CURSUL VCURSUL V

BIOMECANICA PROTEZELOR BIOMECANICA PROTEZELOR TOTALETOTALE

Biomecanica este studiul răspunsurilor Biomecanica este studiul răspunsurilor organismelor vii la diferite solicitări. organismelor vii la diferite solicitări. Biomecanica protezelor totale se referă la Biomecanica protezelor totale se referă la comportamentul acestora în raport cu comportamentul acestora în raport cu forţele ce tind să le mobilizeze de pe forţele ce tind să le mobilizeze de pe câmp, la factorii care contribuie la sprijinul, câmp, la factorii care contribuie la sprijinul, retenţia şi stabilitatea pieselor protetice. retenţia şi stabilitatea pieselor protetice.

Tratamentul protetic trebuie să Tratamentul protetic trebuie să îndeplinească următoarele obiective:îndeplinească următoarele obiective:

1.1.Restabilirea funcţiilor aparatului dento-Restabilirea funcţiilor aparatului dento-maxilar perturbate prin edentaţie maxilar perturbate prin edentaţie (principiile curativ şi homeostazic). Astfel:(principiile curativ şi homeostazic). Astfel:

Refacerea funcţiei masticatorii se Refacerea funcţiei masticatorii se realizează în proporţie de 25-60% din realizează în proporţie de 25-60% din capacitatea masticatorie a pacientului capacitatea masticatorie a pacientului dentat. Cauzele sunt următoarele:dentat. Cauzele sunt următoarele:

• Instabilitatea protezelor;Instabilitatea protezelor;• Dispariţia receptorilor parodontali (reflexele Dispariţia receptorilor parodontali (reflexele

parodonto-musculare pierdute în urma edentaţiei parodonto-musculare pierdute în urma edentaţiei sunt înlocuite treptat cu reflexe gingivo-parodontale);sunt înlocuite treptat cu reflexe gingivo-parodontale);

• Sensibilitatea exagerată a receptorilor din mucoasa Sensibilitatea exagerată a receptorilor din mucoasa ce acoperă câmpul protetic poate întrerupe reflex ce acoperă câmpul protetic poate întrerupe reflex contracţia musculară, chiar când forţa dezvoltată contracţia musculară, chiar când forţa dezvoltată este destul de mică;este destul de mică;

• Hipotonia muşchilor mobilizatori ai mandibulei şi un Hipotonia muşchilor mobilizatori ai mandibulei şi un control neurogen deficitar al dinamicii mandibulare control neurogen deficitar al dinamicii mandibulare datorită senescenţei;datorită senescenţei;

• Dinţii necuspidaţi sau uşor cuspidaţi micşorează aria Dinţii necuspidaţi sau uşor cuspidaţi micşorează aria funcţională masticatorie.funcţională masticatorie.

Restabilirea funcţiei fizionomice se Restabilirea funcţiei fizionomice se realizează şi ea parţial. Prezenţa dinţilor realizează şi ea parţial. Prezenţa dinţilor cu forme, dimensiuni şi nuanţe cu forme, dimensiuni şi nuanţe concordante cu vârsta pacientului şi concordante cu vârsta pacientului şi montarea lor corespunzătoare, obţinerea montarea lor corespunzătoare, obţinerea unei plenitudini faciale prin estomparea unei plenitudini faciale prin estomparea accentuării şanţurilor faciale contribuie la accentuării şanţurilor faciale contribuie la ameliorarea esteticii. Striurile transversale ameliorarea esteticii. Striurile transversale însă ale buzei superioare nu pot fi însă ale buzei superioare nu pot fi corectate.corectate.

Funcţia fonetică nu se reface plenar dar Funcţia fonetică nu se reface plenar dar tubul fonetic se adaptează rapid după tubul fonetic se adaptează rapid după aplicarea protezelor în cavitatea bucală, aplicarea protezelor în cavitatea bucală, mai ales dacă dinţii artificiali prezintă mai ales dacă dinţii artificiali prezintă reliefuri ca şi cei naturali.reliefuri ca şi cei naturali.

Funcţia de automenţinere constă în Funcţia de automenţinere constă în readaptarea structurilor biologice la noile readaptarea structurilor biologice la noile situaţii create de prezenţa protezei totale situaţii create de prezenţa protezei totale în cavitatea bucală.în cavitatea bucală.

2. 2. Asigurarea menţinerii, stabilităţii şi sprijinul Asigurarea menţinerii, stabilităţii şi sprijinul protezei în timpul desfăşurării funcţiilor protezei în timpul desfăşurării funcţiilor aparatului dento-maxilar (principiul aparatului dento-maxilar (principiul biomecanic). biomecanic).

3. 3. Stimularea troficităţii ţesuturilor de suport şi Stimularea troficităţii ţesuturilor de suport şi evitarea producerii de leziuni datorate evitarea producerii de leziuni datorate presiunilor masticatorii, contactului protezelor presiunilor masticatorii, contactului protezelor cu părţile moi sau modificării chimismului bucal cu părţile moi sau modificării chimismului bucal (principiile profilactic şi biologic).(principiile profilactic şi biologic).

Factorii care acFactorii care acţionează pozitiv:ţionează pozitiv:

Câmpul protetic favorabil reprezentat deCâmpul protetic favorabil reprezentat de:: creste edentate înalte, late, bine exprimatecreste edentate înalte, late, bine exprimate;; fibromucoasă aderentă cu rezilienţă la fibromucoasă aderentă cu rezilienţă la

nivelul crestelor edentate şi la nivelul zonei nivelul crestelor edentate şi la nivelul zonei „Ah”;„Ah”;

frenuri şi bride cu inserţie cât mai frenuri şi bride cu inserţie cât mai îndepărtată de mijlocul crestei (pe cât posibil îndepărtată de mijlocul crestei (pe cât posibil la baza ei).la baza ei).

Receptivitatea pacientului de a răspunde Receptivitatea pacientului de a răspunde pozitiv la noua situaţie, capacitatea de a pozitiv la noua situaţie, capacitatea de a elabora reflexe şi deprinderi noielabora reflexe şi deprinderi noi;;

Capacitatea profesională a cuplului Capacitatea profesională a cuplului medic - tehnician dentar de a realiza medic - tehnician dentar de a realiza proteze perfect adaptate şi integrate proteze perfect adaptate şi integrate biologic în cavitatea bucalăbiologic în cavitatea bucală;;

Factorii care acţionează negativ:Factorii care acţionează negativ:

Câmpul protetic nefavorabilCâmpul protetic nefavorabil:: Creste şterse, ascuţite, retentive vestibular Creste şterse, ascuţite, retentive vestibular

sau lateralsau lateral;; Câmp protetic dur, cu o rezilienţă fiziologică Câmp protetic dur, cu o rezilienţă fiziologică

foarte redusăfoarte redusă;; Câmp protetic foarte moale, cu o rezilienţă Câmp protetic foarte moale, cu o rezilienţă

exagerată;exagerată; Prezenţa unei mucoase balantePrezenţa unei mucoase balante;; Frenuri şi bride puternic dezvoltate şi cu Frenuri şi bride puternic dezvoltate şi cu

inserţie pe mijlocul cresteiinserţie pe mijlocul crestei..

Incapacitatea pacientului de a elabora Incapacitatea pacientului de a elabora noi reflexe mio-neurale care să noi reflexe mio-neurale care să contribuie la menţinerea protezei în contribuie la menţinerea protezei în timpul exercitării funcţiilor.timpul exercitării funcţiilor.

