Bilant de mediu nivel I

Depozitul ecologic de deşeuri menajere şi industriale asimilabile celor menajere Cristian – Sibiu

1.Identificarea amplasamentului si localizare

1.1 Localizare si topografie

Depozitul este situat in partea de nord-est a comunei Cristian, pe partea dreapta a

DN1 Sibiu – Cristian, intersectia cu DJ 106 B Sibiu – Ocna Sibiului, intersectia DC 66

Rusciori – Mag, intersectia DE 308.

Distantele fata de principalele localitati si alte obiective din zona sunt:

- 2 km vest fata de municipiul Sibiu;

- 2 km nord-est fata de localitatea Cristian;

- 3 km sud-est fata de localitatea Sura Mica;- 2,5 km vest fata de aeroportul civil Sibiu.

Distanta minima fata de DJ 106 B, Sibiu – Ocna Sibiului este de 900 m pe directia est, iar fata de DN1 este de 1.200 m pe directia sud.

Amplasat in limitele administrative ale comunei Cristian, terenul prevazut pentru depozit are o suprafata totala de 24 ha.

Terenurile arabile în suprafaţă totală de 89.800 m2, din care 21.500 m2 arabil şi

68.300 m2 păşune, situate în extravilanul comunei Cristian şi introduse în intravilan prin

Obiectivul este amplasat la sud de paralela 450 50’ si la est de meridianul 240 00’, iar conform retelei hărţii topografice L-35-73-C-a, în caroiajul delimitat de verticalele 71-72 şi orizontalele 78-79.

Amplasamentul depozitului este situat la o distanţă mai mare de 2 km faţă de

localităţile învecinate: municipiul Sibiu la est, comuna Cristian la sud-vest şi comuna Şura

Mica la nord-vest, pe o vale cu deschiderea de 200 – 500 m, pe curba de nivel 451,00 m, are

o lungime de 600 m pe o direcţie descendentă sud-nord, cu cota de talveg între 436,00 şi

433,00.

Din punct de vedere topografic amplasamentul depozitului ecologic este o vale,

săpată în formaţiunile terasei superioare a râului Cibin, la contactul cu zona colinară

învecinată la vest.

Scurgerea apelor de infiltraţie şi pluviale se face în aval de depozit în Valea Sălciilor.

1.2 Geologie si hidrogeologie

a. Geologie

Săpată în formaţiunile terasei superioare a râului Cibin, la contactul cu zona colinară

învecinată la vest, valea în care este amplasat depozitul s-a format ca efect al fenomenului de

eroziune exercitat de apele de şiroire asupra structurii reliefului existent, constituit din

nisipuri prăfoase argiloase, uneori cu pietrişuri la diferite nivele intercalate de argile, argile-

prafoase-nisipoase cu lentile de pietrişuri, de culoare maronie-gălbuie. Versanţii văii (care în

lateral prezintă câteva ravene) sunt în general aşezaţi stabil, cu pante ondulate de 35 - 45 0 mai

atenuate către fundul acesteia.

Subsolul zonei amplasamentului este caracterizat prin depozite cuaternare

(nediferenţiate) de vârste holocene, alcătuite din alternanţe de argile prăfoase-nisipoase,

pietrişuri şi nisipuri.

In zona amplasamentului Depozitului ecologic, structura terenului este pusă în

evidenţă de cele 7 foraje geotehnice executate (de către S.C. PROIECT S.A Sibiu) la

adâncimea de 7,0 m: 4 foraje pe fundul gropii şi 3 foraje pe versanţi şi amplasamentul

sediului.

Pe fundul văii se întâlneşte un complex de argile , argile – prăfoase - nisipoase

uneori cu intercalaţii de pietrişuri maronii galbene, nisipuri argiloase, nisipuri argiloase cu

pietriş, prafuri argiloase, nisipoase, galbene-maronii, cu o răspândire neuniformă, umede

consistente, având un coeficient de permeabilitate K1 cuprins intre 10-3– 10-7 l/s.

Versanţii prezintă o structură diferită astfel;

Versantul drept este constituit predominant din nisipuri argiloase-prăfoase maroniu-

galbene cu rar pietriş, acoperite cu o pătură de argile, argile-prăfoase nisipoase cu

intercalaţii de pietrişuri maronii galbene vârtoase la partea superioară a versantului.

Pentru versant dreapta stratificaţia terenului se prezintă astfel:

- strat de pământ vegetal negru, în grosime de 0,80 m- strat de argile nisipoase - prăfoase, galbene maronii, vârtoase cu rar pietriş, în

grosime de 3,70 m până la 4,50 m - strat de nisipuri argiloase galbene cu pietriş în grosime de 2,50 m până la adâncimea

de 7,00 m. Versantul stâng este constituit predominant din argile nisipoase, negre, ruginii, vinete,

vârtoase, cu intercalaţii de nisipuri argiloase cu pietriş, cenuşii-ruginii. Coeficientul de

permeabilitate a celor doi versanţi este cuprins între K1 = 10 -3 - zona cu nisipuri prăfoase,

argiloase şi K1 = 10-5 – zona cu argile nisipoase.

