Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad Faculatea de inginerie alimentara , turism si protectia mediului

Bilant de mediu

2006-2007

TEMA PROIECTULUI : VINUL ALB

CUPRINS

Capitolul I : SOCIETATEA COMERCIALA I.1.Denumire, adresa, telefon, fax, structura, profil de activiatate I.2.Numar de angajati (maxim si existent pe amplasamente si sexe) I.3.Programul de lucru pe schimburiCapitolul II : AMPLASAMENT II.1.Plan de situatie (plansa desenata) II.2.Plan tipografic (Plansa desenata) II.3.Dosar de studiu de amplasament II.4.Vecinatati (receptori sensibili la poluare, factori poluanti disnate) II.5.Foraje, analize de sol II.6.Suprafete (marime, calitate, drumuri de acces)Capitolul III : PROCESUL TEHNOLOGIC III.1.Tehnologia de obtinere a vinurilor albe III.2. Schema tehnologica de obtinere a vinurilor albe III.3. Compozitia chimica III.4. Materia prima-strugurii III.5. Compozitia mecanica a strugurilor III.6. Imbutelierea vinurilor III.7. Inchiderea buteliilor cu dop de pluta III.8. Functiile ambalajului si etichetei III.9. Calitatea apei in industria alimentara (apa potabila, conditii de calitate a apei)Capitolul IV : Apa (sursa de apa)Capitolul V : Ventilatie (numar, debit, amplasare, retinere,gaz, praf)Capitolul VI : Sursa de caldura (cazane, numar, capacitate)Capitolul VII : Depozite (depozitul de materii prime, materiale, supraproduse, produs finit)Capitolul VIII : Transport (numar, tipul, modul de spalare a autovehiculelor)Capitolul IX : DeseuriCapitolul X : Surse de zgomotCapitolul XI : Energia electricaCapitolul XII : Reclamatii de la vecini privind mediulCapitolul XIII  : Prezenta azbocimentuluiCapitolul XIV : Autorizatie de la protectia muncii privind P.S.ICapitolul XV : Bibliografie

CAPITOLUL I

I.1. Denumire, adresa, telefon, fax, structura, origine, strucura Denumire : S.C. Alba vinului S.R.L. Adresa : Strada Pipinei, nr.50, localitatea Ghioroc, judetul ARADTelefon : 0257/259879Fax : 0257/749699

Profil de activitate : In urma vinificarii primare a strugurilor din soiul ‘FETEASA REGALA’, se obtine vinul alb de consum,care se imparte in : -vin de masa (V.M.) cu taria de 7,5% vol ; -vin de masa superior (V.M.S.)cu taria de 8-10% vol ; I.2. Numar de angajati (maxim de existent pe amplasamente si pe sexe) Numarul mare de angajati este de 250 angajati, din care 150 sunt barbati iar 100 sunt femei. Pe amplasamente angajati sunt distribuiti astfel : -la culesul strugurilor se afla 50 de angajati ; -pe transportul strugurilor este nevoie de 10 tractoare cu bene si de 10 soferi ; -pentru receptia cantitativa sunt necesari 8 angajati, iar pentru calitativa 12 angajati ; -la prima sulfitrare avem nevoie de 10 angajati ; -pentru zdrobire si desciorchinare sunt necesari 8 angajati ; -la cea de a doua sulfitrare este nevoie de 10 angajati ; -pentru scurgerea mustului ravac avem nevoie de 5 angajati ; -la presare sunt sunt 20 de angajati din care 10 colecteaza, spala si preseaza tescovina, iar 10 colecteaza lichidul de spalare ; -la limpezirea mustului sunt necesari 5 angajati ; -pentru asamblarea mustului este nevoie de 8 angajati ; -la fermentarea mustulul sunt 2 angajati ; -pentru tragerea vinului din depozit sunt necesari 12 angajati, 4 din acestia colectand drojdia ; -la ultima sulfitrare sunt nevoie de 18 angajati ; -la pitroc sunt 10 angajati ; -la cuparaje este nevioe sa 9 angajati ; -pentru conditionare sunt nevoie de 7 angajati din care 3 sunt la bentonizare si 4 la refrigerare ; -pentru depozitare sunt 20 de angajati ; -iar la buteliere sunt 13 angajati ;

