BILANT DE MEDIU NIVEL I si RAPORT LA BILANT - ddbra.ro de mediu nivel 1 si Raport la bilant... ·...

Bilant de mediu nivel I si Raport la bilant

1

BILANT DE MEDIU NIVEL I

si RAPORT LA BILANT

DENUMIREA OBIECTIVULUI: BUNGALOW CORBU GOLF

BENEFICIAR : CARASIMU ZIZI INTREPRINDERE INDIVIDUALA

Elaborator:

ZAMFIRESCU LUMINITA

Noiembrie 2012

CARASIMU ZIZI INTREPRINDERE INDIVIDUALA-BUNGALOW CORBU GOLF

BILANT DE MEDIU NIVEL I SI RAPORT LA BILANT

2



3

CUPRINS LISTA TABELELOR si FIGURILOR ............................................................................................... 5 LISTA ABREVIERI ........................................................................................................................... 5 1. INTRODUCERE ........................................................................................................................ 6

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA............................................ 7 2.1 Localizare şi topografie ........................................................................................................ 7 2.2 Geologie şi hidrogeologie .................................................................................................... 8

2.2.1 Elemente de geologie ............................................................................................. 8

2.2.2 Relieful ........................................................................................................................ 11

2.2.3 Ape de suprafata .................................................................................................... 12 2.2.4 Apele subterane ................................................................................................................ 14

2.3 Arii naturale protejate ............................................................................................................. 15 2.4 Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona obiectivului ................... 23

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE .................................. 24

3.1 Istoricul amplasamentului .................................................................................................. 24 3.2 Dezvoltari viitoare ............................................................................................................. 25

4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI .............................................. 25 4.1 Generalitati ............................................................................................................................. 25 4.2 Materiale de construcţii.......................................................................................................... 26

4.3 Stocarea materialelor ............................................................................................................. 27

4.4 Emisii în atmosfera - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosfera ..................... 27 4.5 Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor

pluviale .......................................................................................................................................... 27

4.6 Producerea şi eliminarea deşeurilor ....................................................................................... 28 4.7 Alimentarea cu energie electrica ............................................................................................ 28

4.8 Protecţia şi igiena muncii ....................................................................................................... 28 4.9 Prevenirea şi stingerea incendiilor ......................................................................................... 29 4.10 Zgomotul şi vibratiile ............................................................................................................ 29

4.11 Securitatea zonei ................................................................................................................... 29 4.12 Administraţie......................................................................................................................... 29

5. CALITATEA SOLULUI ............................................................................................................. 29 5.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat ............................................... 29

5.2 Efecte potenţiale ale activităţilor invecinate .......................................................................... 30 6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ............................................................................................. 30 7. BIBLIOGRAFIE- BAZE LEGALE ............................................................................................. 31 Anexa 1- PLAN DE SITUATIE ....................................................................................................... 34 Anexa 2 – PLAN DE INCADRARE IN ZONA ............................................................................... 35

ANEXA 3- UNITATI GEOLOGICE ALE DOBROGEI ................................................................. 37 ANEXA 4.......................................................................................................................................... 38 RI NR. 48/12.06.2012 / RI NR 259/20.06.2012 ............................................................................... 38 ANEXA 5.......................................................................................................................................... 40 LISTA SITURILOR DE IMPORTANTA COMUNITARA –EXTRAS ......................................... 40 ANEXA 6.......................................................................................................................................... 41



4

FORMULAR STANDARD NATURA 2000 ROSCI0065 .............................................................. 41 ANEXA 7.......................................................................................................................................... 44 FORMULAR STANDARD NATURA 2000 ROSCI0066 .............................................................. 44 ANEXA 8.......................................................................................................................................... 46

LISTA ARIILOR DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA/ SPA (HG 1284 DIN 2007)-

EXTRAS ........................................................................................................................................... 46 ANEXA 9.......................................................................................................................................... 47 LISTA SPECIILOR DE PASARI A CAROR CONSERVARE ESTE PRIORITARA IN

ROMANIA ....................................................................................................................................... 47



5

LISTA TABELELOR si FIGURILOR Lista Tabele

Tab1- Surse Seismice in Marea Neagra.................................................................................... Pag.10

Tab1-ROSCI0065/ROSCI0066.................................................................................................Pag.19

Tab 2- ROSPA0031................................................................................................................... Pag.22

Lista Figuri

Fig.1- Bungalow CorbuGolf……………………………………………………………………Pag. 7

Fig.2- Rezervatia Biosferi Delta Dunarii………………………………………………………Pag. 8

Fig.3- Ape de suprafata in zona Bungalow Corbu Golf……....................................................Pag.13

Fig.4-RI nr.248/2012 Apa subterana foraj……………………..……………………………...Pag.15

Fig.5-RI nr.259/2012 Apa subterana foraj………………………..…………………………...Pag.15

Fig 6- Zone cu protectie integrala in RBD................................................................................Pag.17

Fig 7- Harta delimitarii regiunilor biogeografice in Romania...................................................Pag.18

Fig.8 -ROSCI0065 Delta Dunarii- Fisa sit Anexa 6..................................................................Pag.20

Fig 9- ROSCI0066 Delta Dunarii Zona Marina-Fisa sit –Anexa 7...........................................Pag.21

Fig.10- ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe...............................................Pag.22

LISTA ABREVIERI ARBDD-Administratia Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii

RBDD- Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

SCI/SAC-Sit de Importanta Comunitara-Arie Speciala de Conservare

SPA-Arie de Protectie Speciala Avifaunistica

CL-Consiliu Local

EDEN- European Destinations of Excellence



6

1. INTRODUCERE Titular Intreprinzator Carasimu Zizi, cu sediul in Municipiul CONSTANTA str. Mihai Eminescu nr. 5 , Judet Constanta

Obiectiv: BUNGALOW CORBU GOLF, situat in localitatea CORBU, Judet Constanta

Profilul activitatii: Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta

durata, Cod CAEN 5520

Lucrarea prezinta bilantul de mediu de nivel I pentru activitatea „Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata(fara alimentatie publica), cod CAEN

5520, desfasurata in cadrul obiectivului „Bungalow Corbu Golf”, proprietate privata a intreprinzatorului Zizi Carasimu, amplasat in localitatea Corbu , judet

Constanta si are ca scop identificarea si evaluarea impactului activitatii desfasurate in zona mentionata, asupra mediului.

Studiul s-a intocmit in conformitate cu Ordinul MAPPM 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.

195/2005 privind protectia mediului completata si modificata de Ordonanta de Urgenta nr.164/2008 si Decizia ARBDD nr.224/22.10.2012, pe baza documentatiei tehnice prezentate care cuprinde:

Fisa de prezentare si declaratie Schite amplasament



7

2. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI SI LOCALIZAREA

2.1 Localizare şi topografie

Bungalow Corbu Golf este amplasat in sat Corbu, Comuna Corbu Zona

Pescarie- Sola 101, Parcela Cc590, judet Constanta, pe un teren proprietate privata in suprafata de 11000 mp, apartinand Intreprinderii individuale ZIZI

CARASIMU.(Plan de situatie-Anexa 1 si Plan de incadrare in zona –Anexa 2) Terenul are urmatoarele vecinatati:

- NORD -Drum de acces

- EST - Drum de acces - SUD – teren liber apartinand CL Corbu

- VEST - HC 591-teren apartinand CL Corbu

Amplasamentul avand numar cadastral 16428 si numar 914 in Carte funciara,

are urmatoarele limite reprezentate in sistem de coordonate Stereo 70 :

X: 326 186.18 Y: 795 481.72

X: 326 206.97 Y: 795 500.29 X: 326 257.75 Y: 795 515.02

X: 326 263.40 Y: 795 508.70 X: 326 308.28 Y: 795 515.48

X: 326 354.10 Y: 795 535.01

Amplasamentul se afla la cca.200 m de Marea Neagra-Plaja Corbu, vecinatatile fiind reprezentate de drumurile de acces si terenuri apartinand CL Corbu; in

prezent obiectivul Bungalow Corbu Golf nu are vecinatati locuite.