Deficienţe clinico-tehnice ale pieselor Deficienţe clinico-tehnice ale pieselor protetice, mergând de la concepere până protetice, mergând de la concepere până la lustruirea finalăla lustruirea finală..

Alte cauze ce pot fi reprezentate deAlte cauze ce pot fi reprezentate de::

- ticuri şi obiceiuri vicioase;- ticuri şi obiceiuri vicioase;

- unele profesii (instrumentiştii suflători);- unele profesii (instrumentiştii suflători);

- utilizarea alimentelor foarte lipicioase şi - utilizarea alimentelor foarte lipicioase şi a gumei de mestecat.a gumei de mestecat.

Factorii dislocanţi ai protezelor Factorii dislocanţi ai protezelor totaletotale

Proteza totală este supusă atât în Proteza totală este supusă atât în momentele statice cât şi în cele dinamice momentele statice cât şi în cele dinamice mai multor forţe care tind să o mobilizeze mai multor forţe care tind să o mobilizeze de pe câmpul protetic, fie îi conferă de pe câmpul protetic, fie îi conferă retenţie şi stabilitate. Este în general vorba retenţie şi stabilitate. Este în general vorba de o combinaţie de forţe diferite care după de o combinaţie de forţe diferite care după direcţia lor de acţiune se pot clasifica îndirecţia lor de acţiune se pot clasifica în::

1.Forţe verticale, care la rândul lor 1.Forţe verticale, care la rândul lor pot aveapot avea::

Acţiune dislocantă asupra protezei, Acţiune dislocantă asupra protezei, îndepărtând-o de pe câmpul protetic. îndepărtând-o de pe câmpul protetic. Aceste forţe sunt reprezentate deAceste forţe sunt reprezentate de::

Gravitaţia, acţionează în sens vertical şi Gravitaţia, acţionează în sens vertical şi continuu, tinde să desprindă proteza continuu, tinde să desprindă proteza maxilară, dar are o acţiune stabilizatoare la maxilară, dar are o acţiune stabilizatoare la nivelul mandibulei. Forţa gravitaţională fiind nivelul mandibulei. Forţa gravitaţională fiind direct proporţională cu masa, iar greutatea direct proporţională cu masa, iar greutatea unei proteze totale fiind astăzi în jur de 15 g unei proteze totale fiind astăzi în jur de 15 g denotă rolul minor al gravitaţiei;denotă rolul minor al gravitaţiei;

Formaţiunile mobile de la periferia câmpului protetic Formaţiunile mobile de la periferia câmpului protetic (muşchi, ligamente, bride) atunci când ele se inseră şi (muşchi, ligamente, bride) atunci când ele se inseră şi acţionează perpendicular la periferia câmpului protetic acţionează perpendicular la periferia câmpului protetic iar marginea protezei nu ocoleşte aceste formaţiuni iar marginea protezei nu ocoleşte aceste formaţiuni pentru a le permite jocul lor fiziologic;pentru a le permite jocul lor fiziologic;

Presiunea puternică de expulzare a aerului în timpul Presiunea puternică de expulzare a aerului în timpul unor acte reflexe (tuse, strănut, vomă)unor acte reflexe (tuse, strănut, vomă);;

Alimentele aderente, lipicioase (în special pastele Alimentele aderente, lipicioase (în special pastele făinoase şi dulciurile) prin interpunerea lor între făinoase şi dulciurile) prin interpunerea lor între arcadele artificiale dislocă protezele în timpul arcadele artificiale dislocă protezele în timpul deschiderii gurii;deschiderii gurii;

Acţiune de împingere, de înfundare a Acţiune de împingere, de înfundare a protezei pe ţesuturile de sprijin. Aceste protezei pe ţesuturile de sprijin. Aceste forţe sunt reprezentate deforţe sunt reprezentate de::

- Gravitaţie la mandibulă;- Gravitaţie la mandibulă; - Presiunile ocluzale din timpul masticaţiei - Presiunile ocluzale din timpul masticaţiei

şi deglutiţiei. Aceste presiuni au un şi deglutiţiei. Aceste presiuni au un caracter intermitent şi conţin şi caracter intermitent şi conţin şi componente verticale;.componente verticale;.

- Solicitările din timpul parafuncţiilor- Solicitările din timpul parafuncţiilor;;

Forţele orizontale şi oblice care apar în special Forţele orizontale şi oblice care apar în special în mişcările de lateralitate ale mandibulei din în mişcările de lateralitate ale mandibulei din timpul masticaţiei şi parafuncţiilor. Ele sunt timpul masticaţiei şi parafuncţiilor. Ele sunt generate de:generate de:

- Relieful ocluzal inadecvat al dinţilor artificiali- Relieful ocluzal inadecvat al dinţilor artificiali ;; - Alegerea supradimensionată a dinţilor în - Alegerea supradimensionată a dinţilor în

raport cu mărimea crestei;raport cu mărimea crestei; - Montarea necorespunzătoare a dinţilor - Montarea necorespunzătoare a dinţilor

artificiali;artificiali; - Stabilirea unei relaţii ocluzale neechilibrate.- Stabilirea unei relaţii ocluzale neechilibrate.

Aceste forţe dislocante pot acţiona:Aceste forţe dislocante pot acţiona:

Asupra suprafeţei ocluzale, fiind Asupra suprafeţei ocluzale, fiind reprezentate de presiunile ocluzale. reprezentate de presiunile ocluzale. Forţa verticală întâlnind un plan înclinat Forţa verticală întâlnind un plan înclinat (versantul cuspidului) se descompune (versantul cuspidului) se descompune într-o serie de componente cu direcţie într-o serie de componente cu direcţie diferită, dintre care şi o componentă diferită, dintre care şi o componentă orizontală. Valoarea forţei orizontale este orizontală. Valoarea forţei orizontale este direct proporţională cu înclinarea pantei direct proporţională cu înclinarea pantei cuspidiene şi cu intensitatea forţei cuspidiene şi cu intensitatea forţei verticale aplicate.verticale aplicate.

Asupra suprafeţei lustruite, fiind reprezentate de forţele Asupra suprafeţei lustruite, fiind reprezentate de forţele musculare. Musculatura periprotetică (buze, obraji, musculare. Musculatura periprotetică (buze, obraji, limbă), chiar dacă joacă un rol important în retenţie, limbă), chiar dacă joacă un rol important în retenţie, poate instabiliza proteza. Dislocarea protezei se poate instabiliza proteza. Dislocarea protezei se produce dacă suprafaţa lustruită a acesteia are o produce dacă suprafaţa lustruită a acesteia are o înclinare incorectă şi interferă cu contracţia funcţională înclinare incorectă şi interferă cu contracţia funcţională a acestei musculaturi. Ea acţionează în sens dislocant a acestei musculaturi. Ea acţionează în sens dislocant atunci când spaţiul ocupat de proteză nu se situează în atunci când spaţiul ocupat de proteză nu se situează în zona de echilibru (zona neutrală) dintre acţiunea zona de echilibru (zona neutrală) dintre acţiunea muşchilor limbii pe de o parte şi acţiunea musculaturii muşchilor limbii pe de o parte şi acţiunea musculaturii buzelor şi obrajilor pe de altă parte.buzelor şi obrajilor pe de altă parte.

Sprijinul, menţinerea şi stabilitatea Sprijinul, menţinerea şi stabilitatea protezelor totaleprotezelor totale

Forţele care tind să mobilizeze proteza Forţele care tind să mobilizeze proteza totală de pe câmpul protetic atât în repaus totală de pe câmpul protetic atât în repaus cât şi în timpul funcţiilor aparatului dento-cât şi în timpul funcţiilor aparatului dento-maxilar li se opun factorii care asigură maxilar li se opun factorii care asigură sprijinul, menţinerea şi stabilitatea (triada sprijinul, menţinerea şi stabilitatea (triada lui Housset). lui Housset).