Fabrica are nevoie deasemenea si de 6 paznici (3 fiind in fabrica iar 3 in podgorie), pe langa acestia avem nevoie de 5 mecanici,de 5 electricieni, de 6 contabile si de 5 secretare. I.3. Programul de lucru pe schimburi Cu exceptia paznicilor, contabilelor si secretarelor toti angajatii fabricii lucreaza un singur schimb, si anume de la 7 :00-19 :00. Contabilele si secretarele lucreaza intre orele 8 :00-16 :00.Paznicii lucreaza pe 3 schimburi a cate 8 ore si anume : -schimbul 1 de la 7 :00 la 15 :00 -schimbul 2 de la 15 :00 la 23 :00 -schimbul 3 de la 23 :00 la 7 :00

CAPITOLUL II Amplasamentul

II.1. Plan de situatie (plan amplasament-plansa desenata) vezi fig nr.1

II.2. Plan topografic (plansa desenata) vezi fig nr.2

II.3. Dosar cu studiu de amplasament II.3.1 Date generale :

a) amplasamentul indicat catre baneficiar se gaseste in localitatea Arad pe strada Revolutiei nr.50 ;

b) geomorfologic, amplasamentul explorat se situeaza in Campia de Vest, avand un aspect plan si stabilitatea generala asigurata

c) geologic, amplasamentul se caracterizeaza prin formatiuni neogene care sau depus transgresiv si discordant peste fundamentul cristalin.Neogenul se transmite cu un facies foarte monoton, argilos-nisipos,iar partea superioara a acestuia, cuaternarul este construit din aluminiu lacustrate luviatile,reprezentate prin nisipuri cu pietrisuri in alternata, cu pamanturi argiloase-profoase ;

d) hidrologic, principalul curs de apa din zona este Muresul, iar stratele de permeabilitate diferite pot conduce la variatii ale nivelului freatice ;

e) conform zonarii seismice dupa Normativ P100-92, amplasamentul se incadreaza in zona seismica de calcul ‘D’ (Ks =0,16 si Tc =1,0) ;

f) adancirea de inghet-dezanghet,conform STAS 6054-77 este de 0,70-0,80 .

II.3.2. Stratificatia terenului a) lucrarile de investigare-geo-tehnica a ternului de fundare au

evidentiat o stratificatie relativ uniform apei profil, constituita din : -sol vagetal pana la adancimi de 0,9 m ;

-un pachet slab coieziv alcatuit din nisip argilos, cafeniu, plastic vartos, pana la adancimea maxima de 1,7m (in ofraje F2 si F3), cu grosimi intre 0,7m(F1) si 0,7m(F2) ; -nisipul prafos (uneori spre argilos), cafeniu galbui, cu grosimi cuprinse intre 0,4m(F3) si 0,9m(F1) ; -argila prafoasa, cafenie galbuie, cu intercalatii cenusii,cu concretiuni de calcar, plastic vartos, cu grosimi cuprinse intre 2,1m(F1) si 2,4m(F3) ;b) caracteristicile fizico-mecanice ala stratelor sunt in fisa cu profilele forajelor.Pentru terenul de fundare corespunzator cotelor la care vom recomanda fundarea, domeniile de varatie ale caracteristiciilor ge-o-termice sunt: -umiditatea naturala W =16-20% -greutatea vol. aparenta & =17,5-18,5 Km/mc -indicele de plasticitate Ip =10-20% -indicele de consistenta Ic =0,7-0,9 -gradul de indesare Id = 0,33-0,66 -unghiul de fracare interioara phi =16-21 grade -modul de deformatie liniara E =8000 (slab coeziv)-14000 (necoieziv) Kpa ; Sau luat in considerare orientative din STAS 3300/1-85, in functie de aspectul microscopic al probelor prelevate. II.3.3 Apa subteranaa) la data executarii lucrerilor de investigare (iulie 2006), apa

subterana nu a fost interceptata nici unul dintre cele 3 foraje,pana al atlapa forajelor.Nivelul hidrostatic mai coborat in aceasta zona ;

b) prin urmare apreciem ca nivelul hidrostatic nu va influenta fundatiile si terenul de fundare ;

c) analizele de laborator efectuate cu ocazia intocmirii altor studii geo, indica o agresivitate foarte slaba sulfatica si carbonica, pentru apa subterana ;

II.4. Vecinatati (receptori sensibili de poluare, factori poluanti, distante)

Fabrica se invecineaza in totalitate cu podgoriile, care se intind pe o suprafata de 50 de hectare. Din fata fabricii pleaca o strada numita Avram Iancu care la 2 km se intersecteaza cu strada Brad.

