvatice de talie mare), posibil a fi rezidente in zona monitorizata sau in proximitatea

acesteia.

Observatiile amintite mai sus, servesc la stabilirea directiilor principale de zbor, al

inaltimii la care pasarile se deplaseaza preponderent, toate acestea pentru a determina

probabilitatea ca centralele eoliene (aferente proiectului pentru care s-a facut monitorizarea)

sa intervina in desfasurarea activitatilor speciilor de interes sau sa puna in pericol perpetuarea

existentei acestora in zona monitorizata.

Luna martie

Luna martie este caracterizata de inceputul migratiei pasarilor rapitoare mari si al

speciilor de pasari acvatice de talie mare (berze, starci, pelicani, egrete etc). Observatiile din

VP in aceasta perioada au inregistrat in majoritatea cazurilor, specii de pasari rapitoare de zi,

dar si doua specii de pasari acvatice de talie mare.

Principalele directii de zbor ale exemplarelor observate in decursul activitatii de

monitorizare din luna martie sunt ilustrate sintetic in tabelul 5.1. Tot aici se pot observa si

altitudinile la care exemplarele inventariate isi efectuau zborul.

Tabelul 5.1. Directiile de zbor al pasarilor observate in luna Martie 2013

Flight altitude

Direction of flight stationary over

the VP NNE N NE S E SW W NNW SE total

0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

5 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1

10 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1

20 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

40 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1

50 0 1 2 1 1 1 1 0 0 0 7

60 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1




22

70 0 0 2 2 0 0 0 0 0 0 4

80 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 2

100 0 0 4 5 0 1 0 0 0 0 10

150 0 1 0 7 0 1 0 0 0 0 9

200 0 1 0 2 0 0 0 0 1 0 4

300 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 2

400 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

500 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

total 1 4 10 21 2 3 1 1 1 1

Se constata astfel ca cele mai multe zboruri au fost inregistrate pe directia NE (21

zboruri) ceea ce poate sugera ca zona monitorizata se situeaza (cel putin la inceputul

sezonului de migratie) la periferia unui traseu frecventat de speciile migratoare sau

dispersive. De asemenea, se observa ca, din totalul zborurilor inregistrate in zona (n=45), 33

se efectuau in intervalul 50-150 metri (interval altitudinal considerat a interfera cu zona de

actiune a rotorului turbinei eoliene).

Flight direction in March2.2% 8.9%

22.2%

46.7%

4.4%

6.7%2.2%

2.2% 2.2%2.2%

stationary over the VP

NNE

N

NE

S

E

SW

W

NNW

SE

Figura 5.1. Analiza procentuala a principalelor directii de zbor ale pasarilor observate din VP in luna

martie

Din punct de vedere al directiei de zbor al pasarilor inregistrate din VP, se mai poate

constata ca, procentual, domina in luna martie aceeasi directie NE (46,7% din totalul

zborurilor inregistrate). Pe locul doi ca importanta (22,2% din totalul zborurilor) se situeaza

zborurile pe directia N, in timp ce pentru NNE au fost inregistrate doar 8,9%, iar pentru

directia NNW 2,2%. Pentru toate celelalte directii de zbor inregistrate, procentajele se

situeaza intre 6,7% si 2,2%. (figura 5.1)




23

Dupa cum se constata, cumulat, directia preponderent nordica insumeaza aproximativ

80%, ceea ce, de asemenea sugereaza faptul ca zona monitorizata se situeaza la periferia

uneia dintre rutele urmate de pasarile aflate in migratie sau dispersie.

0

1

2

3

4

5

6

7

Nu

mb

er o

f fl

igh

ts

0 5 10 20 40 50 60 70 80 100 150 200 300 400 500

Flight altitude

stationaryover the VPNN-E

N

NE

S

E

SW

W

Figura 5.2 Analiza corelatiilor dintre principalele directii de zbor ale pasarilor observate din VP in

luna martie si altitudinea la care se efectuau zborurile

O analiza grafica a directiilor de zbor in raport cu altitudinile la care zborurile au fost

inregistrate (figura 5.2) arata din nou faptul ca cele mai multe zboruri s-au observat pe

directia NE si la o altitudine cuprinsa intre 0 si 150 metri. Explicitat, se constata ca pentru

directia de zbor predominanta (NE), pentru altitudinea de 20 metri s-a inregistrat un singur

zbor, pentru cea de 50 metri, de asemenea un singur zbor, pentru altitudinea de 70 metri doua

zboruri, pentru cea de 80 metri un singur zbor, in timp ce pentru altitudinea de 100 metri si

cea de 150 metri se inregistreaza cinci, respectiv sapte zboruri. Doua zboruri au fost

inregistrate pentru altitudinea de 200 metri si doar unul pentru cea de 500 metri.

Luna aprilie

Luna aprilie este considerata a fi luna in care se inregistreaza varful migratiei la

speciile de pasari rapitoare mari si la speciile de pasari acvatice de talie mare. Observatiile

din VP in aceasta perioada au inregistrat atat specii de pasari rapitoare de zi, cat si un mic

numar de specii de pasari acvatice mari.


monitorizare din luna aprilie sunt prezentate ca atare in tabelul 5.2. Tot aici se pot observa si

altitudinile la care exemplarele inventariate isi efectuau zborul.




24

Tabelul 5.2 Directiile de zbor al pasarilor observate in luna Aprilie 2013

Flight altitude Direction of flight

W S N E NE NNE NW SE SW SSE total 10 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 3 20 1 0 1 1 1 1 0 0 1 0 6 30 1 1 1 1 1 0 0 3 0 1 9 40 0 0 1 1 0 0 1 0 0 0 3 50 1 1 3 1 2 0 0 0 1 0 9 60 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 6 70 1 0 0 5 1 0 0 0 0 0 7 80 1 1 1 3 0 0 0 1 3 0 10 100 1 1 2 3 3 0 1 3 0 0 14 150 2 1 4 1 6 0 1 2 0 0 17 200 3 0 3 1 1 1 0 1 2 0 12 250 1 0 1 2 1 0 2 0 0 0 7 300 0 1 1 1 0 1 1 0 0 5 400 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 450 0 1 0 0 3 0 0 0 0 0 4 500 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 550 0 0 2 0 1 0 0 0 0 0 3 600 1 0 0 0 2 0 0 0 0 0 3 1000 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1500 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 total 14 7 23 23 22 3 8 14 7 1

Se constata astfel ca cele mai multe zboruri au fost inregistrate pe directia E si N

(fiecare dintre directii, cu cate 23 zboruri), urmat directia NE cu 22 zboruri. Acest lucru vine

sa intareasca supozitia ca zona monitorizata se situeaza la periferia unui traseu frecventat de

speciile migratoare sau dispersive. Se mai observa, de asemenea ca, din totalul zborurilor

inregistrate in zona (n=122), 63 se efectuau in intervalul 50-150 metri, interval altitudinal

considerat a interfera cu zona de actiune a rotorului turbinei eoliene.

0

2

4

6

8

10

Nu

mb

er o

f fl

igh

ts

0 5 10 20 30 40 50 60 70 80 100 150 200 250 300 400 450 500 550 600 10001500

Flight altitude

stationary overthe VP

W

S

N

E

NE

NNE

NW

SE

SW

SSE


luna aprilie si altitudinea la care se efectuau zborurile




25

Din punct de vedere grafic, directiile de zbor ale pasarilor observate din cele trei VP,

in raport cu altitudinile la care zborurile au fost inregistrate (figura 5.3) arata din nou faptul

ca cele mai multe zboruri s-au inregistrat pe directia N, E si NE si la o altitudine cuprinsa

intre 10 si 1500 metri. Mai exact, se oconstata ca pentru directiile de zbor predominanta (N, E

si NE), pentru altitudinea de 10 metri s-au observat doua zboruri, pentru cea de 20 metri s-a

inregistrat un singur zbor, pentru cea de 30 metri trei zboruri, pentru cea de 40 metri, un

singur zbor, pentru altitudinea de 50 metri au fost observate trei zboruri, pentru cea de 60

metri trei zboruri, in timp ce pentru altitudinea de 80 metri si cea de 100 metri se

inregistreaza patru, respectiv doua zboruri. De asemenea, pentru altitudinea de 150 metri s-au

inregistrat sase zboruri, pentru cea de 250 metri trei zboruri si un singur zbor pentru

altitudinea de 300 metri, in timp ce la altitudinea de 550 au fost observate doua zboruri.

Flight direction in April11.5%

5.7%

18.9%

18.9%18.0%

2.5%

6.6%

11.5% 5.7% 0.8%

W

S

N

E

NE

NNE

NW

SE

SW

SSE

Figura 5.4 Analiza procentuala a principalelor directii de zbor ale pasarilor observate din VP in luna

aprilie

Din punct de vedere al directiei de zbor al pasarilor inregistrate din VP, analiza

grafica procentuala arata ca, directiile care domina in luna aprilie sunt putin diferite de cele

inregistrate in luna precedenta. Mai exact, domina directile E, N si NE cu 18,9% din totalul

zborurilor inregistrate (E si N) si 18% (NE). In total, cele trei directii principale de zbor

totalizeaza 55,8% din totalul zborurilor observate. Pe locul secund ca importanta (cate 11,5%

din totalul zborurilor) se situeaza zborurile pe directiile W si SE, in timp ce pentru NW au

fost inregistrate doar 6,6 procente, iar pentru directia SW si S, cate 5,7%. Pentru toate

celelalte directii de zbor inregistrate, procentajele se situeaza intre 0,8% si ,52%. (figura 5.4)




26

Dupa cum se constata, cumulat, directia preponderent nordica insumeaza aproximativ

72%, ceea ce, de asemenea sugereaza faptul ca zona monitorizata se situeaza la periferia

uneia dintre rutele urmate de pasarile aflate in migratie sau dispersie.

Luna mai

Luna mai marcheaza in prima jumatate a sa, sfarsitul migratiei si dispersiei la speciile

de pasari de interes, vizate de programul de monitorizare. In aceasta perioada se constata din

ce in ce mai putine zboruri directionale specifice migratiei si din ce in ce mai multe zboruri

de survolare multidirectionala.

Observatiile din VP in aceasta perioada au inregistrat specii de pasari rapitoare de zi,

dar si un numar foarte mic de pasari acvatice de talie mare.


monitorizare din luna mai sunt prezentate in tabelul 5.3. Tot aici se pot observa si altitudinile

la care exemplarele inventariate isi efectuau zborul.

Tabelul 5.3.Directiile de zbor al pasarilor observate in luna Mai 2013

Flight altitude

Direction of flight W S N E NE NNE NW SE SW total

10 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1 20 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1 30 0 1 1 0 0 0 0 0 0 2 40 0 0 0 1 0 0 0 0 1 2 50 0 0 1 2 1 0 0 0 0 4 60 0 0 1 2 3 0 0 2 2 10 70 0 1 0 2 3 0 1 0 0 7 80 1 1 0 0 2 0 1 0 0 5 100 0 1 3 2 2 0 2 1 0 11 150 1 3 3 3 6 1 0 3 1 21 200 3 0 6 1 0 0 1 2 0 13 250 4 2 0 0 2 0 3 0 2 13 300 2 0 2 0 1 0 0 3 1 9 350 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 800 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 total 11 10 18 14 20 1 9 11 7

Din datele inserate in tabelul de mai sus se observa ca cele mai multe zboruri au fost

inregistrate din nou pe directia NE (20 exemplare) ceea ce, din nou, intareste ipoteza ca zona

monitorizata se situeaza la periferia unui traseu frecventat de speciile migratoare sau

dispersive sau face parte dintr-o cale de migratie pe care se deplaseaza o mica parte din

populatiile de pasari rapitoare de zi si pasari acvatice de talie mare care au ca si cartier de




27

reproducere nordul Dobrogei si Delta Dunarii. De asemenea, se observa ca, din totalul

zborurilor inregistrate in zona (n=101), 58 se efectuau in intervalul 50-150 metri (interval

altitudinal considerat a interfera cu zona de actiune a rotorului turbinei eoliene).

0

1

2

3

4

5

6

Num

ber

of f

ligh

ts

10 20 30 40 50 60 70 80 100 150 200 250 300 350 800

Flight altitude


W

S

N

E

NE

NNE

NW

SE

SW

SSE

Figura 5.5. Analiza corelatiilor dintre principalele directii de zbor ale pasarilor observate din VP in

luna mai si altitudinea la care se efectuau zborurile

Analiza corelatiilor existente intre directia de zbor si altitudinile la care zborurile au

fost inregistrate (figura 5.5) arata si de data aceasta faptul ca cele mai multe zboruri s-au

inregistrat pe directia NE si la o altitudine cuprinsa intre 60 si 300 metri. Pentru a explicita

aceasta situatie, precizam faptul ca, pentru directia de zbor predominanta (NE), pentru

altitudinea de 60 metri s-au inregistrat trei zboruri, pentru cea de 70 metri, de asemenea trei

zboruri, pentru altitudinea de 80 metri doua zboruri, pentru cea de 100 metri de asemenea,

doua zboruri, in timp ce pentru altitudinea de 150 metri si cea de 250 metri se inregistreaza

sase, respectiv doua zboruri. Doar un singur zbor a fost inregistrat pentru altitudinea de 300.

