Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane...

of 19 /19
Anul XXV Nr. (16 ) 201 1 9 5 IANUARIE - FEBRUARIE Anul XXV Nr. (16 ) 201 1 9 5 IANUARIE - FEBRUARIE Antrenamente comune româno-americane Antrenamente comune româno-americane www.navy.ro www.navy.ro REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE IANUARIE FEBRUARIE IANUARIE FEBRUARIE IANUARIE FEBRUARIE O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI ajunge la navele de luptă româneşti O NOUĂ PROMOŢIE DE ASPIRANŢI ajunge la navele de luptă româneşti Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Bilanţ 2014 Proiecte 2015 REVISTA FORŢELOR NAVALE ROMÂNE

Embed Size (px)

Transcript of Bilanţ 2014 Proiecte 2015 Antrenamente comune româno … · Antrenamente comune româno-americane...

  • An

    ul X

    XV

    Nr.

    (16

    ) 201

    •1

    95

    IAN

    UA

    RIE

    - F

    EB

    RU

    AR

    IEA

    nu

    l X

    XV

    Nr.

    (16

    ) 201

    •1

    95

    IAN

    UA

    RIE

    - F

    EB

    RU

    AR

    IE

    Antrenamente comuneromâno-americaneAntrenamente comuneromâno-americane

    www.navy.rowww.navy.ro

    R E V I S T A F O R Ţ E L O R N A V A L E R O M Â N E IANUARIE FEBRUARIE–IANUARIE FEBRUARIE–IANUARIE FEBRUARIE–

    O N O UĂ P RO MO Ţ I E DE A S P I RANŢ Iajun ge l a n av e l e d e l up tă ro m ân e ştiO N O UĂ P RO MO Ţ I E DE A S P I RANŢ Iajun ge l a n av e l e d e l up tă ro m ân e şti

    B i l a n ţ 2 0 1 4P r o i e c t e 2 0 1 5B i l a n ţ 2 0 1 4P r o i e c t e 2 0 1 5B i l a n ţ 2 0 1 4P r o i e c t e 2 0 1 5

    R E V I S T A F O R Ţ E L O R N A V A L E R O M Â N E

  • Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 2015

    Ochiul Flotei

    t 12 februarie 2015, fregata Mărăşeşti, Portul militar Constanţa.La posturile de luptă pe timpul manevrei de ieşire a fregatei din Portul militar Constanţa pentru acţiuni comune cu distrugătorul USS Cole.

    Foto: Cristian VLĂSCEANU

    p 10 februarie 2015, fregata Regina Maria, Portul militar Constanţa.Contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, şeful Statului Major al Forţelor Navale în dialog cu viceamiralul James Foggo III, comandantul Flotei a VI-a a Statelor Unite ale Americii.

    Foto: Cristian VLĂSCEANU

    www.navy.ro 1

    u 25 februarie 2015, nava purtătoare de rachete Pescăruşul, Portul militar Mangalia.

    Participanţii la convocarea ofiţerilor de informare şi relaţii publice din Forţele Navale

    vizitând NPR Pescăruşul (189).

    Foto: Cristian VLĂSCEANU

    u 2 februarie 2015, Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”.

    Aspect din timpul susţinerii unui examen de specialitate de către elevii anului II de studiu.

    Foto: Cristian VLĂSCEANU

    p 23 februarie 2015, Nava Şcoală Mircea, Portul militar Constanţa.Viceamiralul Nora Tyson, locţiitorul Comandantului Flotelor Navale Americane şi director al Centrului de Excelenţă pentru Operaţii Combinate Întrunite pe mare, în dialog cu contraamiralul de flotilă dr. Gigi-Cristinel Uce, şeful Instrucţiei şi Doctrinei din SMFN. În plan apropiat, comandorul Adrian Iordache, comandantul Flotilei de Fregate. În plan secund, comandorul Gabriel Moise, comandantul NS Mircea.