II.5 Foraje,analize de sol

La analizele de sol ale terenului de fundare s-a evidentiet o stratificare relativ uniforma constituita din : -un sol vegetal pana la adancime de0.9 metri ;

-un pachet slab coieziv aclcatuit din nisip argilos cafeniu, vascos pana la o adancime de 2.8 metri(in forajeleF281 F3) ; -nisip prafos(uneori spre argilos, cafeniu galbui cu grosimi cuprinse intre 0.5metri(foraje F3)si 0.4metri(forajul F1) ; -argila prefoasa, cafeniu galbuie cu intercalatii cenusii, cu grosimi cuprinse intre 2.0metri(la forajul F1)si 2.3metri(la forajul F3).

II.6.Suprafete

Societatea S.C. Alba vinului S.R.L este construita din boltari si caramide,iar ultimul etaj este construit din panouri prefabricate.Este acoperita din tigla de culoare maro. Curtea si fabrica au suprafete de 1.5 ha, iar fabrica de1 ha. Subsolul este din beton, curtea din pavaje si ingradita cu beton. Drumurile de acces sunt : Calea Aradului- strada Bradului- strada Pipinei

CAPITOLULIII

III.1. Tehnologii de prelucrare a strugurilor si de obtinere a vinurilor

In functie de diverse criteii se stabilesc doua tehnologii de baza : de obtinere a vinurilor albe (vinificatie in alb) si de producere a vinurilor rosii (vinificatie in rosu). In afara acestora mai sunt si altele care, insa, particularizeaza un adin cele doua tehnologii prinipale (tehnologia de obtinere a ninurilor aromate, a vinurilor cu rest de zahar, a vinurilor roze). Tehnologia de obtinere a vinurilor albe.Vinurile albe ce detin ponderea in productia viticola se obtin din struguri albi, dupa o tehnologie ce are urmatoarele caracteristici : variatia mare a continutului de zaharuri a strugurilor si musturilor, un echipament enzimatic mai bogat, fermantarea mustului in absenta paritilor solide ale boabelor. Culesul si transportul strugurilor trebuie efectuate astefel incat sa se evite contactul fazei lichide cu partile solide ale boabelor prin spargerea acestora, iar folosirea SO2 pe struguri nu inlatura ci dimpotriva, accentueaza procesul de extractie. Receptia cantitativa si calitativa se poate realiza prin metode clasice, dar mai indicate sunt cele moderne (cnatarirea cu bena basculanta, refractomerie electronice). Zdrobitul si desciorchinatul sunt doua operatii obligatorii pentru obtinerea vinurilor albe de calitate.Seefectueaza cu bune rezultate, cu ajuorul egrafulo-pompelor. Sulftitarea mustului cu doze de 60-80 mg/l, in conditii normale,si 120-200 mg/l, in cazul strugurilor mucegaiti, se relaizeaza cel mai bine in flux