Fig.1- Bungalow Corbu Golf



8

Obiectivul este amplasat in zona inclusa in reteaua Natura 2000-ROSPA0031

Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe, ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI 0066 Delta Dunarii Zona Maritima, practic la limita sudica, in dreptul Plajei

Corbu, zona administrate de Administratia Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii (ARBDD) in conformitate cu Legea nr.82/1993 privind constituirea Rezervatiei

Biosfera Delta Dunarii actualizata si modificata de Legea 136/2011, HG 544/2012 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Padurilor

Fig.2-Rezervatia Biosferi Delta Dunarii

#Y

#Y

#Y

#Y #Y

#Y #Y

#Y#Y

#Y

#Y

#Y

#Y#Y

#Y

#Y

#Y#Y

#Y#Y#Y#Y

#Y

#Y

#Y#Y

#Y

#Y

#Y#Y #Y

#Y

#Y

#Y

#Y

#Y #Y#Y

#Y

#Y

#Y#Y#Y#Y

#Y#Y

#Y#Y

#Y

#Y#Y

#Y#Y

#Y#Y#Y

#Y

#Y#Y#Y

#Y#Y

#Y#Y

#Y#Y

#Y#Y

#Y

#Y#Y

#Y

#Y

#Y#Y

#Y#Y#Y#Y

#Y#Y#Y#Y

#Y#Y#Y

#Y

#Y

#Y

#Y

#Y

#Y

#Y

#Y#Y

#Y#Y

#Y

#Y#Y

#Y

#Y

#Y

#Y

#Y

#Y

#Y

#Y #Y#Y

#Y

1

2

34 5

6

7

21 22

23 24

2526

2728

29 30

3132

3334

35 36 3738

39

40

414243

444647

49

50

51

52

5356

606162

454854

55

63

64

59

TULCEA

Somova

MineriNufãrul

Maloci VictoriaBãltenii

de Sus

Beº tepe

AghighiolMihail KogãlniceanuDunavãþul

de Sus

Dunavãþul

de Jos

Rîndunica

SabangiaSatu Nou

Sarichioi

Zebil

Mihai Bravu

BABADAG

Enisala

Visterna

Sãlcioara

Jurilovca

Viº inaCeamurlia de JosLunca

Baia

Mihai Viteazu

Sinoe

IstriaTariverde

Nuntaº i

Sãcele

Vadu

Corbu

Mahmudia

Grindu

Niculiþel

ISACCEA

Rachelu

Luncaviþa

Vãcãreni

8

9

1011

121314

151617

19

18

20

CotulPisicii

La Monument

CapulDolosman

124

N

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 km

MAR

EA NEAG

RÃ

UCRAINA

JUD. TULCEA

JUD. CONSTANÞA

2.2 Geologie şi hidrogeologie

2.2.1 Elemente de geologie

Terenul pe care este amplasat obiectivul Bungalow Corbu Golf, se afla pe

cordonul litoral care separa Marea Neagra de lacurile Corbu (Gargalac) si

Tasaul, zona care apartine din punct de vedere geologic si structural Dobrogei centrale.

Aceasta reprezinta un compartiment ridicat intre faliile Capidava-Ovidiu si Pecineaga- Camena ocupand o pozitie mediana de horst, in Dobrogea.

(Anexa 3-Unitati geologice ale Dobrogei).



9

Astfel conturat, masivul central dobrogean se individualizeaza net ca unitate

geologica distincta, trasatura particulara constituind-o natura si varsta soclului precambian care afloreaza pe suprafete intinse.

A. Stratigrafia: Soclul reprezinta cea mai intinsa formatiune stratigrafica din masivul central

dobrogean, care alterneaza cu cuvertura sedimentara ce ocupa suprafete restranse.

Soclul este format din doua unitati distincte: grupa sisturilor cristaline mezometaforfice si formatiunea sisturilor verzi, Seria sisturilor verzi este

caracteristica formatiunii geologice a dobrogei Centrale. In unele locuri, peste sisturile verzi, apar petice de depozite epicontinentale de

varsta jurasica si cretacica(Aptian), care apartin unei cuverturi sedimentare, indepartata in mare parte de eroziune.

In cuvertura din Dobrogea centrala se recunoaste un singur ciclu de

sedimentare Dogger Malm. Depozitele cretacice se intalnesc doar ca petice protejate de de eroziune. Formatiunile de varsta jurasica sunt constituite din

calcare recifale intens fisurate si carstificate constituind un acvifer important (hidrostructura Dorobantu-Midia).

Formatiunile cuaternare sunt reprezentate de depozite neconsolidate in facies litoral, formate la contactul de tripla confluenta dintre hidrosfera marina,

litosfera si atmosfera. Foraje geotehnice executate pe cordonul litoral, releva succesiunea unor depozite nisipoase si argiloase formate in diferite ambiante

de sedimetare litorala. Pachetul de nisipuri fine cu rare cochilii si elemente de pietris dispus la

adancimea de 20,30 metri- 14,20 metri corespunde unei ambiante marine litorale.

Forajele geotehnice executate in zona au relevat succesiunea stratigrafica : o 0-5.60 m secventa litologica constituita din depozite ale cordonului

litoral format din material de sedimentare;

o 5.60-10.80 m nisip format ca urmare a cresterii nivelului marii(in perioada de transgresiune nimfeana);

o 10.80-14.20 m, maluri siltice bogate in material vegetal; o 14.20- 20.30 m pachete de nisipuri fine cu rare cochilii si elemente

de pietris; o 20.30-30.00 m straturi de argile maloase.

B. Tectonica

Spatiul central dobogean a evoluat ca arie labila intracratonica in Paleozoicul terminal si la inceputul Paleozoicului. Aceasta a luat fiinta prin fracturarea si

regenerarea unei portiuni din domeniul continental consolidate est-european, care s-a separate in doua blocuri: unul sud-vestic devenind Platforma Moesica

si altul nord-estic devenind platforma est-europeana.Consolidarea Dobrogei



10

central a avut loc in urma orogenezei baikaliene, cand a suferit principalele

deformari si a devenit sistem cutat in structura actuala, constituind Masivul Central dobrogean.In alcatuirea acestuia, pe langa formatiunea sisturiloe

verzi, care ii este proprie sunt incluse si nuclee mai vechi, reprezentate prin metamorfitele de la Altan-Tepe. Cele mai vechi deformari ale masivului

central-dobrogean apartin orogenozei baikaliene: cutarea stransa si simetrica a sisturilor verzi, urmata de o cutare mai larga ducand la o inmanunchere a

cutelor preexistente. In structura actuala aceste cute majore se delimiteaza clar, astfel stabilindu-se raporturile dintre masivul central-dobrogean si

unitatile structurale majore invecinate. Spre sud, masivul central-dobrogean ia contact cu soclul karelian al platformei

sud-dobrogene in lungul faliei Palazu(Ovidiu-Capidava). Aceasta a fost interceptata prin forajele de la Palazu Mare si Cocosu si ar atinge suprafata la

sud de localitatile mentionate.In lungul acestei falii, contactul se face intre cristalinul de Palazu si sisturile verzi din seria Cocosu. Contactul tectonic este

acoperit de cuvertura sedimentara care include la baza depozite mezojurasice.

