Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

17
7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 1/17 BIOMECANICA TRAUMATISMELOR CRANIO CEREBRALE NICULĂIASA ANCA C. KMS AN I

description

ppt Biomecanica

Transcript of Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

Page 1: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 1/17

BIOMECANICA

TRAUMATISMELOR CRANIO

CEREBRALENICULĂIASA ANCA C.

KMS AN I

Page 2: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 2/17

Mecanismele de producere a traumatismelorcranio-cerebrale

Mecanismele prin care se produc traumatismele cranio-cerebrale sunt cele

cunoscute din patologia neurochirurgicala traumatica.  Aceste mecanisme, din punct de vedere fizic sunt defalcate in directe si

indirecte, dupa felul in care actioneaza liniile de forta asupra structurilorcranio-cerebrale.

 Aceste mecanisme, in mod schematic pot fi prezentate astfel:

1. Mecanismele directe, prin impact direct asupra scalpului si aleoaselor craniene.

 În cadrul acestora actioneaza urmatoarele fenomene de producere atraumatismului cranio-cerebral :

 a) fenomenul de acceleratie, in care capului i se imprima o miscare deacceleratie prin lovirea sa cu un corp in miscare si in care leziunile maxime

atat craniene, cat si cerebrale se afla la punctul de impact sau la jonctiuneacranio-spinala in cele in-directe dupa cum vectorul fortei traumatice esteaxial sau neaxial fenomenul de acceleratie este liniar sau rotator

Page 3: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 3/17

b) fenomenul de deceleratie sau de franare, in care excursia craniului esteoprita brusc prin lovirea sa de un plan rezistent. in acest din urma caz,leziunile sunt atat la punctul de impact cu plaul dur, leziuni ce intereseazastructurile cranio-cerebrale, cat si leziuni la polul diametral opus, prin

contralovitura care afecteaza continutul cranian ca efect al unei miscari devibratie al acestuia in interiorul cutiei craniene

c) fenomenul de compresie bilaterala, prin aplicarea simultana a douaplanuri dure asupra craniului.

!. Mecanismele indirecte, actioneaza asupra structurilor cranio-cerebrale

prin transmiterea intermediara a liniilor de forta: miscari bruste de franare inexcursia extremitatii cefalice "exemplu: ocupanti de autovehicule care seciocnesc), sau situatii in care se produc indeosebi leziuni la nivelul jonctiuniicranio-spinale "exemplu: cadere pe ischioane)#n afara acestor doua mecanisme trebuie mentionate si alte tipuri demecanisme implicate in traumatologia cranio-cerebrala:

- penetrarea endocraniana a unor corpi straini, ceea ce determinacaracterul lezional si potential septic al acestor traumatisme- suflu, produs in cadrul exploziilor, care poate realiza sufuziuni hemoragicedifuze la nivelul intregului encefal prin hipertensiune venoasa, brutala,secundara cresterii presiunii intraalveolare pulmonare

Page 4: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 4/17

  $fectele traumatice realizate la nivelul encefalului sunt de natura sculo-nervoasa prin actiunea liniilor de forta direct asupra acestor structuri.

  %e asemenea trebuie mentionat efectul vibratiei traumatice asuprainteroceptorilor sculari, cu determinarea de tulburari reflexe sculare ladistanta si prin actiunea mecanica a miscarilor &'(.

  ravitatea traumatismului cranio-cerebral este imprimata de intensitatealeziunilor realizate la nivelul structurilor nervoase.

  *ractic, orice traumatism asupra craniului are si o implicatie neurala, celputin functionala.

  &eziunile continatorului cranian "scalp si craniu) au mai putinaimportanta in determinarea directa a gravitatii traumatismului. Acesteaprezinta o importanta in aprecierea cauzelor si agentilor ce l-au produs ca siin determinarea unor efecte directe asupra creierului "dilacerari directe) sauin dezvoltarea unor complicatii, indeosebi de ordin septic. &eziunile cranienereprezinta de asemenea o dovada adeseori foarte importanta a fortei cucare s-a produs trauma respectiva

Page 5: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 5/17

CLASIFICAREA TRAMATISMEL!R CRA"I! CERE#RALE

  #n traumatismul cranio-cerebral, in ultimii ani au aparut o serie de clasificaricare incearca sa realizeze o uniformitate de comunicare internationala cusimplificarea terminologiei folosite in traumatismul cranio-cerebral. %atele determinologie, deci si de diagnostic se bazeaza pe datele de fizio-patologieacumulate, referitoare la leziunea cerebrala traumatica primara, posibilitatileevolutive si posibilitatile de abord terapeutic.