continutul cu ajutorul onor pompe dozatoare. In anumite cazuri jumatate din cantitate se poate administra direct pe struguri. Separarea mustului ravac se poate efectua prin metode statice, dar mai ales dinamice : camera scurgatoare tip Blacher, scurgator-compresor. Presarea bostinei se realizeaza cu ajutorul preselor discontinue orizontale pneumatice (tip Wilmes), cele continue fiind destinate obtinerii vinurilor de consum curent. Asamblarea consta in omogenizarea diferitelor fractiuni de must. Obisnuit se amesteca mustul ravac cu cel de la presa discontinua sau cu mustul de la stuturie si de la presa continua. Se efectueaza inainte sau dupa limpezire, iar in unele cazuri in etapa postfermentativa, la musturile foarte tulbure. Limpezirea mustului urmata de deburtare se realizeaza,frecvent prin dacantare gravitationala timp de 6-18 ore,cu adaos inprealabil al unei cantitati de SO2 care sa asigure un continut de SO2 –liber de 25-30 mg/l. Centrifugarea, intrucat determina o limpezire excesiva, se utilizeaza doar in cazul musturilor foarte tulburi, iar filtrele rotative cu vid ce dau bune rezultate sunt energofage si necesita un consum ridicat de materiale. Ameliorarea compozitieise face in comformitate cu legislatia in viguare, cea actuala permitand un adaos maxim de 30 g/l zahar si 1.5 g/l acid tartaric. Fermentatia alcoolica, process complex dependent de o multitudine de factori, se deruleaza in vase de natura si marimi diferite, cele mai recomandate fiind cele din lemn si cele metalice, cu luarea unor masuri ca temperature sa se mentina in anumite limite (18…20 grade Celsius). Desi nu este obligatorie, folosirea maielelor de drojdi selectionate, in cantiate de3-5%, aduce unele avantaje privind declansarea si desavarsirea fermantatiei alcoolice. Umplerea golurilor vaselor in care s-a desfasurat fermantatia alcoolica se face imediat dupa terminarea fazei tumultoase, apoi la 4-5 zile si de cate ori este nevoie pana la tragerea vinului de pe drojdie. Aceasta operatie denumita si pritoc trebuie efectuata in concurenta cu caracteristicele materiei prime si ale produsului finit si cu utilitatea daclansarii fermantatiei malolactice care, in cele mai mari cazuri, nu este utila la vinurile albe.

III.2. Schema tehnologica de obtinere a vinurilor albe

III.3. Compozitia chimica

Vinul este un mediu complex alcatuit din peste 500 de componente ce se gasesc sub diferite stari (molecule nedisociate, ioni, macromolecule, gaze).Compozitia fizico-chimica este dependenta de :soi, conditiile pedocimatice, gradul de mutare si starea de sanatate a strugurilor, conditiile de obtinere si pastrare, varsta.Componenetele vinului au ca origini :struguri, fermantatia alcoolica si alte invechirii. Din punct de vedere al volitatilitatii se deosebesc : compusi volatili(apa, alcool, aldehidele ) si ficsi care formeaza extractul 9zaharuri, acizi ficsi, proteine, substante fenolice). Ca si la must, apa se gaseste in proportia cea mai mare (70-90%), fiind ul solvent in care sunt dezvoltate substantele din vin. Functie de complexele procese care loc si de aparitia unor caracteristici specificice, in afara fermentatiei alcoolice, se diferenteaza patru faze de evolutie : ormarea, mutarea, invechirea si degradarea, fara ase putea face o delimitare stricta intre ele. Formarea vinului. Dureaza de la sfarsitul sau de al sistarea fermentatiei alcoolice pana la efectuarea primului pritoc, in cadrul careia se dezuleaza urmatoarele fenomene mai importante :degajarea de CO2 ; sedimentarea drojdiilor suspensilor grosiere, precipiatarea si coagularea partiala a sarurilor tartrice si a unor substante macromoleculare. Procesele dominante sunt cele de natura biochimica :declansarea si desfasurarea fermantatiei malo-lactice, autoliza drojdiilor si imbogatirea vinuriilor cu azot si alti compusi. Ca urmare, vinurile devin mai limpezi, cu miros si gust ce se apropie de cei caracteristici soiului. Se efectueaza completarea golurilor vaselor, corectia continutului deSO2. Mutarea vinului. Se desfasoara de la efectuarea primului pritoc si dureaza pana cand vinul capata caracteristicile specifice.Este influentata de :temperatura,gradul de aerare, continutul in SO2. Transformarile care au loc se deruleaza, un potential redox relativ ridicat, cu participarea limita a oxigenului si constau in : dezvolatarea unor constituienti din lemnul butoiului, oxidarea,condensarea si precipitarea partiala a compusilor fenolici si aunor coloizi, procese de esterificare, acetalizare. Ca urmare, vinurile isi modifica compozitia fizico-chimica, dar mai ales insusirile senzoriale, cele albe isi intensifica culoare a(galben-auriu pana la galben-chihlimbariu). Se evidentiaza tot mai pregnant buchetul de maturare, diminuindu-se nuantele de prospetime si fructozitate.

III.4. Materia prima-strugurii

In functie de insusirile tehnologice, pot avea urmatoarele destinatii : consum in stare proaspata, vinificatie, industrializare (producerea de stafide, sucuri, dulceturi, compoturi si musturi concentrate).

