ãleniiVde“Dreptatea e sãnãtatea lumii” (Nicolae Iorga)

Munte NR. 55 NOIEMBRIE 2013

TELEFOANE UTILE: Pentru apã ºi canalizare: 0724.274.449 – ing. ROMULUS MÃNCILÃ (orele 08.00- 16.00);

Dispecerat: 0724 299 614 - (între orele 16.00 - 08.00) Pentru iluminatul public: 0752 132 453 – ANGHELINA CORNELIU; Pentru serviciile de salubritate: 0722 547 484 –CRISTEA GABRIELA;Pentru Poliþia Localã: 0752 132 454 – PETCU VASILE;Pentru gaze: 928 – DISPECERATUL DISTRIGAZ SUDPLOIEªTI;

Un nou an, o nouã filã dinistoria zbuciumatã a neamuluiromânesc, un nou 1 Decembriecare ne face mândri cã suntemromâni!

Unirea de la 1 decembrie1918 reprezintã evenimentulprincipal al istoriei României ºitotodatã realizarea unui dezi-derat al locuitorilor graniþelorvechii Dacii, unirea Transilva-niei cu România. Ziua de 1 De-cembrie a devenit dupã eve-nimentele din decembrie 1989Ziua Naþionalã a României.

Pentru noi, românii, anul1918 a fost un an providenþial. La27 martie 1918 Basarabia - lacri-ma neamului românesc - reve-nea la Patria mamã; la 28 noiem-brie 1918 era rândul Bucovinei,pentru ca la 1 decembrie 1918, laAlba Iulia sã se realizeze unuldin visele seculare ale naþiuniiromâne, desãvârºirea statuluinaþional unitar român, prin uni-rea Transilvaniei, Banatului, Cri-ºanei ºi Maramureºului cu Ro-mânia. Alba Iulia, mândrul oraºtransilvan, mai fusese martorunor evenimente de seamã aleistoriei ºi culturii române. Aicirealizase Mihai Viteazul la 21oct. 1599 prima unire politicã acelor trei þãri româneºti; tot aicia apãrut la 20 ian.1648 Noul Tes-tament de la Bãlgrad al mitro-politului Simion ªtefan. La AlbaIulia au suferit martiriul la 28febr.1785 Horia ºi Cloºca, ºi totaici vor fi încoronaþi la 15oct.1922 Regele Ferdinand ºi Re-gina Maria, ca primii suverani ai

României. „România nu poate fiîntreagã fãrã Ardeal, zice NicolaeTitulescu. România nu poate fimare fãrã jertfã. Ardealul e lea-gãnul care i-a ocrotit copilãria, eºcoala care i-a fãurit neamul… escânteia care aprinde energia,…e întristarea care îndepãrteazãvrãºmaºul, e viaþa care cheamãviaþa”.

(Nicolae Titulescu, Pledoariipentru pace, Bucureºti,1996)

Iatã care era situaþia politicãîn acea vreme: în toamna anului1918, Monarhia austro-ungarã sedestramã ca stat, datoritã crizeicelor patru ani de rãzboi, în-rãutãþirii situaþiei economice ºimai ales, a ridicãrii naþiunii dindubla monarhie, între care ºiromânii din Transilvania. Întreoct. - nov. 1918 au luat fiinþã înTransilvania ºi Banat ConsiliileNaþionale Româneºti, iar la 30oct. 1918 s-a constituit la AradConsiliul Naþional Român, caunic for care reprezenta voinþapoporului român. Sub condu-cerea lui, s-a intensificat lupta

pentru unirea cu þara. SlujitoriiBisericii Româneºti – episcopi,vicari, consilieri, profesori deteologie ºi preoþi de parohie s-au aflat în primele rânduri aleluptãtorilor pentru unitate. Deexemplu: la Sibiu s-au remarcatprofesorii teologi Nicolae Bãlan(viitor mitropolit) ºi Silviu Dra-gomir; la Caransebeº episcopulMiron Cristea, protopopul An-drei Ghidiu, teologul Petre Bar-bu sau secretarul eparhial Cor-nel Corneanu; la Oradea vicarulRoman Ciorogariu ºi secretarulAurelian Magieru; la Lugoj pro-topopul Gh.Popovici. Pentruunitate naþionalã militau ºi pe-riodicele vremii: „Telegraful ro-mân” (Sibiu), „Biserica ºi ºcoa-la” (Arad), „Foaia diaceza-nã”(Caransebeº). Ierarhii ro-mâni din Transilvania (orto-docºi ºi greco-catolici) - orto-docºii Ioan Papp al Aradului,Miron Cristea al Caransebeºuluiºi greco – catolicii Iuliu Hossu alGherlei, Demetrie Radu al Ora-diei ºi Valeriu Frenþiu al Lugo-