I. SPRIJINULI. SPRIJINUL

Sprijinul reprezintă rezistenţa la Sprijinul reprezintă rezistenţa la deplasările verticale ale bazei protezei deplasările verticale ale bazei protezei spre creastă. El garantează longevitatea spre creastă. El garantează longevitatea restaurării, iar o proteză totală poate restaurării, iar o proteză totală poate funcţiona ideal numai cât timp există un funcţiona ideal numai cât timp există un sprijin suficient care să reziste înfundării sprijin suficient care să reziste înfundării sub presiunea forţelor masticatorii.sub presiunea forţelor masticatorii.

Sprijinul este condiţionat de forma şi Sprijinul este condiţionat de forma şi consistenţa ţesuturilor de sprijin muco-consistenţa ţesuturilor de sprijin muco-osoase şi de precizia adaptării bazei osoase şi de precizia adaptării bazei protezei pe câmp. protezei pe câmp.

II. MENŢINEREA (RETENŢIA)II. MENŢINEREA (RETENŢIA)

Menţinerea este rezistenţa la deplasările Menţinerea este rezistenţa la deplasările verticale ale bazei protezei care tind să o verticale ale bazei protezei care tind să o îndepărteze de pe câmpul protetic, într-o îndepărteze de pe câmpul protetic, într-o direcţie opusă celei de inserţie. Ea direcţie opusă celei de inserţie. Ea contribuie la confortul psihic al pacientului, contribuie la confortul psihic al pacientului, o menţinere bună favorizează acceptarea o menţinere bună favorizează acceptarea şi asimilarea protezei finite de către şi asimilarea protezei finite de către acesta. Pentru menţinere se mai utilizează acesta. Pentru menţinere se mai utilizează şi termenul de retenţie şi termenul de retenţie

În general, la asigurarea menţinerii concură În general, la asigurarea menţinerii concură toţi factorii care se opun desprinderii toţi factorii care se opun desprinderii protezei de pe ţesuturile de sprijin în protezei de pe ţesuturile de sprijin în direcţie verticală. Aceşti factori pot fi direcţie verticală. Aceşti factori pot fi împărţiţi îi fizici şi musculari.împărţiţi îi fizici şi musculari.

Forţele (factorii) de retenţie Forţele (factorii) de retenţie fizice:fizice:

Contribuţia acestor forţe la retenţia Contribuţia acestor forţe la retenţia protezei depinde de prezenţa unei pelicule protezei depinde de prezenţa unei pelicule subţiri, uniforme şi continue de salivă între subţiri, uniforme şi continue de salivă între baza protezei şi mucoasă, care baza protezei şi mucoasă, care umectează ambele suprafeţe. Forţele de umectează ambele suprafeţe. Forţele de retenţie fizice sunt reprezentate de:retenţie fizice sunt reprezentate de:

Adeziunea:Adeziunea:

este atracţia fizică dintre două suprafeţe este atracţia fizică dintre două suprafeţe aflate în contact foarte strâns, determinată aflate în contact foarte strâns, determinată de forţele intermoleculare care acţionează de forţele intermoleculare care acţionează la distanţe relativ mici. În cazul nostru forţa la distanţe relativ mici. În cazul nostru forţa de atracţie apare între molecule diferite, - de atracţie apare între molecule diferite, - salivă–baza protezei din răşină acrilică, salivă–baza protezei din răşină acrilică, respectiv salivă– mucoasă de sprijin. respectiv salivă– mucoasă de sprijin. Forţele de adeziune care apar sunt în Forţele de adeziune care apar sunt în relaţie directă cu capacitatea de umectare relaţie directă cu capacitatea de umectare a celor două substraturi. a celor două substraturi.

Pentru a obţine o adeziune eficientă este Pentru a obţine o adeziune eficientă este necesar un film salivar uniform şi de necesar un film salivar uniform şi de consistenţă medie, nici prea fluidă, dar nici consistenţă medie, nici prea fluidă, dar nici prea vâscoasă. Saliva cea mai adezivă prea vâscoasă. Saliva cea mai adezivă este subţire dar conţine şi mucină. Saliva este subţire dar conţine şi mucină. Saliva groasă şi vâscoasă este foarte adezivă groasă şi vâscoasă este foarte adezivă dar are tendinţa să se organizeze, să se dar are tendinţa să se organizeze, să se îngroaşe în zona palatinală şi să îngroaşe în zona palatinală şi să interfereze cu adaptarea intimă a protezei interfereze cu adaptarea intimă a protezei pe toată suprafaţa de sprijin.pe toată suprafaţa de sprijin.

Adeziunea acţionează doar asupra forţelor Adeziunea acţionează doar asupra forţelor care cad perpendicular pe suprafeţele în care cad perpendicular pe suprafeţele în contact sau pe cele care tind să desprindă contact sau pe cele care tind să desprindă în aceeaşi direcţie aceste suprafeţe. Ea nu în aceeaşi direcţie aceste suprafeţe. Ea nu este eficientă în glisarea laterală a este eficientă în glisarea laterală a suprafeţelor.suprafeţelor.

Adeziunea depinde de:Adeziunea depinde de:

Mărimea suprafeţelor de contact;Mărimea suprafeţelor de contact; Paralelismul suprafeţelor în contact Paralelismul suprafeţelor în contact

(mucoasă – baza protezei);(mucoasă – baza protezei); Existenţa unei pelicule de lichid interpusă Existenţa unei pelicule de lichid interpusă

între cele două suprafeţe;între cele două suprafeţe; Gradul de vâscozitate al lichidului interpus;Gradul de vâscozitate al lichidului interpus; Materialele din care se confecţionează Materialele din care se confecţionează

baza protezei precum şi modul lor de baza protezei precum şi modul lor de prelucrare.prelucrare.

Coeziunea:Coeziunea:

este atracţia fizică care apare între este atracţia fizică care apare între moleculele de acelaşi tip. Când se moleculele de acelaşi tip. Când se manifestă între molecule de tipuri diferite manifestă între molecule de tipuri diferite poartă numele de poartă numele de aderenţăaderenţă.. Ea apare în Ea apare în pelicula de salivă dintre baza protezei şi pelicula de salivă dintre baza protezei şi mucoasa de sprijin, menţinând integritatea mucoasa de sprijin, menţinând integritatea şi continuitatea ei. Forţele intermoleculare şi continuitatea ei. Forţele intermoleculare de adeziune şi coeziune formează un de adeziune şi coeziune formează un adevărat lanţ între mucoasă şi proteză.adevărat lanţ între mucoasă şi proteză.

Forţele de adeziune şi coeziuneForţele de adeziune şi coeziune

Coeziunea este direct proporţională cu Coeziunea este direct proporţională cu mărimea câmpului protetic, iar forţa ei este mărimea câmpului protetic, iar forţa ei este dată de compoziţia cantitativă şi calitativă dată de compoziţia cantitativă şi calitativă a salivei.a salivei.

