Bioetica Aspecte Generale

32

Click here to load reader

description

Bioetica medicala

Transcript of Bioetica Aspecte Generale

Page 1: Bioetica Aspecte Generale

Gerhard Armauer Hansen Albert Neisser n. 1841; 1866 absolvent la Oslo

1868 incepe studiul leprei cu Danielssen

n.1855, 1877 absolvent in Breslau

1872-73: descopera bacteria si anunta ca a identificat cauza (un germen) dar nu poate lega etiologic bacilul de boala

1879 descopera gonococul (Neisseria ghonorhoae)

1979: il roaga pe Albert Neisser sa il ajute cu histopatologia produselor biologice recoltate de la pacientii sai

1880 Neisser anunta singur descoperirea leprei prin identificarea bacilului in produsele recoltate de Hansen

Dupa 1880: sub presiunea de a putea macar lega bacilul de boala clinica contamineaza intentionat cativa subiecti umani, femei, in speranta ca va demonstra legatura cauzala: acestea insa nu fac boala si astfel nu obtine demonstratia. Este acuzat de incalcarea bunei conduite in cercetare. Ordinul medicilor il condamna la ridicarea dreptului de libera practica

1882 numit profesor extraordinar 1898 publica date despre seroterapia sa contra sifilisului; pentru baza de cercetare si-a ales ca subiecti umani prostituate: unele se imbolnavesc Este acuzat de incalcarea bunei conduite in cercetare dar ordinul medicilor il absolva de acuzatie, pacientele neputand aduce dovezi ca s-au imbolnavit din seroterapia lui Neisser iar nu de pe urma meseriei lor

Ramane in organizarea sistemului medical ca expert in lepra, implementeaza primele masuri epidemiologice, promoveaza legea cu privire la lepra si reduce nr. de leprosi cu 2/3, Norvegia fiind tara cu cel mai bun control al leprei: profilaxia norvegiana este preluata in toate tarile Europei

Contribuie la diagnosticul sifilisului (lucreaza cu Wasserman), la tratamentul sifilisului (Salvarsan, Paul Ehrlich) si la profilaxia sifilisului

Moare in 1912 la 71 de ani de inima desi suferea de sifilis de 50 de ani Unul dintre marii infectionisti ai lumii, o legenda a medicinii norvegiene

Moare in 1916 de septicemie la 61 de ani dupa 37 de practica

Unul dintre marii bacteriologi ai lumii

Page 2: Bioetica Aspecte Generale

Al doilea RM

Experimente desfasurate asupra prizonierilor, Shirō Ishii, unitatea 731 (1935-1945): arme biologice si toxice de lupta

http://en.wikipedia.org/wiki/Unit_731

Valoare sociala si genetica redusa Valoare sociala si genetica ridicata

Indezirabili, raufacatori, neasimilati, marginalizati, care franeaza dezvoltarea sociala generand prejudicii si cheltuieli ce depasesc Beneficiile comunitare

Limitati in cunoastere si abilitati, prost platiti, saraci ,

Clasa care munceste si isi aduce onorabil aportul la mersul societatii

Posedand cunoastere, abilitati sporite, expertiza ridicata, capabili sa-I invete pe altii, etc.

Profesionisti independenti, antreprenori, generatori de locuri de munca, de capital, foarte bine platiti

Indezirabili, raufacatori, neasimilati, marginalizati

Francis Galton, 1883: eugenie (http://en.wikipedia.org/wiki/Eugenics)