Flight direction in May10.9%

9.9%

17.8%

13.9%

19.8%

1.0%

8.9%

10.9%

6.9%

W

S

N

E

NE

NNE

NW

SE

SW

Figura 5.6 Analiza procentuala a principalelor directii de zbor ale pasarilor observate din VP

in luna mai




28

Din punctul de vedere al incidentei directiilor de zbor, exprimate de data aceasta

procentual, se constata ca totalitatea zborurilor inregistrate in luna mai din cele trei VP

respecta aproximativ acelasi pattern observat si in lunile precedente. Concret, din totalul

zborurilor inregistrate, dominante ca proportie sunt cele in care pasarile se deplasau pe

directia NE (19,8 % din totalul zborurilor inregistrate), urmate de cele care se deplasau pe

directia nordica (N, 17,8%) si estica (E, 13,9%). Pe urmatoarele pozitii ca importanta sunt

directiile W si SE (fiecare directie inregistreaza 10,9% din totalul zborurilor). Pe directie

sudica (S) au fost inregistrate 9,9% din totalul zborurilor, pe directie nord-vestica (NW) 8,9%

din acestea, iar pe directie sud-vestica (SW), 6,9% din zboruri. Directia de zbor NNE a

inregistrat un singur procent din totalul zborurilor observate (figura 5.6).

Si pentru luna mai se constata ca directia preponderent nordica insumeaza

aproximativ cele mai multe procente (46,5%).

Luna Iunie

Luna iunie marcheaza instalarea din plin a sezonului de cuibarit la majoritatea

speciilor potential a cuibari in zona supusa monitorizarii sau in proximitatea acesteia. Ca

urmare a acestui fenomen, observatiile din cele trei Vantage Points au inregistrat un regres

pronuntat. Practic, observatorii au constatat disparitia zborurilor preponderent directionale si

instalarea unui patern de zbor caracterizat prin schimbari aleatorii de directie a zborului la

exemplarele observate. De asemenea, in aceasta luna nu au mai putut fi observate exemplare

din speciile de pasari acvatice. Exemplarele de pasari de talie mare observate in aceasta

perioada apartin fara exceptie speciilor de pasari de rapitoare de zi.

Tabelul 5.4.Directiile de zbor al pasarilor observate in luna Iunie 2013

Flight altitude Direction of flight

W S N E NE NW SW NNE SE total

30 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1

50 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1

70 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1

80 0 1 0 1 0 0 0 0 0 2

100 0 0 0 0 0 0 0 2 0 2

150 1 0 1 0 1 0 0 0 1 4

200 0 0 0 2 0 0 0 0 0 2




29

250 1 2 2 0 1 2 0 0 0 8

300 0 0 0 1 2 0 1 0 0 4

350 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1

500 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1

Total 2 5 3 4 5 2 3 2 1

Analiza datelor prezente in tabelul 5.4. arata ca cele mai multe zboruri au fost

inregistrate din nou pe directia NE (5 exemplare), in ciuda faptului ca sezonul migratiilor s-a

incheiat, dar acelasi numar (n=5) a fost observat si pe directie sudica (S). Acest aspect poate

sugera prezenta in zona in prima decada a lunii iunie a unor exemplare intarziate si care abia

acum reuseau sa atinga cartierele de reproducere. Acelasi aspect coroborat cu zborurile spre

sud mai poate duce si la concluzia ca, in cazul speciilor de pasari rapitoare (care alcatuiesc

totalitatea observatiilor in registrate in aceasta luna) acestea vaneaza pe directia nordica si

sudica, deoarece liziara padurii este situata in raport cu aceste puncte cardinale, iar campurile

pe care vaneaza sunt situate, de asemenea, paralele cu padurea si pe aceeasi directie nord-sud.

De asemenea, se observa ca, din totalul zborurilor inregistrate in zona (n=27), 10 se efectuau

in intervalul 50-150 metri (interval altitudinal considerat a interfera cu zona de actiune a

rotorului turbinei eoliene).

0

0.5

1

1.5

2

2.5

30 50 70 80 100 150 200 250 300 350 500

Flight altitude

Nu

mb

er o

f fl

igh

ts

W

S

N

E

NE

NW

SW

NNE

SE


luna iunie si altitudinea la care se efectuau zborurile

Analiza grafica a directiilor de zbor corelata cu altitudinile la care zborurile au fost

inregistrate (figura 5.7) arata faptul ca zborurile directionale pierd mult din importanta in

aceasta luna si sunt inlocuite cu zboruri teritoriale ce sugereaza vanatoarea si ritualurile de

imperechere la pasarile rapitoare. Cele mai multe zboruri inregistrate in luna iunie s-au




30

incadrat in registrul altitudinal cuprins intre 30 si 150 metri (11 zboruri), in timp ce restul de

16 zboruri inregistrate, au fost la peste 150 metri (intre 200 si 500 metri). Dintre zborurile

inregistrate pe directiile dominante (NE si S), doar patru se inscriu in registrul altitudinal 50-

150 metri (intervalul critic de actiune al elementelor in rotatie al turbinei eoliene). Trei dintre

zborurile pe directiile dominante au fost inregistrate la altitudinea de 250 metri, iar trei

zboruri, la altitudinea de 300 de metri.

Flight direction in June7.4%

18.5%

11.1%

14.8%18.5%

7.4%

11.1%

7.4% 3.7%

W

S

N

E

NE

NW

SW

NNE

SE

Figura 5.8 Analiza procentuala a principalelor directii de zbor ale pasarilor observate din VP in luna

iunie

Din punct de vedere al analizei procentual comparative a directiei de zbor al pasarilor

inregistrate din VP in luna iunie (figura 5.8), se constata ca domina in aceasta perioada

aceeasi directie NE (18,5% din totalul zborurilor inregistrate) la care se adauga in aceasta

luna, directia sudica (S) cu acelasi numar de procente (18,5%). Urmatoarele directii de zbor

ca pondere procentuala inregistrata in luna iunie sunt cea estica (E) cu 14.8 procente, urmat

de zborurile pe directie nordica (N) si sud-vestica (SW) cu 11 procente. Ultimele ca

importanta sunt zborurile pe directie vestica (W) si nord-vestica (NW) cu 7,4% din totalul

zborurilor. Doar 3,7% din pasarile observate in VP in luna iunie au zburat pe directia SE.

Tabelul 5.5. – Directia de zbor in iunie - centralizare

Flight direction Percentage

W 7,4%

S 18,5%

N 11,1%

E 14,8%




31

NE 18,5%

NW 7,4%

SW 11,1%

NNE 7,4%

SE 3,7%

Lunile de primavara

Din punct de vedere al dinamicii zborurilor pasarilor, lunile de primavara sunt

considerate a fi critice. In aceasta perioada a anului, aglomeratiile care rezulta ca efect al

fenomenelor de migratie, dispersie si inceput al cuibaritului, pot determina aparitia unor

efecte nedorite in ceea ce priveste interactiunile dintre pasarile care tranziteaza sau

frecventeaza o anumita zona si turbinele eoliene prezente pe acestea.

Desi mai sus s-a prezentat situatia defalcat pe fiecare luna de primavara in parte, s-a

considerat oportun a interpreta datele in contextul intregului sezon de primavara, pentru o mai

buna intelegere a situatiei de ansamblu.

Flight direction in March-April-May0.4%

2.6%19.1%

23.6%

7.1%15.0%

5.6%

9.7%

0.4%

9.7%

6.4%0.4%


NNE

N

NE

S

E

SW

W

NNW

SE

NW

SSE

Figura 5.9 Analiza procentuala a principalelor directii de zbor ale pasarilor observate din VP in lunile

de primavara

Dupa cum se observa in figura 5.9, in cursul lunilor de primavara, principala directie

de zbor a fost cea preponderant nord-estica (NE) cu 23% dintre zborurile inregistrate in zona

monitorizata. La acest procent se mai adauga si procentele aferente zborurilor pe directie

strict nordica (N) cu 19,1%, nord-vestica (6,4%), nord-nord-estica (2,6%) si nord-nord-




32

vestica (NNW) ceea ce duce insumat la valoarea de 45,6% din totalul zborurilor care au fost

observate in zona analizata.

Tabelul 5.6. – Directia de zbor in lunile de primavara - centralizare


stationary over the VP 0.40%

NNE 2.60%

N 19%

NE 23.60%

S 7.10%

E 15.00%

SW 5.60%

W 9.70%

NNW 0.40%

SE 9.70%

NW 6.40%

SSE 0.40%

Lunile Aprilie-Mai

Lunile aprilie si mai sunt, in general, considerate a corespunde varfului migratiei

pasarilor care sosesc in aceasta zona a Europei, pentru reproducere.

Din cauza acestui aspect, s-a considerat oportuna o analiza sinecologica a

semnificatiei datelor inregistrate in Vantage Points, in cele doua luni calendaristice amintite.




33

Flight direction in April-May1.9% 18.4%

18.8%

7.6%16.6%6.3%

11.2%

11.2%7.6% 0.4%

NNE

N

NE

S

E

SW

W

SE

NW

SSE

Figura 5.10 Analiza procentuala a principalelor directii de zbor ale pasarilor observate din VP in

lunile considerate varf de migratie

In cazul datelor insumate pentru aceasta analiza, a rezultat ca in cursul lunilor aprilie

si mai, principala directie de zbor a fost cea preponderant nordica si nord-estica (N si NE)

fiecare cu cate 18% dintre zborurile inregistrate in zona monitorizata. La aceast procent se

mai adauga si procentele aferente zborurilor pe directie strict nord-nord-est (NNE) cu 1,9% si

nord-vestica (NW) cu (7,6%), ceea ce duce insumat la valoarea de 45,5% din totalul

zborurilor care au fost observate in zona analizata. Rezultatul obtinut difera cu doar 0,1 % de

cel calculat pentru toate cele trei luni ale primaverii, si confirma observatiile anterioare.

In lunile aprilie si mai, celelalte directii de zbor insumeaza 54,5%. Defalcat pe

directii, se observa ca pe directie estica (E) au zburat 16% din pasarile identificate in urma

observatiilor din VP in lunile aprilie si mai, iar spre sud-est (SE) si vest (W) au fost

inregistrate 11,2% din totalul zborurilor, in timp ce spre sud-vest (SW) si sud-sud-vest (SSW)

au zburat doar 6,3%, respectiv 0,4% din toate pasarile observate in acest interval

calendaristic.

Tabelul 5.7. – Directia de zbor in lunile aprilie si mai - centralizare


NNE 1.90%

N 18.40%

NE 18.80%




34

S 7.60%

E 16.60%

SW 6.30%

W 11.20%

SE 11.20%

NW 7.60%

SSE 0.40%

Dinamica observatiilor din VP

Din punctul de vedere al intensitatii activitatii de zbor al exemplarelor din speciile de

interes (pasari rapitoare de zi si pasari acvatice de talie mare) se constata ca perioada de

maxima intensitate este cea situata intre ultima decada a lunii aprilie si prima decada a lunii

mai (figura 5.11).

The dynamic of observations from VP (during entire monitoring schedule)

0

10

20

30

40

50

60

16.03.2013 31.03.2013 06.04.2013 13.04.2013 23.04.2013 29.04.2013 02.05.2013 09.05.2013 18.05.2013 28.05.2013 08.06.2013 20.06.2013

Figura 5.11. Analiza activitatii de zbor a pasarilor in functie de intervalele calendaristice din timpul

programului de monitorizare

Astfel, in perioada mentionata anterior, numarul de zboruri inregistrate se cifreaza la

aproximativ 50. Alte doua varfuri de activitate (dar semnificativ mai scazute), se inregistreaza

la sfarsitul lunii martie si intre 18 si 28 mai 2013, cu un numar maxim de zboruri observate

de aproximativ 40.




35

0 20 40 60 80 100 120 140 160

VP3

VP2

VP1

Number of observations in each VP (March-May-June)

Figura 5.12. Analiza activitatii pasarilor, din punct de vedere al numarului de zboruri observate din

fiecare VP

Din punctul de vedere al dinamicii observatiilor din Vantage Points (numar observatii

/ VP), se constata ca cele mai multe zboruri au fost observate din VP2 (N44 54.400 E28

20.727) (figura 5.12). Acest aspect este independent de observatori si tine mai degraba de

pozitia execelenta a acestui punct.

Number of observations (flights, not individuals) March-April-May-June

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Phalacrocorax carbo

Pelecanus onocrotalus

Pernis apivorus

Circus macrourus

Pandion haliaetus

Accipiter nisus

Circaetus gallicus

Circus pygargus

Falco vespertinus

Aquila pomarina

Circus cyaneus

Ardea cinerea

Accipiter gentilis

Circus aeruginosus

Ciconia ciconia

Hieraaetus pennatus

Buteo rufinus

Buteo buteo

Falco tinnunculus

Figura 5.13. Analiza activitatii pasarilor din punct de vedere calitativ si cantitativ (numar de zboruri

inregistrate pentru fiecare din speciile identificate)




36

Din punct de vedere al compozitiei specifice al avifaunei observate in perioada de

monitorizare, se constata ca cele mai multe zboruri (peste 80) au fost inregistrate la specia

Falco tinnunculus, urmat de Buteo buteo cu aproape 60 de zboruri si Buteo rufinus cu 55

zboruri. In registrul de mijloc (din punct de vedere al numarului de observatii) se situeaza

Hieraaetus pennatus cu aprox. 25 zboruri, Ciconia ciconia cu aprox. 18 zboruri si Circus

aeruginosus cu aprox. 16 zboruri. Toate celelealte specii observate (vezi figura 5.13) au

inregistrat intre unu si 10 zboruri.