Varsta faliei este anterioara Mezojurasicului dar posterioara sisturilor verzi, aceasta datand sfarsitului orogenezei baikaliene.Dupa deformarile baikaliene,

cu caracter plicativ, avut loc deformari rupturale insotite de deplasari pe orizontala cu tendinte de rotire.

In evolutia Dobrogei centrale, pe langa deformarile mentionate se recunosc si efectele unei tectonici noi. Acestea constau in culminatii si afundari

cu aspect de ondulatii largi. Surse seismice in Marea Neagra

In zone relativ apropiate de obiectiv exista o serie de surse seismice de natura crustala, din care cea mai importanta este zona Shabla situata la sud de oras

Mangalia in zona Capului Shabla din Bulgaria,caracterizata de un maxim foarte puternic in anul 1901 pe data de 31 martie (7.2 grade). Deoarece

cutremurele de tip crustal se produc la adancimi reduse(adica 1-2 km , mai rar de 13-14 km), acestea se propaga pe distante relative scazute, intensitatea

resimtita a unui astfel de cutremur, scazand pe masura indepartarii de sursa

mult mai rapid decat cele produse la dancimi intermediare. O situatie a surselor seismice din Marea Neagra este prezentata dupa cum urmeaza: Tab.1 - Surse Seismice in Marea Neagra

Sursa Magnitudine maxim observata Magnitudine maxim posibila

Nord Dobrogea 5.1 5.4

Sursa seismic central sudica

dobrogeana

4.2 4.5

Shabla-sursa seismica(Sud

Dobrogea)

7.1 7.2

Istanbul 5.0 5.4

Falia Nord Anatoliana 6.1 6.1

Georgia 5.8 6.0

Crimeea 6.5 6.7

Falia de vest Marea Neagra 4.1 4.3



11

Zona seismică Shabla, dezvoltată pe teritoriul Bulgariei, din punct de vedere

tectonic aparţine marginii sudice a Platformei Moesice. În zona Shabla-Cap Caliacra au fost localizate o serie de falii normale, cu o direcţie de dezvoltare

NE-SW, de-a lungul cărora sunt distribuite epicentrele unor cutremure crustale normale(cu atâncime medie de 14km). Această zonă tectonic activă reprezintă

marginea nord-estică a terminaţiei unor falii crustale majore care se dezvoltă paralel cu ţărmul Mării Negre, cu o direcţie NE-SW şi care intră pe continent în

zona Burgas. Faliile din zona Shabla au dezvoltare limitată, sectorul activ având o lungime de 20-25 de km. Cutremurul pontic din 31 martie 1901, cu

magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, s-a produs la est de capul Shabla, la o adâncime de circa 15 km sub fundul mării. Seismul a avut urmări

distrugătoare în zona litorala de la sud de Mangalia, mai multe sate fiind ruinate (intensitate maximă IX-X pe scara Mercalli); de asemenea, în urma

cutremurului s-a format un val tsunami cu înălţimea de circa 4-5 metri, şi s-au produs dislocări de maluri şi alte fenomene geomorfologice locale. Cutremurul

din 1901 a fost resimţit în toată Dobrogea, în Oltenia şi Muntenia precum şi în

sudul Moldovei. Cutremurul a fost urmat de un mare număr de replici şi seisme secundare locale, care s-au produs pe durata mai multor ani, până în

1905; cele mai puternice replici au atins magnitudini de 5,5-6,0 pe scara Richter şi au fost resimţite şi în sudul Romaniei, inclusiv la Bucureşti. După

anul 1905, activitatea seismică pontică a început să scadă, deşi seisme slabe şi moderate s-au mai semnalat şi în anii următori. În perioada actuală, cel mai

mare cutremur s-a produs în data de 05.08.2009, având o intensitate de 5,5 pe scara Richter la 24 km de zona Shabla si la o adâncime mica, de 1 km.In present zona Shabla este o zona activa1

Tsunami-de-a lungul anilor in Marea Neagra au vut loc 20 tsunami- majoritatea se produc la granite Rusiei cu Crimeea.Pe litoralul romanesc al

Marii Negre nu se pot produce valuri tsunami.

Locatia aferenta Bungalow Corbu Golf Zona apartine faliei crustale central-

sudica dobrogeana(caracterizata de un maxim posibil de 4.5 grade pe scara Richter),din punct de vedere seismic, aflandu-se intr-o zona de seismicitate de

tip E(cu potential seismic redus).

2.2.2 Relieful

Obiectivul Bungalow Corbu Golf se afla amplasat in zona litoralului maritim din

nordul judetului Constanta ce separa Marea Neagra de lacurile Corbu si Tasaul Din punct de vedere al reliefului, in judetul Constanta se intalnesc doua

formatiuni principale : la nord, Podisul Casimcei iar la sud, Podisul Dobrogei de

Sud.

1 Institutul National pentru Fizica Pamantului-Ziua de Constanta (ziar local)



12

Spre est, marginea litorala este marcata de doua trepte de abraziune marina

35-55 m si 55-85 m, care domina depresiunile complexelor lacustre Corbu-Tasaul si Razim –Sinoe, separate de mare prin cordoane de nisip. Relieful este

jos, cu lagune, limane fluviatile si perisipuri. La sud, zona litoralului este reprezentata printr-o faleza abrupta, cu inaltimi de

15-30 m, sculptata in calcare si loess.

2.2.3 Ape de suprafata

Hidrologie Lacurile din zona estica a judetului Constanta reprezinta cea mai mare

intindere lacustra din tara: Complexul Razim-Sinoe (863,47 kmp) constituit din lagune si limane, izolate de depunerile curentului litoral de coasta, pe

directia nord-sud. Lacul Sinoe este separat de mare prin Grindul Chituc si de

Lacul Zmeica prin Insula Lupilor. In vestul lacului Sinoe se afla lacurile Istria si Nuntasi, deosebit de restul complexului Razim-Sinoe datorita proprietatilor

terapeutice:concentratia ridicata in saruri si namol de buna calitate pentru tratamente balneologice. De interes, pentru zona studiata sunt lacurile litorale

din categoria limanurilor fluvio-marine Tasaul si Corbu. Lacurile Tasaul si Corbu s-au format prin bararea gurilor de varsare a raurilor Casimcea,

respectiv Corbu, prin cordoane de nisip la contactul cu linia tarmului, in decursul ultimei secvente transgresive din evolutia Marii Negre.

Lacul Tasaul ocupa o suprafata de 64,25 kmp . Configuratia alungita da

imaginea clara a unui sector din valea Casimcei inundat de apele marii si ulterior separat printr-un perisip(cordon litoral). Cuveta lacustra prezinta

adancimi mici . Lacul Tasaul este unit cu lacul Gargalâc (cunoscut ca lacul Corbu) formând

împreună un complex lacustru. Lacul Tasaul este un liman maritim tipic,

neavând legătură directă cu Marea Neagră. Malurile sale se prezintă sub forma unei faleze, iar bazinul hidrografic este format în cea mai mare parte de râul

Casimcea. Lacul Tasaul are malurile constituite în cea mai mare parte din depozite loessoide, sub forma unei faleze cu înăltimi mai mici nu are legatura

directa cu marea , legatura fiind realizata prin lacul Corbu.