Experimente  desfasurate  pe  subiec2  umani  in  lagare  de  concentrare  naziste  in  al  doilea  RM  1.   gemeni  (Auschwitz),   2.   transplant  de  muschi/oase/nervi  (Dachau) 3.   trauma2sme  cranio-­‐cerebrale  (Dachau) 4.   hipotermie  (Dachau)   5.   malarie  (Dachau),   6.   al2tudine  inalta  (Dachau) 7.   gaze  iritante 8.   sulfonamida  (in  trat.  Streptocociilor)   9.   tetanos,  gangrena  gazoasa 10.   apa  de  mare  (exper.  pe  romi),   11.   sterilizare  (Auschwitz,  Ravensbrück) 12.   eugenie,  igiena  rasiala  (Ravensbrück) 13.   otravuri  (Buchenwald) 14.   bombe  incendiare  cu  fosfor  

h#p://en.wikipedia.org/wiki/Nazi_human_experimenta9on

Page 3: Bioetica Aspecte Generale

CODUL DE LA NUREMBERG (1949) 1. Consimţământul voluntar al participanţilor într-un experiment este esenţial. 2. Rezultatele care urmează să fie obţinute din experiment trebuie să fie benefice pentru societate, iar aceste rezultate nu pot fi obţinute prin alte mijloace. 3. Studiul trebuie să fie fundamentat pe rezultatele obţinute din experimente pe animaleşi cunoştinţe privind istoria naturală a bolii, astfel încât rezultatele anticipate să justifice desfăşurarea experimentului. 4. Orice suferinţă sau lezare fizică sau psihică inutile trebuiesc evitate în timpul desfăşurării experimentului. 5. Nici un experiment nu trebuie efectuat dacă există indicii că acesta ar putea duce la decesul sau lezarea participanţilor, cu excepţia situaţiilor în care cercetătorul participă el însuşi ca subiect în experiment. 6. Gradul de risc asupra subiecţilor nu trebuie să depăşească importanţa umanitară a problemei cercetate în experiment. 7.Trebuie luate măsuri adecvate pentru a evita lezarea sau decesul participanţilor. 8. Experimentele trebuiesc conduse numai de către persoane cu calificareştiinţifică. 9. Participanţii au dreptul de a decide terminarea participării într-o cercetare la orice moment dacă ei consideră că participarea nu mai poate fi continuată. 10. Cercetătorul care conduce experimentul trebuie să fie pregătit să-l încheie dacă el consideră că continuarea experimentului va duce la producerea de leziuni, dizabilităţi sau decesul participanţilor.

Page 4: Bioetica Aspecte Generale

DECLARATIA DE LA HELSINKI (iunie 1964, amendata de 9 ori ultima oara in 2008).

Principii etice pentru Cercetatrea Medicala pe subiecti umani

u  A.Introducere

u  1.WMA (Asociatia Medicala Internationala)a emis Declaratia de la Helsinki ca pe o seama de principii etice pentru cercetarea medicala in care sunt implicati subiecti umani,incluzand materiale si date umane identificabile.

u  2.Desi Declaratia se adreseaza in primul rand medicilor,WMA incurajeaza si pe alti participanti la cercetarea medicala sa adopte aceste principii.

u  3.Este de datoria medicului de a promova si a avea grija de sanatatea

u  pacientilor,inclusiv a celor care sunt implicati in cercetarea medicala. Cunostintele medicului si constiinta sa sunt dedicate atingerii acestui scop.

u  4.Declaratia de la Geneva a Asociatiei Medicale Internationale leaga medicul de cuvintele « Sanatatea pacientului meu va fi principal mea indatorire» si Codul International al Eticii Medicale declara ca « Un medic trebuie sa actioneze pentru binele si in interesul pacientului sau atunci cand furnizeaza ingrijire medicala ».

Page 5: Bioetica Aspecte Generale

DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL 1.Experimentele Vipeholm din Suedia: zahar si carii la copii retardati (1950) 2.Willowbrook hs.(1963-1966): hep. B, Ygl 3. Ch Barnard 1967

Page 6: Bioetica Aspecte Generale

u  Termenul de bioetica a fost creat de Jahr in 1929 dar in relatie cu etica cercetarii asupra plantelor si animalelor

u  1970: Van Rensselaer Potter, defineste primul bioetica in intelesul medical ca pe "o nouă disciplină care să combine cunoaşterea biologică cu cea a sistemului valorilor cultural umane”