Pentru versant stânga stratificaţia terenului se prezintă astfel:

- strat de pământ vegetal negru, în grosime de 0,90 m- strat de argile nisipoase – cu intercalaţii, negre, ruginii, vinete vârtoase în grosime de

3,80 m până la 4,70 m - nisipuri argiloase cenuşii- ruginii cu pietriş, argile cenuşii vărtoase în grosime de

1,20m

- strat de nisipuri argiloase galbene ruginii în grosime de 1,10 m până la adâncimea de 7,00 m.

La baza celor doi versanţi este prezentă o zonă mai groasă (1,0 – 1,60 m) de deluvii

de pantă, alcătuite din amestecul formaţiunilor primare, având în general o umiditate mai

pronunţată.

In urma încercărilor fizico-mecanice efectuate s-au evidenţiat următoarele:

Pentru versanţi

- granulometria

- argila = 5 – 52%

- praf = 8 – 38%

- nisip = 12 – 87%

- pietriş = 0 – 7%

- umiditatea naturală Wn = 11,3 – 21,4

- greutatea volumetrică aparentă a = 18 – 20,1 KN

- porozitatea n = 31 – 42

- indicele porilor e = 0,47 – 0,70

- indicele de consistentă Ic = 0,77 – 0,93

- indicile de plasticitate Ip = 15,9 - 25

Se constată o variaţie mare a indicilor geotehnici atât pe verticală cât şi pe orizontală.

In lungul văii, succesiunea straturilor este următoarea:

- pământ vegetal nisipos negru;

- argila cu foarte rar pietriş (cota faţă de C.T.N. = 0,50 m;

grosimea stratului = 0,50 m);

- argile prăfoase – nisipoase cu foarte rar pietriş, galbenă maronie vârtoasă (cota faţă de

C.T.N. = 0,50 m; grosimea stratului = 0,50 m);

- nisipuri argiloase cu intercalaţii de argile prăfoase galbene (cota faţă de C.T.N. = 3,00 m;

grosimea stratului = 2,50 m)

Primul strat acvifer din zona amplasamentului apare la adâncimea de 5,50 m faţă de

cota terenului natural, în forajul F1 executat de-a lungul văii. Direcţia de scurgere a pânzei

freatice este de la SV spre NE.

Granulometria este foarte variată pe orizontală şi verticală, fără limite de separare intraformaţiuni:

- argila = 4 – 50%;- praf = 11 – 46%;- nisip = 15 – 85%;- pietris = 0 – 7%

- umiditatea naturala Wn = 20,1 – 38%;- greutatea volumetrica aparenta a = 18,6 – 20,4 KN;- porozitatea n = 36,4 – 47,1;- indicele porilor e = 0,57 – 0,89

- indicele de consistenta Ic = 0,42 – 0,91

- indicile de plasticitate Ip = 13,2 – 36,4 Valorile sunt foarte variate, umiditatea mai ridicata in adancime iar indicii de consistenta sunt slabi (plastic moale – vartos).

b. Hidrogeologie

In urma executiei forajului pentru alimentarea cu apa a unitatii s-a intocmit urmatoarea fisa hidrogeologica:

- 0,0 – 3,00 m – argila galbuie oxidanta, fin nisipoasa- 3,0 – 12,0 m – nisip fin spre mediu silicios subangular cu urme de pietris- 12,0 – 25,0 m - 20% nisip silicios cuartitic grosier

- 80% pietris cuartitic- 25,0 – 28,0 m - 20% argila galbuie

- 80% nisip cuartitic cu bob mediu- 28,0 – 30,50 m - 60% nisip cuartitic cu bob mediu la grosier

- 30% pietris cuartic- 10% marna cenusie deschisa

- 30,5 –50,0 m – marna cenusie deschisa compacta- 50,0 – 52,0 m - 90% marna cenusie deschisa compacta

- 10% nisip silicios fin- 52,0 – 65,0 m – marna cenusie deschisa compacta- 65,0 – 69,0 m - 60% nisip cuartitic

- 40% argila galbuie- 69,0 – 75,0 m - 65% marna cenusie

- 35% nisip cuartitic

- 75,0 – 78,50 m – 60% nisip cuartitic - 10% pietris rulat

- 30% marna cenusie deschisa Straturile acvifere s-au interceptat la 18,50 – 23,50 m si la 28,50 – 30,30m, straturi care au fost captate.

Parametri hidrogeologici au urmatoarele valori:

Q = 0,1 l/s = 8,64 m3/zi – debit;

Nst = 18,0 m – nivel hidrostatic;

Nd = 34,0 – nivel hidrodinamic;

S = 16,0 m – denivelare;

M = 7,0 m – grosime acvifer

gspe = 0,006 l/sm = 0,54 m3

Considerand granulozitatea straturilor care cantoneaza acviferul ca fiind medie, s-au obtinut urmatoarele valori pentru parametri hidrogeologici:

K = 0,114 m/zi – coeficient de permeabilitate;

T = 2,920 m2/zi – transmisivitate;

R = 112,50 m – raza de influenta a forajului

In concluzie, acviferul deschis de foraj prezinta un potential redus de debitare.