Lacul Corbu ocupa cursul inferior al vaii Corbu, care a fost barata de aluviuni marine, depuse la adapostul capului clisargic(far Midia). Fiind amplasat pe

formatiunea Casimcea, caracterizata de o structura formata din calcare recifale, jurasice intens carstificate, lacul Corbu are un bazin de receptie de

23,35 kmp este alimentat atat din surse subterane carstice, cat si din canalul Dunare Marea-Neagra.

Bungalowul Corbu Golf este situat la 200 m de Marea Neagra, cea mai

importanta apa de suprafata din zona studiata.



13

Fig.3- Ape de suprafata in zona Bungalow Corbu Golf

Marea Neagra este o mare de tip continental,(cea mai izolată mare faţă de oceanul planetar), cu o suprafata de 410000 kmp. Geneza acestei mari,

oscilatiile de nivel au contribuit la conturarea caracteristicilor sale geografice.

In adancime , bazinul Marii Negre este alcatuit din platforma continentala care coboara pana la 180-200 m si care reprezinta 30% din suprafata marii. In

dreptul tarmului romanesc aceasta platforma are aspectul unei trepte late de 100-200 km.Un alt sector, povarnisul continental are adancimea intre 180-200

m si 1000-1500 m(10% din suprafata marii), iar in interiorul bazinului marin este zona adanca abisala inconjurata de izobata de 1000-1500 m ,atingand

adancimile cele mai mari(in jur de 2200 m). Marea Neagra are tarmurile putin crestate , cu golfuri larg deschise, cu putine

insule si peninsule. Temperatura medie anuala a apelor marine in zona litoralului romanesc este

de 12.7⁰ C, depasind temperatura medie a aerului cu 1⁰ C.

Salinitatea osileaza intre 17% in zona litorala si 18% in larg, iar in adancimi

atinge 22%. Astfel apele Marii Negre au o salinitate mai redusa decat ale oceanului planetar, precum si o stratificare particulara a apelor sale in doua

paturi de apa suprapuse, cu salinitate si densitate diferite.Aceasta stratificare se explica prin schimbul de ape ce are loc prin stramtoarea Bosfor si prin

patrunderea unui contracurent adanc de ape sarate dinspre Marea Marmara spre Marea Neagra. Diferenta de densitate impiedica formarea curentilor

verticali spre suprafata si de aceea masele de apa sub 200 m adancime nu au

posibilitatea de a se oxigena ca in patura superficiala , cu valuri si curenti care o fac favorabila vietii. Sub 200-220 m, apele Marii Negre lipsite de oxigen,

sunt lipsite de viata cu exceptia bacteriilor sulfuroase anaerobe.



14

La suprafata Marii Negre curentii sunt ocazionali, determinati de vantul de

nord-est, dirijati in doua inele pe langa linia de tarm. Exista si doi curenti de directie inversa in zona stramtorii Bosfor, care transporta la adancime apele

sarate dinspre Marea Mediterana, iar la suprafata , apele Marii Negre. Alte miscari ale apei sunt valurile produse in mare parte de vanturi iar mareele , de

mica amplitudine oscileaza pe litoralul romanesc intre 8 si 12 cm. Luata in ansamblul ei, Marea Neagra este o uzina biologica cu particularitati

nemaintalnite in alte mari, cu fauna si flora specifice fiind considerata un unicum hydrologicum.

Fauna Marii Negre este reprezentata de specii interesante cum ar fi: calul de mare, pisica de mare, foca de marea Neagra, unele specii de delfin si un mic

rechin. Flora Marii Negre este alcatuita din alge verzi, brune si rosii.

2.2.4 Apele subterane

Regimul apelor subterane este influentat in zona obiectivului de relieful zonei si de vecinatatea lacurilor si a Marii Negre.

Exista un acvifer de suprafata la un nivel hidrostatic de -1.202 m in functie de regimul pluvial la un moment dat si de anotimp, nivel evidentiat prin forajul

executat de titular in incinta proprie. Periodic, apa din acest foraj este analizata avandu-se ca referential valorile limita admise prin Legea 458/2002,

completata si modificata de Legea 311/2004 si Legea 182/2011 pentru aprobarea OUG nr.1/2011 cu privire la calitatea apei potabile.

O proba de apa prelevata din forajul propriu, a fost analizata in cadrul Laboratorului de apa potabila apartinand SC RAJA SA Constanta, prin metode

acreditate RENAR. Valorile determinate indica calitatea corespunzatoare a apei din foraj ca apa potabila, cu un continut usor depasit la cloruri, conductivitate

electrica si sulfati, justificata de influenta apelor din imediata vecinatate, Lacul Corbu si Marea Neagra.(Anexa 4:RI nr.248/12.06.2012 si RI nr

259/20.06.2012)

2 Memoriu tehnic SC PlantDesign Srl



15

Fig.4-RI nr.248 /2012 Fig.5-RI nr.259/2012

Tot in curtea obiectivului studiat exista si o fantana de adancime mare >-15m,

care nu este folosita curent ca sursa de apa potabila, dar care evidentiaza si prezenta unui acvifer de adancime, influentat in principal de vecinatatea Marii

Negre- apa din fantana este sarata.

2.3 Arii naturale protejate

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Bungalow Corbu Golf este amplasat la limita sudica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, din judetul Constanta, in zona litorala.

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este zona de importanta ecologica nationala si internationala care cuprinde urmatoarele unitati fizico-geografice:

Delta Dunarii, Saraturile Murighiol-Plopu, Complexul lagunar Razim Sinoe, Dunarea maritima pana la Cotul Pisicii, Sectorul Isaccea-Tulcea cu zona

inundabila, Litoralul Marii Negre de la Bratul Chilia pana la Capul Midia, Apele maritime interioare si marea teritoriala, pana la izobata de 20 m, inclusiv.

Valoarea universală a rezervaţiei a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei (1990), în cadrul Programului

"Omul si Biosfera" (MAB), lansat de UNESCO în 1970, deoarece Delta Dunării

îndeplineste principalele caracteristici ale unei rezervaţii a biosferei:



16

a) conservă exemple de ecosisteme caracteristice şi conţine zone strict

protejate, zone de utilizare tradiţională a resurselor, cum sunt, de exemplu resursele piscicole sau stuficole şi zone tampon pentru a reduce impactul

activităţilor umane; b) este un teritoriu sau o zonă costieră/marină în care oamenii reprezintă o

componentă integrală şi care este administrată pentru obiective mergând de la protecţia completă până la producţia intensivă dar durabilă;

c) este un centru regional pentru monitoring, cercetare, educare şi instruire asupra ecosistemelor naturale şi administrate;

d) este un loc unde factorii de decizie guvernamentali, oamenii de ştiinţă, alţi factori de decizie şi populaţia locală cooperează în dezvoltarea unui program

model pentru administrarea teritoriului şi apei, pentru rezolvarea necesităţilor umane împreună cu conservarea proceselor naturale şi a resurselor biologice;

e) serveşte ca simbol al cooperării voluntare pentru conservarea şi utilizarea resurselor pentru binele oamenilor de pretutindeni.

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a devenit oficial membru în Reţeaua destinaţiilor europene de excelenţă în cadrul Conferinţei anuale

EDEN (European Destinations of Excellence) de la Bruxelles, 2012.