III.5. Compozitia mecanica a strugurilor

Strugurile sunt alcatuiti din ciorchini (3-7%) si boabe, care, la randul lor, contin 7-11% pielita, 85-90% miez si 3-5% seminte. Proportiile dintre partile constituiente sunt in functie de : soiul vitei de vie, conditiile ecologice : metodele agotehnice foosite : gradul de coacere. Indicatorii principali cenologici ce se au in vedere la caracterizarea strugurilor sunt : -indicele de structura al strugurilor (raport dintre masa de boabe si ciorchine care trebuie sa fie intre 10 si 50, valori mici fiind pentru soiurile de vin, cele mari pentru soiurile de masa) ; -indicele bobului de strugure 9numarul de boabe la 100g struguri) care este cuprins intre 30 (pentru soiurile de masa) si 100 si chia mai mult pentru vin. -indicele decompozitie ale bobului (raport dintre masa de miez si masa pielitei+seminte), care este intre 10 si 5 la soiurile pentru masa si intre 5 si 8 la soiurile de vin ; -indicele de randament (raportul dintre masa mustului si masa tescovinei), cuprins intre 2 si 7 (media4), cu valori mai mici la soiurile de masa.

III.6. Imbutelierea vinulurilor

Imbutelierea este operatia de trecere a vinului din vase de depozitare in buteliile de sticla, avand un scop fie valorificarea lor prin comercializare, fie in cazul vinurilor de calitate, desavarsirea evolutiei lor. Problema cheie la imbuteliere aste cea privind satbilirea momentului obtim de tragere la sticla. Vinurile imbuteliate in vederea comercializarii se trage la sticla in orice anotimp al anului, iar cele destinate invechirii se recomanda a fi trase primavara sau toamana. La realizarea in conditi bune a acesteia importanta operatiei tehnologice isi aduce contributia o serie de materiale, ambalaje, echipamente. Buteli de sticla pentru vin sunt alese intr-o gama variata, in raport cu categoriile si calitatea vinului, avand forme, culori si capacitate diferite. In general, pentru vinurile de consum curent se folosesc sticle de capacitati de1litru, capacitate mai mici, de culoare verde, bruna, oliv. III.7. Inchiderea buteliilor cu dop de pluta

Dopurile de pluta sunt usoare, elastice si au o compresibilitate remarcabila. Se utilizeaza la inchiderea buteliilor de sticla umplute cu vin. Dopurile utilizate in acest scop au forma cilindrica. Inchiderea cu dopuri de pluta e inlocuita din ce in ce mai mult cu late sisteme de inchidere. In afara de dopurile de pluta se mai confectioneaza inele de garnituri pentru unele tipuri de capsule metalice. Buteliile de stical sunt recipiente cu sectiune transversala a corpului cilindric de la forma, cu capacitate de25-10000 ml (STAS 5845/674). Pentru produsele alimentare se utilizeaza butelii de sticla calcosodica cu capacitate de 100-200 ml prevazute cu accesori de inchidere, marcare si sigilare. Accesorii de inchidere, marcare si sigilare pentru buteliile de sticla :

accesorii denumire Definitie si caracteristici

Pentru inchidere Dop Forma geometrica regulate cu sau fara filet exterior. Inchidere etansa prin introducerea totala sau partiala in orificiul de umplere-golire

Pentru marcare Eticheta de corp

Eticheta de pe spate

Material imprimat pe corp: contine date de identitate, denumire, cantitate, producator, data ambalarii, termen de valabilitate.Aplicata pe capacul buteliei, opusa etichetei de corp ; contine informatii speciale cum ar fi caracterizare si mod de folosire.

Pentru sigilare Capisor plisat Accesorii de hartie sau folie de meto de moi.

III.8. Functiile ambalajului si etichetei

Ambalarea e procesul sau metoda principala care se asigura protectia temporara a produsului in decursul manipularii, transportarii, depozitarii, vanzarii si a consumului.

In prezenta majoritatea produselor alimentare se comercializeaza sub forma ambalata, astfel ce produsul estetic al ambalajului se integreaza in notiunea complexa de calitate a alimentului. Functiile ambalajului sunt dictate de produsul care se asambleaza si de mijloacele si metodele prin care aceasta va fi transportata de la producator la consumator. Dupa scop, ambalajele se clasifica in ambalaje de transport si de desfacere.