1.2.1 Clima si directia vantului

Zona Ocna Sibiului se incadreaza in climatul temperat continental de deal si podis cu altitudini de 400-600 m , avand unele nuante locale, in concordanta cu variatiile mici ale elementelor meteorologice, constituind un climat de trecere intre Podisul Secaselor si Depresiunea Sibiului. Particularitatie climatice constituie un mijloc important de prevenire si tratament al unor boli.

Temperatura medie anuala este de +8,9` C.

Cantitatea medie a precipitaţiilor totalizează 638 mm/an. Cea mai redusă cantitate de precipitaţii se înregistrează în februarie (27,2 mm), iar cea mai ridicată în luna iunie (101,2 mm).

Viteza medie anuală a vânturilor este de 24 m/s, mai ridicată primăvara, datorită intensificării activităţii ciclonice. Frecvenţa vânturilor pe direcţii este mai mare din nord-vest în iulie, şi din sud-vest sau sud-est toamna. Iarna, predomină calmul, datorită aşezării adăpostite a localităţii.

Privit în ansamblu, climatul localităţii şi mai ales topoclimatul bazinului depresionar dolinar prezintă un caracter „de cruţare”, favorizând tratamentul balnear. Elementul cel mai reprezentativ din acest punct de vedere îl constituie insolaţia puternică (aproximativ 118 zile senine într-un an, în special perioada mai – septembrie), cumulată şi cu calmul destul de frecvent.

2. Istoricul amplasamentului si dezvoltari viitoare

2.1. Istoricul amplasamentului

Terenul din zona amplasamentului depozitului ecologic a fost destinat utilizarii în scop agricol şi păşunat. Datorită condiţiilor de relief, terenul este folosit mai ales ca păşune neîntreţinută. Aceeaşi utilizare a avut-o şi înainte şi după anul 1990.

Terenul este proprietatea comunei Cristian, redobândit prin Legea 18/1991, anexa 16. Conform “Certificat de urbanism” nr. 26/III B2/19.04.2000 emis de Consiliul Judeţean . Sibiu, prin hotărârea nr. 29/1999 în data de 19.02.2000 s-a încheiat contract de asociere în participaţiune între Primăria Cristian şi S.C. “TRACON” S.R.L. Brăila privind realizarea unei rampe ecologice pentru deşeuri.

Suprafaţa totală a terenului pentru depozit este 24 ha. Pentru prima etapă s-a folosit o suprafaţă de 9,8 ha pe care S.C. “TRACON” S.R.L a construit primele două dintre cele trei celule de depozitare (fiecare proiectată a avea 2,5 ha) şi platforma tehnologică cu facilităţile aferente unei astfel de activităţi.

Autoutilitarele care transportă deşeuri se deplasează pe un drum de acces piatră spartă de 5,5 m lăţime şi două benzi de circulaţie până la intrarea în depozit, apoi pe un drum betonat în zona de descărcare a deşeurilor, pe platforma betonată care are o suprafaţă de 500 m2

2.2 Dezvoltari viitoare

Lucrările pentru amenajarea Depozitului ecologic Cristian – Sibiu se încadrează în

clasa de importanţă V, categoria 4, potrivit STAS 4273/83.

Toate construcţiile sunt relativ noi (6 -7 ani vechime) şi se află în perfectă stare de

funcţionare. Staţia de epurare cu funcţionare pe principiul osmozei inverse a fost pusă în

funcţiune în 2006.

Celula 1 are un dig de închidere aval executat din argilă, cu o lungime de 250 m şi cu înălţimi între 10,0 ÷ 16,0 m. Lăţimea la baza digului este cuprinsă între 10,0 24,0 m. Cota coronamentului este la 451,00 mdM, iar lăţimea acestuia este de 3,0 m. Celelalte 2 taluzuri (versanţi naturali) reprezintă: zona de descărcare a deşeurilor şi în partea opusă zona de închidere a depozitului.

Panta taluzurilor interioare este de 1:1,5 iar a celor exterioare este de 1:1,75. Spre celula 2 este executat un dig de compartimentare, care are înaltimi între 8,0 12,0 m, lungimea de 180 m şi lăţimea la coronament de 5 m.

Patul depozitului s-a executat dintr-un strat de argilă compactată (grosime 0,5 m),

profilat cu pante spre căminul de captare a levigatului (cu cea mai joasă cotă). Peste stratul de

argilă compactată şi peste taluzul interior al digului de închidere s-a aşternut un strat de

impermeabilizare realizat cu o geomembrană tip PEHD (grosime 2 mm).