Page 7: Bioetica Aspecte Generale

Tuskagee, 1972, Jean Heller

u  In cadrul unui experiment realizat intre anii 1932 si 1972 pe 399 de barbati de culoare, Serviciul de Sanatate Publica al Statelor Unite a studiat efectele infectiei avansate cu sifilis, fara sa incerce sa-i vindece pe pacientii despre care se stia ca sunt bolnavi.

u  Oamenii de stiinta americani au vrut sa vada daca persoanele de culoare sunt afectate de sifilis in mod diferit fata de cele albe si care sunt formele evolutive ale sifilisului tertiar.

u  Subiectii alesi pentru experimentul de la Tuskegee au fost in cea mai mare parte analfabeti din cele mai sarace regiuni ale statului Alabama.

u  La momentul desfasurarii proiectului, accesul afro-americanilor la servicii medicale era aproape inexistent. Multi dintre participantii la experiment nu mai fusesera consultati de catre doctori niciodata.

u  Pe langa examinarile medicale gratuite, voluntarilor li s-au oferit mese gratuite, iar famiile acestora si-au dat in cele din urma acordul pentru realizarea autopsiilor in schimbul unor ajutoare banesti pentru inmormantare, se precizeaza pe site-ul Universitatii Tuskegee.

u  Desi participantii la studiu au fost examinati de medici, nici unuia dintre ei nu i s-a spus ca fusese infectat cu sifilis. Ei nu au fost tratati sau li s-au oferit doze de medicamente considerate insuficiente pentru a vindeca boala respectiva. Li s-a spus in schimb ca sufereau de “sange rau” (bad blood).

u  In cele din urma, sifilisul a determinat aparitia unor tumori sau unor boli de inima in randul pacientilor sau le-a provocat orbirea, paralizia si chiar moartea.

u  In mai 1997, putinii supravietuitori ai experimentului au fost adusi la Casa Alba, unde presedintele de atunci al SUA, Bill Clinton, le-a cerut iertare in numele poporului american.

u  1.8 miliarde de dolari despagubire: 37.00 USD, mostenitori 15.000 USD

"What was done cannot be undone. But we can end the silence. We can stop turning our heads away. We can look at you in the eye and finally say, on behalf of the American people: what the United States government did was shameful. And I am sorry.“ Bill Clinton, 1997

Page 8: Bioetica Aspecte Generale

Karen Ann Quinlan

Ø Karen Ann Quinlan (29 martie 1954 – 11 iunie 1985) a fost o persoanaimportanta in istoria controversata a dreptului de a muri afirmat in numele persoanelor care nu se pot exprima nefiind contitnte.

Ø 1975: la 21 ani, Quinlan a suferit un SCR si apoi a intrat in SVP. Dupa ce a fost menţinuta în viaţa pe un ventilator timp de cateva luni, fără ameliorare, părinţii ei au solicitat spitalului sa intrerupa îngrijirea activa şi, pentru a-i permite sa moara. Conducerea spitalului a refuzat, şi urmatoarele lupte în justiţie au ajuns pe prima pagina a ziarelor.

Ø Cazul este creditat cu dezvoltarea domeniului modern al bioeticii.

Ø Desi Quinlan a fost inlaturata in 1976 de la aparatele care o tineau in viata, a mai supravietuit in stare de coma timp de circa 9 ani pana cand a murit de pneumonie in 1985.

Ø Cazul Quinlan continua sa ridice întrebări importante în teologia morală, bioetica, eutanasie, tutore legal şi drepturile civile. Cazul ei a afectat practica de medicina şi de drept în întreaga lume. Două rezultate semnificative ale cazului au fost formarea comisiilor de etică formala în spitale, aziluri şi case de îngrijire, precum şi dezvoltarea directivelor de sănătate in avans.