Functiile a ambalajului si etichetei

functii Mod de manifestareProtectie si consumare Protejeaza produsul fata de

influentele lor vatamatoare, producatoare de pierderi cantitative si calitative ; Ajuta pastrarea proprietatilor si valorii produsului ca marfa.

Informare si promovare, vanzare Asigura reprezentarea clara si sugestiva a continutului ; Indica pretul, cantitatea de produs si termenul de valabalitate ; Da indicatii privind avantajele produsului, modul de intrebuintare sau preparare.

Informare consumator Trebuie sa contina numele producatorului, denumirea produsului, denumirea comerciala, gramaj, data fabricatiei.

Promovare produs Forma ; Culoarea e un mijloc de atragere a atentiei ;Grafica-are rolul cel mai important din punct de vedere estetic. Ilustrarea unui ambalaj poate fi un desen sau o fotografie.

Educationala Prin intermediul etichetei se determina obtiunea pentru produsul in functie de valoari nutritive, valoarea energetica se exprima in kj sau in kcal, iar continutul de vitamine in mg/100g produs sau raporul la o portie standard.

III.9. Calitatea apei pentru industria alimentara (apa potabila si conditiile de calitate a apei)

Deobicei, apa potabila este caracterizata prin anumiti indicatori, care sunt reprezentati in continuare : Propietatile senzoriale : -mirosul, datoarat substantelor organice aflate sub actiunea microorganismelor vii ; -gustul, datorat substantelor minerale dezvoltate, care poate fi : -sarata -amar -dulceag -acidulat -acru Propietatile fizice : -culoarea, datoarata substantelor dizolvate sau aflate in stare coloidala ; -turbiditatea, datorata suspensiilor minerale sau organice din apa ; -temperatura, dependenta de sursa de apae reziduale si de anotimp ; -conductivitatea electrica, dependenta de natura si concentratia ionilor ; -radioactivitatea, propietatea apei de a emite radiatii permanante alfa, beta sau gama. Propietatile chimice : -reactia ph, ce poate fi acid asau bazica ; -duritatea, datorata sarurilor de calciu si magneziu aflate in solutie, care pot fi carbonati, cloruri, sulfati, nitrati, fosfati sau silicati. Duritatea poate fi temporara, determinat de carbonati, care dispar prin fierbere : permanenta, determinata de celelalte saruri de aclciu si magneziu, care nu dispar prin fierbere si toatala, care este suma duritatilor temporara si permanenta ; -continutul de substante organice, apreciate prin cantitate deKMnO4 necesara oxidarii totale ; -continutul de oxigen dizolvat ; -continutul de fier sub forma de compusi, mai frecvent in apele subterane ; -continutul de mangan, ca element insotitor al fierului in apele subterane ; -continutul de calciu sub forma de bicarbonati sau cloruri, determinand duritatea apei ; -continutul de magneziu sub forma de compusi, contribuind, alaturi de calciu, la duriatea apei ;

-continutul de amoniac, a carui prezenta evidentiaza, de obicei, contaminarea apelor potabile cu apa provenita din reteaua de canalizare, desi poate fi de natuar minerala, din minereuri cu nitrati ; -continutul de clor sub forma de cloruri de natura minerala, indeosebi, iar uneori de natura organica ; -continutul de cupru, plumb, zinc, in general in compusi toxici sub form ade oxizi ; -continutul de dioxid de carbon liber, semilegat sau in compusi de tipul carbonate; -continutul de hidrogen sulfurat ca produs de descompunere al materiei organice sau dizolvat in apele prevelate din straturile adanci. Propietati bacteriologice :sunt date de catre bacteriile din apa, care pot fi : -bacterii organotrofe, ce indica o contaminare cu dejectii animale ; -bacterii coliforme, ce indica o contaminare cu apa din reteaua de canalizare ; -bacterii patogene, ce produc imbolnavirea organismelor ; Propietati biologice : -numarul de organisme vizibile cu ochiul liber, absent ; -numarul maxim de microorganisme al 1 litru de apa.