jului au semnat o „Declaraþie deadeziune” la Consiliul NaþionalRomân, prin care-l recunoºteau„ca singurul conducãtor political naþiunii române”. Acest act aavut un ecou pozitiv în rândulclerului ºi credincioºilor celordouã Biserici surori.

La 14 nov. 1918 profesorulNicolae Bãlan ºi cãpitanulVictor Precup erau trimiºi la Iaºipentru a discuta cu conducã-torii de atunci ai þãrii situaþia dinTransilvania. La 15 nov. 1918 lapropunerea profesorului Bãlan,Consiliul Naþional Român ho-tãra convocarea Marii AdunãriNaþionale de la Alba Iulia:„Istoria ne cheamã la fapte.Mersul irezistibil al civilizaþiuniia scos naþiunea românã din în-tunericul robiei la cunoaºtereade sine. Ne-am trezit din somnulde moarte ºi vrem sã trãim liberiºi independenþi. În numeledreptãþii eterne ºi al principiuluiliberei dispoziþiuni a naþiunilor,principiu consacrat acum prinevoluþiunea istoriei, naþiunearomânã din Ungaria ºi Transil-vania vrea sã-ºi hotãrascã însãºisoarta sa de acum înainte. Toateneamurile din preajma noastrãºi-au determinat viitorul prinrezoluþiuni, în conformitate cusufletul lor naþional. E rândulnostru acum.

(continuare în pagina 4)

1 DECEMBRIE - ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI

SERBÃRILE TOAMNEI, EDIÞIA a XVI-a

FESTIVALUL ÞUICII - VÃLENII DE MUNTE

În perioada 1 - 3 noiembrie 2013,la Vãlenii de Munte s-a desfãºuratediþia cu nr. 16 a Serbãrilor Toamnei.În cadrul acestei manifestãri s-a orga-nizat ºi Concursul de þuici ºi alte bãu-turi alcoolice, care iatã, a devenit uneveniment de mare interes, care faceparte din tradiþia localã.

citiþi în pagina 2

Ziua Naþionalã a României: Simpozion dedicat Zilei Naþionale la Centrul Cultural; Festivitãþi în Parcul Eroilor: slujbã religioasã; alocuþiuni; depuneri de coroane cu flori la

Monumentul Eroilor

Balul bobocilor Colegiului Naþional„N.Iorga”

Centrul Cultural, 06 decembrie 2013

Sãrbãtoarea MajoratuluiCentrul Cultural, 20 decembrie 2013

Festival de muzicã coralã ºi colinde

Centrul Cultural - participã formaþii din judeþul Prahova în perioada sãrbãtorilor de iarnã

„Pomul de Crãciun – vremea colindelor”

Concerte de colinde susþinute de amatori ºisoliºti profesioniºti în Parcul Eroilor - perioadasãrbãtorilor (21- 26 dec)

Programul activitãþilor culturale din luna decembrie 2013, Vãlenii de Munte

1 Decembrie este o zi de sãrbãtoare

pentru toþi românii.

Îmi face plãcere

sã transmit tuturor

locuitorilor oraºului

Vãlenii de Munte

LA MULÞI ANI! Primar, Florin Constantin

NICOLAE IORGA - IN MEMORIAM

Catedra de limba românã dinColegiul Naþional „Nicolae Iorga” or-ganizeazã, sub auspiciile CCD Prahova- Filiala Vãlenii de Munte, activitatea Ni-colae Iorga - Omagiu. Sesiune decomunicãri ºi referate - 27 noiem-brie 2013. citiþi în pagina 3

PRIMÃRIA ORAªULUIVÃLENII DE MUNTE

PLANUL DE MÃSURI pentrupregãtirea de iarnã 2013 - 2014

citiþi în pagina 3

2Vãlenii de Munte

MIHAI ISPAS

În perioada 1-3noiembrie 2013 , laVãlenii de Munte s-adesfãºurat ediþia cu nr.16 a Serbãrilor Toamnei.