In cele ce urmeaza a fost analizata dinamica zborurilor pentru intreaga perioada

(martie-iunie 2013), din punct de vedere al intervalelor orare (figura 5.14) in care au fost in

registrate zborurile. Scopul acestui tip de analiza a fost acela de a identifica segmentul orar cu

cele mai multe zboruri, in vederea determinarii intervalului zilnic in care pasarile sunt cele

mai vulnerabile la un potential impact rezultat in urma interactiunii cu turbinele eoliene.

In time observations (flight not individuals)

0

20

40

60

80

100

120

8:30 - 10:30 10:31 - 12:30 12:31 - 14:30 14:31 - 16:30 16:31 - 18:30

Figura 5.14. Analiza pe segmente orare a activitatii pasarilor observate in timpul monitorizarii din

Vantage Points

Se abserva astfel ca, pentru intreaga perioada analizata, intervalul orar cu activitatea

cea mai intensa este cel situat intre 10:30 si 12:30, interval care corespunde, de regula, cu

declansarea curentilor termici ascendenti, ca urmare a incalzirii solului. Practic, incepand cu

orele 8: 00 ale diminnetii, activitatea pasarilor inregistreaza o crestere constanta, cu varful de

activitate la orele 11:00 – 11:30. Ulterior acestui interval orar, activitatea pasarilor scade

constant pana la orele 18:30.




37

Tabelul 5.8. Statutul de conservare al speciilor de pasari conform legislatiei europene,

legislatiei nationale si IUCN

Specia

Statutul de conservare

conform Directivei Pasari

(147/2009/EC.)

Statutul de conservare conform

OUG 57/2007

IUCN Categoria fenologica

Formularul standard al

ariei protejate ROSPA0091

Padurea Babadag

Phalacrocorax carbo - - LC OV/OI -

Pelecanus onocrotalus Anexa I Anexa3 LC OV �

Pernis apivorus Anexa I Anexa3 LC OV �

Circus macrourus Anexa I Anexa3 NT OV/OI?/P �

Pandion haliaetus Anexa I Anexa3 LC P -

Accipiter nisus - - LC S/OI �

Circaetus gallicus Anexa I Anexa3 LC OV �

Circus pygargus Anexa I Anexa3 LC OV �

Falco vespertinus Anexa I Anexa4B LC OV/OI �

Aquila pomarina Anexa I Anexa3 LC OV �

Circus cyaneus Anexa I Anexa3 LC OI �

Ardea cinerea - - LC OV/RI -

Accipiter gentilis - - LC S -

Circus aeruginosus Anexa I Anexa3 LC OV/RI �

Ciconia ciconia Anexa I Anexa3 LC OV �

Hieraaetus pennatus Anexa I Anexa3 LC OV �

Buteo rufinus Anexa I Anexa3 LC OV/P �

Buteo buteo - - LC OI/S/P �

Falco tinnunculus - Anexa4B LC OV/OI -

LEGENDA OUG 57/2007: - ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta Categoria avifenologica OV - oaspete de vara (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru reproducere) OI - oaspete de iarna (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru iernat)




38

RI - rar iarna PM - partial migrator Ac - accidental (specii ce pot fi observate in mod exceptional, majoritatea avand arealul raspandirii foarte indepartat, iar aparitia lor este mai mult intamplatoare) P - pasaj (specii ce pot fi observate numai in timpul migratiei lor spre siturile de cuibarit - primavara, sau spre teritoriile de iernat - toamna, fara a avea reprezentanti cuibaritori) E - eratic (specii observate in afara perioadei de cuibarit, fie in cautarea hranei, fie cu ocazia unor deplasari in afara limitelor lor obisnuite de raspandire) S - sedentar (specii a caror prezenta este semnalata in toate lunile anului) Categorie IUCN: Usor amenintate (NT) Cu risc scazut (LC) Statutul de conservare conform Directivei Pasari (147/2009/EC.)

- Anexa 1- specii de pasari care fac obiectul masurilor de conservare speciale privind habitatul, in scopul asigurarii supravietuirii si a reproducerii lor in aria lor de distributie.

5.1.1. Analiza riscului de coliziune

Metodologia de calcul utilizata pentru determinarea riscului teoretic de coliziune a

pasarilor cu turbinele eoliene, are la baza ghidul elaborat de Scottish Natural Heritage (SNH).

Calculele utilizate in metodologie (descrise pe larg in ghidul SNH) urmaresc

estimarea numarului coliziunilor pasarilor pe o anumita perioada de timp, pentru o

cuantificare a impactului potential pe care le pot avea parcurile eoliene asupra avifaunei si

elaborarea unor masuri timpurii de reducere a impactului.

Calculele sunt impartite in 2 etape distincte:

1. In prima etapa este calculat numarul pasarilor care zboara prin zona de actiune a

palelor centralelor eoliene:

2. In etapa a 2-a este calculata probabilitatea ca pasarile ce zboara prin zona de

actiune a palelor sa fie lovite.

Prima etapa la randul sau presupune doua abordari diferite care difera functie de

speciile analizate si comportamentul de zbor pe care l-au manifestat in intervalul de timp in

care s-au facut observatiile:

- Mod 1: se aplica speciilor/populatiilor de pasari care se afla in pasaj fata de zona

studiata a parcului eolian.

- Mod 2: se aplica speciilor/populatiilor de pasari care utilizeaza frecvent spatiul

aerian al parcului eolian. Aceasta abordare fiind aplicata mai ales in cazul rapitoarelor

care ocupa un teritoriu stabilit.




39

Rezultatele obtinute in cele 2 etape sunt utilizate la final pentru calcularea teoretica a

numarului de pasari care pot intra in coliziune cu elementele mobile ale centralelor eoliene,

fiind utilizata urmatoarea formula de calcul:

Numarul de pasari care intra in coliziune cu centralele eoliene per perioada=

numarul pasarilor care zboara prin zona de actiune a palelor (etapa 1) * probabilitatea

ca pasarile care zboara prin zona de actiune a palelor sa fie lovite (etapa 2).

In cazul de fata intervalul de timp in care s-au facut observatiile a fost 16. 03. 2013 -

20.06.2013 ce corespunde cu perioada migratiei de primavara si inceputul perioadei de

cuibarire.

MOD 1

Pentru aceasta abordare au fost luate in considerare, speciile observate in pasaj fata de

amplasamentul parcului eolian, specii ce pot ajunge in zona de actiune a palelor turbinelor

eoliene.

Conform metodologiei SNH, a fost calculata o „fereastra de risc” a carei prima latura

reprezinta linia imaginara care uneste cele mai indeparte doua puncte (centrale eoliene) din

zona parcului eolian si se situeaza perpendicular pe directia predominanta de zbor a pasarilor

(in cazul de fata SV-NE). A doua latura este reprezentata de inaltimea maxima a turbinelor

(150m) din cadrul parcului (figura 5.15).

Astfel fiind obtinute valorile pentru laturile „ferestrei de risc” se calculeaza in

continuare suprafata acesteia utilizand urmatoarea formula de calcul: Suprafata (W) =

lungimea liniei imaginare * inaltimea maxima a turbinelor.

Figura 5.15 Fereastra de risc




40

Estimarea numarului pasarilor (n), ce zboara prin fereastra de risc per sezon, este

calculata prin formula: numarul pasarilor observate pe perioada monitorizarii * frecventa de

zbor. In cazul de fata, datorita unui singur sezon de monitorizare, respectiv migratia de

primavara, frecventa de zbor a fost considerat a fi egala cu 1, ceea ce inseamna ca speciile de

pasari aflate in pasaj (migratie) deasuspra amplasamentului au traversat o singura data

fereastra de risc luata in considerare.

Mentionam ca speciile tinta care au fost luate in considerare pentru aceasta metoda

sunt falconiformele si speciile acvatice de talie mare care tranziteaza spatiul aerian al parcului

eolian in perioada de migratie si care prezinta datorita dimensiunilor si inaltimilor de zbor un

risc crescut de coliziune.

A fost calculata apoi suprafata baleiata de rotoarele parcului eolian. A= NxπR2 unde

N reprezinta numarul turbinelor si R raza rotorului, acest lucru ducand la aflarea raportului

dintre suprafata baleiata a rotoarelor si suprafata ferestrei de risc.

Dimensiunea laturii ferestrei de risc, perpendiculara

pe directia predominanta de zbor

l 7040 m

Suprafata ferestrei de risc W=l * H W=1.056.000 m2

Suprafata baleiata de rotoarele parcului eolian A= N * π R2 A=267057 m2

Raportul dintre suprafata baleiata a rotoarelor si

suprafata ferestrei de risc

A/W= 0.25

Numarul pasarilor care zboara prin zona de actiune a palelor este egal cu numarul

pasarilor care traverseaza fereastra de risc x raportul dintre suprafata baleiata a rotoarelor si

suprafata ferestrei de risc = n * (A/W)

Caracteristici tehnice ale turbinelor

Inaltimea tubinelor H 150 m

Numarul turbinelor N 42

Raza rotorului turbinei R 45 m

RAPORT PRIVIND MONITORIZAREA AVIFAUNEI SI CHIROPTEROFAUNEI DE PE AMPLASAMENTUL SI VECINATATEA PARCULUI EOLIAN DOROBANTU-TOPOLOG ,

perioada martie-iunie 2013


41

Tabelul 5.9a.Rezultatele privind riscul de coliziune al pasarilor aflate in pasaj (migratie) cu turbinele eoliene

Specie

Nr. exem

Numarul pasarilor prin ferereasta de

risc Lung. (m)

Anvergura aripi (m)

Viteza de zbor (m/s)

Probabilitatea de coliziune

%

Nr. pasarilor cu risc de

coliziune fara activitati de

evitare

Rata evitarii

%

Nr.pasarilor cu risc real

de coliziune/ sezon n nx A/W

Accipiter nisus 3 0.75 0.31 0.61 11 9.4 0.0705 98 0.00141

Ardea cinerea 3 0.75 0.93 1.65 12 12.8 0.0960 98 0.00192

Buteo buteo 45 11.25 0.52 1.20 12 10.3 1.1587 98 0.02317

Buteo rufinus 41 10.25 0.54 1.42 10 12.2 1.2505 98 0.02501

Circus aeruginosus 15 3.75 0.49 1.27 11 10.9 0.4087 98 0.00817

Circus macrourus 2 0.5 0.45 1.07 10 11.4 0.0570 98 0.00114

Circus cyaneus 9 2.25 0.50 1.07 9 12.8 0.2880 99 0.00288

Circus pygargus 5 1.25 0.44 1.06 8 13.8 0.1725 98 0.00345

Circaetus gallicus 5 1.25 0.65 1.70 11 12.1 0.1512 98 0.00302

Ciconia ciconia 102 25.5 1.02 2.00 16 10.9 2.7795 98 0.05559

Hieraaetus pennatus 3 0.75 0.46 1.22 11 10.7 0.0802 98 0.00160

Pandion haliaetus 4 1 0.56 1.59 13 10.2 0.1020 98 0.00204

Phalacrocorax carbo 11 2.75 0.85 1.35 15 10.2 0.2805 98 0.00561

Pelecanus onocrotalus 15 3.75 1.57 2.70 16 13.6 0.5100 98 0.01020

Pernis apivorus 1 0.25 0.55 1.24 12 10.5 0.0262 98 0.00052




42

MOD 2

Pentru calcularea riscului de coliziune, conform modului 2, au fost luate in

considerare doar acele specii care utilizeaza frecvent spatiul aerian al parcului eolian. Speciile

tinta pentru aceasta abordare au fost considerate cele apartinand ordinului Falconiformes

(rezidente), considerate a fi o categorie de risc sporit datorita inaltimii de zbor, dimensiunilor

precum si comportamentului de zbor al speciilor date.

Conform ghidului SNH, metoda se preteaza pentru speciile de rapitoare care ocupa

un teritoriu stabilit.

Pentru calculul colizunii urmatorii parametri au fost luati in considerare:

Suprafata parcului eolian A 8.220.130 m2

Inaltimea turbinei eoliene H 150 m

Numarul turbinelor N 42

Raza rotorului turbinei R 45 m

Lungimea rotorului d 4.4 m

Suprafata parcului eolian (A) este delimitata de turbinele eoliene, plus suprafata din

imediata vecintate cu o latime de 50 m reprezentand raza de actiune a palelor. A fost

identificat apoi un volum de risc al zborului (Vw), calculat ca suprafata parcului eolian

inmultita cu inaltimea turbinelor eoliene.