3. Activitati desfasurate in cadrul obiectivului

Activitatile si procesele (tehnologice si naturale) care au loc in depozit sunt urmatoarele:

1. Controlul intrarii deseurilor/zilnic2. Transport deseuri in incinta depozitului de la cantar la celula/zilnic3. Depunerea deseurilor in celula/zilnic4. Acoperirea stratului de deseuri depuse zilnic/periodic5. Dezinfectia rotilor mijloacelor de transport deseuri care parasesc incinta

depozitului / zilnic6. Descompunerea anaeroba a deseurilor / permanent7. Producerea agentului termic pentru incalzirea pavilionului administrativ / iarna si a

apei calde menajere / in tot timpul anului8. Colectarea apelor uzate menajere de la pavilionul administrativ si de la

garaj/intretinere / permanent9. Vidanjarea apei uzate menajere / periodic10. Colectarea levigatului prin sistemul de drenaj si pomparea acestuia in bazinul de

levigat/periodic11. Tratarea levigatului in statie de epurare cu osmoza inversa/ permanent12. Vidanjarea permeatului si transportarea lui la statia de epurare a orasului

Constanta /periodic13. Colectarea namolului din bazinul de colectare levigat / periodic14. Ridicarea puturilor de colectare biogaz odata cu cresterea stratului de deseuri

depuse/ cand e cazul15. Alimentarea cu apa / permanent16. Evacuarea apelor meteorice / cand e cazul

Terenul, în suprafaţă de 24 ha, este utilizat pentru amenajarea depozitului ecologic

propriu-zis de deşeuri menajere şi industriale asimilabile celor menajere.

Punerea în funcţiune a depozitului se face etapizat:

Cele 8 celule de depozitare se realizează succesiv, pe măsură ce capacitatea de

depozitare a precedentei va fi aproape epuizată.

Până în prezent celula 1 este executată şi pusă în funcţiune, iar celula 2 este executată

în proporţie de 80 %.

Pe teren este amenajată şi platforma administrativă care este compusă din:

- pavilion administrativ

- cabina cântar + 2 poduri basculă

- hala pentru garaj, întreţinere, revizii şi reparaţii

- bazin de levigat

- bazin dezinfecţie autovehicule

- staţie de epurare

- rezervor incendiu

Unitatea beneficiaza de următoarele facilităţi

- alimentare cu apă din sursa proprie subterană: puţ forat;

- canalizare şi fosa septică vidanjabilă

- instalatii electrice post de transformare propriu echipat cu o unitate trafo şi cutie de

distribuţie

- centrala termică

- drumuri rutiere şi de acces.

Procesele operaţionale ale depozitului se succed astfel:

Controlul vizual al deşeurilor, verificarea documentelor privind caracteristicile

deseurilor, originea si natura acestora,

Cântărirea deşeurilor, înregistrarea volumului după tipul vehiculelor de transport;

Descărcarea deşeurilor în zona indicată de personalul depozitului;

Recântarirea autogunoierelor;

Nivelarea şi compactarea deşeurilor cu ajutorul buldozerului şi a compactorului;

Acoperirea periodică cu material inert: pământ, deşeuri din construcţii sau deşeuri

industriale.

Zonarea terenului conform proceselor tehnologice este următoarea:

Zona de depozitare a deşeurilor, în care se produce şi colectarea levigatului şi

evacuarea gazelor de depozit;

Bazinul de colectare a levigatului, care este epurat în staţia PALL cu osmoză inversă;

Platforma tehnologică unde au loc următoarele activităţi: activitate de birou,

cântărirea deşeurilor, întreţinerea autovehiculelor, colectarea apelor uzate menajere şi

decantarea acestora în fosă septică, dezinfecţia autogunoierelor care părăsesc

depozitul, colectarea şi evacuarea apelor meteorice în canalul perimetral.

3.1 Materiale de constructii

Lucrările pentru amenajarea Depozitului ecologic Cristian – Sibiu se încadrează în

clasa de importanţă V, categoria 4, potrivit STAS 4273/83.

Toate construcţiile sunt relativ noi (6 -7 ani vechime) şi se află în perfectă stare de

funcţionare. Staţia de epurare cu funcţionare pe principiul osmozei inverse a fost pusă în

funcţiune în 2006.

Celula 1 are un dig de închidere aval executat din argilă, cu o lungime de 250 m şi cu înălţimi între 10,0 ÷ 16,0 m. Lăţimea la baza digului este cuprinsă între 10,0 24,0 m. Cota coronamentului este la 451,00 mdM, iar lăţimea acestuia este de 3,0 m. Celelalte 2 taluzuri (versanţi naturali) reprezintă: zona de descărcare a deşeurilor şi în partea opusă zona de închidere a depozitului.

Panta taluzurilor interioare este de 1:1,5 iar a celor exterioare este de 1:1,75. Spre celula 2 este executat un dig de compartimentare, care are înaltimi între 8,0 12,0 m, lungimea de 180 m şi lăţimea la coronament de 5 m.