Tensiunea superficialăTensiunea superficială

reprezintă rezultatul forţelor de coeziune reprezintă rezultatul forţelor de coeziune care acţionează la suprafaţa unui lichid. care acţionează la suprafaţa unui lichid. Aceste forţe de coeziune dau naştere unui Aceste forţe de coeziune dau naştere unui menisc concav pe suprafaţa salivei de la menisc concav pe suprafaţa salivei de la marginea protezei. Astfel presiunea din marginea protezei. Astfel presiunea din interiorul lichidului este mai mică decât interiorul lichidului este mai mică decât cea atmosferică, între pelicula de salivă şi cea atmosferică, între pelicula de salivă şi aerul intraoral ia naştere un gradient de aerul intraoral ia naştere un gradient de presiune. Această presiune negativă tinde presiune. Această presiune negativă tinde să apropie proteza de mucoasă. să apropie proteza de mucoasă.

Valoarea gradientului de presiune este Valoarea gradientului de presiune este invers proporţională cu diametrul invers proporţională cu diametrul meniscului: cu cât proteza se adaptează meniscului: cu cât proteza se adaptează mai intim pe mucoasă, cu atât meniscul mai intim pe mucoasă, cu atât meniscul are o rază mai mică şi cu atât tensiunea are o rază mai mică şi cu atât tensiunea superficială va contribui mai mult la superficială va contribui mai mult la retenţia protezei.retenţia protezei.

Gradientul de presiuneGradientul de presiune

între faţa mucozală a protezei şi ţesuturile de sprijin între faţa mucozală a protezei şi ţesuturile de sprijin rămân adesea microspaţii umplute cu aer. Dacă se rămân adesea microspaţii umplute cu aer. Dacă se presează baza protezei pe câmp, o parte din salivă şi presează baza protezei pe câmp, o parte din salivă şi aer sunt eliminate de sub aceasta. În momentul când aer sunt eliminate de sub aceasta. În momentul când solicitarea ocluzală încetează, sângele revine în solicitarea ocluzală încetează, sângele revine în ţesuturile mucozale şi le permite acestora revenirea la ţesuturile mucozale şi le permite acestora revenirea la forma iniţială, necomprimată. Microspaţiile se umplu cu forma iniţială, necomprimată. Microspaţiile se umplu cu salivă şi aer, iar baza protezei revine în poziţie iniţială. salivă şi aer, iar baza protezei revine în poziţie iniţială. Dacă saliva vâscoasă cu rol de etanşeizare barează însă Dacă saliva vâscoasă cu rol de etanşeizare barează însă calea de întoarcere a aerului, sub baza protezei ia calea de întoarcere a aerului, sub baza protezei ia naştere un vid (o cameră de vid). naştere un vid (o cameră de vid).

Această presiune negativă faţă de cea Această presiune negativă faţă de cea atmosferică împinge baza protezei pe câmp, iar atmosferică împinge baza protezei pe câmp, iar pacientul simte cum aceasta este aspirată pe pacientul simte cum aceasta este aspirată pe câmp. Gradientul de presiune se opune forţelor câmp. Gradientul de presiune se opune forţelor de dislocare dacă proteza totală posedă o de dislocare dacă proteza totală posedă o închidere marginală ermetică, atât internă cât şi închidere marginală ermetică, atât internă cât şi externă. Această rezistenţă la dislocare poartă externă. Această rezistenţă la dislocare poartă numele de numele de succiunesucciune. Ea apare numai în . Ea apare numai în momentul când asupra protezei se exercită o momentul când asupra protezei se exercită o forţă care tinde să o disloce. O succiune forţă care tinde să o disloce. O succiune continuă ar determina în scurt timp lezarea continuă ar determina în scurt timp lezarea ţesuturilor de sprijin.ţesuturilor de sprijin.

Retenţia asigurată de presiunea atmosferică Retenţia asigurată de presiunea atmosferică este direct proporţională cu suprafaţa acoperită este direct proporţională cu suprafaţa acoperită de baza protezei. Pentru ca presiunea de baza protezei. Pentru ca presiunea atmosferică să fie eficientă, proteza trebuie să atmosferică să fie eficientă, proteza trebuie să beneficieze de o închidere marginală perfectă, beneficieze de o închidere marginală perfectă, internă cât şi externă. Modelarea marginală şi internă cât şi externă. Modelarea marginală şi amprentarea finală corecte sunt esenţiale pentru amprentarea finală corecte sunt esenţiale pentru a exploata acest mecanism de retenţie. Profilul a exploata acest mecanism de retenţie. Profilul suprafeţei lustruite a protezei va favoriza suprafeţei lustruite a protezei va favoriza aplicarea mucoasei mobile. aplicarea mucoasei mobile.

Forţele de capilaritateForţele de capilaritate

capilaritatea determină urcarea unui lichid într-un tub capilaritatea determină urcarea unui lichid într-un tub capilar (foarte îngust) în încercarea sa de a-şi creşte la capilar (foarte îngust) în încercarea sa de a-şi creşte la maximum suprafaţa de contact cu pereţii tubului maximum suprafaţa de contact cu pereţii tubului respectiv. Lichidul urcă de-a lungul pereţilor tubului, la respectiv. Lichidul urcă de-a lungul pereţilor tubului, la interfaţa dintre tub şi aer. În momentul când baza interfaţa dintre tub şi aer. În momentul când baza protezei se adaptează intim la mucoasa de sprijin, protezei se adaptează intim la mucoasa de sprijin, spaţiul îngust dintre cele două suprafeţe ocupate de o spaţiul îngust dintre cele două suprafeţe ocupate de o peliculă subţire de salivă se comportă ca un vas capilar. peliculă subţire de salivă se comportă ca un vas capilar. Saliva din interiorul său caută să îşi crească suprafaţa Saliva din interiorul său caută să îşi crească suprafaţa de contact cu baza protezei şi cu mucoasa de sprijin, şi de contact cu baza protezei şi cu mucoasa de sprijin, şi astfel capilaritatea intervine în retenţia protezei totale.astfel capilaritatea intervine în retenţia protezei totale.

GravitaţiaGravitaţia

este fenomenul de atracţie reciprocă dintre este fenomenul de atracţie reciprocă dintre diferite corpuri şi pământ. Ea acţionează diferite corpuri şi pământ. Ea acţionează continuu asupra protezelor totale. Gravitaţia continuu asupra protezelor totale. Gravitaţia creşte retenţia protezei mandibulare, în schimb creşte retenţia protezei mandibulare, în schimb are tendinţa de a o disloca de pe câmp pe cea are tendinţa de a o disloca de pe câmp pe cea maxilară. Efectul negativ al gravitaţiei poate fi maxilară. Efectul negativ al gravitaţiei poate fi contracarat prin realizarea unor baze protetice contracarat prin realizarea unor baze protetice maxilare cât mai uşoare. La aceasta se adaugă maxilare cât mai uşoare. La aceasta se adaugă acţiunea antigravitaţională a limbii, care se acţiunea antigravitaţională a limbii, care se aplică în jumătatea anterioară a bolţii palatine în aplică în jumătatea anterioară a bolţii palatine în deglutiţie.deglutiţie.

Presiunea atmosfericăPresiunea atmosferică

este utilizată în menţinerea şi stabilizarea este utilizată în menţinerea şi stabilizarea externă a protezei totale.externă a protezei totale.