    Foto: Cristian VLĂSCEANU

  • 2 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 2015

    SUMAR

    Coperta 4: Studenţii de anul III din Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, în timpul examenului la mecanisme şi organe de maşini.(Foto: Cristian VLĂSCEANU)

    Coperta 1: Aspect din timpul exerciţiilor comune desfăşurate de fregata Mărăşeşti cu distrugătorul USS Cole.(Foto: Cristian VLĂSCEANU)

    ANIVERSĂRILE MARINEI 22

    ALMA MATER 16

    PSIHOLOGIE NAVALĂ 13

    ŞTIRI DIN FLOTĂ 6

    INSTRUCŢIE 12

    VETERANII MARINEI 24

    SIAJUL ISTORIEI 23

    GRUPUL MASS-MEDIAAL FORŢELOR NAVALE

    MARINA ROMÂNĂ

    Revistă fondată în 1990,editată de Statul Major

    al Forţelor Navale

    Redactor-şef:Locotenent-comandor

    ing. Mihai EGOROVe-mail: [email protected]

    Secretar de redacţie: Locotenent-comandor

    ing. Cosmin OCHEŞELe-mail: [email protected]

    Redactori:Bogdan DINU

    e-mail: [email protected] BUCIOACĂ

    e-mail: [email protected] Camelia ŞEULEAN

    e-mail: [email protected]

    Fotograf: Caporal

    Cristian VLĂSCEANU e-mail: [email protected]

    ADRESA REDACŢIEI:Str. Ştefăniţă Vodă nr. 4Tel./Fax: 0241-619.539

    e-mail: [email protected]

    Ediţia s-a încheiat în data de 20 aprilie 2015

    NORME DE COLABORARE:Cititorii pot trimite pe adresa

    redacţiei texte Şi fotografii care se încadrează

    în tematica revistei.Manuscrisele nu se înapoiază.Răspunderea juridică pentru

    conţinutul articolelor aparţine în exclusivitate autorilor,

    conform art. 206 CP.

    COPYRIGHT:Este autorizată orice reproducere

    în condiţiile specificării sursei.

    ISSN: 1222-9423C-da 1260/2015; B 0295Tehnoredactarea Şi tiparul:

    Centrul Tehnic-Editorial al ArmateiBd. Ion Mihalache

    nr. 124-126, BucureŞti, Tel.: 021-2242634

    DTP: P.c.c. Tudora NECOARĂ

    2

    8PAVILION NATO

    INTERVIU 14

    AZIMUT CULTURAL 27

    PRESA NOASTRĂ 28

    CLUBUL AMIRALILOR 30

    RELAŢII PUBLICE 31

    3www.navy.ro

    Editorial

    Agenda Forţelor Navale a fost foarte încărcată în ultimii ani, constând în participarea cu nave la principalele operaţii NATO şi UE (ACTIVE ENDEAVOUR, UNIFIED PROTECTOR, EU NAVFOR ATALANTA), participarea la acţiunile NATO din Afganistan, misiunea de transport a tehnicii din Irak cu nava Albatros, marşurile de instrucţie ale Navei Şcoală Mircea, participarea Batalionului de Infanterie Marină în teatrul de operaţii din Kosovo, participarea la iniţiativele regionale.

    În completarea acestor activităţi importante, anul 2014 a reprezentat, la rândul lui, un an deosebit prin obiectivele şi sarcinile primite de Forţele Navale, în contextul regional determinat de criza din Crimeea, care a însemnat în primul rând creşterea prezenţei forţelor NATO şi ale UE în Marea Neagră, în scopul transmiterii unui mesaj de solidaritate, sprijin şi suport pentru ţările din regiune.

    Având în vedere că aranjamentele de securitate regionale existente, care îşi justificaseră viabilitatea de mai bine de 15 ani, au fost încălcate, în contextul determinat de criza din Ucraina, România, ţară membră a NATO şi UE, şi-a exprimat sprijinul activ pentru creşterea prezenţei forţelor NATO şi ale UE în Marea Neagră. Ca un partener credibil atât pentru NATO cât şi în cadrul dialogului regional privind normalizarea crizei, România a redirecţionat efortul principal al Forţelor Navale pe desfăşurarea de exerciţii şi operaţii de securitate maritimă în Marea Neagră împreună cu aliaţii.