Page 9: Bioetica Aspecte Generale

Bioetica - definitii u  W.T. Reich (1978, Kennedy Inst. of Biothics -1971), defineste bioetica

ca fiind „studiul sistematic al conduitei umane, in domeniul stiintelor vietii si sanatatii in lumina valorilor si principiilor morale” (Encyclopedia of Bioethics).

u  Bioetica medicala (in sens restrans): Studiul comportamentului moral si al controverselor etice generate de progresele tehnologice ale medicinii

u  Bioetica in sens larg (gr. Bios = viata, ethos = comportament): Camp de studiu stiintific sistematic, pluralistic si interdisciplinar care abordeaza teoretic si practic problemele morale generate de medicina si stiintele vietii in raport cu omul si relatiile omului cu biosfera (Declaratia Universala a Bioeticii si Drepturilor Omului, Universal Declaration on Bioethics and Human Rights, UNESCO, 2005)

Page 10: Bioetica Aspecte Generale

Cerintele etice ale unei cercetari pe subiecti umani

u  Raportul Belmont (1979)

u Respectul persoanei

u Beneficenta

u Justitie

Page 11: Bioetica Aspecte Generale

Modificat dupa: http://www.niehs.nih.gov/research/resources/bioethics/timeline/index.cfm

Principiile bioeticii Imperative etice ale cercetarii Aplicatibilitatea principiului 1.Respectul persoanei (respectul fata de fiinta umana)

1)  Fiecare persoana este un agent autonom

2)  Orice persoana cu autonomie diminuata (vulnerabila) are dreptul la protectie

•  Consimtamantul informat: informare, intelegerea informatiei, voluntariat, decizie

2.Beneficenta 1)  Subiectilor cercetarii sa nu li se produca rau

2)  Maximizarea beneficiilor si minimizarea riscurilor

•  Evaluarea riscurilor si beneficiilor: natura si scopul trebuie sistematic evaluate.

•  Spre deosebire de actul medical in care indicatia profesionala trebuie sa prevaleze corelat cu analiza riscurilor, in cercetare indicatia poate fi depasita dar prin compensatie analiza riscurilor si beneficiilor prevaleaza

3.Justitie 1)  Beneficiile si riscurile sa fie distribuite echitabil

•  Selectia participantilor •  Proceduri echitabile de

selectie a participantilor (atat a celor care sunt inclusi cat si a celor care nu sunt inclusi)

http://www.hhs.gov/ohrp/humansubjects/guidance/belmont.htm

Page 12: Bioetica Aspecte Generale

RESPECTUL FATA DE FIINTA UMANA Respect: sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva (DEX)

u  Presupune recunoasterea unicitatii, libertatii, independentei, valorii si demnitatii, egale intre toti, a dreptului la autodeterminare (a decide asupra propriei sale persoane), a dreptului de a fi informat

u  Persoanele vulnerabile

u  Formele de implinire:

u  Autonomie (competenta si capacitate decizionala; persoane vulnerabile)

u  Consimtamant informat (competenta si voluntariat; informare –corecta si completa- si intelegere; decizie si autorizare).

CIOMS ghid: “CI este C dat de o persoana competenta care (1) primeste informatia, (2) intelege informatia, (3) decide in interesul propriei persoane fara a fi subiectul coercitiului, intimidarii sau aflata intr-o stare de vulnerabilitate”

http://www.recerca.uab.es/ceeah/docs/CIOMS.pdf

(International Ethical Guidelines for Biomedical Research Involving Human Subjects )

u  Prepared by the Council for International Organizations of Medical Sciences (CIOMS) in collaboration with the World Health Organization, Geneva 2002

Page 13: Bioetica Aspecte Generale

BENEFICENTA: a proteja binele fizic, psihic, social

u  A reduce riscul la minim

u  A aborda cercetarea si rezultatele stiintifice si din perspectiva comunitara

u  Presupune si implica deopotriva Non-maleficenta

u  Maximizarea beneficiului si minimizarea riscurilor pt. cei inclusi in cercetare