În cadrul acestei manifestãris-a organizat ºi Concursul deÞuici si alte bãuturi alcoolice,care iatã, a devenit un eveni-ment de mare interes, careface parte din tradiþia localã.

La ediþia din acest an s-auînscris în competiþie un numãrimportant de producãtori (35),în timp ce numãrul de probe afost un record absolut (98).Acest lucru este de remarcat ºise datoreazã bunei organizãriºi mediatizãri a evenimentului,dar ºi producãtorilor tradiþio-nali de þuicã, dornici sã afleunde se plaseazã din punct devedere al calitãþii produselor.

Structura pe categorii debãuturi, participante se prezintã astfel:

Rachiu de fructe - 11 probe;

Rachiu de tescovinã - 1 proba;

Distilat de vin - 1 proba;Þuicã - 61 probe;Palincã - 21 probe; Alte bãuturi - 3 probe.

Concursul de Þuici a fostorganizat impecabil de stafulConsiliului local ºi PrimãrieiVãlenii de Munte ºi s-a des-fãºurat sub patronajul Asocia-þiei Degustãtorilor Autorizaþidin Romania.

Pregãtirea concursului s-arealizat în mod exemplar, princolectarea probelor în recipi-ente uniforme, cu prezentareaclarã a datelor de identificare,respectiv, tipul de produs, tãriaalcoolicã, anul de producere ºiproducãtorul.

Echipa de deservire, alcãtu-itã din eleve ale Liceului Teh-nologic „Romeo Constantines-cu” a reuºit prezentarea pro-

belor pentru degustare într-unritm optim, asigurând în ace-laºi timp secretizarea eºantioa-nelor.

Comisia de Jurizare a fostalcãtuitã din 5 membri A.D.A.R.,degustãtori experþi, care prinprofesionalism ºi competenþã aasigurat evaluarea corectã a tu-turor probelor înscrise în con-curs. Com-

ponenþa Comisiei a fost urmã-toarea: Preºedinte – PetreBADEA, membri: DeliaSTÃTESCU, Mihai BÃNIÞÃ,Cristian TUDOR ºi IonTACHE.

Pentru aprecierea probelordin concurs s-a utilizat o fiºãspecialã de notare, cu punctajde la 0 la 100 de puncte. Înfuncþie de punctajul final, cal-culat pe baza mediei aritmeti-ce, s-au acordat medalii de aur(13), argint (16), bronz (19) ºidiplome de participare.

CCâ⺺ttiiggããttoorriiii mmeeddaalliiiilloorrddee aauurr::

State Liviu (2) - Vãrbilãu Moraru Alexandru -

Teiºani Vasile Pârvu Corina (2)

- Bertea Vizireanu Dorina -

Vãlenii de Munte

Lupei Liviu (2) - BerteaVoicu Valentin - Dum-

brãveºti Mãrculescu Mihai -

TeiºaniStoian Cristina - Ogretinªchiopu Florentina –

Ceraºu Rusu Mircea - Bertea

Este de remarcat faptul cã,an de an, a crescut numãrul departicipanþi ºi respectiv nu-mãrul de probe din concursulde þuicã, ceea ce conduce lacreºterea prestigiului ºi notorie-tãþii acestuia.

ªi, ceea ce este mai impor-tant este creºterea calitãþii ºidiversitãþii produselor prezen-tate într-o astfel de competiþie.

Aºteptãm cu interes ediþiileurmãtoare ale Serbãrilor Toam-nei de la Vãlenii de Munte,localitate care contribuie deci-siv la menþinerea ºi promo-varea tradiþiilor pe ValeaTeleajenului.

SERBÃRILE TOAMNEI, EDIÞIA a XVI-a

FESTIVALUL ÞUICII - VÃLENII DE MUNTE

Bilanþ sentimental

Valentin Emil Muºat

S erbãrile toamnei de laVãlenii de Munte, ediþia

2013, au devenit amintire, darnu s-au risipit în uitare. Oraºula revenit la pulsul obiºnuit ºiliniºtea lui pare stranie acum.Vãleanca îmbrãþiºeazã piaþaducând în undele ei molcomeecoul celor trei zile de sãrbã-toare. Cu pielea de asfalt curatã

ºi cu obrazul primenit, halaoraºului þine în palmele ei tru-dite rodul greu al unei toamneprelungi.