Pe teritoriul rezervatiei se delimiteaza urmatoarele zone cu regim diferentiat de protectie ecologica3:

a) Zone strict protejate, avand regimul de conservare al rezervatiilor stiintifice (20 zone cu protectie integrala)

b) Zone tampon, cu rol de protectie a zonelor strict protejate (13 zone tampon)

c) Zone de dezvoltare durabila valorificabile economic prin practici traditionale sau tehnologii noi ecologic admise

d) Zone de reconstructie ecologica in care se realizeaza numai masuri de refacere a mediului deteriorat

3 Legea nr.136/2011 pentru modificarea si completarea Legii 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei delta

Dunarii



17

Fig 6-Zone cu protectie integrala in RBDD

Zona studiata, Bungalow Corbu Golf, nu se afla in zona ariilor strict protejate

de pe teritoriul RBDD(20 zone cu protectie integrala)



18

Fig 7-Harta delimitarii regiunilor biogeografice in Romania

Zona studiata apartine regiunilor biopontice si biostepice asa cum este detaliat

in continuare in cadrul ariilor de importanta comunitara, ROSCI0065 si ROSCI0066.

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este inclusa in reteaua Natura 2000 cu situri

de importanta comunitara SCI (SAC –Arii speciale de conservare), ROSCI0065

Delta Dunarii si ROSCI0066 Delta Dunarii Zona Marina4 si este declarata arie de protectie speciala avifaunistica, SPA, ROSPA0031 Delta Dunarii si

Complexul Razim Sinoe5.

Ca sit de importanta comunitara, ROSCI0065 Delta Dunarii, cu o suprafata de 450542 ha, cuprinde 3 tipuri de habitate marine si 30 tipuri de habitate

deltaice; 93% din sit se afla in judetul Tulcea si 7% in Judetul Constanta. In zona obiectivului studiat situl de importanta comunitara se afla pe o

suprafata de 48% din comuna Corbu6. 4 Ordin 1946 din 2007

5 HG 1284/2007

6 Formular Standard Natura 2000 ROSCI0065 –Anexa 6 la Ordinul 1946/2007



19

Tab2-ROSCI0065/ROSCI0066 Nr. Crt.

DENUMIRE SIT DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ

Suprafaţa (ha)

CONSTANŢA TULCEA

12 ROSCI0065 Delta Dunării

450542 Corbu 48% Istria 60%

Mihai Viteazu 59%

Săcele 10%

Babadag 21 % ; Baia 1%; Beştepe 45% ; CA Roseti 99% Ceamurlia de Jos 47% ; Ceatâlchiol 99%; Chilia Veche 99%; Crişan 99% ; Grindu 9% ; Isaccea 25% ;Jurilovca 67%; Luncaviţa 1% ;Mahmudia 66% ; Maliuc 98% Marea Neagră 1% ; Mihai Bravu 1% ; Murighiol 88% Niculiţel 1% ;Nufăru 40% ; Pardina 99% ; Sarichioi 50% Sfântu Gheorghe 99% ;Somova 54% Sulina 99% Tulcea 31% ValeaNucarilor 28%

13 ROSCI0066 Dellta Dunării - zona marină

121.697 Marea Neagra 1%

In zona studiata, ROSCI0065 cuprinde cateva tipuri de habitate apartinand

regiunii biostepice, din care se intalnesc in principal: 1110 Bancuri de nisip acoperite in permanenta de un strat mic de apa de mare

1150 Lagune costiere

1210 Vegetatie anuala de –alungul liniei tarmului



20

Fig 7- ROSCI0065 Delta Dunarii- Fisa sit Anexa 6

ROSCI0066 Delta Dunarii Zona Marina se intinde pe o suprafata de 121.697 ha si cuprinde 1% din suprafata marii. 7

ROSCI0066 Delta Dunarii Zona Marina prezinta cateva tipuri de habitate

apartinand regiunii biopontice, care se intalnesc in zona studiata: 1110 Bancuri de nisip acoperite in permanenta de un strat mic de apa de mare

1140 Nisipuri si zone mlastinoase neacoperite de apa de mare la reflux

1160 Melele si golfuri

7 Formular Standard Natura 2000 ROSCI0066 –Anexa 7 la Ordinul 1946/2007



21

Fig 8-ROSCI0066 Delta Dunarii Zona Marina-Fisa sit –Anexa 7

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe8 este arie de

protectie speciala avifaunistica cu o suprafata totala de 500334 ha;acopera 3 judete: Tulcea(90%), Constanta(9%) si Galati(1%). In aria ROSPA 0031, s-au

identificat 331 specii de pasari, din care, 97 specii sunt listate in Anexa 1 a Directivei Pasari, 151 specii migratoare listate in Conventia de la Bonn si 17

specii periclitatela nivel global

8 Anexa 8- Lista Ariilor de protectie speciala avifaunistica



22

Tab 3- ROSPA0031 Nr. crt.

DENUMIRE ARIE DE PROTECŢIE

AVIFAUNISTICĂ

Suprafaţă (ha)

CONSTANŢA TULCEA

11 ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim -

Sinoe

500334 Cogealac 10%, Corbu 62%,

Fântânele 1%, Istria 85%,

Mihai Viteazu 75%, Săcele

63%

Babadag 21%, Baia 9%, Beştepe 41%, CA Rosetti 99%,Ceamurlia de Jos 83%,

Ceatalchiol 99%, Chilia Veche 99%, Crişan 99%, Grindu 97%, Isaccea 44%, Jijila 10%, Jurilovca 84%, Luncaviţa 38%, Mahmudia

63%, Maliuc 99%, Mihai Bravu 1%, Murighiol 94%, Niculiţel 1%, Nufăru 40%, Pardina 99%,

Sarichiol 50%, Sfântu Gheorghe 99%, somova 54%, Sulina 99%, Tulcea 31%, Valea Nucarilor

28%, Văcăreni 48%

Fig.9- ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe



23

A fost intocmita o lista a speciilor de pasari, a caror conservare este prioritara

in Romania(Anexa 9). Dintre acestea: cucul, lacarul cafeniu, lacarul de mlastina, lacarul de stuf, lacarul mic, lacarul mare, muscarul mic, rata rosie.

Aria de protectie speciala SPA, acopera cca. 62% din suprafata comunei Corbu In zona obiectivului studiat, datorita proximitatii plajei si marii, cel mai des se

intalnesc pescarusii, dar se pot intalni si pasari din RBDD mai ales in perioada de iernat: pupeze, cuc, lebede, rate salbatice, lisite, lacarul cafeniu.

Datorita caracterului sezonier si restrans al activitatii, atat habitatele, cat si speciile de pasari existente in zona obiectivului prezentat, nu sunt afectate.

2.4 Date generale privind conditiile de clima si meteorologice in zona obiectivului

Judetul Constanta apartine in proportie de 80% sectorului de clima

continentala si 20% sectorului cu clima de litoral maritim. Regimul climatic in partea maritima, unde este amplasat si obiectivul studiat,

se caracterizeaza prin veri a caror caldura este alternata cu briza marii si prin ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede dinspre mare.

Temperatura –Zona litorala maritima este caracterizata de un climat cu influente pontice, mai moderat termic, cu brize diurne si insolatie puternica.

Temperatura medie a lunii celei mai reci(ianuarie) este de -1/-2⁰C. In zona

litorala, prima zi cu inghet, de regula este decalata cu cca o jumatate de luna

fata de restul judetului; in zona se constata un interval fara inghet de cca. 200-230 zile. In cursul anului temperaturile maxime zilnice ale aerului

depasesc 25⁰C in peste 60 zile. Influenta marii se resimte atat in ceea ce

priveste temperaturile maxime vara si minime iarna, prin scaderea usoara a

mediilor lunare vara si cresterea usoara a mediilor lunare, iarna.