    Prezenţa în Marea Neagră a navelor NATO, şi în special, a partenerului strategic SUA, a fost substanţială (peste 20 de nave NATO au desfăşurat acţiuni în cadrul operaţiei de securitate maritimă), iar în acest context, Forţele Navale au participat la aceste activităţi în zona de responsabilitate, în compunerea Grupărilor permanente NATO, au participat la exerciţiile comune cu nave NATO (SUA, Turcia, Bulgaria, Canada, Franţa, Spania) şi partenere (Ucraina şi Georgia), precum şi la supravegherea zonei de responsabilitate, în cooperare cu celelalte structuri ale Sistemului

    Priorităţile anului 2015 pentru Forţele Navale

    Naţional de Apărare. Instrucţia pe mare şi fluviu a fost completată prin creşterea în complexitate a pregătirii structurilor de forţe speciale şi infanterie marină, cu un efort logistic susţinut.

    Tot în anul 2014, Dragorul Maritim Slt. Alexandru Axente a fost evaluat de NATO, în luna iulie, în cadrul exerciţiului multinaţional din Marea Neagră BREEZE 2014, iar nava a fost certificată ca fiind Capabilă pentru misiune şi urmează a fi pusă la dispoziţia pachetului de forţe ale Alianţei, conform angajamentelor asumate de România.

    Acţiunea de salvare, cu elicopterul, a echipajului cargoului Fortuna S, pavilion Republica Moldova, în noaptea de 7-8 octombrie 2014, în condiţii meteo grele, a demonstrat profesionalismul şi nivelul de instruire al personalului aeronautic navigant şi salvator din Forţele Navale.

    Sărbătorirea a 75 de ani de la intrarea în serviciul Marinei Militare Române a N.S. Mircea, „cel mai longeviv ambasador al României” şi marşul de instrucţie al navei în cadrul competiţiei „Black Sea Tall Ships Regatta 2014” au completat activităţile anului 2014.

    Având în vedere activităţile prezen-tate, angajamentele naţionale, contextul

    regional şi importanţa României în regiune, este necesar ca în viitor să acţionăm pentru realizarea unei structuri de forţe capabilă să răspundă riscurilor şi ameninţărilor caracteristice noului mediu de securitate din regiunea Mării Negre, care în acelaşi timp, să fie interoperabilă cu structurile militare maritime ale Alianţei Nord-Atlantice şi ale UE. Compunerea actuală a Forţelor Navale corespunde concepţiei de operare privind îndeplinirea obiectivelor şi misiunilor ce derivă din apărarea intereselor maritime ale României, dar nivelul capabilităţilor existente se încadrează numai în setul minim de capabilităţi necesare.

    Definirea viitoarei structuri de forţe trebuie să aibă în vedere faptul că apartenenţa României la NATO şi UE nu exclude necesitatea deţinerii şi instruirii unui pachet de forţe, care să permită realizarea unui răspuns imediat şi adecvat unei agresiuni armate asupra teritoriului naţional, până la sosirea forţelor NATO.

    Luând în considerare aspectele menţionate, în perioada următoare echipa de comandă a Forţelor Navale are în vedere concentrarea acţiunilor pentru: continuarea eforturilor de realizare a viitoarei structuri de forţe; menţinerea capacităţii operaţionale şi gata de acţiune a forţelor, creşterea nivelului de instruire, întărirea stării disciplinare a structurilor şi sprijinul necondiţionat pentru întregul personal din Forţele Navale şi familiile acestora.

    Pornind de la aceste obiective stabilite pe termen mediu şi lung, astăzi la 155 de ani de la crearea Marinei Militare Române moderne de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, vom continua să ne adaptăm acţiunile la contextul actual, prin standarde ridicate de eficienţă, transparenţă şi obiectivitate.

    De asemenea în anul 2015 vom continua programele de modernizare.