Oamenii vin ºi pleacã fãrã sãmai zãboveascã, timpul rãgazu-lui a trecut. În oglinda memo-riei totul este însã viu. Forfotastrãzilor prefigureazã cã seîntâmplã ceva. Agenþii de or-dine, mai numeroºi ca oricând,cu gesturi ferme, direcþioneazãmulþimea, iar maºinile de totfelul aºteaptã cuminþi liberatrecere. Nimic nu pare la voiaîntâmplãrii. Albia din jurul pie-þii se umple de o mare de oa-meni, de aici ori de pretutin-deni.

E pace, iar prunele ºi-aupreschimbat dulceaþa în tãrie,cuvenitã la ceas de tihnã ºi delimpezire a gândurilor. Ca niºtelegiuni romane, corturile serânduiesc la sfoarã. Parcã te-aigãsi într-un oraº cu strãzidrepte ºi sigure având în stân-ga ºi în dreapta lor ispite culi-nare ºi bahice. Sub copertinesalubre, la mese rustice, pebãnci comode, stau desfãtân-du-se, lângã neistovite grãtare,cunoscuþi ºi rude. Marfã estedestulã pentru toate nevoile ºibuzunarele. Fructe ºi brânze-turi, dulceaþã ºi sirop, pulo-vere ºi cãciuli din lâna feri-toare de ger, leacuri din ierburi

alese, cãrnuri gãtite ºi pre-gãtite în fel ºi chip te trag demânecã ºi îþi rãstignesc pri-virea pe vraja lor. Se face vân-zare bunã ºi lumea e mulþu-mitã. Comediile rup gravitaþiaºi cine urcã în ele îºi leapãdãfrica de zbor. Dinspre scenaimensã rãzbat raze de laser ºistroboscop ca ºi cum s-ar înte-meia la Vãleni prima odiseespaþialã mioriticã. Interpreþi ºitrupe celebre, mai bune caniciodatã, au umplut cu far-mecul muzicii nopþile deargint.

De la emoþionantul discursîncãrcat de istorie româneascãºi speranþã într-un mâine mai

bun adresat vãlenarilor decãtre preºedintele ConsiliuluiJudeþean Prahova la alocuþi-unea concisã a primului nos-tru edil, Florin Constantin,deprins mai mult cu faptadecât cu vorba, de la grijaorganizatorilor pentru celemai mici detalii, la civismulvãlenarilor, în toate seregãseºte adevãrul cã oraºulnostru îºi meritã sãrbãtoareaaceasta care devine,din an înan, semnul unei aºezãri cupersonalitate. Laudã toamneiºi oamenilor de aici, binecu-vântaþi de Domnul prin roa-dele muncii ºi prin simþirealeasã!

PRIMÃRIA ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE

Din PLANUL DE MÃSURI pentru pregãtirea de iarnã 2013 - 2014

3 Vãlenii de Munte

Nãscut la 6 iunie 1871, asasinat la 27noiembrie 1940 – acestea sunt limiteletemporale pentru existenþa lumeascã asavantului, omului de culturã ºi patrio-tului care a înnobilat spiritual oraºulVãlenii de Munte.

Catedra de limba românã dinColegiul Naþional „Nicolae Iorga” organi-zeazã, sub auspiciile CCD Prahova -Filiala Vãlenii de Munte, activitatea Ni-colae Iorga - Omagiu. Sesiune de comu-nicãri ºi referate - 27 noiembrie 2013.

Proiectul educaþional judeþean„Nicolae Iorga” – CONCURS DECREAÞIE LITERARÃ ªI MULTIMEDIA– ediþia a III-a va fi lansat în aceeaºizi, de cãtre partenerii de proiect prof.Emil Valentin Muºat, prof. MariaVisoschi, prof. Ioan Visoschi.

Într-un oraº în care se mai pãstreazãurma paºilor lui Nicolae Iorga, iarmemoria sa este cinstitã an de an, estenecesar un concurs care sã-i stimulezepe elevii din Vãlenii de Munte sãcunoascã opera savantului. Activitatealiterarã a lui Nicolae Iorga este învãluitãîn mister pentru tinerele generaþii,având în vedere cã în manualele de lite-raturã fragmente din vasta sa operã nuºi-au gãsit locul decât într-un singurmanual alternativ, clasa a VI-a, edituraALL, autori: Anca ªerban ºi Sergiuªerban, textul „Cea dintâi învãþãturã”.