  *ractic clasificarea propusa de Miller "+), a reusit sa se impuna in cadrultraumatologiei cranio-cerebrale. Acesta imparte traumatismelele cranio-cerebraledupa seritatea leziunilor, conform cu /cala lasgo0 "'/ - expusa la comeletraumatice) in:

Traumatismul cranio$cerebral minor corespunde unei leziuni cerebrale usoare,cu scor '/ 1 +2-l3. 'azurile cu deficite neurologice focale, fistula &'( sau

fracturi craniene intruziva nu pot fi incluse in aceasta definitie. (ecent, traumatismele cranio-cerebrale minore au fost impartite dupa gravitate in

trei grade, cu modalitati proprii de diagnostic si tratament.

Page 6: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 6/17

a) %rad & - fara pierdere de constienta - dureri locale, eventual tumefactie sauechimoza. *acientul este lasat la domiciliu, cu instructiuni privitoare la oricefel de simptome sau semne de alarma.

%rad & cu risc - dintre pacientii cu nil 4 sunt separati cei care prezinta risc

crescut de deteriorare neurologica tardiva. Aceasta categorie implicaalcoolismul, 56A, drogurile, varsta "4-2 ani si peste3 de ani), epilepsia, terapia anticoagulanta, interventie operatorieneurochirurgicala in antecedente cu atentie speciala pentru pacientiipurtatori de drenaj ventricular. Acesti pacienti necesita examen '6-scan sisupraghere pentru !7 de ore.

b) %rad # - pacienti cu minima pierdere de constienta si amnezie retrograda,cefalee persistenta si vomismente, eventual plagi mari ale scalpului. /eindica examen '6-scan in primele ore de la traumatism, spitalizare pentru!7 de ore in entualitatea unui examen '6-scan negativ.

c) %rad II - pacienti cu scor '/ - +7-l2 pe o durata de 24 min de la

traumatism acesti bolnavi sunt somnolenti, dar fara semne neurologicefocale. /e efectueaza examenul '6-scan si spitalizare obligatorie intr-ounitate neurochirurgicala "optim) pana la ameliorare. 8arsta pediatrica -copin sub 7 ani necesita spitalizare. &a cei in varsta de peste +! aniconduita sugerata este aceeasi ca pentru adulti.

Page 7: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 7/17

2. Traumatismele cranio$cerebrale moderate 'medii)

- corespund unui scor '/ 1 +!- la internare sau in primele ore dupaaceasta, sau, in anumite cazuri evoluti cu atingerea acestui parametru in

primele 7 ore.  Acest grup de traumatizati cranieni necesita o atentie deosebita, intrucatcuprinde acei bolanvi care tal9 and die. (espectiv, starea lor sedeterioreaza rapid si mor ca rezultat al evolutiei unor leziuni care, depistateprecoce, pot fi tratate "hematoame intracraniene, edem cerebral, ischemie,fracturi craniene depresi, meningita). recnta lor este relativ redusa. %e

notat ca unii autori includ in acest grup si bolnavii cu '/ 1 +22. Traumatismele cranio$cerebrale se(ere 'ra(e)

- in care sunt inclusi pacientii cu '/ sub , respectiv in stare de coma.(aportat la mai vechile clasificari, pacientii comatosi se distribuie astfel:'/ 1 , coma gr. # '/ 1 ;-, coma gr. ## '/ 1 3-7, coma gr. ### '/1 2, coma gr. #8.

  Aceasta clasificare a traumatismelor cranio-cerebrale este extrem desimpla, fiind adoptata pe international

Page 8: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 8/17

  %e asemenea, trebuie luate in consideratie, din motive practice,clasificarea traumatismelor cranio$cerebrale * inc+ise si desc+ise,

 elementul de traumatism cranio-cerebral deschis se refera la existenta uneisolutii de continuitate intre continutul intracranian cu exteriorul

termenul de deschis atrage atentia asupra posibilitatilor de diseminare ainfectiei intracraniane.  efalcarea in traumatism cranio$cerebral direct si indirect, legata demecanismul patogenic al leziunii traumatice cranio-cerebrale, isi mentinevaloarea in totalitate pentru expertiza medico-legala.

#n aceste conditii, diagnosticul dupa datele actualei traumatologii, atraumatismelor cranio-cerebrale va cuprinde:

traumatismul cranio-cerebral minor gradul zero "'/ +3), cu sau fara plagaa scalpului

 traumatismul cranio-cerebral minor gradul # "'/ +3) - care impuneobligativitatea '6-scan

traumatismul cranio-cerebral minor gradul ## "'/ +7-l2), cu sau fara plagaa scalpului traumatismul cranio-cerebral moderat "'/ +!-) inchis, saudeschis

traumatismul cranio-cerebral sever "'/ sub , stare de coma gr. #).