    Consolidarea structurii de forţe se va face în funcţie de misiunile şi sarcinile acestora, precum şi rea-lizarea concordanţei între structura organizatorică şi nivelul capacităţii operaţionale pentru misiuni. Procesul de restructurare a Forţelor Navale are ca obiectiv realizarea unor structuri

    Contraamiral de flotilă dr. Constantin CIOROBEALocţiitorul Şefului Statului Major al Forţelor Navale

    3

  • 4 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 20154

    flexibile, cu nivel de reacţie ridicat, capabile să-şi îndeplinească misiunile. Acesta va continua în anul 2015 prin reorganizarea Flotei şi a tuturor divizioanelor de nave.

    Este necesară îmbunătăţirea expertizei de planificare şi executare a acţiunilor într-un cadru internaţional şi întrunit, prin realizarea cooperării cu structurile Aliate şi a celor din cadrul celorlalte categorii de forţe, precum şi definirea şi testarea conceptelor prin care categoriile de forţe pot obţine victoria, angajând acţiunile în cadrul operaţiei întrunite.

    Instrucţia naţională a fost reori-entată, în contextul actualei crize regi onale, ca şi în anul 2014, pe desfăşurarea exerciţiilor în mediu întrunit şi multinaţional, pe continuarea prezenţei pe mare şi fluviu, precum şi pe pregătirea forţelor şi mijloacelor de răspuns la criză.

    Statul Major al Forţelor Navale va organiza trei exerciţii majore în Marea Neagră, TRIDENT POSEIDON, SEA SHIELD şi FALL STORM.

    În completarea activităţilor menţionate, Forţele Navale vor continua participarea la exerciţii cu SUA/Partenerul Strategic, în cadrul operaţiei ATLANTIC RESOLVE/ BLACK SEA RESOLVE, cu includerea în aceste exerciţii a secvenţelor cuprinse în VULTUR EVENTS. De asemenea, vor continua exerciţiile din cadrul programului comun româno-american (EP DIVE 15, BSRF 15, ROSOFEX 15, JCET 15). Privind activităţile de instrucţie internaţională, în acest an vom participa cu forţe în cadrul grupărilor permanente NATO, în perioada în care aceste grupări se află în Marea Neagră, la următoarele,

    exerciţii: BREEZE 2015 – Varna/Bulgaria, SEA BREEZE 2015 – Odessa/Ucraina, NUSRET 2015 – Golcuk/Turcia, MARSEC 2015 – Aksaz/Turcia.

    În instruirea forţelor vom acorda o atenţie sporită pregătirii acestora pentru a fi în măsură să desfăşoare acţiuni în mod independent, într-un mediu cu acţiuni agresive ale adversarului în domeniul INFOOPS, destinate în primul rând afectării procesului de decizie şi al celui de comandă şi control.

    Vor fi continuate activităţile pentru operaţionalizarea Grupului maritim de operaţii speciale (SOMTG), ca structură dislocabilă, pentru sprijinul acţiunilor proprii în zona de responsabilitate, conform angajamentelor asumate faţă de Alianţă, precum şi realizarea unei capabilităţi integrate pentru operaţii amfibii, de nivel tactic, prin punerea în aplicare a prevederilor „Concepţiei de transformare a Batalionului 307 Infanterie Marină pentru realizarea capabilităţilor specifice forţelor de desant amfibiu”.

    Programul de modernizare a fregatelor rămâne unul dintre obiectivele primordiale ale Forţelor Navale; prin realizarea acestuia, Forţele Navale vor avea capabilităţile de operare şi de acţiune la nivelul asumat faţă de NATO şi UE. În completarea acestui program major avem în vedere, în paralel cu derularea programelor de reparaţii şi modernizare a navelor, iniţierea procesului pentru achiziţia de corvete multirol, ridicarea capacităţii operaţionale a navelor destinate acţiunilor de minare/deminare, Navei Şcoală şi de Suport Logistic pentru Fregate Constanţa (NSSL 281), ale navelor purtătoare

    de rachete şi în funcţie de fondurile la dispoziţie, avem în vedere revitalizarea şi modernizarea submarinului Delfinul. Vor fi susţinute în continuare programele aflate în derulare privind „Modernizare elicopter faza 2B” şi achiziţia de echipamente pentru forţele speciale şi EOD.