Proiectul îºi propune stimulareapotenþialului artistic-creativ al elevilor,încurajarea lecturii facultative a elevilor,descoperirea valenþelor culturale ºi li-terare ale creaþiei lui Nicolae Iorga, va-lorificarea tradiþiei culturale locale ºiafirmarea creativitãþii elevilor.

Nicolae Iorga nu a afirmat un idealuman abstract. Oamenii spre care seîndrepta simpatia sa nu sunt nici în-truchipãrile imaginaþiei, nici ale uneiidei livreºti.

Idealul uman al lui Iorga îºi areizvorul în viaþa cotidianã, exprimândîncã o datã esenþa gândirii sale, care,contestând un sistem prestabilit, ne-vrând sã fie tributarul unei doctrine, oclãdea pe a sa din datele realitãþiinaþionale ºi sociale, din tradiþia popu-larã, din fapte care de cele mai multe orinici nu ieºiserã în evidenþã spectaculosîn timpul existenþei pãmânteºti a acestortruditori ai unui ogor ce dãdea an de anroade bogate, rãspândite apoi sprebinele obºtii.

Câte dintre figurile evocate în por-trete mai largi sau în simple medalioanemai pot avea astãzi un drept la atenþianoastrã; câte dintre ele n-au rãmas îm-pietrite într-o imagine deformatã, câte n-ar fi fost acoperite de uitare, dacãIorga nu le-ar fi prins liniile ºterse înviaþa cuvintelor?

Dar ºi personalitãþile noastre deprim-plan cât de schematic s-au clasat înmemoria noastrã! Dacã Eminescu,Alecsandri, Haºdeu, Ion Ghica, IonCreangã, Dinicu Golescu, pictorul Grigo-rescu, Cuza-vodã, Odobescu ºi Kogãlni-ceanu ºi-au fixat contururile în istoriaculturii ºi a politicii naþionale prin operecare le-au asigurat respectul posteritãþii,imaginea lor vie se regãseºte, în„Oameni cari au fost”, gravatã cu o cãl-durã care-i face încã prezenþi printre noi.

Nicolae Iorga retrãieºte aspiraþiile,înfrângerile, durerile ºi fericirea lor cu oafecþiune pe care n-a uscat-o spiritul cãr-turãresc, cu o pietate pe care n-a ucis-ospiritul critic. Nu cunoaºtem o maipotrivitã operã de educare a sentimen-tului cultural decât aceastã galerie depersonalitãþi. Prin ea, istoria culturii nuse mai învaþã, ci se simte direct.Presãratã cu unele figuri europene, caIbsen, Byron sau Tolstoi, colecþia deportrete a lui Iorga nu-ºi pierde preamult unitatea; ea stã într-un adânc senti-ment de preþuire a muncii, a individua-litãþii creatoare ºi a punerii forþelor eianarhice în slujba unui ideal, etica cesfinþeºte orice viaþã de om, oricât demodestã ar fi ea.

Consider cã este necesar sã oferimgeneraþiei tinere ocazia de a cunoaºtemarile valori ale culturii naþionale, din-colo de simpla abordare documentarã.Putem face aceasta, dacã le propunemelevilor noºtri spre lecturã ºi studiuopere valoroase, reprezentative ale scri-itorilor noºtri. Altfel, se va ajunge laasasinarea culturalã a marilor persona-litãþi, pentru cã tinerii sunt preocupaþide modã ºi de divertisment sau de lite-ratura facilã.

Consilier programe educative,prof. Ioan VisoschiC.N. “Nicolae Iorga”

NICOLAE IORGA - IN MEMORIAM

Vãlenii de Munte

Cu o etapã înainte de finalul turului de campionat,

CSO "Teleajenul" Vãlenii de Munte ocupã locul 5 în clasamentul Ligii "A" Prahova

4

prof. Gheorghe Rãdulescu

În perioada 22-24 noiembrie 2013 a avut loc Cupa "CELOR 5ORAªE" la handbal junioare 13 - 14 ani eveniment gãzduit de Salade Sport "Stelian Manolescu" din Vãlenii de Munte.