Page 9: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 9/17

LEZIUNILE CRANIO CEREBRALE

 Aceste leziuni cranio-cerebrale traumatice sunt multiple, de multe ori intricate cumultiple leziuni secundare, complicatii si implicatii prognostice./istematizarea descriptiva a diverselor leziuni cranio-cerebrale vor fi prezentate

in ordine topografica, de la exterior spre interior, iar in cadrul leziunilorcontinutului cranian, in ordinea producerii lor in timp.8or fi astfel abordate in ordine:

Le-iunile craniene:  - &eziunile scalpului.  - &eziunile osoase.

Le-iunile creierului si ale meninelui:  - $fecte traumatice imediate, primare.  - $fecte traumatice secundare.  $ ematoamele intracraniene traumatice 'IT): $ IT e/tracerebrale: 5ematom extradural. 5ematom subdural. 5ematom

intradural.$ IT intracerebrale: 5ematoame intracerebrale. 5ematoame intraventriculare.$ Colectiile lic+idiene intracraniene traumatice 'CLIT)

0roma durei mater 'M). Meninita seroasa 'MS). $ Efecte traumatice de ansamblu :$demul cerebral "$'). 'olapsul cerebro-

ventricular.

Page 10: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 10/17

Le-iunile craniene

&eziunile craniene sunt multiple. Acestea includ dupa planurile anatomice:leziunile scalpului si leziunile osoase propriu-zise.

  Le-iunile scalpului 'partilor moi) Acestea sunt intalnite in traumatisme cranio-cerebrale inchise "echimoze,

hematoame, escoriatii), si mai ales in cele deschise - plagi chiar dacaintereseaza numai epidermul si dermul.

%efinim termenul general de traumatism cranio-cerebral intrucat continutulnu poate fi despartit de continator. Acest mod de interpretare este justificat

prin posibilele complicatii supurative "de la nivelul acestor plagi), care se potextinde endocranian.$scoriatiile si infiltratele hemoragice ale scalpului se intalnesc indeosebi inleziunile realizate prin decelerare si in cele prin <tarare=<. Aceste infiltratehemoragice pot realiza aderate hematoame exocraniene dezvoltate intrecalea aponevrotica si periost. Acestea necesita supraveghere atenta cu

ecuare rapida si pansament compresiv in momentul colectarii sangvine,inainte de a se produce suprainfectarea lor.

Page 11: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 11/17

  *lagile scalpului reprezinta porti de patrundere a septicitatii din mediulinconjurator si dovezi importante ale mecanismului traumatic de producere.

 Astfel ele pot prezenta aspectul: taiat, strivit, contuzie ,liniar sau stelat,<intepat=< orificial "prin proiectil) etc. $le pot reproduce adeseori <marca=<agentului contondent "muchie de cutit, ciocan etc). *rin sediul lor ele potcontribui la elucidarea mecanismului de producere a traumatismului.*lagile scalpului asociate cu leziuni ale osului subiacent, sunt consideratepenetrante. &eziunea poate interesa numai craniul sau>si structurile endo-craniene, cand se realizeaza o plaga cranio-cerebrala.

6oate aceste leziuni ale scalpului trebuie inventariate si descrise cu mareatentie pentru posibilitatea de tratament cat mai corect si mai ales pentruevaluarea medico-legala.

Page 12: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 12/17

EFECTE TRAMATICE E A"SAM#L

in cadrul acestora se includ: edemul cerebral si colapsul cerebro(entricular , care pot apare ca

fenomene de insotire a leziunilor traumatice primare si secundare.Edemul cerebral acut post$traumatic .

#n acceptiunea moderna edemul cerebral acut post-traumatic "$'A*6)reprezinta o acumulare anormala de lichid la nivelul parenchimului cerebralexprimata prin cresterea volumului acestuia.

$ste o modalitate reactionala foarte complexa la noxe variate atat cerebrale

"tumori, abcese, parazitoze, traumatisme, vasculopatii etc.) cat siextracerebrale "intoxicatii, boli inflamatorii, sistemice etc.)

$demul cerebral "$') este incadrat in efectele traumatice subsecvente, deansamblu adica survine atat dupa efectele traumatice primare, cat si dupacele secundare. $' nu este insa specific traumatismului cranio-cerebral.

'olapsul cerebro-ventricular "sindromul de hipotensiune intracraniana)'olapsul cerebro-ventricular "''8) nu este un efect traumatic specific elpoate fi regasit si in alte conditii netraumatice in care este implicata fie odepletitie hidrica, fie o spoliere de &'(.

Page 13: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 13/17

EFECTE !ST$TRAMATICE TARI2E

?nele efecte post-traumatice se intalnesc deseori, indiferent de gravitateatraumatismului, atunci cand repausul si regimul igienic de viata imediat

post-traumatic nu au fost respectate "expunere la soare, consumul desubstante cu, cofeina  ,etc). %eseori se intalnesc ca acuze: cefaleea persistenta: ametelile, agitatie, cu

scaderea performantelor intelectuale.