    Echipa de comandă a Forţelor Navale acţionează pentru implemen-tarea în Forţele Navale a unui stil de muncă, planificat judicios, bazat pe implementarea tehnologiilor de vârf şi pe un management adecvat al informaţiilor în cadrul structurilor, cu o colaborare eficientă pe orizontală şi verticală. Comandanţii şi şefii diferitelor eşaloane sunt invitaţi să înţeleagă că activitatea de conducere reprezintă o responsabilitate permanentă şi mai puţin un privilegiu. Acest fapt presupune o schimbare a mentalităţilor şi a atitudinii privind modul de îndeplinire a priorităţilor stabilite. Vom acţiona pentru orientarea personalului în vederea ocupării funcţiilor conform expertizei şi competenţei, şi pentru reducerea stagiului pe funcţii, nu mai mult de patru ani.

    Vom acorda o atenţie deosebită prevenirii accidentelor şi a oricăror încălcări a prevederilor legilor şi regulamentelor, luând în considerare în primul rând siguranţa personalului la locul de muncă. De asemenea, încurajăm implementarea şi folosirea eficientă a conceptului de „Procedură Operaţională” pentru promovarea eficientă a experienţei pozitive.

    Rămân în continuare în atenţia echipei de comandă a Forţelor Navale preocupările privind asigurarea calităţii vieţii personalului militar şi civil, în

    Fot

    o: w

    ww

    .nav

    y.ro

    5www.navy.ro 5

    mod direct, şi implicit a familiilor acestora, în mod indirect. Acţiunile vor fi direcţionate către asigurarea drepturilor legale, precum drepturile de salarizare, de echipare, de hrănire, de asistenţă medicală, de recunoaştere a meritelor participanţilor la misiuni în afara teritoriului naţional. Vom depune eforturi pentru asigurarea condiţiilor de muncă şi instruire, prin executarea de lucrări de reparaţii în regie proprie sau în antrepriză, pentru reabilitarea infrastructurii existente în cazărmi, pentru recondiţionarea instalaţiilor de încălzire, apă şi instalaţii electrice, reparaţii utilaje din centralele termice.

    Vom acorda în continuare o atenţie deosebită promovării imaginii Forţelor Navale, folosind toate mijloacele avute la dispoziţie. Vom asigura o comunicare permanentă şi deschisă, în egală măsură în interiorul structurii cu propriul personal, cu familiile acestuia, dar şi cu publicul larg, precum şi cu personalul aflat în rezervă şi retragere, şi conectarea acestuia la evenimentele din Forţele Navale.

    În prezent ne desfăşurăm activitatea într-un mediu de securitate dinamic, plin de provocări, dar fiecare dintre aceste provocări oferă posibilitatea promovării iniţiativei, a identificării unor soluţii noi de răspuns, a desfăşurării unor acţiuni îndrăzneţe. În acest context, pentru personalul Forţelor Navale singura opţiune este de a acţiona cu eficienţă maximă în condiţiile în care resursele avute la dispoziţie sunt limitate.

    Activităţile desfăşurate până în prezent sunt bune, dar în continuare trebuie să luăm decizii importante care trebuie să permită asigurarea în cel mai scurt timp a unor forţe cu capacitate de reacţie corespunzătoare, care să

    răspundă provocărilor viitoare. Aceste forţe trebuie să permită României să îşi promoveze interesele maritime în regiune în mod consecvent, corect şi fără rezerve.

    Fiecare dintre noi trebuie să îşi desfăşoare activitatea, având în vedere promovarea conceptului de luptător şi învingător, şi obţinerea unui răspuns

    propriu la următoarea întrebare „Dacă întreaga lume ar urmări modul în care am lucrat astăzi, se vor ridica toţi cei din jurul meu în picioare şi vor aplauda?”