Închiderea marginalăÎnchiderea marginală (succiunea (succiunea totală): totală):

este rezultatul obţinerii unei presiuni este rezultatul obţinerii unei presiuni negative între proteză şi câmpul protetic, negative între proteză şi câmpul protetic, faţă de presiunea atmosferică. Condiţiile faţă de presiunea atmosferică. Condiţiile producerii acestui fenomen depind de producerii acestui fenomen depind de următorii factori:următorii factori:

a) Etanşeizarea marginalăa) Etanşeizarea marginală a a protezeiprotezei

ce este realizată de mucoasa neutră la ce este realizată de mucoasa neutră la nivelul fundurilor de sac vestibulare şi nivelul fundurilor de sac vestibulare şi orale, de la nivelul zonei „Ah” şi treimea orale, de la nivelul zonei „Ah” şi treimea anterioară a tuberculului piriform. Mucoasa anterioară a tuberculului piriform. Mucoasa mobilă a buzelor, obrajilor şi a planşeului mobilă a buzelor, obrajilor şi a planşeului bucal contribuie la obţinerea etanşeităţii bucal contribuie la obţinerea etanşeităţii externe.externe.

b) Participarea mucoasei mobileb) Participarea mucoasei mobile

la etanşeizare subliniază rolul musculaturii la etanşeizare subliniază rolul musculaturii periorale, care, în cazul unei periorale, care, în cazul unei supraextinderi a marginilor protezei şi unei supraextinderi a marginilor protezei şi unei modelări neadecvate devine factor modelări neadecvate devine factor negativ de desprindere.negativ de desprindere.

2. Mărimea suprafeţei de sprijin2. Mărimea suprafeţei de sprijin

retenţia fizică a protezei creşte direct retenţia fizică a protezei creşte direct proporţional cu suprafaţa zonei de sprijin. proporţional cu suprafaţa zonei de sprijin. De aceea este mai mare la maxilar decât De aceea este mai mare la maxilar decât la mandibulă. la mandibulă.

3. Adaptarea precisă a bazei 3. Adaptarea precisă a bazei protezei pe câmpul proteticprotezei pe câmpul protetic

baza trebuie să aibă un contact intim baza trebuie să aibă un contact intim tisular, lucru condiţionat de precizia tisular, lucru condiţionat de precizia amprentării finale. O adaptare deficitară dă amprentării finale. O adaptare deficitară dă naştere la o peliculă de salivă prea groasă naştere la o peliculă de salivă prea groasă şi creşte riscul încorporării de incluziuni de şi creşte riscul încorporării de incluziuni de aer, care vor scădea retenţia protezei.aer, care vor scădea retenţia protezei.

Forţele (factorii) de retenţie Forţele (factorii) de retenţie musculare:musculare:

Sunt exercitate fie: Sunt exercitate fie: direct asupra protezei, acţionând asupra direct asupra protezei, acţionând asupra

suprafeţelor lustruite (muşchii buzelor, obrajilor suprafeţelor lustruite (muşchii buzelor, obrajilor şi limbii);şi limbii);

indirect prin intermediul suprafeţelor ocluzale, în indirect prin intermediul suprafeţelor ocluzale, în deglutiţie, masticaţie şi ori de câte ori se deglutiţie, masticaţie şi ori de câte ori se stabilesc contacte ocluzale (muşchii masticatori). stabilesc contacte ocluzale (muşchii masticatori). Deglutiţia la un edentat total protezat se repetă Deglutiţia la un edentat total protezat se repetă de aproximativ 150 de ori pe zi de aproximativ 150 de ori pe zi

Retenţia musculară eficientă a Retenţia musculară eficientă a protezelor depinde de doi factori:protezelor depinde de doi factori:

design-ul protezelor – muşchii buzelor, obrajilor design-ul protezelor – muşchii buzelor, obrajilor şi ai limbii, pentru a-şi îndeplini rolul în timpul şi ai limbii, pentru a-şi îndeplini rolul în timpul masticaţiei, exercită o presiune pe suprafaţa masticaţiei, exercită o presiune pe suprafaţa lustruită a protezelor. Dacă aceste suprafeţe lustruită a protezelor. Dacă aceste suprafeţe sunt conformate corect, forţele musculare vor sunt conformate corect, forţele musculare vor aplica proteza pe suprafaţa de sprijin. În caz aplica proteza pe suprafaţa de sprijin. În caz contrar, vor mobiliza proteza de pe câmpul contrar, vor mobiliza proteza de pe câmpul protetic;protetic;

capacitatea pacientului de a dobândi noi reflexe capacitatea pacientului de a dobândi noi reflexe de adaptare la piesa protetică – astfel pacientul de adaptare la piesa protetică – astfel pacientul va „învăţa”să îşi folosească proteza totală şi va va „învăţa”să îşi folosească proteza totală şi va elabora noi reflexe mio-neurale.elabora noi reflexe mio-neurale.

Forţele de retenţie musculară se Forţele de retenţie musculară se pot manifesta:pot manifesta:

activ, în timpul contracţiei muşchiilor cu fibre activ, în timpul contracţiei muşchiilor cu fibre paralele cu marginile protezei (buccinator, paralele cu marginile protezei (buccinator, orbicular), care menţin pe câmp o proteză cu un orbicular), care menţin pe câmp o proteză cu un modelaj adecvat al suprafeţei lustruite;modelaj adecvat al suprafeţei lustruite;

pasiv (în repaus), muşchii periorali se aplică pe pasiv (în repaus), muşchii periorali se aplică pe suprafaţa lustruită a protezei. Dacă acestea suprafaţa lustruită a protezei. Dacă acestea prezintă versantele vestibulare şi orale prezintă versantele vestibulare şi orale divergente spre suprafaţa de sprijin, obrajii, divergente spre suprafaţa de sprijin, obrajii, buzele şi limba vor aplica şi menţine proteza pe buzele şi limba vor aplica şi menţine proteza pe câmp.câmp.

În momentul primei inserţii a protezelor totale în În momentul primei inserţii a protezelor totale în cavitatea bucală controlul muscular este ineficient în cavitatea bucală controlul muscular este ineficient în retenţia lor. El are nevoie de timp pentru a se dezvolta. retenţia lor. El are nevoie de timp pentru a se dezvolta. De aceea, retenţia protezei totale se bazează la De aceea, retenţia protezei totale se bazează la începutul perioadei de adaptare mai mult pe forţele începutul perioadei de adaptare mai mult pe forţele fizice, decât pe cele musculare. Retenţia fizică trebuie să fizice, decât pe cele musculare. Retenţia fizică trebuie să fie bună în acel moment pentru a oferi confort psihic fie bună în acel moment pentru a oferi confort psihic pacientului. Pe măsură ce creasta reziduală se rezoarbe, pacientului. Pe măsură ce creasta reziduală se rezoarbe, adaptarea mucozală a protezei pe câmp scade, cu adaptarea mucozală a protezei pe câmp scade, cu diminuarea consecutivă a retenţiei fizice. Acest lucru nu diminuarea consecutivă a retenţiei fizice. Acest lucru nu va duce la o scădere a retenţiei în general, întrucât va duce la o scădere a retenţiei în general, întrucât pierderea retenţiei fizice este compensată de pierderea retenţiei fizice este compensată de îmbunătăţirea continuă a controlului muscular.îmbunătăţirea continuă a controlului muscular.

III. STABILITATEAIII. STABILITATEA

Stabilitatea este rezistenţa la forţele orizontale Stabilitatea este rezistenţa la forţele orizontale şi rotaţionale şi previne deplasările laterale şi şi rotaţionale şi previne deplasările laterale şi antero-posterioare ale bazei protezei. antero-posterioare ale bazei protezei. Stabilitatea unei proteze este dată de Stabilitatea unei proteze este dată de caracteristicile ei constructive şi de relieful caracteristicile ei constructive şi de relieful câmpului protetic. Este proprietatea cea mai câmpului protetic. Este proprietatea cea mai importantă pentru confortul fiziologic al importantă pentru confortul fiziologic al protezatului total deoarece instabilitatea protezatului total deoarece instabilitatea afectează negativ sprijinul şi retenţia, rezultând afectează negativ sprijinul şi retenţia, rezultând forţe nocive pentru creastă.forţe nocive pentru creastă.

