Bioetica Curs 2

BioeticaBioeticacurs 2curs 2

Prof Univ Dr Coralia CotoraciProf Univ Dr Coralia Cotoraci

Primele noţiuni de bioetică apar încă Primele noţiuni de bioetică apar încă din antichitate. din antichitate.

CODURICODURI

Codul lui HammurabiCodul lui Hammurabi încă din 1750 î C, încă din 1750 î C, influenţat de prescrierile influenţat de prescrierile

sumerienilor, sumerienilor, conţinea deja normele care dirijează conţinea deja normele care dirijează

activitatea medicală şi activitatea medicală şi o primă reglementare a taxelor o primă reglementare a taxelor

pentru asistenţa sanitară. pentru asistenţa sanitară.

CODURICODURI Codul lui MANUCodul lui MANU – sec 2 IH – sec 2 IH legea lui Manu cuprinde principii de legea lui Manu cuprinde principii de

teologie, de economie domestica si rurala, teologie, de economie domestica si rurala, de comert etc. : reguli pentru indeplinirea de comert etc. : reguli pentru indeplinirea actelor cultului, a datoriilor castelor actelor cultului, a datoriilor castelor principale si ale membrilor castei intre ei ; principale si ale membrilor castei intre ei ; notiuni de politica interna si externa, de notiuni de politica interna si externa, de strategie si tactica ; sfaturi pentru strategie si tactica ; sfaturi pentru incheieri de aliante politice si militare, apoi incheieri de aliante politice si militare, apoi amanuntite legi agrare, civile, penale, amanuntite legi agrare, civile, penale, comerciale, sistemul masurilor si comerciale, sistemul masurilor si greutatilor, etc. greutatilor, etc.

Decalogul iudeo – creştinDecalogul iudeo – creştin – sec 14 IH – sec 14 IH

CODURICODURI

Hipocrate (460-370 î.C.) şi Hipocrate (460-370 î.C.) şi „Jurământul”„Jurământul” său . său .

CODURI –CODURI –„Jurământul” lui Hipocrate„Jurământul” lui Hipocrate

StructuraStructura Jurământului cuprinde: Jurământului cuprinde: a) o invocare a divinităţii ca introducere distinctă; a) o invocare a divinităţii ca introducere distinctă; b) o parte centrală care !a rândul ei are două fragmente: b) o parte centrală care !a rândul ei are două fragmente:

unul relativ la angajarea de a respecta maestrul, a unul relativ la angajarea de a respecta maestrul, a transmite gratuit cele învăţate fiilor maestrului şi celor care transmite gratuit cele învăţate fiilor maestrului şi celor care semnează Jurământul; celălalt fragment este dedicat mai semnează Jurământul; celălalt fragment este dedicat mai concret terapiei care obligă medicul să excludă anumite concret terapiei care obligă medicul să excludă anumite acţiuni, ca de exemplu administrarea otrăvii, chiar dacă i se acţiuni, ca de exemplu administrarea otrăvii, chiar dacă i se solicită, „avortul cauzat de intervenţii artificiale”, orice abuz solicită, „avortul cauzat de intervenţii artificiale”, orice abuz sexual faţă de persoana bolnavului şi de rude, respectarea sexual faţă de persoana bolnavului şi de rude, respectarea secretului medical; secretului medical;

c) o concluzie în care se cer sancţiuni din partea divinităţii c) o concluzie în care se cer sancţiuni din partea divinităţii în sens pozitiv (binecuvântări) pentru cel care respectă în sens pozitiv (binecuvântări) pentru cel care respectă jurământul şi în sens punitiv (damnaţiuni) pentru cel care îl jurământul şi în sens punitiv (damnaţiuni) pentru cel care îl încalcă.încalcă.


Fără îndoială, Fără îndoială, Jurământul fundamentează Jurământul fundamentează moralitatea actului medical pe principiul moralitatea actului medical pe principiul „beneficienţei şi nu al dăunării”,„beneficienţei şi nu al dăunării”, deci al deci al binelui pacientului, principiu continuat binelui pacientului, principiu continuat de-a lungul secolelor. de-a lungul secolelor.