Precipitatiile-Dobrogea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii atmosferice rare. Volumul precipitatiilor anuale este de 3-400

mm/an. Cele mai reduse cantitati lunare se constatat in perioada februarie-aprilie si la sfarsitul verii si inceputul toamnei, iar cantitatile cele mai mari in

mai, iunie, iulie si in noiembrie-decembrie. Zapada si lapovita se produc in semestrul rece , octombrie-martie.

O particularitate climatica a Dobrogei este ca in zona litorala(alaturi de Delta Dunarii) este cea mai secetoasa regiune din tara, cu precipitatii mai mici de

400 mm/an. Caracteristic acestei zone litorale este prezenta unei stabilitati termice a atmosferei, asigurata de vecinatatea marii.

Umiditatea aerului-Marea Neagra exercita o influenta modificatoare asupra

umiditatii aerului care se resimte pe intreg teritoriul Dobrogei, dar mai

puternic in primii 15-25 km de la tarm.Umiditatea relativa a aerului reprezinta raportul exprimat in procente, intre umiditatea maxima la aceeasi



24

temperatura. In zona considerata, mediile anuale ale umiditatii relative sunt

de cca 80%, in luna decembrie fiind de 87-89.5% iar in luna iulie de 70-72%. Zilele cu umiditate foarte scazuta sunt estimate la 2 pe an, iar cele cu

umiditate relativa de 80%, de cca.130 zile/an.

Regimul vanturilor Datele multianuale pun in evidenta variatiile frecventei si vitezei vantului. In

zona Constantei, frecventa medie cea mai ridicata se intalneste in cazul vanturilor din directia Nord(21.5%), urmata de cele din directia Vest(12.7%)

si Nord-Est (11.7%). Cea mai scazuta frecventa se inregistreaza in cazul vanturilor din directia Sud-Vest (5.9%) , Est (6.1%), Sud-Est (8.7%) si Nord-

Vest(8.8%) si Sud (9.4%).

3. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI DEZVOLTARI VIITOARE

3.1 Istoricul amplasamentului

Bungalow Corbu Golf teren in suprafata de 11000 mp situat in extravilanul

Comunei Corbu, Zona Pescarie a fost achizitionat de catre Carasimu Zizi in 2005, de la Primaria Corbu, in baza contractului de vanzare –cumparare nr.

2667/2005. Categoria de folosinta anterioara a terenului a fost de „Curti-Constructii” .

Pentru desfasurarea activitatii de facilitati cazare vacante si perioade de scurta

durata, firma s-a inregistrat la Registrul Comertului, cu numele de Zizi Carasimu-Intreprindere individuala nr.F13/1863.2010, Cod CAEN 5520.

Pe terenul de 11000 mp beneficiarul a realizat, pe baza Autorizatiei de

constructie nr.69/10.10.2011 construirea, amenajarea si transformarea locuintelor existente, care reprezentau magazii si anexe la Pescarie, in spatii

de cazare si agroturism cu suprafata construita de 1214 mp si suprafata desafasurata de 1656 m. A fost realizat astfel un procent de utilizare a

terenului de 11.05% si un coeficient de utilizare a terenului de 0.15. In conformitate cu documentatia tehnica pentru obtinerea Autorizatiei de

construire si a Proiectului tehnic nr.31/2011, (Plan de situatie-Anexa 1) a fost realizata urmatoarea schema functionala:

- C1, C2, C3, spatii destinate unor magazii ce deserveau activitati depozitare pentru pescarie , s-au amenajat si transformat in imobil de locuit cu regim de

inaltime Parter.

- C4 fost grajd transformat in camere de personal, s-a amenajat si transformat in imobil de locuit cu regim de inaltime Parter+ Mansarda

partiala. Extinderea s-a realizat pe extremitatile cladirii , avand fundatie separata.



25

- C5, C6 spatiu destinat unor anexe ale Pescariei, a fost amenajat ca spatiu de

parcare pentru autoturisme si barca - C7 si C8 spatiu destinat unor anexe ale Pescariei cu regim de inaltime Parter

+ Mansarda, a fost amenajat si transformat in imobil de locuit cu acelasi regim de inaltime

- C9 spatiu de recreere intre C1,C2,C3 si C4, amenajat cu platforma betonata acoperit cu constructie usoara de lemn .

Terenul de fundare ete reprezentat de nisip la o adancime de fundare de -1.10

m de la cota terenului natural, nivelulapei freatice este la -1.20 m de la cota terenului cu posibile fluctuatii in functie de regimul meteorologic al anotimpului

si zonei. In conformitate cu documentatia tehnica realizata de SC PlantDesign Srl si

pusa la dispozitie de beneficiar, imobilul a fost incadrat in clasa IV (redusa)9 si categoria D(redusa)10 de importanta a constructiei.

Imobilul a fost incadrat in clasa de risc seismic Rs IV (redus).

3.2 Dezvoltari viitoare

In urma construirii, modernizarii si reamenajarii constructiilor existente

realizate de proprietar, spatiile destinate activitatii de cazare si agroturism, recreere pe perioade de vacanta si de scurta durata, se remarca atat prin

autenticitate , cat si prin diversitate arhitectonica, avand un peisaj unic, amplasamentul fiind delimitat de Marea Neagra si un iaz natural cu stuf, pesti

si pasari specifice Deltei Dunarii.

Cazarea este la fel de autentica si diversificata, alcatuita din cladiri construite din materiale naturale specifice zonei: lemn, stuf, piatra , lut. Tamplaria si

mobilierul interior sunt din lemn. Spatiul reprezinta un loc de vacanta de exceptie linistit pentru plaja, plimbari

cu barca pe mare si recreere in natura si intregul ansamblu se incadreaza in caracterul vecinatatilor fiind respectat integral Regulamentul Local de

Urbanism.

4. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI

4.1 Generalitati

Carasimu M.Zizi intreprindere individuala cu sediul social in Constanta , Str. Mihai Eminescu nr. 5, detine in proprietate privata amplasamentul Punct de

lucru Bungalow Corbu Golf, situat in localitatea Corbu, plaja-Zona Pescarie, avand ca profil de activitate

9 P100/2006

10 HG nr.766/1997



26

„Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”.Se

mentioneaza ca activitatea se desfasoara fara alimentatie publica. Regimul de lucru este :12 ore /zi; 7 zile/saptamana; 180 zile/an(de la 1 mai

pana la 30 septembrie). Activitatea se desfasoara pe o suprafata totala de 11000 mp, teren cu o

suprafata construita de 1214 mp si o suprafata desfasurata de 1656 mp, impartita in 3 facilitati de cazare, o facilitate de recreere si spatiu de parcare,

restul fiind reprezentat de spatiu verde cu iarba, gradina si pomi si alei de acces pietruite.

Bungaloul nr. 1- Casuta dobrogeana (C1,C2,C3) are 6 camere si living cu bucatarie pentru autogospodarire, cu o suprafata construita de 210.5 mp .

Bungaloul nr.2- Cabana pescareasca(C4) are 20 camere cu o suprafta constrita de 240 mp si o suprafata desfasurata de 371.50 mp

Bungaloul nr.3- Vila Golf (C7,C8) are 9 camere, living bucatarie cu autogospodarire, are o suprafata construita de 373.15 mp si o suprafata

desfasurata de 683.65 mp.

Fiecare camera este mobilata cu mobilier nou si cu design adecvat si este dotata cu grup sanitar propriu.

Spatiul de recreere(constructie C9) este dotat cu mese si scaune, cu doua bucatarii unde turistii se autogospodaresc.