Ea poate fi clasificată în:Ea poate fi clasificată în: Stabilitate statică: protezele sunt astfel concepute şi Stabilitate statică: protezele sunt astfel concepute şi

realizate încât pot determina şi stabili condiţii de echilibru realizate încât pot determina şi stabili condiţii de echilibru a forţelor. Echilibrul dintre forţele dislocante şi inerţia a forţelor. Echilibrul dintre forţele dislocante şi inerţia protezelor determină o rezultantă care până la o valoare protezelor determină o rezultantă care până la o valoare determinată oferă o stabilitate statică. Acest lucru se determinată oferă o stabilitate statică. Acest lucru se realizează proiectând centrul de greutate al protezei pe realizează proiectând centrul de greutate al protezei pe zona de stabilitate maximă a suprafeţei de sprijin şi zona de stabilitate maximă a suprafeţei de sprijin şi construind simetric proteza, ori de câte ori morfologia construind simetric proteza, ori de câte ori morfologia câmpului protetic o permite.câmpului protetic o permite.

Stabilitate dinamică: protezele sunt supuse permanent Stabilitate dinamică: protezele sunt supuse permanent unui complex de forţe dislocante pe care trebuie să le unui complex de forţe dislocante pe care trebuie să le poată echilibra.poată echilibra.

Frânarea acţiunii forţelor orizontale şi Frânarea acţiunii forţelor orizontale şi oblice, care determină deplasările laterale oblice, care determină deplasările laterale şi antero-posterioare ale protezei totale cât şi antero-posterioare ale protezei totale cât şi basculările acesteia pe câmp se face de şi basculările acesteia pe câmp se face de către o bună parte din factorii fizici şi către o bună parte din factorii fizici şi musculari descrişi la menţinere (cu musculari descrişi la menţinere (cu excepţia adeziunii, care nu se opune excepţia adeziunii, care nu se opune forţelor orizontale, ducând la glisarea celor forţelor orizontale, ducând la glisarea celor două corpuri aflate în contact) la care se două corpuri aflate în contact) la care se adaugă:adaugă:

Utilizarea retentivităţilor anatomice;Utilizarea retentivităţilor anatomice; Dispunerea dinţilor artificiali în zona de Dispunerea dinţilor artificiali în zona de

echilibru dintre grupele musculare (zona echilibru dintre grupele musculare (zona neutră);neutră);

Realizarea unei coincidenţe între relaţia Realizarea unei coincidenţe între relaţia centrică şi intercuspidarea maximă.centrică şi intercuspidarea maximă.

Factorii excepţionali de Factorii excepţionali de menţineremenţinere

În practică există mulţi pacienţi cu câmpuri protetice În practică există mulţi pacienţi cu câmpuri protetice deficitare, la care starea generală nu permite corecţii deficitare, la care starea generală nu permite corecţii chirurgicale şi când suntem obligaţi să apelăm la chirurgicale şi când suntem obligaţi să apelăm la mijloace protetice suplimentare de menţinere.mijloace protetice suplimentare de menţinere.Mijloacele suplimentare de retenţie sunt artificii Mijloacele suplimentare de retenţie sunt artificii tehnologice menite să crească menţinerea protezelor tehnologice menite să crească menţinerea protezelor totale, stabilitatea primară şi închiderea marginală. totale, stabilitatea primară şi închiderea marginală. Există o mare diversitate de mijloace şi procedee de Există o mare diversitate de mijloace şi procedee de menţinere, unele doar cu valoare istorică, altele menţinere, unele doar cu valoare istorică, altele constituie alternative constructive mai mult sau mai puţin constituie alternative constructive mai mult sau mai puţin eficienteeficiente

I. Mijloace suplimentare de I. Mijloace suplimentare de retenţie pentru proteza maxilarăretenţie pentru proteza maxilară

A.A. Mijloace pentru creşterea stabilităţii Mijloace pentru creşterea stabilităţii primare:primare:

1. Camerele de vid (de presiune scăzută): 1. Camerele de vid (de presiune scăzută): presupun realizarea unor cavităţi pe faţa presupun realizarea unor cavităţi pe faţa mucozală a protezei. Ele au forme mucozală a protezei. Ele au forme variate, de casă, inimă (care se pretează variate, de casă, inimă (care se pretează în zona rugilor palatine sau în zona în zona rugilor palatine sau în zona centrală a rafeului palatin) sau de rinichi centrală a rafeului palatin) sau de rinichi (destinate zonelor paramediane). (destinate zonelor paramediane).

2. Gravările: constau în realizarea pe 2. Gravările: constau în realizarea pe modelul de lucru a unor şanţuri, la nivelul modelul de lucru a unor şanţuri, la nivelul cărora pe faţa mucozală a protezei vor cărora pe faţa mucozală a protezei vor rezulta nişte proeminenţe rotunjite rezulta nişte proeminenţe rotunjite (nervuri). Gravările se aplică individualizat, (nervuri). Gravările se aplică individualizat, conform condiţiilor pe care le oferă bolta conform condiţiilor pe care le oferă bolta palatină. În această categorie intră:palatină. În această categorie intră:

Liniile americane:Liniile americane: sunt practicate sunt practicate paramedian, la baza crestelor edentate, paramedian, la baza crestelor edentate, au adâncimea de 0,5-1 mm şi sunt au adâncimea de 0,5-1 mm şi sunt indicate în câmpuri protetice deficitare (de indicate în câmpuri protetice deficitare (de exemplu fără tuberozităţi retentive).exemplu fără tuberozităţi retentive).

Gravajul Frankfurt: Gravajul Frankfurt: gravajul porneşte din zona frontală, gravajul porneşte din zona frontală, de la baza şi înapoia papilei incisive, se continuă apoi de la baza şi înapoia papilei incisive, se continuă apoi spre baza orală a crestelor alveolare mergând paralel şi spre baza orală a crestelor alveolare mergând paralel şi la un cm de ea şi în treimea distală, paramedian, se la un cm de ea şi în treimea distală, paramedian, se formează două camere de vid (zone paralele sub formă formează două camere de vid (zone paralele sub formă de cerc). Se continuă gravajul cu o terminaţie de cerc). Se continuă gravajul cu o terminaţie semieliptică spre zona „Ah”, pe care o intersectează şi la semieliptică spre zona „Ah”, pe care o intersectează şi la nivelul căreia se termină. Adâncimea şanţurilor în zonele nivelul căreia se termină. Adâncimea şanţurilor în zonele reziliente va fi de 1,2-1,5 mm, iar la traversarea liniei reziliente va fi de 1,2-1,5 mm, iar la traversarea liniei mediane de 0,3 mm, iar lăţimea de 1,5-5 mm. mediane de 0,3 mm, iar lăţimea de 1,5-5 mm. Realizează o succiune mărită faţă de liniile americane.Realizează o succiune mărită faţă de liniile americane.

Sistemul Camba:Sistemul Camba: înconjoară aproape înconjoară aproape întreaga creastă reziduală şi permite întreaga creastă reziduală şi permite realizarea unei pseudoproteze fenestrate realizarea unei pseudoproteze fenestrate la nivelul bolţii palatine. Sunt utilizate nişte la nivelul bolţii palatine. Sunt utilizate nişte folii de cauciuc, care se introduc în folii de cauciuc, care se introduc în caneluri practicate în baza protezei. caneluri practicate în baza protezei. Nervurile sunt prefabricate din elastomeri, Nervurile sunt prefabricate din elastomeri, tehnicianul realizând un gravaj cu o tehnicianul realizând un gravaj cu o adâncime standard, dată de nervuri.adâncime standard, dată de nervuri.