Page 14: Bioetica Aspecte Generale

JUSTITIE

u  Distributie echitabila a riscurilor si beneficiilor

u  Recrutare echitabila a subiectilor

u  Protectie speciala grupurilor vulnerabile

u  Este echitate in cercetarea intreprinsa?

u  Putem stii daca este echitate daca:

1.  Aflam cine are beneficiile si cine are riscurile

2.  Daca cercetarea realizeaza o distributie egala si echitabila a riscurilor si beneficiilor

3.  Cum se face inrolarea (sunt alese persoanele care beneficiaza iar nu cele vulnerabile care risca pentru beneficiile altora)

Page 15: Bioetica Aspecte Generale

Principiile bioeticii

1.  Beneficenta

2. Nonmaleficenta

3. Autonomia

4.  Justitia (dreptatea)

Beauchamps si Childress, 1979

Page 16: Bioetica Aspecte Generale

u  Barbat 30 de ani vine in Urgente cu sangerare GI. I se monteaza 1 cateter vv de 22 g la UPU. Endoscopie: ulcer dd. Se interneaza. Sangereaza pe timpul noptii. Accepta transfuzia si semneaza CI pentru T care i se administreaza pana dimineata. Se dispune pe sectie montarea unui cateter periferic mai mare pentru a acoperi nevoile unei resangerari si I se cere unui rezident sa o faca. Acesta esueaza dupa mai multe incercari dificile pentru pacient. Rez. sugereaza montarea unui cateter central. Obtine acordul medicului coordonator. Revine la pacient si ii prezinta riscurile si beneficiile spre a obtine CI. Pacientul refuza. Semneaza de refuz. Peste noapte sangereaza din nou, Devine hTA si isi pierde cunostiinta. I se monteaza in urgenta prin abord un cateter periferic femural. Intra in SCR si este resuscitat. Se constata decesul.

Page 17: Bioetica Aspecte Generale

Opinii ale personalului medical dupa decesul pacientului

u  Medicii sunt frustati si tristi pentru ca desi au manifestat dorinta de a ajuta un bolnav tanar nu au putut ajunge la o finalitate favorabila

u  Pacientul a avut o alegere gresita;

u  Medicii au respectat principiile practicii medicale si ale bioeticii: beneficenta (toate analizele testele au fost facute cu dorinta de a face bine) , non-maleficenta (cand s-a constatat ca se poate produce rau spa suspendat punctia) , autonomie (CI a fost semnat si nu s-a trecut la cateterizarea jugularei fara un CI), justitie (toti pacientii primesc acest tratament standardizat).

u  Medicii si-au exercitat datoria cu responsabilitate;

u  Moartea este o tragedie;

Page 18: Bioetica Aspecte Generale

u  Principiile bioeticii au fost respectate?

u  DA/NU

u  Ingrijirea medicala a respectat valorile morale si principiile etice in practica medicala si relatia medic-pacient?