Estimarea volumului baleiat de rotoarele parcului eolian s-a realizat prin formula

Vr= N * π R2 * (d+l) , unde N reprezinta numarul de turbine, d = lungimea rotorului si l=

lungimea pasarii.

Numarul de pasari (n) care ocupa „volumul de risc” (Vw) reprezinta numarul de pasari

observate inmultit cu timpul petrecut in „volumul de risc”, in perioada pentru care a fost

facuta estimarea coliziunii, respectiv perioada Martie- Iunie (96 zile). Pentru estimarea

numarului de zile in care speciile tinta au utilizat spatiul aerian al parcului, s-a luat in

considerare intervalul de la prima raportare a prezentei speciei date in zona analizata pana la

„Volumul de risc” Vw=A* H Vw=1.233.019.500 m3

Volumul baleiat de rotoarele

parcului eolian

Vr= N * π R2 * (d+l) A se vedea tabelul de mai jos




43

ultima data a monitorizarii (20 iunie). Mentionam ca a fost folosit scenariul in care aceste

specii zboara zilnic, indiferent de conditiile meteo si numai in zona amplasamentului cu o

medie de zbor de 5 ore pe zi.

Estimarea numarul de pasari care ocupa volumul baleiat de rotoarele parcului eolian,

este calculat conform formulei: n * (Vr/Vw).

Timpul necesar unei pasari de a trece prin rotor a fost determinat astfel: t= (d+l)/v

unde d = lungimea rotorului, l=lungimea pasarii si v=viteza cu care pasarea trece prin

volumul baleiat de rotor.

Numarul pasarilor care trec prin volumul baleiat de rotoare per unitate de timp se

calculeaza prin urmatorul raport: n * (Vr/Vw)/t. (Tabelul 5.9b).

RAPORT PRIVIND MONITORIZAREA AVIFAUNEI SI CHIROPTEROFAUNEI DE PE AMPLASAMENTUL SI VECINATATEA PARCULUI EOLIAN DOROBANTU-TOPOLOG ,

perioada martie-iunie 2013


44

Tabelul 5.9b. Rezultatele privind riscul de coliziune a pasarilor care folosesc frecvent spatiul aerian al parcului eolian

*Conform metodologiei SNH

Specii Nr. ind.

Lung. (m)

Anvergura aripi (m)

Viteza de

zbor (m/s)

Volum baleiat de rotoarele parcului

Nr zile/

sezon

Nr. pasari in Vw

Vr/Vw Estimarea numarul de pasari

care ocupa volumul baleiat

Timpul necesar

unui tranzit

prin zona de

actiune a palelor

Nr. pasari ce trec prin

volumul baleiat per unitate de

timp

*Prob. Coliziune

%

Nr. pasarilor cu risc de coliziune

fara activitati de evitare

Rata evitarii

%

Nr.pasarilor cu risc real

de coliziune/ sezon

Vr=N*πR2* (d+ l)

n n* (Vr/Vw)

t=(d+l)/v n*(Vr/Vw)/t

Accipiter gentilis

2 0.52 0.97 11 1313920.44 96 960 0.001065 1.0224 0.4472 2.28 10.9 0.2485 98 0.0049

Aquila pomarina

4 0.60 1.55 12 1335285.00

68 1360 0.001082 1.4715 0.4166 3.53 11.0 0.3883 98 0.0077

Buteo buteo

2 0.52 1.20 12 1313920.44 96 960 0.001065 1.0224 0.4100 2.49 10.3 0.2564 98 0.0051

Buteo rufinus

4 0.54 1.42 10 1319261.58 96 1920 0.001069 2.0524 0.4940 4.15 12.2 0.5063 98 0.0101

Circus aeruginosus

1 0.49 1.27 11 1305908.73 82 410 0.001059 0.4341 0.4445 0.97 10.9 0.1057 98 0.0021

Circus pygargus

1 0.44 1.06 8 1292555.88 75 375 0.001048 0.3930 0.6050 0.64 13.8 0.0883 98 0.0017

Falco tinnunculus

8 0.34 0.73 13 1265850.18 96 3840 0.001026 3.9398 0.3646 10.80 8.5 0.9180 95 0.0459

Falco vespertinus

4 0.31 0.70 13 1257838.47 58 1160 0.001020 1.1832 0.3623 3.26 8.3 0.2705 95 0.0135

Hieraaetus pennatus

4 0.46 1.22 11 1297897.02 82 1640 0.001052 1.7252 0.4418 3.90 10.7 0.4173 98 0.0083




45

5.2. Diversitatea si distributia speciilor cuibaritoare

5.2.1. Pasari diurne

Pentru estimarea efectului implementarii proiectului asupra avifaunei din zona

Topolog, s-au efectuat mai multe transecte in zona de instalare a turbinelor eoliene si de

trasare a drumurilor de exploatare. Zona astfel analizata este reprezentata de terenuri agricole

precum si de culmile tesite ale unor dealuri despadurite, acoperite de vegetatie ierboasa

(islazuri), cu unele stancarii la zi si cu tufarisuri de Crataegus monogyna si Rosa canina.

Parcul eolian alcatuit din 42 de turbine este amplasat partial in interiorul Ariilor

Protejate de Interes Comunitar dupa cum urmeaza:

� 11 turbine in interiorul ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean (LU-03, LU-04, LU-05,

LU-06, LU-07, LU-08, LU-09, LU-10, LU-11, TO 01, ME – 08);

� o turbina in interiorul ROSPA0091 Padurea Babadag (ME – 08).

Mentionam ca transectele 1, 3 si 4 se suprapun partial cu ROSCI0201 Podisul Nord

Dobrogean, iar transectul 1cu ROSPA0091 Padurea Babadag (figura 5.16).

Efectuarea de transecte pe teritoriul de amplasare al viitorului parc eolian permite

identificarea speciilor rezidente si/sau cuibaritoare in zona, permitand estimarea efectivelor

acestor specii in aria de interes. Datorita faptului ca observatiile s-au efectuat in perioada

lunilor aprilie si mai (pe datele de 20 aprilie si respectiv 23 mai) in care speciile de pasari din

zona cuibaresc, rezultatele acestora sunt concludente pentru aspectul analizat. S-au putut

surprinde astfel atat perioada de inceput, in care are loc delimitarea teritoriului de cuibarit

prin activitati specifice cat si perioada de cuibarit propriu zis. Modul de realizare al

transectelor a permis identificarea atat a speciilor de pasari care cuibaresc in zonele deschise

cat si a celor care prefera zonele de tufarisuri sau lizierele de padure. De asemenea, au putut

fi observate in activitate si specii de rapitoare diurne care cuibaresc in habitatele impadurite

situate la nord de zona de amplasare a viitorului parc eolian.




46

Figura 5.16 Arii protejate Natura 2000 in zona parcului eolian




47

Prezentam in continuare rezultatele obtinute in urma efectuarii transectelor pentru

monitorizarea speciilor de pasari diurne, cuibaritoare:

Tabelul 5.10. Speciile observate pe transect si statul lor de conservare conform

legislatiei nationale si internationale

Specia

Total

observatii

OUG 57/2007

Statutul de conservare conform

Directivei Pasari (147/2009/EC.)

Categoria IUCN

Formularul standard al ariei protejate

ROSPA0091

Categoria avifenologica

Miliaria calandra 113 Anexa 4B - LC - PM

Calandrella brachydactyla

50 Anexa 3 Anexa 1 LC � OV

Melanocorypha calandra

24 Anexa 3 Anexa 1 LC � PM

Oenanthe oenanthe 11 - - LC � OV

Falco tinnunculus 9 Anexa 4B - LC - OV

Sturnus vulgaris 8 Anexa 5C Anexa 2B LC � PM

Merops apiaster 7 Anexa 4B - LC - OV

Corvus frugilegus 6 Anexa 5C Anexa 2B LC - S

Oenanthe isabellina 5 - - LC � OV

Lanius collurio 6 Anexa 3 Anexa 1 LC � OV

Fringilla coelebs 4 - - LC - PM

Corvus cornix 4 Anexa 5C Anexa 2B LC - S

Alauda arvensis 4 Anexa5C Anexa 2B LC - PM

Hirundo rustica 4 - - LC � OV

Streptopelia turtur 4 Anexa5C Anexa 2B LC � OV

Phasianus colchicus 3 Anexa 5C,5D

Anexa

2A,3A

LC

- S




48

Riparia riparia 3 - - LC - OV

Erithacus rubecula 2 Anexa 4 B - LC - OV, RI

Circus aeruginosus 2 Anexa 3 Anexa 1 LC � OV

Buteo buteo 2 - - LC � S

Aquila pomarina 2 Anexa 3 Anexa 1 LC � OV

Upupa epops 2 Anexa 4B - LC � OV

Turdus merula 2 - Anexa 2B LC - PM

Motacilla flava 2 Anexa 4B

- LC � OV

Buteo rufinus 2 Anexa 3 Anexa 1 LC � P, OV

Anthus campestris 2 Anexa 3 Anexa 1 LC � OV

Passer domesticus 2 - - LC - S

Turdus philomelos 1 Anexa 5C Anexa 2B LC - OV

Sylvia atricapilla 1 - - LC � OV

Streptopelia decaocto 1 Anexa 5C Anexa 2B LC - S

Sitta europaea 1 Anexa 4B - LC - S

Saxicola torquata 1 - - LC � OV

Motacilla alba 1 Anexa 4B - LC � OV

Hieraaetus pennatus 1 Anexa 3 Anexa 1 LC � OV

Galerida cristata 1 - - LC - S

Dendrocopos major 1 - - LC - S

Cuculus canorus 1 - - LC � OV

Circus pygargus 1 Anexa 3 Anexa 1 LC � OV

Circus cyaneus 1 Anexa 3 Anexa 1 LC � OI




49

Asio flammeus 1 Anexa 3 Anexa 1 LC - OI

Lanius minor 1 Anexa 3 Anexa 1 LC � OV

LEGENDA

OUG 57/2007: - ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vanatoare este permisa - ANEXA 5 D - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa Categoria avifenologica OV - oaspete de vara (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru reproducere) OI - oaspete de iarna (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru iernat) RI - rar iarna PM - partial migrator Ac - accidental (specii ce pot fi observate in mod exceptional, majoritatea avand arealul raspandirii foarte indepartat, iar aparitia lor este mai mult intamplatoare) P - pasaj (specii ce pot fi observate numai in timpul migratiei lor spre siturile de cuibarit - primavara, sau spre teritoriile de iernat - toamna, fara a avea reprezentanti cuibaritori) E - eratic (specii observate in afara perioadei de cuibarit, fie in cautarea hranei, fie cu ocazia unor deplasari in afara limitelor lor obisnuite de raspandire) S - sedentar (specii a caror prezenta este semnalata in toate lunile anului) Categorie IUCN: Cu risc scazut (LC) Statutul de conservare conform Directivei Pasari (147/2009/EC.)

- Anexa 1- specii de pasari care fac obiectul masurilor de conservare speciale privind habitatul, in scopul asigurarii supravietuirii si a reproducerii lor in aria lor de distributie.

- Anexa 2A, 2B - specii de pasari protejate dar care pot fi obiectul actelor de vanatoare in cadrul legislatiei nationale, in functie de nivelul lor de populare,de distributia lor geografica si de coeficientul de reproductivitate in ansamblul Comunitatii (Anexa 2A- pot fi vanate in zona geografica maritima si terestra de aplicare a prezentei directive si Anexa 2B- pot fi vanate numai in Statele Membre pentru care ele sunt mentionate )

- Anexa 3A - specii de pasari pentru care comercializarea poate fi reglementata de catre Statul Membru dupa ce in prealabil a fost consultata Comisia, cu care examineaza daca comercializarea specimenelor speciei respective nu conduce sau nu risca sa conduca, dupa orice prevedere rezonabila, sa puna in pericol nivelul popularii ,distribuirea geografica sau coeficientul de reproducere al acestora in ansamblul Comunitatii




50

20 aprilie 2013

Au fost efectuate 5 transecte, acoperind viitorul amplasament al parcului eolian. In

urma analizei datelor rezultate din observatiile de pe teren, au reiesit urmatoarele situatii.

Transect 1

Alauda arvensis

16%

Calandrella

brachydactyla

32%

Circus aeruginosus

5%

Dendrocopos major

5%

Hirundo rustica

5%

Miliaria calandra

11%

Motacilla

flava

5%

Phasianus colchicus

5%Sylvia atricapilla

11%

Turdus merula

5%

Transect 1 20.04.2013

Figura 5.17– Structura avifaunei – transect 1/20.04.2013

Au fost identificate 11 pasari, speciile dominante fiind Calandrella brachydactyla

(32%) si Alauda arvensis (16%). Celelelalte specii au prezentat efective reduse. Se remarca

de asemenea prezenta speciilor Circus aeruginosus si Dendrocopos major, in zona

impadurita.

Transect 2

Alauda arvensis

2%


54%

Circus pygargus

2%


38%

Phasianus colchicus

2%

Streptopelia

decaocto

2%

Transect 2 20.04.2013

Figura 5.18– Structura avifaunei – transect 2/20.04.2013




51

Au fost identificate doar 6 specii, fiind vorba de un transect efectuat in zone de

agroecosisteme. Se remarca dominanta speciilor Calandrella brachydactyla si

Melanocorypha calandra cu 54% respectiv 38%. Si in acest transect apare o specie rapitoare

– Circus pygargus.