La aceastã competiþie au participat echipe din Ploieºti, Braºov,Cãlãraºi, Tulcea ºi Medgidia.

PROGRAMUL JOCURILOR

VINERI 22 noiembrie 2013

12.00 J III feminin C.S.S. MEDGIDIA - C.S.S. CÃLÃRAªI13.30 J III feminin C.S.S. TULCEA - C.S.M. PLOIEªTI

16.00 J III feminin C.S.S. CÃLÃRAªI - A.S.C. CORONA BRAªOV17.30 J III feminin C.S.S. TULCEA - C.S.S. MEDGIDIA

SÂMBÃTÃ 23 noiembrie 2013

09.00 J III feminin C.S.M. PLOIEªTI - C.S.S. MEDGIDIA10.30 J III feminin C.S.S. TULCEA - A.S.C. CORONA BRAªOV

13.00 J III feminin C.S.S. CÃLÃRAªI - C.S.M. PLOIEªTI14.30 J III feminin A.S.C. CORONA BRAªOV - C.S.S. MEDGIDIA

DUMINICÃ 24 noiembrie 2013

09.00 J III feminin C.S.S. CÃLÃRAªI - C.S.S. TULCEA 10.30 J III feminin C.S.M. PLOIEªTI - A.S.C. CORONA BRAªOV

S P O R T S P O R T S P O R T S P O R T S P O R T S P O R T

(continuare din pagina 1)

Naþiunea românã din Un-garia ºi Transilvania are sã-ºispunã cuvântul sãu hotãrâ-tor asupra sorþii sale ºi acestcuvânt va fi respectat de lu-mea întreagã, el este aºtep-tat, pentru ca la gurile Du-nãrii ºi pe drumul larg undecomunicã punctul vieþii eco-nomice între Apus ºi Rãsãritsã se poatã înfãptui ordineaºi neamurilor primejduitoaresã li se procure tihna trebu-itoare la munca binecuvân-tatã spre desãvârºirea uma-nã. În scopul acesta convo-cãm: ADUNAREA NAÞIONA-LÃ a naþiunii române din Un-garia ºi Transilvania, la AlbaIulia, cetate istoricã a neamu-lui nostru, pe ziua de Dumi-nicã 18 nov./ 1 dec. a. c. la ore-le 10 a. m. …Fii tare neam ro-mânesc, în credinþa ta, cãci ia-tã se apropie ceasul mântuiriitale. Amin ºi Doamne - ajutã!

Arad, 7 / 20 nov. 1918 Marele

Sfat al Naþiunii române din

Ungaria ºi Transilvania Dr. Gh.

Criºan – secretar Dr. ªt.C. Pop –

prezident”Duminicã, 1 decembrie

1918 a avut loc la Alba IuliaAdunarea Naþionalã care adecis Unirea cu România.Erau prezenþi 1228 dep-utaþi ºi delegaþi oficiali, alã-turi de o sutã de mii deromâni veniþi din toatepãrþile unde se vorbearomâneºte, de la Maramu-

reº la Dunãrea Bãnãþeanã,din Þara Bârsei pânã-n ceaa Criºurilor. Între cei pre-zenþi se aflau – din parteaBisericii – cei cinci epis-copi, patru vicari, zece de-legaþi ai consistoriilor orto-doxe ºi ai capitlurilor gre-co – catolice, 129 proto-popi, câte un reprezentantal fiecãrui Institut Teologicºi câte doi ai studenþilorteologi, alãturi de nu-meroºi preoþi ºi învãþãtoriai ºcolilor confesionale. S-a început prin slujbe ur-mate de Te Deum înBisericã, dupã care dele-gaþii s-au reunit în sala Cer-cului Militar sub preºedin-þia lui Cicio Pop. În birouladunãrii au fost aleºi treipreºedinþi: George Pop deBãseºti, episcopul ortodoxIoan Papp ºi episcopulgreco – catolic DemetrieRadu. Raportul principal afost prezentat de VasileGoldiº (ortodox) care acitit ºi proiectul rezoluþiei,devenit Hotãrâre de unirea Transilvaniei cu Ro-