u  DA/NU

Page 19: Bioetica Aspecte Generale

O POSIBILA ALTA VARIANTA A PACIENTULUI. “Inca de la inceput totul a mers prost: nu am gasit loc de parcare, se pare ca am comentat intrucat cel de la poarta brutal mi-a spus ca mai sunt si alti bolnavi, ce ma plang; nu am gasit carucior si am mers pe jos tinandu-ma de burta pt. ca unicul lift era mereu ocupat cu nevoile spitalului. Am stat pe banca 40 minute pana cand am fost chemat inauntru. Acolo am fost intrebat de un doctor cate ceva dar el fost chemat la o urgenta; apoi a venit un altul care ma intreba in timp ce dicta ceva unei asistente. Dupa ce i-am spus cum am sangerat, a spus sa astept putin, si a plecat. In timpul asta eram singur si ma uitam la usa care se deschidea si mereu intrau sau ieseau brancarde cu oameni in stare grava. Apoi apare un al treilea doctor, mai in varsta, care incepe din nou sa ma intrebe ce ma supara. Am luat-o de la capat si apoi acesta spune ca trebuie un cateter si vorbeste despre o transfuzie si ca trebuie sa ma internez. Cheama o asistenta ca sa puna cateterul. Al doilea doctor, mai tanar, revine si imi face foaia de internare. Apoi ma duc la salon. Ma urca in pat si imi spun sa ma imbrac cu pijamaua care e rupta. Imi monteaza o transfuzie de sange. Dupa 30 minute apare un tanar medic, care imi spune ca trebuie sa imi monteze la brat un alt cateter mai mare. Incearca vreo 10 minute, dar nu reuseste. Ma doare. II spun. Imi spune sa stau nemiscat ca de asta nu poate sa imi prinda vena ceea ce nu e adevarat: ii spun, “Domnule, nu ma misc, nu vedeti?” Se uita lung. Mi-e ciuda: nu m-am imbolnavit niciodata, acum e prima data; de dimineata nu credeam sa ajung pe seara la spital. De dimineata controlam intreaga retea de programatori si acum… trebuie maine sa sun sa verific daca nu e iarasi vreo spargere in retea. Mai e putin si se termina proiectul asta complicat care a dus insa bani atat de multi, peste 1 million in institut; Acum ma simt trisat de corpul asta care nu ma mai asculta. E adevarat ca mananc putin si rar dar si ce daca? Toti o fac la noi in institut! In loc sa ma aflu acasa cu castile pe urechi, uite sunt aici in locul asta! Cat ghinion! “. Doctorul cel tanar se reintoarce si spune ceva de un nou cateter la gat. Il intreb: “Pentru mine?” “Da! “; “Dar asta ce are?” “S-ar putea sa nu fie suficient daca trebuie mai multe lichide”. “Nu mi-e sete!” “Nu e vorba de baut ci de o posibila sangerare, daca se mai repeat”. “Dumneata il pui?” “Desigur!” Ma gandesc de ce o fi asa de sigur? Ii spun: “Atunci nu multumesc.” “Cum, nu vreti cateterul la gat?” “V-am spus ca nu”. “Trebuie sa semnati daca refuzati.” Bine”. Va sangera peste 50 minute si va intra in SCR in 60 minute. Se declara decesul la 90 minute de la momentul discutiei cu medicul rezident.

Page 20: Bioetica Aspecte Generale

u  Exista obligatii morale ce decurg din cazul de mai sus si care nu au fost asumate?

u  Exista valori morale care nu au fost respectate?

u  Exista o datorie neimplinita? O datorie de diligenta neimplinita?

Page 21: Bioetica Aspecte Generale

Obligatia morala   Valori morale   Valori corective   Apelare in relatia medic-pacient  

Suferinta   Empatie, compasiunebenevolentabeneficenta  

Regret, compasiune, incurajare, respect    

“Ne pare rau” (regret, condoleante) “Cred ca va doare; stiu ca e neplacut (compasiune)”. “Fiti curajos! Stiu ca doare, va trece (incurajare) “Suntem alaturi! de dvs”. (Respect)    

Greseala proprie    

Reparatie, a nu face rau, a  face  bine  

Recunoastere, a spune adevarul, Iertare, reparatie  

“Trebuie sa va spun ca…/ exista ceva ce trebuie sa stiti…” (recunoastere) “Este prima data cand mi se intampla…/ nu mi s-a mai intamplat / este prima data cand incerc” (a spune adevarul) “Ma scuzati/ma iertati…” (iertare) “Nu va speriati/impacientati voi chema pe altcineva imediat…/ exista posibilitatea de a corecta si vom face…” Reparatie)  

Promisiune    

Fidelitate, respect  

Securizarea increderii  

“Aveti incredere…vom corecta”, “Ramanem cat va fi necesar…”, “Vom face ce este mai bine pentru dvs…”, “Nu veti ramane cu nimic… (Promisiune de ingrijire/tratament si de neabandon)