Transect 3

Aquila pomarina

3%Buteo buteo

5%


7%

Corvus cornix

5%

Corvus frugilegus

7%

Circus cyaneus

2%

Falco sp.

3%

Fringilla coelebs

8%


2%

Miliaria calandra

43%

Oenanthe isabellina

5%

Sitta europaea

8%

Turdus philomelos

2%

Transect 3, 20.04.2013

Figura 5.19. Structura avifaunei – transect 3/20.04.2013

Transectul fiind mai complex in ceea ce priveste componenta habitatelor parcurse –

zone de pasune, agroecosistene (teren arabil) si respectiv liziera zonei impadurite inclusa in

ROSPA Padurea Babadag, numarul de specii este mai mare – 13 specii – remarcandu-se si in

acest caz dominanta neta a speciei Miliaria calandra (43%). Efective inportante apar si la

Fringilla coelebs data fiind prezenta in zona transectului a lizierei ariei protejate mentionate

anterior. Dintre pasarile rapitoare, au fost identificate pe transect Aquila pomarina (2 ex),

Circus cyaneus (1 ex), Buteo buteo (2 ex) si cel mai probabil 2 exemplare de Falco

tinnunculus (tinand seama de ora la care au fost efectuate observatiile). Procentele insumate

ale rapitoarelor ajung la 13%, zona parcursa fiind folosita ca nisa de hranire.




52

Transect 4

Buteo rufinus

2%


52%

Erithacus rubecula

4%

Falco tinnunculus

2%

Miliaria calandra

29%

Oenanthe oenanthe

7%

Saxicola torquata

2%

Upupa epops

2%

Transect 4, 20.04.2013


Pe parcursul transectului – care a parcurs in special agroecosisteme si pasuni – s-au

identificat 8 specii de pasari. Tinand cont de tipul de habitat, dominante au fost Calandrella

brachydactyla (52%) si Miliaria calandra (29%). Dintre rapitoare au fost identificate doua

specii – Buteo rufinus si Falco tinnunculus, iar datorita prezentei habitatului caracteristic –

stancarie la zi – a fost observat si Oenenthe oenanthe (7%).

Transectul 5

Anthus sp.

1%Asio flammeus

1%


9%

Circus pygargus

1%

Corvus frugilegus

5%

Falco sp.

1%

Falco tinnunculus

2%

Galerida cristata

1%

Hieraaetus pennatus

1%


5%

Miliaria calandra

66%

Motacilla alba

1%

Oenanthe isabellina

1%

Oenanthe oenanthe

1%

Sturnus vulgaris

4%

Transect 5, 20.04.2013


Transectul a parcurs in special zona de pasune din vecinatatea padurii Babadag. Cele

mai numeroase in zona au fost exemplarele de Miliaria calandra (66%), urmate de alte doua

specii caracteristice acestor tipuri de habitate – Melanocorypha calandra (5%) si Calandrella




53

brachydactyla (9%). Dintre rapitoare, s-au identificat Asio flammeus (1%), Falco tinnunculus

(2%), Hieraaetus pennatus (1%). In zonele cu aflorimente s-au identificat doua specii de

Oenanthe : Oenanthe oenanthe (1%) si Oenanthe isabellina (1%).

23 Mai 2013

In luna mai au fost reluate transectele in zona de instalare a parcului eolian, pentru

evidentierea diferentelor care apar in cadrul avifaunei si pentru identificarea cu precizie a

speciilor cuibaritoare in zona.

Transect 1

Cuculus canorus

3%Lanius collurio

3%


14%

Merops apiaster

31%Miliaria calandra

26%

Phasianus colchicus

3%

Streptopelia turtur

8%

Turdus merula

9%

Upupa epops

3%

Transect 1, 23.05.2013


Pe parcursul transectului au fost identificate 9 specii. In acest caz se remarca

dominanta speciilor ce prefera pentru odihna, adapost si ca punct de observatie vegetatia

arbustiva, Merops apiaster (31%), Miliaria calandra (26%), Turdus merula (9%), Lanius

collurio (3%). Dat fiind modul particular de hranire al prigoriilor si faptul ca in zona inca

erau prezente plante cu flori care atrag himenoptere si diptere – hrana de baza a acestor pasari

consideram ca suprafetele de pasune din zona transectului 1 reprezinta nisa de hranit pentru

specia data. Procentul ridicat (14%) al exemplarelor din specia Melanocorypha callandra se

explica prin faptul ca transectul parcurs strabate atat terenuri agricole cat si suprafete cu

vegetatie stepica secundara, ambele tipuri de habitate fiind preferate de aceasta specie.




54

Transect 2


16%

Lanius collurio

5%

Lanius minor

3%

Miliaria calandra

60%

Motacilla flava

3%

Oenanthe oenanthe

5% Riparia riparia

3%

Streptopelia

turtur

2%

Sturnus vulgaris

3%

Transect 2, 23.05.2013


Pe transectul 2, cele mai numeroase efective au revenit speciei Miliaria calandra

(60%), urmate de Calandrella brachydactyla (16%). Se remarca in zona prezenta

sfranciocului rosiatic – Lanius collurio (5%), precum si a speciei Lanius minor (3%).

Transect 3

Anthus campestris

3%

Buteo rufinus

2%


10%

Corvus frugilegus

11%

Falco sp.

2%

Falco tinnunculus

2%

Hirundo rustica

3%

Lanius collurio

3%


12%

Miliaria calandra

27%

Oenanthe oenanthe

10%

Riparia riparia

12%

Sturnus vulgaris

3%

Transect 3, 23.05.2013


Pe traseul transectului 3, speciile dominante se mentin Miliaria calandra si

Melanocorypha calandra, cu 27% si respectiv 12%. Calandrella brachydactyla apare

prezenta cu 10%, fiind de asemenea o specie dominanta. Dintre rapitoare a fost identificat

Buteo rufinus (2%) si Falco tinnunculus (aprox. 4%), ambele hranindu-se in zona. Cu

efective relativ importante (10%) apare si Oenanthe oenanthe.




55

Transect 4

Alauda arvensis

3%

Corvus cornix

5%

Hirundo rustica

14%


5%

Merops apiaster

6%

Miliaria calandra

17%Oenanthe oenanthe

11%

Passer domesticus

36%

Streptopelia turtur

3%

Transect 4, 23.05.2013


Transectul 4 se caracterizeaza prin prezenta urmatoarelor specii dominante Miliaria

calandra (17%), Oenanthe oenanthe (11%) si Passer domesticus (36%). Prezenta unui

procent important de vrabii de casa se datoreaza apropierii zonelor antropizate. In zona

transectului au fost identificate de asemenea prigorii – Merops apiaster (6%), in timpul

hranirii.

Transect 5


5%

Lanius collurio

1% Miliaria calandra

7%

Sturnus vulgaris

87%

Transect 5, 23.05.2013


Pe parcursul transectului 5 cele mai multe exemplare observate au apartinut speciei

Sturnus vulgaris (graur), aflati in tranzit peste zona de pasune analizata. Atat Miliaria




56

calandra cat si Calandrella brachydactyla au inregistrat procente reduse - 7% respectiv 5%.

Pe parcursul transectului a fost identificat de asemenea si Lanius collurio 1%, in zona lizierei.

Analizand per ansamblu ambele serii de transecte, se constata ca speciile dominante

au fost cele caracteristice zonelor de habitate de stepa secundara sau de pasune ori de terenuri

arabile (agroecosisteme) – Miliaria calandra – cu procente cuprinse intre 7 si 66%,

Calandrella brachydactyla – cu procente cuprinse intre 5 si 52% si Melanocorypha calandra

– cu procente cuprinse intre 2 si 38%. Aceste specii folosesc zona analizata ca zona de

cuibarit si de hranire.

Dintre rapitoare, apar constant in zona analizata Buteo rufinus si Falco tinnunculus,

ambele specii cuibarind in zona impadurita inclusa in ROSCI Padurea Babadag. Dintre

rapitoare se mai remarca prin prezenta in zona Aquila pomarina, Hieraaetus pennatus, Buteo

buteo, Circus aeruginosus, Asio flammeus, aceste specii folosind habitatele respective ca

zona de hranire.

Analiza observatiilor efectuate fata de distanta de transectul efectuat

Analizand distributia speciilor observate fata de directia de deplasare a observatorilor

pe transect si fata de distanta fata de observator, se constata urmatoarele situatii, sintetizate

mai jos:

Luna aprilie 2013

Transect 1

Cele mai multe specii si exemplare observate se grupeaza pe stanga directiei de

observare, la o distanta de sub 100 de metri fata de observatori, in habitate de terenuri arabile,

pasune si de tufarisuri.

Cele mai multe observatii au fost efectuate in prima parte a transectului, in habitate de

tufarisuri si de pasune.

In ce priveste activitatea pasarilor, cele mai multe observatii au vizat pasari in zbor.




57

Figura 5.27a Traseul si directia parcurgerii transectului 1

Figura 5.27b Habitate reprezentative din zona transectului 1

Singurele cuiburi observate in urma parcurgerii transectelor in zona parcului eolian

sunt situate pe transectul 1, avand urmatoarele coordonate:

Cuib 1: N44 55.987 E28 20.033

Cuib 2: N44 56.093 E28 19.844

Cuib 3 N44 56.102 E28 19.810




58

Amplasarea cuiburilor fata de parcul eolian

Cuiburile 2 si 3 sunt cuiburi vechi de paseriforme, fara ponta sau pui in ele, vizibil

alterate de conditiile meteorologice, observate in zona de pasune, in vegetatie arbustiva.

Figura 5.28b Cuiburi vechi de paseriforme (Cuib 2 si Cuib 3)

Cuibul 1 este de ciocarlie, dispus direct pe sol si mascat cu vegetatie herbacee uscata.

Figura 5.28c Cuib de ciocarlie (Cuib 1)

Distantele aproximative de la cuiburi pana la cele mai apropiate turbine eoliene sunt:

- circa 286 m de la Cuib 1 la ME05






59

Transect 2

Majoritatea speciilor si exemplarelor observate se grupeaza la stanga traseului fata de

directia de deplasare, la mai putin de 100 m fata de observatori. Tipul de terenuri –

agroecosisteme (teren arabil) si pasune.

Cele mai multe observatii s-au efectuat in zona de mijloc si in treimea terminala a

transectului, in habitate agricole (teren arabil).

Cele mai multe observatii au fost efectuate pe pasari aflate in zbor (19) fata de 11

pasari aflate in stationare.

Fig. 5.29a Traseul si directia parcurgerii transectului 2

Fig. 5.29b Habitate reprezentative din zona transectului 2




60

Transect 3

Cele mai multe specii si exemplare observate s-au situat la stanga traseului fata de

directia de deplasare, la o distanta de sub 100 m fata de observatori, in habitate variate – teren

arabil, pasuni, zone impadurite.

Cele mai multe observatii s-au efectuat in ultima parte a transectului, in habitate

agricole, de pasune sau de padure.

Dintre observatii, 25 au vizat pasari aflate in zbor si 16 pasari aflate la sol sau in

stationare pe arbusti sau in copaci.



Transect 4

Distributia speciilor si exemplarelor este una echilibrata; in partea stanga a

transectului cele mai multe observatii s-au efectuat in limita de sub 100 de m fata de




61

observatori in timp ce pe partea dreapta observatiile efectuate la distanta mai mare de 100 m

sunt mai numeroase.

Observatiile cele mai numeroase s-au efectuat in prima treime a transectului de

monitorizare, in habitate de pasune si in teren arabil.

In ce priveste starea de activitate, s-au remarcat atat pasari aflate in zbor, cu cantec

sau fara, pasari stationand la sol, hranindu-se sau luptandu-se cu alte exemplare pentru

teritoriul de cuibarit.



Transect 5

Distributia speciilor si exemplarelor observate este echilibrata, in limitele de pana la

100 m fata de observatori identificandu-se practic marea majoritate a pasarilor, atat pe partea

dreapta cat si pe partea stanga a transectului.




62

Distributia observatiilor pe lungimea transectului a fost una echilibrata.

Cea mai mare parte a observatiilor a vizat pasari aflate in zbor, in cazul speciilor

Melanocorypha calandra si Miliaria calandra fiind vorba de masculi cantand.



Luna mai 2013

Transect 1

Observatiile cele mai numeroase s-au efectuat pe partea stanga a transectului, in limite

de pana la 100 m distanta de observatori.

Referitor la distributia observatiilor fata de lungimea totala a transectului, se constata

o distributie echilibrata a acestora.




63

Referitor la starea de activitate, s-au observat pasari in zbor, pasari cantand in copaci

(marcarea teritoriului de cuibarit) sau cantand in zbor.

Figura 5.33 Alauda arvensis

Transect 2

Cele mai multe observatii s-au efectuat in limita de 100 m fata de observatori, atat pe

partea dreapta cat si pe partea stanga a transectului. Numarul observatiilor efectuate la

distanta mai mare de 100 m este foarte redus.