4.2 Materiale de construcţii

Toate cladirile au la baza o structura portanta din lemn si un sistem de

acoperire format din sarpanta din lemn cu invelitoare din tigla. S-au folosit ca materiale de constructie, materiale naturale specifice zonei:

piatra, stuf, lut si lemn. Betonul s-a utilizat pentru spatiile destinate circulatiei auto, pentru spatiul

amenajat de parcare si platformei de stocare a pubelelor destinate colectarii deseului menajer.

Nisipul (batatorit) reprezinta terenul de fundare al intregului amplasament.

Finisajele exterioare sunt realizate din tencuiala decorativa cu placaje de

piatra naturala.Peretii prezinta tencuiala decorativa. Tamplaria : fesrestrele sunt din aluminiu cu geam termopan care asigura izolarea termica si acustica.

Invelitoare :sarpanta de lemn cu invelitoare din tigla.

Finisajele interioare constau din pardoseli alcatuite din placi ceramice sau piatra naturala pentru holuri, grupuri sanitare si scari, parchet laminat in

dormitoare si living. Peretii sunt vopsiti cu var lavabil si placati cu faianta pana la inaltimea plafonului pentru grupurile sanitare. Tavanele prezinta vopsitorie

lavabila. Tamplaria este din lemn:usi placi celulare/lemn masiv-furniruite.



27

Tamplaria din aluminiu cu geam termopan : ferestre

4.3 Stocarea materialelor In unitate se folosesc materiale igienico-sanitare utilizate la efectuarea si

mentinerea curateniei in toate camerele si in anexe.

4.4 Emisii în atmosfera - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosfera

Nu exista emisii in atmosfera; constructia nu are functiuni poluante.

Unitatea foloseste energii alternative: energia solara, dispunand de instalatie solara proprie pentru incalzire, montata pe fiecare cladire. Instalatia solara

este dublata de boilere electrice proiectate pentru fiecare unitate de cazare. In plus in Vila Golf, caldura rezulta de la semineu poate fi recuperata prin

instalatia proiectata de incalzire a apei interiorului vilei. Unitatea nu desfasoara activitati de alimentatie publica ceea ce previne

formarea de mirosuri.

4.5 Alimentarea cu apa, efluenti tehnologici şi menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale

-Alimentarea cu apa potabila:se face din putul forat la o adancime de

cca.6 m. Calitatea apei potabile este verificata prin prelevare de probe de apa si incercari realizate de laboratoare acreditate RENAR (RI nr. 48/12.06.2012 si

RI nr 259/20.06.2012). Rapoartele de incercare releva o calitate foarte buna a apei potabile.

- Din activitate rezulta ape menajere care sunt colectate in sistem de canalizare propriu cu evacuare in bazine vidanjabile.

Unitatea dispune de 5 bazine, betonate si hidroizolate la o adancime de cca. 1 m, vidanjabile.

Cabana pescareasca este dotata cu o bazin vidanjabil dispus circular in jurul acesteia cu o capacitate proiectata de 30 mc.

Casuta dobrogeana este dotata cu 3 bazine vidanjabile, de 20 mc,fiecare. Vila golf este dotata cu un bazin vidanjabil de 20 mc

Pentru vidanjarea , colectarea si transportul apelor menajere,Intreprinderea

Individuala Zizi Carasimu are incheiat Contractul de prestari servicii nr. 387/2012, cu firma SC Dumitru-Pan Srl care transporta si evacueaza apele

uzate colectate in Statie de epurare. - Intregul amplasament este prevazut cu panta pentru evacuarea apelor

pluviale spre reteaua de canalizare proprie prevazuta cu gratare, catre bazinele betonate vidanjabile.



28

4.6 Producerea şi eliminarea deşeurilor

Din activitate desfasurata rezulta deseuri menajere(cod deseu 20 03 01) care sunt colectate in pubele speciale de deseu menajer, depozitate in spatii

special amenajate. Pentru colectarea selectiva a ambalajelor de plastic(cod deseu 15 01 02),

metal(cod deseu 15 01 04), hartie-carton(cod deseu 15 01 01) sunt prevazute pubele speciale, etichetate pe categorii de selectare.

Pentru eliminarea deseurilor generate, unitatea are incheiat contract de

prestare a serviciilor de salubrizare cu Primaria Corbu. Evidenta deseurilor se raporteaza in conformitate cu HG 856/2002, pana la 31

ianuarie pentru anul anterior de activitate.

4.7 Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se face din reteaua nationala, unitatea

dispunand de un generator electric care asigura buna functionare in caz de intreruperi ale energiei electrice.

De asemenea in proximitatea amplasamentului, nu exista cabluri de inalta

tensiune.

4.8 Protecţia şi igiena muncii

4.8.1 Posibilitati de mentinere a igienei:

- finisajele interioare sunt lavabile - se folosesc materiale igienico-sanitare pentru spalare si mentinerea igienei

- apele uzate menajere sunt colectate in system de canalizare propriu si in

bazinele betonate, dupa care sunt colectate si transportate la Statia de Epurare

- pentru toate deseurile care pot fi generate din activitate exista infrastructura de colectare, stocare temporara a deseurilor, iar preluarea in vederea

eliminarii autorizate se face de catre firma de salubrizare a Primariei Corbu.

4.8.2 Igiena si sanatate oamenilor - In cadrul amplasamentului sunt asigurate toate conditiile de microclimat:

temperatura, umiditate, iluminat natural si artificial, ventilatie naturala. Din punct de vedere al iluminarii spatiilor: pentru toate incaperile sunt

asigurate conditiile necesare de iluminare naturala(norma : minim 2 ore/zi la solstitiul de iarna) Orientarea spatiilor respecta RGU, toate spatiile destinate

locuirii sunt orientate spre partea insorita. Din punct de vedere al ventilarii spatiilor –pentru toate incaperile sunt

asigurate conditiile necesare de ventilatie naturala.



29

4.8.3 Siguranta in exploatare este asigurata prin respectarea actelor

normative aplicabile: - Normativ C37 referitoare la pardoseli care sunt antiderapante si antifoc,

- STAS 6131-Inaltimi de siguranta si asigurarea parapetelor si Legea protectiei muncii nr.319/2006, privind protectia si securitatea muncii, prin care inaltimile

de siguranta respecta cerintele legale. - Instalatia electrica este in intregime sub tencuiala(ST), prevazuta cu prize in

intrerupatoare ST.

4.9 Prevenirea şi stingerea incendiilor

Constructia a fost prevazuta de proiectant si constructor cu grad de rezistenta

la foc II si risc de incendiu mic, conform P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

Pardoselile prevazute sunt antifoc. Sursa de apa este asigurata din forajul propriu, prevazut cu pompa, cu debit

suficient avand in vedere freaticul bogat din zonadatorat proximitatii apelor din zona)

4.10 Zgomotul şi vibratiile

Prin asigurarea schimbului de aer in vederea izolarii zgomotului din exterior, prin intermediul golurilor (tamplarii din lemn masiv si cellular si tamplarie din

aluminiu cu geam termopan)

In interiorul cladirii sunt luate masuri de protectie acustica prin asigurarea compartimentarii peretilor de catre constructor, cu zidarie de caramida si gips

cartonat si vata mineral= 15-20 cm.

4.11 Securitatea zonei

Tot amplasamentul este delimitat si imprejmuit cu gard si cu porti de acces.

De asemenea amplasamentul este prevazut cu iluminat exterior.