Page 22: Bioetica Aspecte Generale

In acest caz:

u  Etica virtutii obliga la empatie, dorinta de a face bine, respect, responsabilitate, asumarea greselii, compasiune, sa indrepte greselile proprii, etc.

u  Etica datoriei obliga la a anunta esecul superiorului si a aduce corectarile impuse de acesta

u  Etica utilitariana cerea maximizarea beneficiului cu minimizarea riscurilor ori asta insemna daca este necesar interventia unui alt cadrul medical (consult, trimitere, recomandare, transfer –cofraternitate-)

Page 23: Bioetica Aspecte Generale

u  Principlismul nu este singura paradigma morala la patul bolnavului

u  Valorile morale, teoriile etice ale binelui, etica virtutii, calitatea vointei, principiul kantian al universalitatii si al valorii umanitatii, al fidelitatii (increderea), reparatiei, etc. stau la baza actului medical si al deontologiei deopotriva cu principiile bioeticii

Page 24: Bioetica Aspecte Generale

u  CDM Cap 1. Art. 5 Obligativitatea normelor profesionale si a celor de conduita. Medicul trebuie sa depuna toate diligentele si sa se asigure ca orice interventie cu caracter medical pe care o executa sau decizie profesionala pe care o ia respecta normele si obligatiile profesionale si regulile de conduita specifice cazului respectiv.

u  Art. 8 Obligatia diligentei de mijloace. Medicul îsi va dedica întreaga stiinta si pricepere interesului pacientului sau si va depune toata diligenta pentru a se asigura ca decizia luata este corecta, iar pacientul beneficiaza de maximum de garantii în raport de conditiile concrete, astfel încât starea sa de sanatate sa nu aiba de suferit.

u  ART. 26 Diligenta de claritate. Medicul care a rapuns unei solicitari cu caracter medical se va asigura ca persoana respectiva înteles pe deplin prescriptia, recomandarea sau orice alta cerinta a medicului, precum si cu privire la faptul ca pacientul este, dupa caz, preluat de o alta unitate medicala ori în supravegherea altui specialist în domeniu.

u  ART. 43 Diligenta medicului. Medicul este dator sa depuna toata diligenta si sa staruie pentru lamurirea tuturor împrejurarilor de fapt si de drept atunci când este implicat într-o activitate de cercetare medicala. În caz de nevoie, pentru lamurirea deplina, medicul este dator sa solicite sprijinul organismelor profesiei medicale.

Page 25: Bioetica Aspecte Generale

Un medic de medicina generala dintr-un spital mai mic este contactat de un reprezentant al unei organizatii medicale importante cunsocuta pentru echipamente si aparatura dar si cercetare stiintifica. Reprezentantul ii solicita medicului sa participe intr-un trial clinic privind un nou medicament antiinflamator nonsteriodian. Medicul ar trebui sa prescrie noul medicament in locul medicamentelor existente in fisele pacientilor, sa prescrie noul medicament si sa tina o evidenta a administrarii. Pentru fiecare nou pacient i se ofera 25 E. I se propune participarea la un congres international cu acoperirea taxelor de participare si transport. I se spune ca toate etapele de verificare a studiului au fost respectate, studiul este aprobat si are avizele etice necesare. Medicul isi intreaba colegii despre studiu: toti ii confirma ca ei au acceptat deja oferta si le este destul de bine in plus, cu totii au deja planuri pentru excursia ocazionata de participarea la congres. Medicul se gandeste ce sa faca si alege sa accepte fara sa chestioneze suplimentar cu speranta unui venit suplimentar si a unei excursii la vara.