Inelul de compresie Heintz:Inelul de compresie Heintz: se realizează se realizează direct din baza protezei, folosindu-se direct din baza protezei, folosindu-se acrilat termopolimerizabil. Se efectuează acrilat termopolimerizabil. Se efectuează în zona centrală, de jur împrejurul bolţii în zona centrală, de jur împrejurul bolţii palatine, la un cm de creasta edentată. palatine, la un cm de creasta edentată. Şanţul este adânc de 0,5-0,8 mm şi lat de Şanţul este adânc de 0,5-0,8 mm şi lat de 6 mm.6 mm.

Gravarea Sadler:Gravarea Sadler: se execută palatinal, se execută palatinal, separat pentru fiecare hemimaxilar, la un separat pentru fiecare hemimaxilar, la un cm de creasta alveolară şi tot la un cm de cm de creasta alveolară şi tot la un cm de sutura mediană. Posterior gravajul este sutura mediană. Posterior gravajul este situat mai anterior de linia „Ah”. Lăţimea situat mai anterior de linia „Ah”. Lăţimea şanţului e de 1,5-2 mm, iar adâncimea de şanţului e de 1,5-2 mm, iar adâncimea de 1,5 mm.1,5 mm.

Benzile verticale Walser:Benzile verticale Walser: se prezintă sub se prezintă sub forma a două şanţuri, unul vestibular şi forma a două şanţuri, unul vestibular şi unul oral, situate paralel cu creasta unul oral, situate paralel cu creasta alveolară, cu adâncimea de 1,5 mm. Pe alveolară, cu adâncimea de 1,5 mm. Pe secţiune au formă de „V”.secţiune au formă de „V”.

Îndiguirea distală (postdam): este eficientă când Îndiguirea distală (postdam): este eficientă când are formă conică, iar mucoasa subiacentă este are formă conică, iar mucoasa subiacentă este de trei ori mai groasă decât nervura. Prin de trei ori mai groasă decât nervura. Prin îndiguire la limita dintre palatul dur şi moale se îndiguire la limita dintre palatul dur şi moale se realizează închiderea marginală distală a realizează închiderea marginală distală a protezei. Stabilirea zonei de îndiguire se face de protezei. Stabilirea zonei de îndiguire se face de medic (prin manevra Silverman), prin marcarea medic (prin manevra Silverman), prin marcarea zonei cu un creion chimic, marcaj ce va fi zonei cu un creion chimic, marcaj ce va fi înregistrat de amprenta finală şi transmis pe înregistrat de amprenta finală şi transmis pe model tehnicianului dentar.model tehnicianului dentar.

Căptuşirea cu materiale reziliente: presupune Căptuşirea cu materiale reziliente: presupune aplicarea unui material sintetic moale pe faţa aplicarea unui material sintetic moale pe faţa mucozală a protezei şi în zona distală.mucozală a protezei şi în zona distală.

5. Folierea suprafeţei mucozale cu folii de 5. Folierea suprafeţei mucozale cu folii de aluminiu (Dewural) sau folii de aur. O serie de aluminiu (Dewural) sau folii de aur. O serie de autori recomandă folierea metalică a protezei, autori recomandă folierea metalică a protezei, lucru ce dă o mai bună aderenţă la câmpul lucru ce dă o mai bună aderenţă la câmpul protetic şi fereşte mucoasa de leziuni de tip protetic şi fereşte mucoasa de leziuni de tip inflamator. După alţi autori, această metodă nu inflamator. După alţi autori, această metodă nu aduce nicio îmbunătăţire stabilităţii protezei.aduce nicio îmbunătăţire stabilităţii protezei.

Ventuzele şi camerele cu ventil: acestea încorporate în Ventuzele şi camerele cu ventil: acestea încorporate în baza unor proteze a căror suprafaţă mucozală a fost baza unor proteze a căror suprafaţă mucozală a fost gravată, asigură iniţial o aderenţă foarte bună protezei.gravată, asigură iniţial o aderenţă foarte bună protezei.

- Ventuzele sunt constituite dintr-un disc de cauciuc - Ventuzele sunt constituite dintr-un disc de cauciuc moale şi transparent, cu un orificiu central, aplicat pe moale şi transparent, cu un orificiu central, aplicat pe bolta palatină într-un spaţiu obţinut prin folierea bolta palatină într-un spaţiu obţinut prin folierea modelului cu folii de plumb de 0,5-1 mm. Marginea modelului cu folii de plumb de 0,5-1 mm. Marginea etanşă a discului nu permite aerului să pătrundă în etanşă a discului nu permite aerului să pătrundă în interior, declanşându-se în cavitate efectul de pompă, interior, declanşându-se în cavitate efectul de pompă, datorită diferenţei de presiune dintre interior şi exterior. datorită diferenţei de presiune dintre interior şi exterior. Aceste ventuze nu se mai indică astăzi deoarece produc Aceste ventuze nu se mai indică astăzi deoarece produc leziuni grave în timp: hiperplazia mucoasei, rezorbţia leziuni grave în timp: hiperplazia mucoasei, rezorbţia osului, mergând chiar până la perforarea bolţii palatine osului, mergând chiar până la perforarea bolţii palatine osoase cu comunicare buco-sinusală.osoase cu comunicare buco-sinusală.

- Camerele cu ventil sunt formate din mai - Camerele cu ventil sunt formate din mai multe camere de formă dreptunghiulară multe camere de formă dreptunghiulară care se unesc cu una situată central, unde care se unesc cu una situată central, unde se poziţionează şi ventilul de retracţie. se poziţionează şi ventilul de retracţie. După inserţia protezei, pacientul mimează După inserţia protezei, pacientul mimează suptul, rarefiind astfel aerul din interiorul suptul, rarefiind astfel aerul din interiorul cavităţii şi obţinând diferenţa de presiune cavităţii şi obţinând diferenţa de presiune necesară menţinerii protezei.necesară menţinerii protezei.

Pulberi şi paste adezive: vâscozitatea salive creşte Pulberi şi paste adezive: vâscozitatea salive creşte considerabil prin adăugarea pulberilor sau pastelor considerabil prin adăugarea pulberilor sau pastelor adezive, ducând la amplificarea forţelor de coeziune din adezive, ducând la amplificarea forţelor de coeziune din pelicula de salivă aflată între baza protezei şi mucoasa pelicula de salivă aflată între baza protezei şi mucoasa de sprijin. Consecutiv creşte şi adeziunea. Aceşti adezivi de sprijin. Consecutiv creşte şi adeziunea. Aceşti adezivi cresc eficienţa mecanismelor de retenţie a protezei prin:cresc eficienţa mecanismelor de retenţie a protezei prin:

- Creşterea proprietăţilor adezive şi coezive ale salivei;- Creşterea proprietăţilor adezive şi coezive ale salivei; - Eliminarea golurilor, bulelor dintre baza protezei şi - Eliminarea golurilor, bulelor dintre baza protezei şi

ţesuturile de sprijin.ţesuturile de sprijin. Utilizarea adezivilor creşte rata de succes a protezărilor Utilizarea adezivilor creşte rata de succes a protezărilor

totale. Statisticile au demonstrat că 33% dintre protezaţii totale. Statisticile au demonstrat că 33% dintre protezaţii total folosesc adezivii pentru îmbunătăţirea retenţiei total folosesc adezivii pentru îmbunătăţirea retenţiei protezei.protezei.