4.12 Administraţie

Bungalow Corbu Golf este administrat si detinut in proprietate privata de Zizi Carasimu care a declarat activitatea de Facilitati de cazare pentru vacante si

perioade de scurta durata pentru acest punct de lucru conform cu Certificatul de inregistrare la Registrul Comertului cu numar de ordine:F13/1863/2010.

5. CALITATEA SOLULUI

5.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat

Trebuie mentionat ca solul in zona obiectivului analizat nu face parte din

categoriile de fertilitate I sau II, in plus zona se afla in extravilanul Comunei Corbu.



30

Nu exista surse de poluare ale solului avandu-se in vedere masurile prevazute

prin proiect, respectiv, de colectare a apelor menajere in bazine betonate vidanjabile, panta terenului care asigura colectarea apelor pluviale in bazinele

vidanjabile, platformele betonate amenajate pentru stocarea temporara in pubele a deseurilor generate de activitate.

Constructia si activitatea nu au functii poluante si nu exista noxe sau alte

surse de poluare ale solului. Constructiile realizate nu au necesitat interventii majore asupra cadrului

natural si nu au fost necesare defrisari, astfel incat aspectul natural al zonei este nealterat si virgin.

5.2 Efecte potenţiale ale activităţilor invecinate

Nu exista activitati invecinate

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Principalele concluzii rezultate in urma evalurii impactului in cadrul Bilantului de mediu de nivel I sunt urmatoarele:

- Bungalow Corbu Golf ocupa o suprafata de 11000 mp fiind amplasat in

extravilantul comunei Corbu si in extremitatea sudica a Rezervatiei Biosfere Delta Dunarii –Plaja Corbu pe un terenaflat in proprietatea privata a lui Zizi

Carasimu Intreprindere Individuala - Masurile luate prin proiect referitoare la utilizarea de energii alternative-

energia solara (care nu sunt generatoare de emisii poluante),colectarea apelor uzate in canalizare si fose septice,asigurarea infrastructurii necesare colectarii

selective si eliminarii autorizate a deseurilor generate din activitate, asigura prevenirea poluarii factorilor de mediu aer apa sol

- Biodiversitatea in zona nu este afectata: nu exista surse de radiatii, de zgomot, de emisii iar peisajul este nealterat si zona are aspect virgin

- Intregul complex bungalow este construit din materiale ecologice specifice zonei, respectiv piatra, lemn, stuf,olana integrandu-se armonios in peisaj.

Cladirile sunt dispuse distant una fata de cealalta imbunatatind si completand aspectul rustic al zonei, intregul complex fiind imprejmuit cu gard decorativ

din lemn.

- Activitatea ca atare este sezoniera, „Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”, cod CAEN 5520, este fara alimentatie publica si nu

este listata in Anexa 1 a Ordinului 1798/2007 actualizata, pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu.

- Activitatea de turism agrar, pentru odihna si recreere pe care obiectivul Bungalow Corbu Golf doreste sa o practice, se incadreaza in strategia ARBDD



31

privind parcticarea turismului pe teritoriul RBDD.11

- Activitatea nu este generatoare de impact asupra mediului

Recomandari: - Monitorizarea activitatii din punct de vedere al calitatii apei potabile si al

cantitatilor de deseuri generate, prin analize efectuate de laboratoare acreditate si raportare la ACPM in conformitate cu cerintele legale specifice

- Evacuarea deseurilor menajere numai prin firme autorizate de salubritate - Evacuarea apelor uzate menajere numai prin firme autorizate de colectare si

transport in vederea epurarii in Statii de epurare autorizate - Plantarea de arbori si arbusti la limita incintei proprietatii

- Asigurarea securizarii zonei prin personal administrativ atat in perioada de activitate estivala, cat si in restul timpului in anotimpul rece.

- Desfasurarea unei activitati care sa asigure respectarea si practicarea formelor de turism carea asigura protejarea valorilor naturale şi culturale ale

Deltei Dunării, valorificarea resurselor naturale si antropice si dezvoltarea

durabila a acestui spatiu, recomandate prin strategia de practicare a turismului pe teritoriul RBDD.

7. BIBLIOGRAFIE- BAZE LEGALE

-Colectia Judetele Patriei, 1980-Constanta Monografie

-Mutihac V, 1990- Structura geologica a teritoriului Romaniei

-Anastasiu N, Fabian C, 1989 - Dobrogea

-Glicherie Caraivan, Revista Pontica 2002-2003 –Evolutia zonei Lacaului Tasaul in cuaternarul

Tarziu

-Glicherie Caraivan 2011, Studiu hidrogeologic si biogeofizic privind nivelul freatic in arealul

complexului Petromidia

-SC Plantdesign Srl, 2011-Memoriu de arhitectura –Anexa la Proiectul nr.31/2011 Construire si

reamenajarelocuinte parter+mansarda in spatii de cazare agroturism

-Fisa de prezentare si declaratie Carasimu M.Zizi Intreprindere individuala

-Certificat de ubanism nr. 99/22.07.2011

- http://www.corbuplajagolf.ro

- http://www.ddbra.ro/

In Elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementari specifice in domeniul protectiei mediului:

- Ordinul MAPDM 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanturilor de mediu

- OUG 195/2005 (actualizata) privind protectia mediului

- Ordinul 1798/2007 (actualizat)pentru Aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei de

mediu(actualizat pana la data 9 mai 2011)

- Legea 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"(actualizată)

11

Principalele forme de turism care se pot desfăşura pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării-

http://www.ddbra.ro/activitati/turism/forme-de-turism

http://www.corbuplajagolf.ro/

http://www.ddbra.ro/



32

- Legea nr.136/2011 pentru modificarea si completarea Legii 82/1993 privind constituirea

Rezervatiei Biosferei delta Dunarii

- HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a

retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania cu modificari –HG 971/2011

- Ordin MMDD 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de

importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cu

modificari-O nr.2387/2011

- OUG 57/2007 (actualizată) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice

-Lgea 49/2011 pentru aprobarea OUG 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

- Legea 458/2002, completata si modificata de Legea 311/2004 si Legea 182/2011 pentru

aprobarea OUG nr.1/2011 cu privire la calitatea apei potabile

- HG 544/2012 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Padurilor

- HG 856/2002 privind evidenta deseurilor

- HG 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale

si constituirea administratiilor acestora



33

ANEXE



34

Anexa 1- PLAN DE SITUATIE



35

Anexa 2 – PLAN DE INCADRARE IN ZONA



36



37

ANEXA 3- UNITATI GEOLOGICE ALE DOBROGEI



38

ANEXA 4

RI NR. 48/12.06.2012 / RI NR 259/20.06.2012



39



40

ANEXA 5

LISTA SITURILOR DE IMPORTANTA COMUNITARA –EXTRAS



41

ANEXA 6

FORMULAR STANDARD NATURA 2000 ROSCI0065



42



43



44

ANEXA 7

FORMULAR STANDARD NATURA 2000 ROSCI0066



45



46

ANEXA 8

LISTA ARIILOR DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA/ SPA (HG 1284 DIN 2007)-EXTRAS



47

ANEXA 9

LISTA SPECIILOR DE PASARI A CAROR CONSERVARE ESTE PRIORITARA IN ROMANIA



48

BILANT DE MEDIU NIVEL I si RAPORT LA BILANT - ddbra.ro de mediu nivel 1 si Raport la bilant... ·...

Documents

Transcript of BILANT DE MEDIU NIVEL I si RAPORT LA BILANT - ddbra.ro de mediu nivel 1 si Raport la bilant... ·...