Distributia observatiilor fata de lungimea totala a transectului este una echilibrata.

In ceea ce priveste activitatea pasarilor observate, cele mai multe se aflau in zbor,

altele fiind in repaus la sol sau in vegetatie arbustiva.

Figura 5.34 Lanius collurio

Transect 3

Atat pe partea dreapta cat si pe partea stanga a traseului s-au observat numarul cel mai

mare de pasari identificate, in limita de pana la 100 m fata de observatori. Pe partea dreapta a

transectului apare de asemenea un numar relativ important de pasari, la o distanta de peste

100 m fata de observatori.

In cazul acestui transect, cele mai multe observatii s-au efectuat in treimea finala a

acestuia, in habitate de pasune.




64

Cele mai multe pasari observate pe acest transect se aflau in zbor, un numar redus

fiind la sol sau in arbusti.

Figura 5.35 Miliaria calandra

Transect 4

Observatiile s-au efectuat in limite de pana la 100 m fata de observatori, atat pe partea

dreapta cat si pe partea stanga a transectului. Nu s-au identificat pasari la distanta mai mare

de 100 m de observatori.

Cele mai multe observatii s-au efectuat in prima treime a traseului, in habitate de

pasune.

Majoritatea observatiilor au vizat pasari aflate in zbor, cantand pentru marcarea

teritorului. In repaus la sol s-au observat putine exemplare.

Figura 5.36 Erithacus rubecula

Transect 5

Numarul cel mai mare de observatii s-a efectuat in acest caz la distanta de peste 100

m fata de observator, pe partea dreapta a transectului. Daca se ia insa in calcul faptul ca in

cazul respectiv a fost vorba de un stol de grauri aflat in trecere peste pasune, observatiile cele

mai numeroase sunt situate tot in limita de pana la 100 m fata de observator, atat pe partea

dreapta cat si pe partea stanga a transectului.




65

Cele mai multe observatii s-au efectuat in prima treime a traseului, in habitate de

pasune.

Cele mai multe observatii au vizat pasari aflate in zbor.

Figura 5.37 Galerida cristata

Analiza numerica a speciilor observate pe transecte

Analiza numarului de observatii realizate in timpul efectuarii transectelor a aratat ca in

cele doua perioade de observatii – din luna aprilie si respectiv luna mai – exista diferente,

datorate starii de activitate a pasarilor in cele doua luni.

Astfel, in luna aprilie s-au inregistrat 192 de observatii pe transecte in timp ce in luna

mai s-au inregistrat 107 (Tabel 5.11a). Comparand transectele intre ele in functe de numarul

de observatii efectuate se constata ca apar diferente de la caz la caz, in functie de starea de

activitate a pasarilor. In perioada paradei nuptiale, activitatea masculilor este mult mai intensa

si din acest motiv s-au inregistrat mai multe observatii pe unele transecte in luna aprilie. In

luna mai, in timpul sezonului de cuibarit, adultii au fost mai putin vizibili.

Tabel 5.11a Numar de observatii pe transecte

Transect Nr. observatii aprilie Nr. observatii mai

Transect 1 16 17

Transect 2 31 33

Transect 3 41 28

Transect 4 17 18

Transect 5 87 11

Total observatii = 299 192 107




66

In ceea ce priveste numarul de observatii raportat la numarul de specii (Tabel 5.11b),

se poate constata ca cele mai multe observatii revin in ambele perioade de analiza la trei

specii – Miliaria calandra, Calandrella brachydactyla si Melanocorypha calandra, toate trei

fiind caracteristice tipurilor de habitate existente in zona.

In luna aprilie, 69% din observatii au fost pentru cele trei specii mentionate (Miliaria

calandra cu 78 de observatii, Calandrella brachydactyla cu 38 si Melanocorypha calandra

cu 18). In aceeasi luna, pe transecte au fost inregistrate specii cu 7 observatii (o specie), cu 5

observatii (o specie), cu 4 observatii si 3 observatii (cate 2 specii), cu 2 observatii (7 specii) si

cu o observatie (20 specii). Pasarile rapitoare apar cu putine observatii: Falco tinnunculus cu

7, Buteo buteo cu 2, Aquila pomarina, Hieraaetus pennatus, Circus pygargus, Circus

cyaneus, Buteo rufinus si Asio flammeus cu cate o observatie.

Tabel 5.11b Numar de observatii pe transecte raportate la numarul de specii

Specia Total

Transecte/ Aprilie

Total Transecte/

Mai Total

Miliaria calandra 78 35 113

Calandrella brachydactyla 38 12 50

Melanocorypha calandra 18 6 24

Oenanthe oenanthe 2 9 11

Falco tinnunculus 7 2 9

Sturnus vulgaris 2 6 8

Merops apiaster - 7 7

Corvus frugilegus 4 2 6

Oenanthe isabellina 5 - 5

Lanius collurio - 6 6

Fringilla coelebs 4 - 4

Corvus cornix 3 1 4

Alauda arvensis 3 1 4

Hirundo rustica 1 3 4

Streptopelia turtur - 4 4

Phasianus colchicus 2 1 3

Riparia riparia - 3 3

Erithacus rubecula 2 - 2

Circus aeruginosus 2 - 2

Buteo buteo 2 - 2

Aquila pomarina 2 - 2

Upupa epops 1 1 2

Turdus merula 1 1 2

Motacilla flava 1 1 2




67

Buteo rufinus 1 1 2

Anthus campestris 1 1 2

Passer domesticus - 2 2

Turdus philomelos 1 - 1

Sylvia atricapilla 1 - 1

Streptopelia decaocto 1 - 1

Sitta europaea 1 - 1

Saxicola torquata 1 - 1

Motacilla alba 1 - 1

Hieraaetus pennatus 1 - 1

Galerida cristata 1 - 1

Dendrocopos major 1 - 1

Cuculus canorus - 1 1

Circus pygargus 1 1

Circus cyaneus 1 - 1

Asio flammeus 1 - 1

Lanius minor - 1 1

Pentru luna mai datele sunt putin diferite. Miliaria calandra si Calandrella

brachydactyla inregistreaza singure 45% din observatii, 6 specii inregistreaza intre 8 si 4

observatii, 3 specii cate doua observatii si 9 specii cate o observatie. Speciile de rapitoare

observate au un numar mic de observatii fiecare – Lanius collurio – 5 observatii, Falco

tinnunculus 2 observatii, Buteo rufinus – o observatie si Lanius minor – deasemenea o

observatie.

Daca se analizeaza datele per total, aceleasi trei specii dominante - Miliaria calandra,

Calandrella brachydactyla si Melanocorypha calandra – inregistreaza aproape 63% dintre

observatii. O specie – Oenanthe oenanthe – inregistreaza 10 observatii, Falco tinnunculus –

9, Sturnus vulgaris – 8, Merops apiaster – 7, Corvus frugilegus – 6, Oenanthe isabellina si

Lanius collurio cate 5 observatii. Cinci specii inregistreaza cate 4 observatii, trei observatii –

2 specii, 2 observatii - 10 specii si o observatie – 14 specii. In afara de Falco tinnunculus,

celelalte specii de rapitoare au prezentat in total cate 2 observatii – Circus aeruginossus,

Buteo rufinus, Buteo buteo, Aquila pomarina – respectiv cate o observatie – Circus pygargus,

Circus cyaneus, Buteo rufinus, Asio flammeus si Lanius minor.




68

Identificarea cuiburilor din zona forestiera

Suplimentar fata de transectele efectuate pe amplasamentul parcului eolian au fost

efectuate 3 transecte (A,B,C) (Fig. 5.39), in luna aprilie, in zona padurii Babadag cu scopul

identificarii unor potentiale cuiburi de rapitoare. Rezultatele monitoizarii pe transecte a zonei

forestiere din vecinatatea parcului eolian s-au materializat in identificarea a 7 cuiburi de

rapitoare si a mai multor cuiburi ce pot apartine speciilor de pasari al caror habitat

preferential este reprezentat de padurile batrane: Dendrocopus major, Dryocopus martius,

Picus canus, Sitta europea, Parus major, Parus lugubris, Parus caeruleus, dar care pot fi

utilizate si de strigiforme si de speciile de chiroptere silvicole (Fig. 5.38).

Figura 5.38. Cuiburi observate in padure

Figura 5.39. Transecte parcurse in perioada martie-iunie 2013




69

Tabelul 5.12 Coordonatele cuiburilor de pe transectul A

Transect A

Coordonate punct initial: N44 54.533 E28 21.424

Coordonate punct final: N44 55.596 E28 20.340

Nr. cuibului Coordonatele cuibului Foto

Cuib 1 N44 55.072 E28 21.489

Cuib 2 N44 55.119 E28 21.465

Cuib 3 N44 55.232 E28 21.411




70

Cuib 4 N44 55.475 E28 21.186

Cuib 5 N44 55.649 E28 21.174

Figura 5.40. Transect A




71

Tabelul 5.13 Coordonatele cuiburilor de pe transectul B

*Transect B




- - -

* Pe transectul B nu a fost observat nici un cuib de specii rapitoare

Figura 5.41. Transect B




72

Tabelul 5.14 Coordonatele cuiburilor de pe transectul C

Transect C




Cuib 6 N44 54.826 E28 22.128

Cuib 7 N44 55.125 E28 22.534




73

Figura 5.42. Transect C

De remarcat este faptul ca toate cele 7 cuiburi de rapitoare au fost observate in vaile

impadurite ale unor cursuri temporare de apa, unde arborii datorita conditiilor pedoclimatice si a

competitiei pentru resursele trofice sunt mai inalti (asa cum se poate vedea in figura de mai jos). Un

alt aspect demn de remarcat este faptul ca zonele de vai prezinta un microclimat specific, iar versantii

impaduriti ce delimiteaza vaile amintite atenueaza vanturile puternice.

Figura 5.43. Structura padurii din zona analizata

10 - 12 m




74

Prezentam in continuare distantele aproximativa de la cuiburile de rapitoare pana la

cele mai apropiate elemente construite ale parcului eolian (turbine eoliene):

- cca 1149 m de la Cuib 1 pana la turbina LU 11




- cca 1435 m de la Cuib 5 pana la turbina ME 5

- cca 965 m de la Cuib 6 pana la turbina TO 4

- cca 1670 m de la Cuib 7 pana la turbina TO 4

5.2.2. Pasari nocturne

In urma deplasarilor in teren efectuate in scopul monitorizarii prezentei/absentei si a

activitatii pasarilor de noapte a fost colectat un set de date exprimat in tabelul urmator.

Tabelul 5.15 Speciile de pasari nocturne identificate pe parcursul monitorizarii

Specia Nr. indivizi

O.U.G. 57/2007

IUCN Red List

ROSPA 0091 Padurea Babdag

Categorie avfifenologica

Athene noctua 1 Anxa 4B LC - S Lullula arborea 25-30 Anexa 3 - � OV Strix aluco 2 - LC - S Otus scops 1 Anexa

4B LC - OV

Asio flammeus 1 Anexa 3 LC - OI

LEGENDA

OUG 57/2007: - ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta Categoria avifenologica OV - oaspete de vara (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru reproducere) OI - oaspete de iarna (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru iernat) S - sedentar (specii a caror prezenta este semnalata in toate lunile anului) Categorie IUCN:

• Cu risc scazut (LC)

In cadrul monitorizarii pasarilor de noapte au fost alese puncte de observatie, care

coincid cu punctele de monitorizare bioacustica a liliecilor. Astfel, au fost inregistrate si




75

identificate un numar de 3 specii: Athene noctua, Strix aluco (pasari rapitoare de noapte) si

Lullula arborea (ciocarlia de padure), cunoscuta si pentru cantecele sale in perioada de

crepuscul sau nocturne.

Specia Athene noctua (cucuveaua) a fost identificata in cadrul inregistrarii din statia 1,

aflata in imediata vecinatatea localitatii Topolog. Acest fapt se coreleaza cu preferinta acestei

specii pentru a se adapostii in hambare, poduri ale caselor etc. hranindu-se si cu rozatoare.

Pe marea majoritate a inregistrarilor realizate in zona de studiu se aude specia Lullula

arborea (ciocarlia de padure), dar mai ales in cadrul statiilor situate la liziera padurii,

localizarea inregistrarilor fiind in concordanta cu preferintele speciei pentru reproducere si

cuibarit - zone impadurite.

Huhurezul mic (Strix aluco) prefera zonele impadurite cu arbori batrani si scorburosi,

unde se poate adaposti usor si gaseste destula hrana in liziera padurilor sau luminisuri.

Este o specie teritoriala iar in componenta preferintelor sale trofice se intalnesc si

diferite specii de lilieci pe care ii poate prinde chiar din zbor. In cadul inregistrarilor efecuate

de echipa noastra in vederea monitorizarii pasarilor nocturne, aceasta specie a fost

identificata o singura data (2 exemplare) in punctul 1 din apropierea padurii Babadag fapt ce

se coreleaza cu preferintele de habitat ale speciei.

Pe parcurusul transectelor efectuate in vederea monitorizarii pasarilor nocturne, au

fost observate alte doua specii de rapitoare de noapte si anume: Otus scops (cius) si Asio

flammeus (ciuful de camp). Mentionam faptul ca ambele specii au fost observate si

fotografiate in perioada de crepuscul.