B. Mijloace pentru îmbunătăţirea B. Mijloace pentru îmbunătăţirea închiderii marginaleînchiderii marginale

Marginile reziliente: sunt utilizate în cazul unor Marginile reziliente: sunt utilizate în cazul unor procese reziduale sau tuberozităţi retentive, dar procese reziduale sau tuberozităţi retentive, dar ele nu pot asigura aderenţa.ele nu pot asigura aderenţa.

Croşetele muco-reziduale: sunt două prelungiri Croşetele muco-reziduale: sunt două prelungiri care pleacă din baza protezei către vestibular şi care pleacă din baza protezei către vestibular şi se sprijină pe procesul rezidual. Dacă sunt rigide se sprijină pe procesul rezidual. Dacă sunt rigide se numesc croşete muco-reziduale, iar dacă se numesc croşete muco-reziduale, iar dacă sunt elastice, pelote. Ele asigură doar o sunt elastice, pelote. Ele asigură doar o oarecare retenţie mecanică protezei totale.oarecare retenţie mecanică protezei totale.

La edentatul total bimaxilar în trecut La edentatul total bimaxilar în trecut se mai foloseau: se mai foloseau:

Arcurile intermaxilareArcurile intermaxilare: în număr de două, se plasează la : în număr de două, se plasează la nivelul premolarilor de o parte şi de alta, cu un capăt se nivelul premolarilor de o parte şi de alta, cu un capăt se prind de proteza superioară şi cu celălalt capăt la cea prind de proteza superioară şi cu celălalt capăt la cea inferioară. Arcurile sunt spiralate, cu o lungime de 6-8 inferioară. Arcurile sunt spiralate, cu o lungime de 6-8 cm, iar grosimea de 2 mm şi formează o convexitate cm, iar grosimea de 2 mm şi formează o convexitate posterioară. Ele acţionează prin tendinţa de revenire a posterioară. Ele acţionează prin tendinţa de revenire a arcurilor îndoite care împing protezele pe câmpul arcurilor îndoite care împing protezele pe câmpul protetic. Nu mai sunt utilizate datorită multiplelor protetic. Nu mai sunt utilizate datorită multiplelor inconveniente pe care le prezentau: igienizare dificilă, inconveniente pe care le prezentau: igienizare dificilă, retenţia alimentelor, oboseala musculaturii, disconfort, retenţia alimentelor, oboseala musculaturii, disconfort, iritaţii şi atrofii marcate ale mucoasei.iritaţii şi atrofii marcate ale mucoasei.

Magneţii:Magneţii: se inseră în grosimea şeilor maxilare şi se inseră în grosimea şeilor maxilare şi mandibulare, în dreptul premolarilor şi molarilor, având o mandibulare, în dreptul premolarilor şi molarilor, având o polaritate identică astfel încât să se respingă între ei. Se polaritate identică astfel încât să se respingă între ei. Se folosesc patru magneţi metalici de formă cilindrică cu folosesc patru magneţi metalici de formă cilindrică cu lungimea de 3 cm şi grosimea de 5 mm şi care se pot lungimea de 3 cm şi grosimea de 5 mm şi care se pot remagnetiza. În practică s-a dovedit că aceşti magneţi remagnetiza. În practică s-a dovedit că aceşti magneţi mai mult încurcă deoarece forţa cea mai mare o dezvoltă mai mult încurcă deoarece forţa cea mai mare o dezvoltă în masticaţie, iar în repaus, atunci când este nevoie de în masticaţie, iar în repaus, atunci când este nevoie de acţiunea lor, forţa este minimă. Datorită acestei forţe de acţiunea lor, forţa este minimă. Datorită acestei forţe de respingere permanente, se instalează rapid oboseală respingere permanente, se instalează rapid oboseală musculară, cu dureri şi crampe specifice.musculară, cu dureri şi crampe specifice.

II. Mijloace suplimentare de II. Mijloace suplimentare de retenţie pentru mandibulăretenţie pentru mandibulă

Sistemul Camba.Sistemul Camba. Gravajul Frankfurt: este eficient doar dacă există o Gravajul Frankfurt: este eficient doar dacă există o

mucoasă groasă, rezilientă, asigurând o stabilitate mucoasă groasă, rezilientă, asigurând o stabilitate permanentă, fără a opune rezistenţă şi fără a răspunde permanentă, fără a opune rezistenţă şi fără a răspunde prin durere.prin durere.

Camerele cu vid: cu sau fără ventil sunt mai greu de Camerele cu vid: cu sau fără ventil sunt mai greu de realizat la mandibulă, datorită mucoasei subţiri care realizat la mandibulă, datorită mucoasei subţiri care tapetează crestele reziduale. Folierea modelului se tapetează crestele reziduale. Folierea modelului se face de regulă pe vârful crestei, pe toată lungimea ei, face de regulă pe vârful crestei, pe toată lungimea ei, până în apropierea tuberculilor piriformi. Marginile până în apropierea tuberculilor piriformi. Marginile camerelor trebuie rotunjite pentru a nu provoca leziuni camerelor trebuie rotunjite pentru a nu provoca leziuni şi se plasează spre baza crestei unde mucoasa este şi se plasează spre baza crestei unde mucoasa este mai groasă.mai groasă.

Rebazarea cu materiale reziliente.Rebazarea cu materiale reziliente. Aripioarele paralinguale: pot fi rigide sau elastice, dar Aripioarele paralinguale: pot fi rigide sau elastice, dar

această prelungire bilaterală paralinguală în spaţiul această prelungire bilaterală paralinguală în spaţiul retromilohioidian este greu acceptată de pacienţi.retromilohioidian este greu acceptată de pacienţi.

Barele cu plumb: s-au mai încercat şi alte materiale Barele cu plumb: s-au mai încercat şi alte materiale (amalgam, praf de polimetacrilat de metil amestecat cu (amalgam, praf de polimetacrilat de metil amestecat cu pilituri metalice) pentru a creşte greutatea protezei pilituri metalice) pentru a creşte greutatea protezei inferioare şi a o stabiliza pe câmp. Dar aspectul inferioare şi a o stabiliza pe câmp. Dar aspectul inestetic şi mai ales inducerea unei rezorbţii şi atrofii inestetic şi mai ales inducerea unei rezorbţii şi atrofii galopante datorită presiunii continue, au determinat galopante datorită presiunii continue, au determinat renunţarea la ele.renunţarea la ele.

Sferele jugale: sunt nişte sfere din cauciuc, metal sau Sferele jugale: sunt nişte sfere din cauciuc, metal sau ceramică aplicate pe versantul vestibular al protezei ceramică aplicate pe versantul vestibular al protezei inferioare, în porţiunea laterală.inferioare, în porţiunea laterală.

Suporţii sublinguali: baza protezei se confecţionează Suporţii sublinguali: baza protezei se confecţionează din metal şi din ea pleacă doi suporţi sublinguali, de din metal şi din ea pleacă doi suporţi sublinguali, de asemenea metalici, pe care se sprijină limba. O asemenea metalici, pe care se sprijină limba. O variantă a suporţilor linguali au fost mânerele din variantă a suporţilor linguali au fost mânerele din sârmă, cu un diametru de 1-2 mm, care se retenţionau sârmă, cu un diametru de 1-2 mm, care se retenţionau paramedian şi disto-lingual în baza acrilică a protezei.paramedian şi disto-lingual în baza acrilică a protezei.