Patul depozitului s-a executat dintr-un strat de argilă compactată (grosime 0,5

m), profilat cu pante spre căminul de captare a levigatului (cu cea mai joasă cotă). Peste

stratul de argilă compactată şi peste taluzul interior al digului de închidere s-a aşternut un

strat de impermeabilizare realizat cu o geomembrană tip PEHD (grosime 2 mm).

Ultimele straturi aplicate au fost:

- o membrană din geotextil de protecţie având grosimea de 16 mm;

- un strat mineral filtrant din pietriş de râu, spălat, sortat, cu diametre 16-30 mm, având o

grosime de 0,40 m în jurul tuburilor de drenaj.

Instalaţiile de drenaj şi de evacuare a levigatului sunt formate dintr-o reţea de drenaje,

realizate din tuburi de polietilenă de înaltă densitate, riflate, cu diametre de 250 - 300 mm,

amplasate pe platforma depozitului.

Lungimea totală a drenurilor dintr-o celulă variază funcţie de suprafaţa celulei şi poate

fi între 500 - 800 m. Conductele de drenaj sunt pozate într-un strat de pietriş de râu (16-30

mm), cu o grosime de 40 cm. Sistemul de drenaj este prevăzut cu cămine de colectare.

Căminele prefabricate aferente sistemului de drenaj al gazului de depozit se ridică

concomitent cu umplerea celulei. Fundaţia fiecărui cămin este formată dintr-o dală de

beton (sub care este asigurată continuitatea foliei din PEHD) de 2 x 2 m, peste care s-au

montat elementele prefabricate, cu secţiunea pătrată sau circulară şi înălţimea de 1m.

Căminele au în pereţi goluri de 60 mm pentru a asigura captarea şi evacuarea controlată

a gazelor de fermentaţie.

Pentru evacuarea gazelor de fermentare din depozit s-a folosit soluţia de ventilaţie

pasivă, prin crearea unor zone de depresiune in masa deşeurilor (gazele formate trecând prin

golurile din pereţii căminelor prefabricate) care conduc la evacuarea liberă în atmosferă.

În cadrul primei celule sunt montate 11 cămine pentru colectarea gazelor de depozit. In

celula doi se vor monta 10 cămine. Numărul căminelor variază funcţie de numărul nodurilor

din reţeaua de drenaj, deci în funcţie de suprafaţa celulei.

În faza de acoperire finală a celulei, ultimele două tuburi se vor executa şi monta fără

goluri, astfel încât penultimul tub să fie montat în straturi de acoperire cu argilă şi pământ

vegetal, iar ultimul tub va depăşi cota finală cu 1,0 m.

Pe acest tub se va monta un arzător (tip torţă) cu care se va arde gazul de fermentare

colectat de fiecare puţ de evacuare.

Levigatul strâns în căminul aflat la cota cea mai mică a celulelor este pompat printr-o

conductă PEHD cu Dn 110 mm, în două bazine de stocare, care au un volum de 300 mc, unde

are loc o decantare a particulelor grosiere.

De aici, levigatul - faza lichidă - este pompat în influentul staţiei de epurare proprie

PALL.

Nămolul rezultat este depozitat pe depozit.

Depozitul ecologic este protejat împotriva infiltraţiilor cu ape pluviale din zonele

limitrofe înconjurătoare, prin şanţurile perimetrale de gardă de la baza taluzelor cu panta spre

zona exterioară a depozitului.

Pentru stabilirea calităţii lucrărilor s-au efectuat încercări de către Laboratorul

Geotehnic de Încercări Proiect SA şi SC C.C.H. SA Constanţa, unde s-au determinat:

- natura materialului compactat, respectiv granulozitatea;

- gradul de compactare;

- coeficientul de permeabilitate (k).

Pentru respectarea legislaţiei în vigoare (HG 349/2005 şi Ord 757/2004), la execuţia celulelor se vor respecta prevederile acestor 2 normative.

În final, se poate concluziona că lucrările la clădiri şi construcţii au fost executate conform proiectelor de execuţie, cu respectarea legislaţiei în vigoare, iar materialele utilizate corespund calitativ scopului propus.

3.2 Utilizare chimică

Se utilizează următoarele tipuri de produse chimice:

Vopsea lavabilă pentru clădiri şi vopsea ulei + grund pentru structuri metalice - utilizate pentru întreţinerea clădirilor, împrejmuirii şi altor structuri, etc.;

Materiale dezinfectante (cloramina) – utilizate pentru dezinfecţia roţilor mijloacelor de transport deşeuri în başa de curăţare.

Acestea sunt în cantităţi mici şi prin folosirea corectă nu se produce o contaminare a solului.

Acid sulfuric - folosit la epurarea levigatului pentru corecţia de pH (va fi 100% înglobat în levigat);

Cleaner A - agent de curăţare/spălare pentru membranele staţiei de tratare (înglobat 100% în levigat);

Cleaner C - soluţie de curăţare, pe bază de acid citric 30% pentru staţia de tratare levigat (înglobat 100% în permeat);

Soda caustică – leşie 33% corecţie finală de pH (înglobată 100% în permeat).