Otus scops, este o specie de pasare rapitoare de noapte, cu maxim de activitate de la

apusul soarelui pana aproape de miezul noptii. In timpul zilei sta adapostita in scorburi ale

arborilor, sau pe crengi cu foliaj dens iar seara pleaca in zonele deschise din imediata

vecinatate a padurilor. A fost observata de echipa noastra in urma efectuarii transectelor din

luna Martie la liziera padurii, la inceputul activitatii de monitorizare de noapte. Mentionam

faptul ca aceasta specie a fost identificata in perioada migratiei de primavara, fiind oaspete de

vara la noi in tara.




76

Figura 5.44. Otus scops

Asio flammeus (ciuful de camp) este o specie de pasare rapitoare din ordinul

Strigiformes, dar spre deosebire de alte specii ale acestui ordin, perioada sa de maxima

activitate este dimineata devreme uneori si ziua. Foarte rar isi poate prelungi activitatea si

inspre seara, dar, o data cu lasarea intunericului se retrag spre adapost. Prefera zonele

deschise cu foarte putini arbori, cuibarind pe sol printre ierburi inalte. Migreaza dinspre nord,

la noi in tara fiind oaspete de iarna.

Aceasta specie a fost identificata de echipa noastra in urma efectuarii transectelor de

monitorizare a pasarilor nocturne, in luna aprilie, in momentul inceperii activitatii de

monitoriazare in perioada serii.

Figura 5.45. Asio flammeus

In figura urmatoare este prezentata harta cu locatiile unde au fost inregistrate sau

observate pasarile rapitoare de noapte, migratoare sau sedentare.




77

Figura 5.46. Harta cu statiile pentru monitorizarea avifaunei nocturne

5.3. Diversitatea si abundenta speciilor de lilieci Avand in vedere potentialele impacte negative atat asupra populatiilor de lilieci si

asupra habitatelor acestora, cum ar fi:

• Afectarea, perturbarea sau distrugerea habitatelor de hranire si distrugerea adaposturilor;

• Cresterea riscului de coliziune a liliecilor in zbor;

• Dezorientarea liliecilor in zbor prin emiterea zgomotelor de ultrasunete.

Este necesara monitorizarea atenta a amplasamentelor viitoarelor parcuri eoliene in

vederea obtinerii unor date cat mai complete despre diversitatea si abundenta reprezentantilor

acestui grup important de mamifere. In acest scop in intervalul martie - iunie 2013 s-au

efectuat deplasari atat pe timp de noapte - pentru monitorizarea bioacustica cat si pe timp de

zi in vederea identificarii adaposturilor (caverne, pesteri, scorburi).




78

In urma monitorizarii amplasamentului au fost identificate

Tabel 5.16 Fauna de chiroptere identificata in urma monitorizarii

Specia Metoda de identificare

IUCN Red List

OUG 57/2007

*Prezenta in formularul

standard al SCI Podisul Nord Dobrogean

Eptesicus serotinus ultrasunte LC Anexa 4A -

Myotis daubentonii ultrasunte LC Anexa 4A -

Nyctalus noctula ultrasunte LC Anexa 4A -

Nyctalus leisleri ultrasunte LC Anexa 4A -

Pipistrellus pipistrellus ultrasunte LC Anexa 4A -

Barbastella barbastellus ultrasunte NT Anexa 3, 4A -

Plecotus auritus observatii directe LC Anexa 4A -

Rhinolophus ferrumequinum observatii directe LC Anexa 3, 4A �

LEGENDA OUG 57/2007: - ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta Categorie IUCN:

• Usor amenintate (NT) • Cu risc scazut (LC)

* Singura specie de liliac ce reprezinta obiectiv de conservare al ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean este Rhinolophus ferrumequinum - specie identificata prin observatii directe ale echipei de monitorizare la o distanta de peste 2,7 km in cadrul deplasarilor pentru identificarea unor potentiale zone de adapost.




79

Figura 5.47. Puncte de observatie din afara amplasamentului

Figura 5.48. Puncte de observatie si transectul parcurs pe amplasament




80

Zone cu abundenta cea mai mare de specii sunt punctele 1, 2 si 3 de langa padurea

Babadag in care s-au realizat majoritatea inregistrarilor de ultrasunete. Prezenta liliecilor dar

cu o abundenta mult mai scazuta (1-2 indivizi/ ora) s-a inregistrat in punctele ST 13 si ST 14

din apropierea locatiei turbinelor ME 02, ME 03, ME 04 si ME 05. In cazul punctelor 1, 2 si

3 prezenta abundenta a liliecilor se justifica prin conditiile specifice oferite de luminisurile

padurii Babadag si anume atenuarea curentilor de aer puternici de vegetatia forestiera si

datorita resurselor trofice abundente din zona ecotonala.

Mentionam ca in celelalte puncte de observatie in urma monitorizarii bioacustice nu s-

au inregistrat chiroptere. Acest fapt se datoreaza pozitionarii amplasamentului intr-o zona

deschisa, caracterizata prin curenti de aer cu intensitate sporita si resurse trofice scazute.

Prezentam in continuare spectrograme cu speciile identificate in baza analizei

ultrasunetelor:

Figura 5.49. Barbastella barbastellus, semnal tip 1 si semnal tip 2

Figura 5.50. Semnale emise de Eptesicus serotinus




81

Figura 5.51. Semnale emise de Myotis daubentonii langa padurea Babadag

Figura 5.52. Eptesicus serotinus, Pipistrellus pipistrellus si Nyctalus leisleri langa padurea Babadag

Figura 5.53. Nyctalus noctula langa padurea Babadag




82

Figura 5.54. Eptesicus serotinus si Nyctalus noctula

Figura 5.55. Semnale emise de Pipistrellus pipistrellus

Indice de diversitate alpha Shannon Wiener pentru chiroptere

In conformitate cu prevederile protocolului de monitorizare, s-a analizat diversitatea

faunei de chiroptere din zona de amplasamentului, din zonele de liziera a padurii (inclusa in

ROSPA Padurea Babadag) si din localitatile invecinate amplasamentului. Zona in cauza este

folosita ca nisa de adapost pe timpul zilei de catre speciile de lilieci care vaneaza in zona

amplasamentului.

In total, au fost identificate relativ putine specii de chiroptere, speciile in cauza fiind

caracteristice zonei Dobrogei centrale.

Pentru analiza diversitatii specifice a faunei de chiroptere s-a utilizat indicele de

diversitate alpha Shannon – Wiener, atat pentru chiropterele observate in amplasament cat si

pentru cele observate la limita amplasamentului.

Formula de calcul care a fost utilizata este urmatoarea*:

S

H(S) = - ∑ pi log pi

i = l




83

unde

- H(S) reprezinta indicele diversitatii Shannon-Wiener (continutul informational al esantionului); - S este numarul de specii din zona analizata; - produsul pi log pi reprezinta masura incertitudinii fiecarui eveniment asociat campului finit de

probabilitati (probabilitatea de aparitie a indivizilor apartinand fiecarei specii din zona). * (Gomoiu M.-T., Skolka M., 2001 – Ecologie - Metodologii pentru studii ecologice, Ovidius University Press, 175 pp. ISBN 973-614-001-6.)

Analizand diversitatea Shannon-Wiener pentru zona de interes, s-a constatat ca

pentru zona amplasamentului indicele calculat pentru perioada luata in studiu este de

0.30 in vreme ce indicele calculat in apropierea padurii Babadag este de 0.70.

Valoarea mai ridicata a indicelui din zona situata in afara amplasamentului este legat

de numarul mai mare de specii observate si de oferta trofica a zonei ecotonale de la liziera

padurii, conditiile microclimatice si de habitat favorabile. In interiorul perimetrului viitorului

parc eolian oferta trofica pentru chiroptere fiind mai redusa si distanta fata de adaposturile de

zi relativ mare, numarul de specii identificate si implicit de observatii este mai mic.

In luna iunie, au fost executate deplasari in vederea identificarii unor potentiale

adaposturi ale chiropterelor . Astfel in colaborare cu reprezentantii ocolului silvic Cerna

(Cantonul Carjelari) au fost efectuate deplasari in locatiile a doua galerii de prospectiune

miniera situate la 2,8 km respectiv 7,2 km.

In galeria numarul 1 nu s-a pus in evidenta prezenta chiropterelor, dar a fost observat

un cuib de Hirundo rustica.

Figura 5.56. Cuib de Hirundo rustica

In galeria numarul 2 au fost observate doua exemplare Rhynolophus ferrumequinum,

iar pe podeaua galerii nu au fost observate cantitati reprezentative de guano care sa indice

prezenta unui numar mare de indivizi.




84

Figura 5.57. Rhynolophus ferrumequinum

Intrare galerie numarul 2 Intrare galerie numarul 1

Figura 5.59. Galeriile de mina




85

Figura 5.58. Locatiile celor doua galerii de prospectiune




86

6. DISCUTII

Din observatiile efectuate in timpul transectelor din lunile aprilie si mai se pot trage

cateva concluzii cu privire la speciile de pasari de pe amplasamentul parcului eolian.

Numarul de specii observate nu este prea ridicat, speciile observate fiind componente

ale faunei specifice zonelor agricole, pasunilor si pantelor acoperite cu vegetatie de arbusti

din Dobrogea.

Tinand cont de tipul de habitat care se intalneste pe amplasamentul parcului, prezenta

speciilor Miliaria calandra, Melanocorypha calandra si Calandrella brachydactyla este una

normala. In perioada de inceput a cuibaritului, in timpul paradei nuptiale, s-au observat un

numar mare de masculi cantand, pentru ca in luna mai, in plina perioada de cuibarit, pasarile

au fost mult mai putin vizibile.

In zonele cu stancarie la zi de pe culmea dealului s-au observat cateva perechi de

Oenanthe oenanthe si Oenanthe isabellina, numarul acestora fiind redus datorita capacitatii

de suport a habitatului.

Pasarile rapitoare observate au fost relativ putine. In zona, datorita suprafetei reduse si

a tipului de habitat, nu pot exista decat un numar limitat de exemplare de rapitoare de talie

mare. Astfel, au fost observate in mod regulat exemplare de Buteo rufinus si Buteo buteo, in

toate deplasarile efectuate. De asemenea a fost observata Aquila pomarina si Hieraaetus

pennatus, toate cele patru specii folosind zona de amplasament ca teren de vanatoare

(populatia de popandai si de rozatoare din zona fiind capabila sa ofere suficienta hrana unui

numar redus de perechi de rapitoare).

Tot din categoria rapitoarelor face parte si ciuful de camp Asio flammeus, observat pe

una dintre pasunile care acopera culmile dealurilor. Suprafata amplasamentului permite

existenta a cel putin o pereche de Asio flammeus, specie de talie mare, caracteristica unor

zone deschise, cu vegetatie cel mult arbustiva.

In timpul efectuarii transectelor s-au observat si alte specii, a caror prezenta este

comuna pe lizierele de padure sau in vegetatia cu tufisuri de Crataegus sau Rosa canina. In

aceasta categorie intra specii ca Lanius collurio, Lanius minor, Fringilla coelebs, Sitta

europaea, Dendrocopos major s.a, ultimele trei specii intalnite exclusiv in interiorul padurii

in perioada de cuibarit.




87

Zona de amplasament mai este tranzitata si de specii antropofile, care apar in numar

ridicat in orice tip de agroecosisteme – Corvus cornix, Corvus frugilegus, Sturnus vulgaris,

Passer domesticus, Streoptopelia decaocto.

In cazul observatiilor din Vantage Points, analiza rezultatelor sugereaza ca zona ar

putea sa se situeze la periferia unui traseu urmat de speciile de pasari aflate in migratie.

Aceasta afirmatie se bazeaza pe faptul ca un numar mare de observatii au fost inregistrate pe

directie prodominat nordica (N, NE, NNE, NW). Pe parcursul intregului program de

monitorizare (martie – iunie 2013), numarul speciilor observate a fost relativ mic.

Deasemenea, pentru fiecare specie in parte, numarul de exemplare este de asemena mic. Pe

de alta parte, numarul mic de specii si prezenta constanta a unora dintre eceste in zona

studiata, mai poate sugera si faptul ca avem de a face cu exemplare rezidente si/sau

cuibaritoare.

Astfel, specia Accipiter nisus este considerata de noi a fi migratoare in zona, insa in

numar de maxim trei exemplare; Accipiter gentilis este considerata a fi rezidenta, cu un

numar de 4 exemplare; Aquila pomarina este prezenta ca specie rezidenta intr-un numar de

patru exemplare (cel mai probabil doua perechi); Ardea cinerea este migrator si am

considerat numarul de exemplare care tranziteaza zona ca fiind doar de trei; Buteo buteo a

fost considerat atat migrator (45 exemplare), cat si rezident (o pereche); Buteo rufinus a fost

de asemenea considerat atat migrator (41 exemplare), dar si rezident (doua perechi); Circus

aeruginosus migreaza in numar de maxim 16 exemplare din care unul ar putea fi rezident in

zona (a fost observat in repetate randuri). In cazul lui Circus macrourus consideram ca

numarul exemplarelor migratoare se cifreaza la doua, iar in cazul lui Circus cyaneus la noua.