Deoarece medicul acţionează pentru Deoarece medicul acţionează pentru binele bolnavului, acesta fiind „ethos-ul” binele bolnavului, acesta fiind „ethos-ul” lui, ceea ce prescrie nu ar avea nevoie de lui, ceea ce prescrie nu ar avea nevoie de alte confirmări, nici măcar din partea alte confirmări, nici măcar din partea pacientului.pacientului.


Această influenţă aproape universală a Această influenţă aproape universală a Jurământului lui Hipocrate este dovedită Jurământului lui Hipocrate este dovedită de de formule asemănătoare răspândite în formule asemănătoare răspândite în diferite culturidiferite culturi, precum , precum

Jurământul lui Aseph Ben BerachyhuJurământul lui Aseph Ben Berachyhu în în Siria, din secolul VI; Siria, din secolul VI;

Rugăciunea zilnică a mediculuiRugăciunea zilnică a medicului de Mose de Mose Maimonide (1135-1204) în EgiptMaimonide (1135-1204) în Egipt; ;

Datoriile mediculuiDatoriile medicului de Mohamed de Mohamed Hasin(1770) în Persia,Hasin(1770) în Persia,

CODURICODURI

Influenţa Bisericii prin învăţământul Influenţa Bisericii prin învăţământul magisterial, coerent, al Bisericii magisterial, coerent, al Bisericii Catolice şi al altor confesiuni creştineCatolice şi al altor confesiuni creştine

învăţămintele discursurilor şi învăţămintele discursurilor şi mesajelor radiofonice ale lui Pius al mesajelor radiofonice ale lui Pius al XII-lea adresate medicilorXII-lea adresate medicilor

CODURICODURI Celelalte Biserici creştine şi confesiuni religioase Celelalte Biserici creştine şi confesiuni religioase

au oferit la rândul lor indicaţii credincioşilor şi au au oferit la rândul lor indicaţii credincioşilor şi au formulat propuneri lumii medicale şi politice (în formulat propuneri lumii medicale şi politice (în tratarea fiecărei teme vor fi amintite). tratarea fiecărei teme vor fi amintite).

Dintre acestea, amintim de pe acum indicaţiile Dintre acestea, amintim de pe acum indicaţiile privind avortul şi diagnosticul prenatal, indicaţii privind avortul şi diagnosticul prenatal, indicaţii provenite de la Consiliul Ecumenic al Bisericilor provenite de la Consiliul Ecumenic al Bisericilor de la Geneva, intitulate: "de la Geneva, intitulate: "Manipulating life: ethical Manipulating life: ethical issues in genetic engineeringissues in genetic engineering" („" („Manipulând Manipulând viaţa: subiecte etice în ingineria geneticăviaţa: subiecte etice în ingineria genetică"), "), Geneva 1982.Geneva 1982.

CODURICODURI

Din lumea islamică amintim „Din lumea islamică amintim „Codul Codul islamic de Etică Medicală”islamic de Etică Medicală” aprobat de aprobat de Conferinţa internaţională asupra Conferinţa internaţională asupra medicinii islamice, desfăşurată în medicinii islamice, desfăşurată în Kuweit, în ianuarie 1981.Kuweit, în ianuarie 1981.

CODURICODURI

„„Codurilor de Deontologie medicalăCodurilor de Deontologie medicală” ” emanate de organisme emanate de organisme internaţionale, precum internaţionale, precum Asociaţia Asociaţia Medicală MondialăMedicală Mondială (AMM) şi (AMM) şi Consiliul Consiliul Organizaţiilor Internaţionale ale Organizaţiilor Internaţionale ale Ştiinţelor MedicaleŞtiinţelor Medicale (CIOMS) (CIOMS)

CODURICODURI

„„Convenzione di salvaguardia dei Convenzione di salvaguardia dei diritti dell'umo e delle liberta diritti dell'umo e delle liberta fondamentali” fondamentali” (tratat din Roma din 4 (tratat din Roma din 4 noiembrie 1950), care conţin noiembrie 1950), care conţin afirmaţii referitoare la apărarea afirmaţii referitoare la apărarea vieţii şi a integrităţii fizicevieţii şi a integrităţii fizice

„„Declaraţia universală a drepturilor Declaraţia universală a drepturilor omuluiomului” , publicată de Naţiunile Unite ” , publicată de Naţiunile Unite (ONU) (10 decembrie 1948) şi (ONU) (10 decembrie 1948) şi