Ponderea acestora este de 100% înglobate în levigatul tratat

3.3 Codificarea deseurilor

20 DESEURI MUNICIPALE SI ASIMILABILE DIN COMERT, INDUSTRIE,

INSTITUTII, INCLUSIV

FRACTIUNI COLECTATE SEPARAT

20 01 fractiuni colectate separat (cu exceptia 15 01)

20 01 01 hârtie si carton

20 01 02 Sticla

20 01 08 deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine

20 01 10 Îmbracaminte

20 01 11 Textile

20 01 13* Solvent

20 01 14* Acizi

20 01 15* Baze

20 01 17* substante chimice fotografice

20 01 19* Pesticide

20 01 21* tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur

20 01 23* echipamente abandonate cu continut de CFC (clorofluorocarburi)

20 01 25 uleiuri si grasimi comestibile

20 01 26* uleiuri si grasimi, altele decât cele specificate la 20 01 25

20 01 27* vopsele, cerneluri, adezivi si rasini continând substante periculoase

20 01 28 vopsele, cerneluri, adezivi si rasini, altele decât cele specificate la 20 01

27

20 01 29* detergenti cu continut de substante periculoase

20 01 30 detergenti, altii decât cei specificati la 20 01 29

20 01 31* medicamente citotoxice si citostatice

20 01 32 medicamente, altele decât cele mentionate la 20 01 31

20 01 33* baterii si acumulatori inclusi în 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 si baterii

si acumulatori nesortati continând aceste baterii

20 01 34 baterii si acumulatori, altele decât cele specificate la 20 01 33

20 01 35* echipamente electrice si electronice casate, altele decât cele specificate

la 20 01 21 si 20 01 23 cu continut de componenti periculosi 6

6 Componentele periculoase de la echipamentele electrice si electronice

pot include acumulatorii si bateriile mentionate la 16 06 si notate ca

periculoase; comutatoare cu mercur; sticla de la tuburile catodice sau

alta sticla activate

20 01 39 materiale plastic

20 01 40 Metale

20 01 41 deseuri de la curatatul cosurilor

20 01 99 alte fractii, nespecificate

20 02 deseuri din gradini si parcuri (incluzând deseuri din cimitire)

20 02 01 deseuri biodegradabile

20 02 02 pamânt si pietre

20 02 03 alte deseuri nebiodegradabile

20 03 alte deseuri municipal

20 03 01 deseuri municipale amestecate

20 03 02 deseuri din piete

20 03 03 deseuri stradale

20 03 04 namoluri din fosele septic

20 03 06 deseuri de la curatarea canalizarii

17 DESEURI DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI (INCLUSIV PAMÂNT EXCAVAT

DIN AMPLASAMENTE CONTAMINATE)

17 04 05 fier si otel

19 8 05 nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

3.4 Emisii in atmosfera

Avand in vedere microclimatul specific depozitelor de deseuri controlate nu este necesara o monitorizare ambientala in cadrul careia sa se efectueze masuratori de noxe fizice si chimice la locurile de munca si sa se compare cu valorile limita admise la locurile de munca conform NGPM privind:

-calitatea aerului (microclimat)

-noxe specifice locului de munca: pulberi,

Factorii de risc ce apar in indeplinirea sarcinilor de serviciu si gradul de protectie al echipamentelor care trebuie purtate în diferite zone ale amplasamentului sunt prezentati in tabelul urmator:

Nr.

Crt.

Denumirea poluantului

Factori de risc in indeplinirea sarcinilor de serviciu; Periculozitate la manipulari

Echipament individual de protectie care se acorda

1. Levigat Toxicitate prin:

- ingerare- inhalare- atingere

- manusi antiacide- salopeta de protectie- bocanci speciali- cizme speciale

2. H2 SO4 - coroziv- iritant

- sort antiacid- salopeta- vizeta- manusi antiacide

3. Soda caustica - coroziv - manusi- salopeta- cizme

Parametru

Punct de emisie

Frecvenţa de monitorizare

Metoda de monitorizare

Este echipamentul calibrat?

DACĂ NU:

Eroarea de măsurare şi eroarea globală care rezultă

Metode şi intervale de corectare a calibrării

Acreditarea deţinută de prelevatorii de probe şi de laboratoare sau detalii despre personalul folosit şi instruire/competenţe

CH4

(mg/m3)Puturile de colectare biogaz

Semestrial

(conf. Autorizatia de mediu)

SR EN

13528-1/2003

Da Rompetrol Quality Control (RQC)

CO2 (mg/m3)

Puturile de colectare biogaz

Semestrial (conf. Autorizatia de mediu)

SR EN

13528-1/2003

Da Rompetrol Quality Control (RQC)

H2S (mg/m3)

Puturile de colectare biogaz

Semestrial (conf. Autorizatia de mediu)

STAS 10814/1976

Da Rompetrol Quality Control (RQC)

Compuşi organici volatili (mg/m3)

Puturile de colectare biogaz

Semestrial (conf. Autorizatia de mediu)

SR EN

13528-1/2003

Da Rompetrol Quality Control (RQC)