%upa traumatisme cranio-cerebrale grave, in principal contuziile cerebrale

grave sau contuziile cerebrale cu focar de dilacerare, pot exista efecte post-traumatice tardive incadrarea in acest grup se poate efectua numai dupa luni - ! ani de la traumatism.

 Aceste efecte post-traumatice tardi pot sa aiba aspect sechelar "caracterdefinitiv) sau aspect clinic progresiv "encefalopatia post-traumatica).

Page 14: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 14/17

%upa traumatismele cranio-cerebrale grave raman uneori insa adevaratesechele neuropsihice, acestea constituind deficite definite, sere, post-lezionale "hemipareza, afazie, hemianopsie, tulburari de echilibru), si crizeepileptice.

%eficitele neurologice posttraumatice mai sus amintite, pot fi considerate caadevarate sechele, doar dupa trecerea unui interval de luni - + an de latraumatism, interval in care recuperarile functionale sunt posibile inconditiile aplicarii unui tratament corespunzator.

$pilepsia post-traumatica este aceea in care crizele apar sau persista dupa luni - + an de la traumatisme.

 Aceste crize se datoresc constituirii unei cicatrice epileptogene in acestinterval de timp.

 Aceste crize epileptice sunt extrem de rezistente la tratamentulmedicamentos, necesitand rezolvarea chirurgicala a cicatricei meningo-

cerebrale existente. 'rizele convulsi post-traumatice au cu totul alta patogenie ele nu sunt

incadrate in epilepsia post-traumatica.

Page 15: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 15/17

%elimitarea acestor crize se efecueza dupa intervalul impact - criza. Astfel ele pot fi:  - crize convulsi post-traumatice imediate, care survin in primele minute -

ore

- crize convulsi post-traumatice recente, care survin in primele saptamanidupa impact

- crize convulsi post-traumatice intarziate care survin in primele luni post-impact "!- luni).6oate aceste crize convulsive au un substrat lezional post-traumatic si odataindepartat factorul iritant sau compresiv, pot fi rezolvate si convulsiile.

 %esigur ca anamnestic este important ca pacientul sa nu fi avut epilepsieanterior.$ncefalopatia post-traumatica "$*6) reprezinta un sindrom clinic cu aparitietardiva cronica "dupa luni - + an de la traumatism), si cu caracterprogresiv evolutiv de obicei dupa contuzii cerebrale grave sau dupa

dilacerari cerebrale. $*6 se manifesta prin deteriorare psihica sineurologica progresiva.

Page 16: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 16/17

. $*6 se manifesta prin deteriorare psihica si neurologica progresiva. Acestcaracter de progresivitate tardiva diferentiaza deficitele din cadrul $*6 decele similare cu caracter sechelar.

6riada $*6 consta in: epilepsie post-traumatica tardiva, hidrocefalie interna

tardiva, tulburari psihice tardi, lent progresi, spre dementa  $*6 se poate prezenta sub doua aspecte: - /cleroza atrofica post-traumatica, in care are loc o degenerare treptata in

encefal, cu tendinta la abiotrofie intinsa, datorata tulburarillor vasculare,preponderente in substanta alba.

&eziunea este dominata de o demielinizare in substanta alba, cu inlocuireatreptata a elementului nervos cu formatiuni gliale. /e realizeaza treptat oscleroza cerebrala difuza care determina dezvoltarea unei hidro-cefaliiinterne si externe importante. 'linic se inregistreaza de obicei instalareaunei epilepsii cu agravarea progresiva ce conduce la dementaposttraumatica.

- 'icatricea meningo-cerebrala se formeaza preponderent in traumatismelecranio-cerebrale deschise. Aceasta este constituita dintr-un bloc cica-tricealconjunctivo-glial ce cuprinde leptomenin-gele "partea conjunctiva) siregiunea cortico-sub-corticala "partea gliala).

Page 17: Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

7/21/2019 Biomecanica Traumatismelor Cranio Cerebrale

http://slidepdf.com/reader/full/biomecanica-traumatismelor-cranio-cerebrale 17/17

#n jurul cicatricei se constata o infiltratie perivasculara care determinatulburari vasomotorii ce duc la extinderea fenomenelor de glioza.

 %esigur ca elementul dominant clinic este epilepsia post-traumatica alaturi

de un deficit neurologic focal, iar tratamentul de electie este cel chirurgical. %estul de frecvent encefalopatia post-traumatica se dezvolta la boxeri dupa

traumatismele cranio-cerebrale minore si medii dar cu caracter repetitivcaracteristice acestei profesiuni, prognosticul ei fiind deosebit de rezervatdin punct de vedere functional.

@ibliografie: Manual de semiologie clinica a traumatismelor cranio cerebraleB  ?niversitatea de Medicina si armacie .6. *C*A #asi !443