CAPITOLUL IV Apa

a) Apa potabila : Principalele surse de apa o constitue reteaua de apa locala, cara indeplineste conditiile din STAS de apa potabila si se utilizeaza in : procesul tehnologic si pentru nevoile igienico-sanitare ale personalului. Consumul de apa se calculeaza conform STAS 1478/90.Apa uzata se compune din :

Apa menajera provenita de la grupuri sanitare si dusuri, se evidenteaza in reteaua de canalizare a orasului.

Apa reziduala sau tehnologica se deverseaza in reteaua interna. Se colecteaza intr-un bazin de epurare iar apoi se supune operatiei de epurare.

In urma epurarii apelor uzate conform buletinului de analiza, eliberat de laboratoarele LAREX, apele uzate epurate indeplinesc conditiile de deversare ale apelor reziduale conform STAS 4706/88 si sunt evacuate in reteaua de canalizare a orasului. Aceste ape au un continut variabil de acizii, glucide si proteine si deci un consum biochimic de oxigen ridicat. Substantele organice continute sunt usor degradabile, iar continutul de azot si fosfor este de scazut si sunt necesare adaosuri de substante nutritive pentru a stimula epurarea biologica.

b) Apa pluviala : provine in urma ploilor si topiturii zapezii ; se calculeaza pe jgheaburi si se deverseaza in reteaua de canalizare aorasului.

Conditii speciale pentru apa folosita in industria vinului

Deoarece vine in contact cu materiile prime preluate sau reprezinta o materie prima de baza pentru obtinerea unor produse alimentare, apa utilizata in industria alimentara trebuie sa corespunda standardului de calitate pentru apa potabila. Cu toate acestea, in fiecare sector al industriei alimentare exista reglementari specifice referitoare la calitatea apei intrebuintate. De obicei, apa necesare industriei alimentare provine de la uzinele de apa, care sa asigura apa potabila. Acolo unde, insa, trebuie verificata din punct de vedere sanitar si tratata inainte de utilizare.

Apa pentru industria vinului Apa, in industria vinului, se utilizeaza pentru realizarea operatilor cu transfer de caldura (racire, pasteurizare) din procesul tehnologic, pentru spalarea utilajelor, ambalajelor si salilor de fabricatie si anexelor si pentru insatalatile sanitare. Ea trebuie sa corespunda cerintelor de calitate ale apei potabile.

CAPITOLUL V Ventilatia

Ventilatia si aerisirea este asigurata atat natural cat si fortata prin existanta in sectie a tuburilor de ventilatie si ventilatoarelor mecanice. Prin ventilatie este posibil controlul temperaturii, umiditatii, compozitia aerului din incinta. O ventilatie intensa provoaca pierderi mari in greutate produselor fabricate sau depozitate. Aceste pierderii sunt provocate de evaporarea apei si de respiratie. Daca exista instalatie de exhaustare care retine praful si gazele dagajate asigurand astfel un mediu nepoluant in cadrul sectiei.

CAPITOLUL VI Sursa de caldura

Incalzirea incintei se face : Cu ajutorul instalatiei de ventilatie prin suflare de aer cald.

Aerul este incalzit in instalatii speciale care folosesc ca si combustibil gazul matan provenit din instalatia de gaz metan a orasului sau folosind energia electrica ;

Prin reteaua centrala proprie (motorina, gaz metan, lemne) ;

Reteaua de termoficare a orasului, iar spatiile de incalzit sunt prevazute cu calorifere. In procesul tehnologic este nevoie de cazan pentru fierbere folosind ca si combustibil gaz metan si lemn pentru a se face alimentarea.

CAPITOLUL VII Depozite

Depozitele pentru materiile prime si produse finite sunt spatii cu destinatie speciala si ca atare trebuiesc dotate conform normativelor in viguare. Societatea S.C. Alba vinului S.R.L. are trei depozite de suprafata situate in curte, folosite pentrudepozitarea strugurilor si prezinta urmatoarele avantaje :

- se folosesc mai multi ani la rand ;- se pot executa un control mai bun ata asupra produselor cat si

a conditiilor de pastrare ;- se pot depozita pentru pastrarea sau scoaterea pentru consum

oricand si orice cantitate de fructe. Depozitele sunt construite semiingropate si de suprafata. In primul si al doilea depozit construit cu trei etaje se afla la parter recipientele si cazanele, iar in cele trei etaje se afla depozitate material prima-strugurii. In cel de al treilea depozit cu 2 etaje se folosesc in scopul depozitarii produselor finite. Toate depozitele sunt prevazute cu rampe si dotari necasare incarcarii si dascarcarii motorizate si automatizate.