Emisii in AerDeoarece emisiile de la centrala termica sunt extrem de mici, singura sursa

semnificativa de emisii dirijate in aer o constituie cosurile de colectare a gaz de depozit. Producerea de biogaz nu se poate preveni, dar controlul poluarii mediului se realizeaza prin arderea gazului la flacara. Emisiile fugitive in aer pot proveni de la fosa septica, bazinul de colectare a levigatului, functionarea utilajelor. Emisiile reziduale sunt nesemnificative datorita masurilor luate de acoperire a surselor de emisie acolo unde este posibil, si ca urmare a folosirii de utilaje cu emisii in limite normale

3.5Evacuarea apelor uzate Levigatul este colectat prin drenuri în puţul colector de unde este pompat mai întâi

într-un bazin de stocaj cu două compartimente (Sc=80,4 mp; capacitate 300 mc) şi apoi faza

lichidă este pompată la staţia de tratare, tip PALL, care funcţionează pe principiul osmozei

inverse.

Apele uzate menajere sunt evacuate într-o fosă septică, având o structură de beton,

care se vidanjează periodic.

Volume de ape uzate menajere evacuate:

- Qumed.zi = 0,6 mc/zi

-Qumax.zi = 0,69 mc/zi -Vu anual = 219 mc Apele din başa de dezinfecţie sunt completate cu apă şi soluţie, pe măsură ce acestea se

evaporă.

Apa uzată pluvială strânsă de pe spaţiile betonate aflate în incinta platformei administrative sunt direcţionate prin intermediul şanţurilor de scurgere dalate, spre zonele joase ale terenului (care pot prelua aceste ape).

Evacuarea gazelor de descompunere:

Gazele de fermentaţie se evacuează din masa deşeurilor prin intermediul

coşurilor/căminelor de evacuare amplasate conform proiectului. În cadrul fiecărei celule deja construite sunt montate 9 -11 cămine pentru colectarea gazelor de depozit. Numărul căminelor variază funcţie de suprafaţa celulei.

3.6 Recuperarea deseurilor

Deseurile (eliminate sau recuperate) provenite din activitatea proprie sunt urmatoarele:

- Ulei uzat

- Baterii de acumulatori

- Anvelope uzate

- Hartie carton

- Namol de la decantare particolelor grosiere din levigat si concentrat din prima etapa de

epurare

3.7 Zgomote si vibratii Traficul rutier si activitatea utilajelor si electropompelor din incinta depozitului

constituie principalele surse de zgomote si vibratii, dar, intrucat amplasarea depozitului s-a efectuat la distante mari fata de centrele locuite, impactul poluarii sonore asupra acestora este diminuat in mod semnificativ (minimalizat).

Perdeaua vegetala, aflata in momentul de fata intr-o prima faza evolutiva, o data ajunsa la maturitate, va contribui si ea la atenuarea zgomotelor propagate din zona de lucru a depozitului.

Receptori. Receptorii situati in jurul perimetrului obiectivului sunt:

- la nord si vest: pasune;- la sud si est: teren agricol;

Principalele localitati invecinate sunt:

- municipiul Sibiu: la 2 km vest- localitatea Cristian: la 2 km nord-est- localitatea Sura Mica: la 3 km sud-est - aeroportul civil Sibiu: la 2,5 km vest

Receptorii din jurul Depozitului controlat de deseuri Sibiu nu sunt receptori sensibili. Nu a fost solicitata monitorizare factorului de mediu zgomot de catre APM , avand in vedere ca nu este semnificativ.

3.8 Prevenirea si stingerea incendiilor

Instalatia nu se incadreaza in categoriile de risc conform prevederilor HG 804/2007 ce transpune Directiva SEVESO. Substantele periculose sunt in cantitate foarte mica, iar depozitarea se face respectandu-se reglementarile in vigoare.

Depozitul este situat intr-o zona fara risc de inundatii. Riscul seismic corespunde gradului 7 de intensitate seismica (conform STAS 11100/1/77).

Accidentele industriale pot fi de tipul: explozie la rezervorul de gaz butan si avarii la instalatiile electrice urmate de incendii, avarii la instalatiile hidro-edilitare urmate de deversari/scurgeri de ape uzate, ruperea hidroizolatiei din baza depozitului urmata de poluarea subsolului si a apei subterane. Prin masurile de prevenire luate, probabilitatea producerii acestora este mica.

3.9 .Securitatea zonei

Depozitul nu este imprejmuit si nici iluminat pe timp de noapte.

Paza este asigurata non-stop.