CODURICODURI Dintre Codurile deontologice amintesc Dintre Codurile deontologice amintesc „„Codul de la Codul de la

NurnbergNurnberg”” din 1947, din 1947, „„Codul de Etică MedicalăCodul de Etică Medicală”” publicat la publicat la Geneva în 1948, conţinând „Jurământul de la Geneva”, din Geneva în 1948, conţinând „Jurământul de la Geneva”, din parte AMM, actualizat de aceeaşi asociaţie la Londra în parte AMM, actualizat de aceeaşi asociaţie la Londra în 1949. 1949.

Celebră şi cunoscută este Celebră şi cunoscută este „„Declaraţia de la HelsinkiDeclaraţia de la Helsinki”” privind privind experimentele şi cercetările biomedicate tot de către AMM, experimentele şi cercetările biomedicate tot de către AMM, publicată în 1962, modificată tot la Helsinki în 1964 şi publicată în 1962, modificată tot la Helsinki în 1964 şi actualizată la Tokio în 1975, la Veneţia în 1983 şi la Hong actualizată la Tokio în 1975, la Veneţia în 1983 şi la Hong Kong în 1989.Kong în 1989.

Pentru determinarea momentului morţii şi îngrijirilor din Pentru determinarea momentului morţii şi îngrijirilor din faza finală a bolii trebuie amintită faza finală a bolii trebuie amintită „„Declaraţia de la SidneyDeclaraţia de la Sidney",", tot de AMM, din 1968, actualizată la Veneţia în 1983.tot de AMM, din 1968, actualizată la Veneţia în 1983.

Se datorează Se datorează Conferinţei Internaţionale a Ordinului Conferinţei Internaţionale a Ordinului Medicilor din Comunitatea EuropeanăMedicilor din Comunitatea Europeană (CEE), alt organism (CEE), alt organism de prestigiu în cadrul autorităţii medicale, şi trebuie să-l de prestigiu în cadrul autorităţii medicale, şi trebuie să-l amintim, doumentul intitulat amintim, doumentul intitulat „„Principii de Etică Medicală Principii de Etică Medicală EuropeanăEuropeană”,”, publicat la Paris la 6 ianuarie1987. publicat la Paris la 6 ianuarie1987.

5. J5. Justificare epistemologicăustificare epistemologică

5. J5. Justificare epistemologicăustificare epistemologică

1. 1. Bioetica există ca o încercare de Bioetica există ca o încercare de reflecţie sistematică privind toate reflecţie sistematică privind toate intervenţiile omului asupra fiinţelor intervenţiile omului asupra fiinţelor vii, o reflecţie ce are ca obiectiv vii, o reflecţie ce are ca obiectiv specific şi arzător identificarea specific şi arzător identificarea valorilor şi normelor care să valorilor şi normelor care să guverneze acţiunea omului, guverneze acţiunea omului, intervenţia ştiinţei şi a tehnologiei intervenţia ştiinţei şi a tehnologiei asupra vieţii înseşi şi a biosferei.asupra vieţii înseşi şi a biosferei.

JJustificare epistemologicăustificare epistemologică

Jean BernardJean Bernard, cunoscut hematolog , cunoscut hematolog francez, vorbea de două mari francez, vorbea de două mari revoluţii:revoluţii:

revoluţia terapeuticărevoluţia terapeutică revoluţia biologicărevoluţia biologică


2. 2. Prima revoluţie, după milenii de Prima revoluţie, după milenii de neputinţă, după descoperirea neputinţă, după descoperirea sulfamidelor (1937) şi a penicilinei sulfamidelor (1937) şi a penicilinei (1946), conferă umanităţii „putere de a (1946), conferă umanităţii „putere de a înfrânge bolile mult timp considerate înfrânge bolile mult timp considerate fatale, precum tuberculoza, sifilisul, fatale, precum tuberculoza, sifilisul, marile septicemii, afecţiunile glandelor marile septicemii, afecţiunile glandelor endocrine, dereglări biochimice endocrine, dereglări biochimice umorale”.umorale”.