mânia: „Adunarea Naþio-nalã a tuturor românilordin Transilvania, Banat ºiÞara Ungureascã, adunaþiprin reprezentanþii lorîndreptãþiþi la Alba Iulia înziua de 1 dec. 1918, decre-teazã Unirea acestor ro-mâni ºi a teritoriilor lo-cuite de dânºii cu Ro-mânia”. Goldiº ºi-a înche-iat raportul cu cuvintele:„legãtura sfântã a celor 14milioane de români neîndreptãþeºte azi sã zicemTrãiascã România Mare!”Ultimul orator a fost IuliuManiu (greco - catolic),care a vorbit în numelePartidului Naþional Ro-mân: „…Unirea tuturorromânilor într-un singurRegat ºi într-un nedes-pãrþit stat este nu numaiun ideal sfânt, ci ºi undrept inalienabil al nos-tru în baza fiinþei noas-tre naþionale ºi unita-re…. Noi, românii dinTransilvania ºi Ungariasuntem în drept ºi avemdatoria sã pretindem

aceastã Unire pentru cãaici a fost leagãnul româ-nismului”.

Episcopul Miron Cris-tea al Caransebeºului aspus: „Nu ne putem gân-di astãzi la altceva decâtla aceea ce au hotãrât ºiau fãcut fraþii din Basa-rabia ºi Bucovina, adicãla unirea cu scumpanoastrã România, alipin-du-i întreg pãmântulstrãmoºesc.”

La 2 dec.1918 MareleSfat Naþional a ales Con-siliul dirigent, iar la 14 dec.o delegaþie alcãtuitã dinVasile Goldiº, Al. VaidaVoievod ºi episcopii Cris-tea ºi Hossu au prezentatla Bucureºti, Regelui Fer-dinand actul Unirii Tran-silvaniei cu România. Ates-tarea hotãrârii istorice dela 1 dec. 1918 a fost fãcutãprin decretul regal din 29ian. 1919. La începutul anu-lui 1919 în Banat s-a consti-tuit „ Liga Bãnãþeanã” con-dusã de diaconul ortodoxAvram Imbroane, cu scopulde a informa opinia publicãdespre drepturile româ-nilor din acest teritoriu.

prof. CLAUDIA LUPU Colegiul Naþional“Nicolae Iorga” Vãlenii de Munte

1 DECEMBRIE - ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI

Moº Nicolaeeste aºteptat cunerãbdare de cãtrecopii, care au datoriaca în seara de ajunsã-ºi cureþe ºi sã-ºipregãteascãghetuþele, pentru camoº Nicolae sã lepoatã umple cudaruri.

Existã însãºi posibili-tatea camoºul sãnu fie tot-deaunadar-nicdacã copiiinu au fost cuminþi în decursulanului, ºi le poate aduce astfel o nuieluºã.

Tradiþia ne spune cã Sfântul Nicolae este aldoilea sfânt fãcut de Dumnezeu, care stã alãturide Pãrintele ceresc, în stânga lui.

Totodatã, ºtim despre Sfântul Nicolae cã emilostiv faþã de sãraci, ajutã vãduvele, orfanii ºidãruieºte bani tuturor sãracilor. Sfântul Nicolaeeste, de asemenea, protector al copiilor, fiindprimul moº darnic care le face acestora cadouriodatã cu venirea iernii.

Existã obiceiul, la sate, ca în ziua de SfântulNicolae feciorii sã se organizeze în cete ºi sã-ºi aleagã gazda unde vor merge pentru re-petiþiile colindelor de Crãciun ºi de Anul Nou.

Din bãtrâni aflãm faptul cã Sfântul Nicolae semai serbeazã ºi pentru ajutor la boli ºi lovituri,dar ºi pentru sprijin acordat în orice situaþii.

Totodatã, în noaptea de Sfântul Nicolae, tradiþi-ile româneºti vorbesc ºi despre ritualuri magice,farmece ºi prognosticuri meteorologice.

Astfel, se vor pune crenguþe de pomi fructiferiîn apã, pentru a înflori pânã la Anul Nou, ocaziecu care se va afla rodul livezilor din anul ceurmeazã.

Se spune în tradiþia româneascã cã iarnaîncepe la Sfântul Nicolae, când, acesta, trebuie sã-ºi scuture barba cea albã, cu alte cuvinte, tre-buie neapãrat sã ningã. Dacã totuºi se întâmplã sãnu ningã de Sfântul Nicolae, atunci se zice cã ar fiîntinerit Sfântul Nicolae.

SfântulNicolae - aºteptat de toþi copiii