Urmatoarele specii au fost considerate a fi doar in pasaj prin zona monitorizata: Circus

pygargus (cinci exemplare), Circaetus gallicus (cinci exemplare), Ciconia ciconia (102

exemplare), Pernis apivorus (un exemplar), Pelecanus onocrotalus (15 exemplare),

Phalacrocorax carbo (11 exemplare), Pandion haliaetus (patru exemplare). De asemenea, in

baza acelorasi observatii, se poate considera ca urmatoarele specii au exemplare rezidente in

zona monitorizata: Falco tinnunculus (opt exemplare), Falco vespertinus (patru exemplare) si

Hieraaetus pennatus (patru exemplare)

Multe dintre exemplarele observate in zona monitorizata zboara in intervalul 50-150

metri, interval altitudinal considerat a fi unul de risc, din cauza potentialelor interactiuni cu

elementele in miscare a centralelor eoliene.




88

In cazul speciilor nocturne de pasari este de remarat faptul ca exemplarele

auzite/inregistrate au ca habitat preferential zonele de padure. Identificate pe baza

inregistrarilor au fost: o specie din ordinul Passeriformes - Lullula arborea si 2 specii din

ordinul Strigiformes - Athene noctua si Strix aluco, dintre care doar Lullula arborea este

mentionata in ROSPA0091 Padurea Babadag, iar pe baza observatiilor directe, a fost

observata specia Otus scops din ordinul Strigiformes.

Prin utilizarea metodei de calcul folosita pentru determinarea riscului teoretic de

coliziune a pasarilor cu turbinele eoliene (conform ghidului SNH) s-a calculat pentru speciile

aflate in pasaj (migratoare): numarul pasarilor care trec prin ferereasta de risc, probabilitatea

de coliziune si riscul real de coliziune, iar pentru speciile rezidente au fost calculate: numarul

de pasari care ocupa volumul baleiat de rotoarele turbinelor eoliene si de asemenea

probabilitatea de coliziune si riscul real de coliziune in cazul acestor specii. Desi metoda

recomandata se aplica pe un an de zile, exista specificatii care indica posibilitatea folosirii

unei perioade mai mici de observatii (ex.: un sezon de migratie).

Rezultatele analizelor sinecologice in cazul datelor referitoare la chiroptere (in special

valorile indicelui Shannon-Wiener) sugereaza o oferta trofica mai ridicata a zonei ecotonale

de la liziera padurii. De asemenea, consideram ca zona ecotonala prezinta conditii

microclimatice si de habitat favorabile liliecilor. In interiorul perimetrului viitorului parc

eolian oferta trofica pentru chiroptere este mai redusa, iar distanta fata de adaposturile de zi

este relativ mare. Acest lucru se coreleza cu un numar mai mic de specii inregistrate si

ulterior identificate.




89

7. CONCLUZII

� In zona de amplasare a parcului eolian au fost identificate 56 specii de pasari intre ele

distingandu-se specii de pasari caracteristice habitatelor cu vegetatie ierboasa, a

agroecosistemelor, specii rapitoare diurne si nocturne, specii acvatice, specii silvicole.

� Avifauna din zona de amplasament a parcului eolian este una specifica zonelor

dominate de agroecosisteme si pasuni. Speciile caracteristice sunt Miliaria calandra,

Calandrella brachydactyla si Melanocorypha calandra. De asemenea, zona este folosita ca

zona de hranire pentru o serie de specii de pasari rapitoare – Falco tinnunculus, Buteo

rufinus, Buteo buteo, Asio flammeus s.a. - care cuibaresc in padurea Babadag. Efectivele de

rapitoare observate care se hranesc efectiv in zona analizata sunt reduse, datorita capacitati de

suport a acesteia.

� In zona de amplasare a parcului eolian s-au observat pasari in migratie, atat din

categoria speciilor acvatice (Ciconia ciconia, Ardea cinerea s.a.) cat si din categoria speciilor

rapitoare (Buteo rufinus, Buteo buteo, Aquila pomarina, Hieraaetus pennatus, Circus

cyaneus, Circus pygargus s.a). Efectivele observate au fost reduse numeric, pentru ambele

categorii de specii de pasari migratoare.

� In lunile de primavara, directia de zbor predominanta este cea nord-estica, ceea ce

sugereaza situarea zonei analizate la periferia unui traseu de migratie.

� Intervalul orar cel mai sensibil (din punct de vedere al activitatii speciilor de pasari

rapitoare de zi si al celor acvatice de talie mare) este cel dintre 10.30 si 12.30, segment orar

ce corespunde cu declansarea curentilor termici ascendenti.

� Din punctul de vedere al activitatii de zbor al exemplarelor din speciile de interes

(pasari rapitoare de zi si pasari acvatice de talie mare) perioada de maxima intensitate este

cea situata intre ultima decada a lunii aprilie si prima decada a lunii mai.

� Analizand dinamica observatiilor din Vantage Points (numar observatii / VP), rezulta ca

cele mai multe zboruri au fost observate din VP2, aspect legat de pozitionarea excelenta a

acestui punct de observatie.

� Compozitia specifica a avifaunei observate in perioada de monitorizare, arata ca cele

mai multe zboruri (peste 80) au fost inregistrate la specia Falco tinnunculus, urmat de Buteo




90

buteo cu aproape 60 de zboruri si Buteo rufinus cu 55 zboruri. In intervalul de mijloc se

situeaza Hieraaetus pennatus cu aprox. 25 zboruri, Ciconia ciconia cu aprox. 18 zboruri si

Circus aeruginosus cu aprox. 16 zboruri. Toate celelealte specii observate au inregistrat intre

unu si 10 zboruri.

� Pe suprafata de amplasare a parcului eolian, in zonele de pasune, a fost observat un

numar redus de cuiburi; faptul ca zona este intens pasunata reprezinta un factor de impact

puternic datorita deranjului permanent creat de trecerea turmelor de animale domestice. De

asemenea si in cazul terenurilor cu culturi unde se executa lucrari agricole periodice, impactul

antropic constituie un factor limitativ pentru speciile cuibaritoare.

� In zona impadurita aflata la nordul ariei de amplasare a parcului eolian au fost

identificate cuiburi de pasari rapitoare care se hranesc inclusiv in zona analizata.

� Referitor la riscul de coliziune al pasarilor cu elementele mobile ale turbinelor eoliene

asa cum reiese din tabele 5.9a 5.9b se poate observa ca valorile riscului real de coliziune

pentru perioada monitorizata sunt subunitare ceea ce subliaza faptul ca pentru speciile de

pasari de talie mare identificate in zona de studiu coliziunea este putin probabila.

� Fauna de chiroptere din zona analizata este formata din 6 specii. Singura specie de liliac

citata in formularul standard Natura 2000 - Rhinolophus ferrumequinum - nu a fost

identificata in aria de amplasare a parcului.

� In ceea ce priveste speciile de chiroptere se constata ca zonele de monitorizare cu

abundenta cea mai mare de specii sunt langa padurea Babadag, in afara amplasamentului

parcului eolian.

� Numarul de specii de chiroptere observate in perimetrul parcului eolian este sensibil

mai mic in comparatie cu cel al speciilor care se intalnesc la limita acestuia. In consecinta,

diversitatea alpha calculata dupa formula Shannon Wiener este de asemenea mai mica in

zona de amplasare a parcului eolian in comparatie cu zonele limitrofe.




91

8. BIBLIOGRAFIE

• BAVARU A., GODEANU S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii.

• BERTEL BRUUN, HAKAN DELIN, LARS SVENSSON, 2009: Determinator

ilustrat Pasarile din Romania si Europa. • BOSCAIU N., COLDEA GH., HOREANU CL., 1994 - Lista rosie a plantelor

vasculare disparute, periclitate, vulnerabile si rare din flora Romaniei, Ocrot. Nat. med. inconjurator, Bucuresti, 38, 1: 45-56.

• BOTNARIUC N., TATOLE V. (edit.), 2005: Cartea Rosie a vertebratelor din

Romania;

• BRANDZA D., 1898 - Flora Dobrogei, Ed. Acad. Romane ingrijita de Sabba Stefanescu, Bucuresti, 491 pp.

• BRUN, B., DELIN, H., SINGER, A., 1999 – Pasarile din Romania si Europa, S.O.R.,

Hamlyne Guide, Octopus Publishing Group Ltd., London.

• CIOCARLAN V., 2004: Flora segetala a Romaniei. Editura Ceres. Bucuresti.

• CIOCARLAN V., 2009 – Flora Ilustrata a Romaniei. Pteridophyta et Spermatophyta, Edit. Ceres, Bucuresti, 1140 pp.

• CIOCHIA V., 1984: „Dinamica si migratia pasarilor”, Editura Stiintifica si

Enciclopedica.

• COGALNICEANU, D. 2007. Biodiversity . 2nd Edition. Verlag Kessel. p. 1-126. ISBN 3-935638-37-X.

• CUZIC M., MURARIU D./ 2008: „Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din

Romania”.

• DECU V., MORARIU D., GHEORGHIU V., 2003: „Chiroptere din Romania”. Bucuresti

• DONITA N., POPESCU A., PAUCA-COMANESCU M., MIHAILESCU S., BIRIS

A.I., 2005 – Habitatele din Romania (Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directica Habitate (92/43/EEC) 2006, Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 496 pp.

• DONITA N., POPESCU A., PAUCA-COMANESCU M., MIHAILESCU S., BIRIS

A.I., 2005 – Habitatele din Romania, Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 496 pp.




92

• DRAGU, ANCA – MUNTEANU, Ioana – OLTEANU, Vlad, 2007 First record of Pipistrellus kuhlii Kuhl, 1817 (Chiroptera: Vespertilionidae) from Dobrogea (Romania), Arch. Biol. Sci., Belgrade, 59, 243–247.

• DRAGU ANCA, BORISSOV IVAILO, 2011 Low genetic variability of Rhinolophus

mehelyi (Mehely's horseshoe bat) in Romania, Acta Theriologica, October 2011, Volume 56, Issue 4, pp 383-38.

• GAFTA D., MOUNTFORD J.O. (coord.), ALEXIU V., ANASTASIU P., BARBOS

M., BURESCU P., COLDEA GH., DRAGULESCU C., FAGARAS M., GOIA I., GROZA GH., MICU D., MIHAILESCU S., MOLDOVAN O., NICOLIN L.A., NICULESCU M., OPREA A., OROIAN S., PAUCA COMANESCU M., SARBU I., SUTEU AL, 2008 – Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Elaborat si tiparit in cadrul proiectului PHARE EuropeAid/121260/D/SV/RO “Implementarea retelei Natura 2000 in Romania”, Edit. “Risoprint”, Cluj-Napoca, 102 pp., ISBN 978-973-751-697-8.

• GODEANU S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat. Editura Bucura

Mond. Bucuresti.

• GOMOIU M. T., SKOLKA M., 2001: Ecologie si metodologii pentru studii ecologice, Ovidius University Press, Constanta.

• JOHNSON O., MORE D., 2006: The most complete field guide to the trees of Britain

and Europe, Collins Tree Guide.

• MORARIU I., BELDIE A., 1976 - Endemismele din Romania, in Flora Romaniei, vol. XIII, pg. 97-105, Ed. Acad. Romane, Bucuresti.

• MURARIU D., DECU V., GHEORGHIU V., 2003 - Chiroptere din Romania, ghid

instructiv si educativ. 521 p., Inst. Speol. “Emil Racovita”, Bucuresti.

• PETRESCU M., 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation.

• SARBU ANCA (coord.), COLDEA GH., CRISTEA V., NEGREAN G.,

CRISTUREAN I., SARBU I., OPREA A., POPESCU GH., 2007 – Arii speciale pentru protectia si conservarea plantelor in Romania, Editura “Victor B Victor”, Bucuresti.

• SKOLKA M., FAGARAS M., PARASCHIV G., 2005 – Biodiversitatea Dobrogei,

Ovidius University Press, Constanta, 396 pp.

• SVENSSON L., MULLARNEY K., ZETTERSTROM D., 2009. The most complete guide to the birds of Britain and Europe. Collins Bird Guide.




93

• **** ASOCIATIA PENTRU PROTECTIA LILIECILOR DIN ROMANIA., 2008 - Liliecii si Evaluarea Impactului asupra Mediului – Ghid Metodologic.

• ****INCDD Tulcea: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile

de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea.

• *** Scottish Natural Heritage, Use of Avoidance Rates in the SNH Wind Farm

Collision Risk Model.

• *** Scottish Natural Heritage, Guidance Windfarms and Birds: Calculating a theoretical collision risk assuming no avoiding action.

• ****UNEP/EUROBATS. Publication series No 3, Guidelines for consideration of

bats in wind farm projects.

Birds and bats monitoring FF 26.07.2013landpower.ro/ro/proiecte/doc/Anexa 3 Monitorizare primavara...

Documents

Transcript of Birds and bats monitoring FF 26.07.2013landpower.ro/ro/proiecte/doc/Anexa 3 Monitorizare primavara...