3.10 Monotorizare

Monitoringul tehnologic, ca acţiune distinctă cuprinde:

a) Verificarea permanentă a stării de funcţionare a tuturor componentelor depozitului:

- starea drumului de acces şi a drumurilor din incintă;

- starea impermeabilizării depozitului;

- funcţionarea sistemelor de drenaj aferente depozitului de deşeuri – levigat;

- starea taluzurilor şi a digurilor;

- funcţionarea staţiei de epurare a levigatului;

- funcţionarea instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale;

- funcţionarea instalaţiilor de captare a gazelor de depozit;

- starea başei de dezinfecţie a roţilor maşinilor de transport deşeuri.

b) Urmărirea gradului de tasare şi a stabilitaţii depozitului:

- comportarea taluzurilor şi digurilor;

- apariţia unor tasări diferenţiate;

- modul corect de depunere a straturilor de deseuri;

c) Controlul intrărilor de deşeuri:

- verificarea documentelor care însoţesc transporturile de deşeuri;

- verificarea calităţii deşeurilor în scopul stabilirii încadrării în condiţiile prevăzute de

autorizaţia de mediu;

- prelevări de probe şi analize fizico-chimice pentru verificarea conformităţii cu

prevederile incluse în autorizaţia de mediu şi/sau cu documentele însoţitoare.

Controlul intrării deşeurilor se face prin procedura de acceptare/recepţie a deşeurilor primite pe depozit, fiind prevăzute în acest scop echipamente şi personal instruit (conform OM 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor şi a OM 95/2005 privind criteriile de acceptare pe clase de depozit).

Monitoringul tehnologic asigură reducerea riscului de accidente care se pot produce,

având următoarele cauze:

autoaprinderea masei de deşeuri care să genereze incendii şi explozii; distrugerea integrităţii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare; colmatarea sistemelor de drenaj; tasări inegale după închiderea depozitului; fenomene de sărăturare prin stagnarea apei din precipităţii în zonele mai puternic tasate;

SC TRACON SRL BRĂILA a elaborat un Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.

În acelaşi timp există o supraveghere efectuată de organele abilitate şi cu atribuţii de control, precum şi un automonitoring pentru urmărirea emisiilor provenite din depozit şi a calităţii factorilor de mediu din zonă, prin intermediul unor laboratoare autorizate.

3.11Monitorizarea emisiilor in apa

Permeatul din conducta de colectare se descarca in bazinul pentru permeat V=1mc in interiorul containerului, de unde este evacuat in paraul Valea Salcii. El se incadreaza in NTPA 001/2002.

Emisii in Apa Evacuarile punctiforme de ape uzate provin de la fosa septica (evacuate prin vidanjare si transportate la statia de epurare a municipiului Sibiu). Impermeabilizarea corecta a depozitului diminueaza posibilitatea de poluare a apei subterane cu levigat.

4. Calitatea solului

Pana la inchiderea sa, depozitul de deseuri va fi un santier in permanenta activitate. Ca orice santier, ar fi posibil ca pe durata existentei sale depozitul sa afecteze calitatea solului din zonele inconjuratoare. Prevederea unei imprejmuiri, precum si plantarea unei perdele vegetale sunt masuri care vor limita efectele negative asupra terenurilor invecinate. Aceste masuri vor fi cuplate cu intretinerea drumului de acces si instituirea unei supravegheri continue a traseului pana la depozit in scopul reducerii riscului de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate in incinta de depozitare.

Cauze/cai teoretice Situatia reala

Infestarea apei freatice din care se alimenteaza fantanile locuitorilor din zona

Nu sunt localitati in imediata vecinatate a depozitului

Afectarea calitatii apelor de suprafata in situatia in care apele colectate de pe suprafata depozitului nu sunt epurate sau sunt epurate necorespunzator

Levigatul colectat este tratat in statia de epurare. Eficienta ridicata a statiei de epurare face ca efluentul sa fie epurat in limitele NTPA 001/2005 astfel incat nu se produce poluarea apelor de suprafata, acesta descarcandu-se in canalul perimetral si de aici in valea Salcii.

Afectarea calitatii aerului si producerea de disconfort olfactiv

Vezi: Impactul asupra calitatii aerului

Inmultirea vectorilor de agenti patogeni (muste, tantari);

Doar o suprafata redusa de depozit vine in contact direct cu aerul, vantul, precipitatiile ceea ce face ca noxele precum si antrenarea de suspensii, mirosuri dezagreabile, riscul de aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor, sa poata fi eliminate.

Modificarea peisajului in zona Vezi: Impactul asupra peisajului.

Concluzii:

Poluarea cu metale grele este prezentă pe zonele din jurul amplasamentului cu valori puţin mai mari decât cele normale; Poluarea solului în zonă nu este provocată de exploatarea depozitului de deşeuri deoarece apar depăşiri ale valorilor normale la indicatori care nu sunt relevanţi pentru activitatea obiectivului analizat, depăşiri care se datorează altor activităţi antropice din zonă; Această poluare poate fi considerată o poluare de fond a zonei din cauza îngrăşămintelor chimice fosfatice folosite pe păşune.

5. Bibliografie

1. Ordinul 184/1997

2. HG 856/2002

3. OU 78/200

4. Directiva deseurilor

5. Discutii cu personalul depozitului

6. http://www.mmediu.ro/departament_mediu/starea_mediului/eng/cap7/

impact.htm

7. www. ocna - sibiu .ro