3. 3. A doua revoluţie este recentă, A doua revoluţie este recentă, începând de la descoperirea codului începând de la descoperirea codului genetic şi defineşte „medicina genetic şi defineşte „medicina genomică”, plecând de la genomică”, plecând de la descoperirea legilor care guvernează descoperirea legilor care guvernează formarea vieţii. formarea vieţii.


4. 4. Aceste descoperiri au revoluţionat Aceste descoperiri au revoluţionat medicina, dar au provocat în acelaşi medicina, dar au provocat în acelaşi timp şi o revoluţie în concepţiile timp şi o revoluţie în concepţiile despre viaţă şi om, stimulând despre viaţă şi om, stimulând reflecţia asupra destinelor omenirii.reflecţia asupra destinelor omenirii.


5. 5. Cu cât medicina devine mai Cu cât medicina devine mai puternică şi eficace, cu atât normele puternică şi eficace, cu atât normele de protejare a individului trebuie să de protejare a individului trebuie să fie mai riguroase şi cunoscute fie mai riguroase şi cunoscute temeinic.temeinic.


6. 6. Odată cu descoperirile ştiinţifice Odată cu descoperirile ştiinţifice din genetică şi cu aplicarea noilor din genetică şi cu aplicarea noilor cunoştinţe în domeniul embriologic şi cunoştinţe în domeniul embriologic şi ginecologic, care au dus la procrearea ginecologic, care au dus la procrearea artificială, ştiinţa medicală intră într-o artificială, ştiinţa medicală intră într-o fază nouă, ale cărei evoluţii nu sunt fază nouă, ale cărei evoluţii nu sunt complet previzibile şi rămân încă fără complet previzibile şi rămân încă fără o orientare etică şi deontologică o orientare etică şi deontologică omogenă.omogenă.

JJustificare epistemologicăustificare epistemologică 7. 7. Prima apariţie a ingineriei genetice, Prima apariţie a ingineriei genetice,

adică a posibilităţii de a transfera porţiuni adică a posibilităţii de a transfera porţiuni din codul genetic de la o celulă la alta, din codul genetic de la o celulă la alta, chiar la specii diferite, prin dublul chiar la specii diferite, prin dublul mecanism al „endonucleozei de restricţie” mecanism al „endonucleozei de restricţie” şi al acidului dezoxiribonucleic (ADN) şi al acidului dezoxiribonucleic (ADN) „recombinat”, a alarmat desigur lumea. „recombinat”, a alarmat desigur lumea. Posibilele aplicări ale ingineriei în diferite Posibilele aplicări ale ingineriei în diferite forme de viaţă au făcut să se întrevadă forme de viaţă au făcut să se întrevadă eventualitatea creării „bombei biologice”, eventualitatea creării „bombei biologice”, mult mai puţin costisitoare decât cea mult mai puţin costisitoare decât cea nucleară şi cu mai puţine posibilităţi de nucleară şi cu mai puţine posibilităţi de control. Toate acestea au generat temeri control. Toate acestea au generat temeri faţă de posibila alterare a biosferei şi a faţă de posibila alterare a biosferei şi a ecosistemului de către om. ecosistemului de către om.


8. 8. S-a invocat o nouă etică pentru S-a invocat o nouă etică pentru evitarea unei posibile catastrofe a evitarea unei posibile catastrofe a umanităţii, o etică a întregii biosfere, umanităţii, o etică a întregii biosfere, care să-şi extragă normele din care să-şi extragă normele din interiorul evoluţiei biologice, acesta interiorul evoluţiei biologice, acesta fiind momentul naşterii bioeticii.fiind momentul naşterii bioeticii.


9. 9. Teama de o catastrofă, necesitatea unui Teama de o catastrofă, necesitatea unui moratoriu şi a unei normative universale moratoriu şi a unei normative universale între savanţi, se manifestă în cadrul între savanţi, se manifestă în cadrul societăţilor de cercetători, după cum o societăţilor de cercetători, după cum o dovedesc conferinţele de la Gordon şi dovedesc conferinţele de la Gordon şi Asilomar, care au instituit primele comitete Asilomar, care au instituit primele comitete ştiinţifico-etice de supraveghere şi au ştiinţifico-etice de supraveghere şi au elaborat primele „Guidelines” care privesc elaborat primele „Guidelines” care privesc intervenţia asupra ADN. Aceste linii intervenţia asupra ADN. Aceste linii conducătoare au fost reluate de diferite conducătoare au fost reluate de diferite organisme din lume. organisme din lume.