CAPITOLUL VIII Transportul

Transportul materiilor prime si a produselor finite se face cu ajutorul masinii dotate igieno-sanitar, in acest scop si cu masini echipate corespunzator fiecarui tip de transport, si anume :transportul recipientelor din sticla se face cu camionete in care au fost insatalate rafturi pentru impiedicarea rasturnarii si distrugerii recipientelor, iar pentru transportul sticlelor in plan orizontal se folosesc benzi de cauciuc sau benzi de placute. Transportul produselor finite catre distribuitor si altor puncte de desfacere sunt asigurate de firma producatoare, adica de S.C. Alba vinului S.R.L. Pentru tresportul borcanelor in plan vertical sunt folosite transporturile cu lanturi, borcanele fiind asezate pe baghete imbricate cu cauciuc.

CAPITOLUL IX

Deseuri

In procesul de fabricatie nu apar deseuri toxice, ca atare avem urmatoarele grupe de deseuri:

deseuri menajere provenite de la personalul fabricii, sunt colectate si depuse pe platforma de gunoi a fabricii de unde sunt tranportate periodic la groapa de gunoi de catre firma de salubrizare a orasului cu care s-a incheiat un contract in prealabil, contract care prevede si termenul ridicare a gunoiului ;

deseuriile tehnologice sau reziduale sunt colectate in recipienti speciali si depozitate intr-un depozit anume de unde in urma separarii si tratarii cu diferite substante pentru a le face mai usor degradabil vor fi transportate apoi catre rampa de gunoi cu masini se salubrizare, iar in cazul deseurilor care mai pot fi valorificate pe piata se vor vinde firmelor interesate.

Deseurile tehnologice provin din materia prima si sunt semintele, coditele, etc., obtinute in urma procesului tehnologic.

CAPITOLUL X Surse de zgomot Sursele interne de zgomot sunt cele legate de activitatea fabricii :

- zgomotul produs de utilajele si instalatii in timpul procesului de activiate, fiind in cea mai mare parte absorbit de peretii fabricii ;

- zgomotul produs de masinile de transport si zgomotul produs de manipularea recipientilor si a ambalajelor, zgomot care este absorbit de peretii externi ai fabricii, iar restul se pierde datorita distantei fata de care este amplasat obiectul, fata de cladiriile invacinate respectiv zonele de locuit.

Zgomotul propagat nu depaseste nivelul de 65 decibeli (db), limita admisa prin STAS 10009/88 privind acustica urbana.

CAPITOLUL XI Energia electrica

Firma S.C. Alba vinului S.R.L este racordata la reteaua de energie electrica a localitatii Arad si are in incinta un punct de transformare ceea ce face ca vecinii fabricii sa nu fie afectati de consumul de energie electrica a acesteia. In caz de avarii pe sistemul de distributie a orasului, unitatea mai are in doatre si un generator propriu care poate sa sustina vantilatia depozitelor si functionarea instalatiilor si utilajelor pana la oprirea acestora pentru evitarea avariilor interne.

CAPITOLUL XII Reclamatii de la vecini

Nu exista nici o reclamatie de la vecini privind problemele de mediu.

CAPITOLUL XIII Prezenta placiilor de azbociment

Placiile de azbociment constituie un factor de poluare, ca urmare unitatea nu are nici o suprafata acoperita cu azbociment.

CAPITOLUL XIV Norme PSI si de protectia mediului

Societatea S.C. Alba vinului S.R.L. indeplineste toate conditiile din punct de vedere al normelor de protectie a muncii respectiv cele legate de incendii.

CAPITOLUL XV Bibliografie

1. Manualul inginerului in industria alimentara, volumul I, editura Tehnica, Bucuresti, 1998

2. Manualul inginerului in industria alimentara, volumul II, editura Tehnica, Bucuresti, 1999

3. Colectia de Standarde de stat ale Romaniei4. Costea, V., Tratul de oncologie, editura Ceres, Biucuresti, volumul I,

1985, volumul II, 19985. Lafon, I., Coiulland, P., Gay-Bellile, Le Cognac, editura J.B. Bailliere,

Paris 1973