Page 26: Bioetica Aspecte Generale

Un tanar specialist anestezist intr-un spital public mare este indignat de comportamentul unui chirurg cu mare experienta, in varsta, in prag de pensie care vorbeste direct, dur cu pacientii indiferent de sex glumind mereu crud pe baza bolilor lor si moralizandu-i si care isi ridiculizeaza colegii mai tineri atunci cand gresesc, indiferent de specialitate. Este considerat un guru al spitalului, toate operatiile oricat de dificile ii reusesc chiar si acum si nimeni nu indrazneste sa zica nimic. Totusi tanarului medic i se pare imoral acest comportament fata de pacienti si este nemultumit ca restul colegilor sunt toleranti si neimplicati desi toata lumea este nemultumita de comportamentul medicului in cauza. Se gandeste daca nu cumva este mai bine sa il reclame la administratia spitalului si apoi la Colegiul Medicilor. Spune unui coleg tanar care ii zice sa se gandeasca bine pt. ca se fac reduceri de personal si o astfel de reclamatie daca se dovedeste intemeiata ar putea sa il scoata la pensie. Ce sa faca?

Page 27: Bioetica Aspecte Generale

Dreptul la informare, beneficenta, non-maleficenta

u  Un pacient vine cu apendicita. Este informat asupra naturii, scopului, beneficiilor, riscurilor, evolutiei postoperatorii. Refuza operatia. Moare inca in spital. Credeti ca a fost ceva in neregula?

Page 28: Bioetica Aspecte Generale

Beneficenta, autonomia

u  Polipectomie la 40 de ani. In operatia cu anestezie generala obervati o tumora septala din care luati un fragment care se dovedeste extermporaneu ca e un cancer.

u  Ce faceti, operati cancerul?

Page 29: Bioetica Aspecte Generale

Consimtamant informat

u  Are 42; are leucemie cu repetate cure de chimioterapie. Este f. slabit, de abia vorbeste, eficienta s-a dovedit a fi minima, in ultima vreme chiar deloc; va spune ca la urmatoarea prabusire sa nu ii mai administrati chimioterapicul. Va cere sa ii dati ca sa semneze. Semneaza.

u  Isi pierde cunostiinta. Mama lui care i-a fost alaturi tot timpul va implora sa continuati sa ii faceti chimioterapicul si sa nu il ascultati intrucat e doar deprimat dar ii va trece. Ce faceti?

Page 30: Bioetica Aspecte Generale

u  16 ani este adus de un coleg din curtea scolii unde i-a cazut un lemn peste mana care e zdrobita prin comprimare si sangereaza profuz abundent.

u  Sunteti chirurg intr-un spital care nu e de urgenta. Puteti realiza interventia chirurgicala si aveti mijloace la spital. Va ganditi ca poate fi fracturata si o RX ar fi binevenita.

u  Pacientul este socat dar constient.

u  Nu sunt membrii ai familiei prin jur. Ce faceti, ce decizie luati? 1.  ii cereti consimtamantul,

2.  incepeti tratamentul fara consimtamant,

3.  sunati in cautarea cuiva din familie pentru consimtamant si pana cand nu ii gasiti nu tratati,

4.  consultati un coleg, pentru sustinerea diagnosticului si semnatura pe foaie alaturi de a dvs.,

5.  transferati la o sectie de chirurgie plastica?

u  Aflati ulterior ca este copilul unui coleg chirurg. Asta schimba decizia?

Page 31: Bioetica Aspecte Generale

Confidentialitate

u  Pacient autonom care asteapta rezultatul ex. histopatologic. Are 69 si e echilibrat pe aparate si sisteme.

u  Va suna fiul care va spune sa ii spuneti lui rezultatul dar nu si tatalui lui pentru ca se teme ca tatal sa nu devina depresiv si sa doresca sa moara daca rezultatul e prost.

u  E sincer in demersul lui si il stiti foarte preocupat de tatal lui.

u  Ce faceti?

Page 32: Bioetica Aspecte Generale

u  Un politist vine sa ceara informatii despre un pacient victima a unui accident. Il intrebati ce doreste sa afle. Va spune ca doreste cat mai multe informatii despre pacient, poate chiar sa va uitati impreuna pe foaie.

u  Ce faceti?