10. 10. În ceea ce priveşte ingineria În ceea ce priveşte ingineria genetică propriu-zisă, s-a întrevăzut genetică propriu-zisă, s-a întrevăzut repede posibilitatea realizării repede posibilitatea realizării genoterapiei, care acum este genoterapiei, care acum este aplicabilă pe linia celulelor somatice aplicabilă pe linia celulelor somatice şi este interzisă, în schimb, din cauza şi este interzisă, în schimb, din cauza unor riscuri pentru moment iminente, unor riscuri pentru moment iminente, asupra liniei germinale. asupra liniei germinale.


11. 11. Noile cunoştinţe din domeniul Noile cunoştinţe din domeniul genetic au determinat extinderea genetic au determinat extinderea aplicării, tot mai delicate şi cu aplicării, tot mai delicate şi cu probleme etice, a diagnosticării probleme etice, a diagnosticării prenatale şi postnatale.prenatale şi postnatale.


12. 12. Acum se vorbeşte de „medicină Acum se vorbeşte de „medicină genomică” şi de „medicină preventivă”, mai genomică” şi de „medicină preventivă”, mai ales după elucidarea „proiectului genom ales după elucidarea „proiectului genom uman”, care va permite, dacă va fi finalizat, uman”, care va permite, dacă va fi finalizat, cunoaşterea codului genetic al omului şi deci cunoaşterea codului genetic al omului şi deci structura patrimoniului ereditar al fiecărui structura patrimoniului ereditar al fiecărui individ - acest fapt permiţând o mai bună individ - acest fapt permiţând o mai bună urmărire a scopurilor terapeutice, dar va urmărire a scopurilor terapeutice, dar va deschide şi posibilitatea cunoaşterii deschide şi posibilitatea cunoaşterii secretului intim al constituţiei ereditare a secretului intim al constituţiei ereditare a fiecărei persoane şi familii.fiecărei persoane şi familii.


13. 13. În cadrul ingineriei genetice propriu-zise În cadrul ingineriei genetice propriu-zise s-au evidenţiat şi posibilităţile unor aplicaţii s-au evidenţiat şi posibilităţile unor aplicaţii pozitive, nu numai cele catastrofale, de pozitive, nu numai cele catastrofale, de temut; de aceea a devenit importantă şi temut; de aceea a devenit importantă şi evidentă problema etică pentru cercetători, evidentă problema etică pentru cercetători, politicieni, industriaşi, de a fi garantate politicieni, industriaşi, de a fi garantate acele aplicaţii ale ingineriei genetice prin acele aplicaţii ale ingineriei genetice prin care patrimoniul genetic va putea fi îngrijit, care patrimoniul genetic va putea fi îngrijit, un echilibru compatibil cu sănătatea omului un echilibru compatibil cu sănătatea omului de azi şi a generaţiilor viitoare.de azi şi a generaţiilor viitoare.


14. 14. Temerile continuă să fie mari în Temerile continuă să fie mari în privinţa unui alt capitol important, privinţa unui alt capitol important, cel al procreaţiei. Aici frontierele se cel al procreaţiei. Aici frontierele se lărgesc tot mai mult şi sunt în joc nu lărgesc tot mai mult şi sunt în joc nu numai viaţa embrionilor procreaţi în numai viaţa embrionilor procreaţi în mod artificial, dar şi concepţia mod artificial, dar şi concepţia privind părinţii, paternitatea şi privind părinţii, paternitatea şi maternitatea, cu scopul însuşi al maternitatea, cu scopul însuşi al sexualităţii umane.sexualităţii umane.


15. 15. Posibilităţile concrete de a ajunge Posibilităţile concrete de a ajunge la eugenie selectivă, la experimente la eugenie selectivă, la experimente pe embrioni şi la comercializarea pe embrioni şi la comercializarea corpului uman şi a procreaţiei, sunt, corpului uman şi a procreaţiei, sunt, de acum, un fapt recunoscut şi de de acum, un fapt recunoscut şi de care mulţi se tem. care mulţi se tem.

Bioetica Curs 2

Documents

Transcript of Bioetica Curs 2