    Avem privilegiul şi datoria de a conduce şi a fi parte din Forţele Navale în aceste momente speciale din istoria României. În astfel de situaţii pline de provocări, cel mai uşor lucru este să ne mulţumim cu puţin, să devenim conservatori, dar vă invit să privim aceste provocări ca un moment prielnic pentru promovarea iniţiativei şi pentru acţiuni îndrăzneţe, care pot pava calea spre viitor. Vă invit să acţionăm împreună pentru îndeplinirea următorului obiectiv de perspectivă: „Forţele Navale ale României trebuie să devină un instrument credibil al politicii naţionale şi Aliate de securitate la nivel regional şi să contribuie, împreună cu Aliaţii, la securitatea maritimă în zonele de interes”, sub deviza: Operativitate; Reacţie; Credibilitate.Fo

    to: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

  • 6 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 2015

    din FlotăŞtiri

    Schimbări la comanda Forţelor Navale! Prin ordinul ministrului apărării naţionale, începând cu data de 8 ianuarie, contraamiralul de flotilă dr. Constantin Ciorobea a fost numit locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale. Cu aceeaşi dată, comandorul dr. Gigi-Cristinel Uce a fost numit în funcţia de şef al Instrucţiei şi Doctrinei din Statul Major al Forţelor Navale. Începând cu aceeaşi dată, contraamiralul de flotilă Cătălin-Silviu Dumistrăcel a fost numit locţiitor pentru resurse al şefului Statului Major General. (M.E.)

    Numiri în funcţii

    În perioada 26-28 ianuarie, o delegaţie condusă de şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, a participat la Conferinţa Internaţională Surface Warships 2015, organizată la Genova, Italia. Obiectivul principal al conferinţei, ajunsă la cea de-a cincea ediţie, a fost dezbaterea ultimelor tendinţe în domeniul construcţiei de nave de luptă, cu precădere fregate şi corvete, şi analizarea tehnologiilor inovatoare care satisfac cele mai îndrăzneţe cerinţe operaţionale. În cadrul conferinţei, contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu a prezentat importanţa modernizării fregatelor T22 şi dotarea acestora cu capabilităţile necesare utilizării în operaţiile de securitate maritime internaţionale. De asemenea, şeful Statului Major al Forţelor Navale a prezentat evoluţia situaţiei de securitate din zona extinsă a Mării Negre, experienţa dobândită de marinarii militari români în timpul executării misiunilor în cadrul operaţiilor de securitate maritime la care au participat – ACTIVE ENDEAVOUR, UNIFIED PROTECTOR şi EU NAVFOR ATALANTA -, precum şi intenţiile de dezvoltare a Forţelor Navale Române. (M.E.)

    Surface Warships 2015

    S-a născut la data de 25 februarie 1962 în Craiova, jud. Dolj. A absolvit Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” în anul 1980, iar în perioada 1980-1984, a urmat cursurile Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”, Facultatea Navigaţie. Şi-a început cariera îndeplinind funcţia de comandant Unitate de Luptă artilerie şi arme sub apă la Dragorul de Radă 17 din Divizionul 176 Dragoare de Radă, apoi a fost promovat ofiţer secund (1986) şi, ulterior, comandant de navă (1989) în cadrul aceluiaşi divizion. În perioada 1997-1999, a fost ofiţer-student al Academiei de Înalte Studii Militare, Facultatea Interarme, iar la absolvire a fost numit şeful Operaţiilor şi instrucţiei

    Contraamiral de flotilă dr. Gigi-Cristinel UCEŞef al Instrucţiei şi Doctrinei în Statul Major al Forţelor Navale

    la Divizionul 88 Vedete Fluviale; a fost apoi avansat în compartimentul operaţii al Brigăzii 27 Fluvial Maritime.

    Începând cu anul 2000, a îndeplinit diferite funcţii de conducere (şef de birou şi şef de secţie) ale unor structuri din cadrul Serviciilor Instrucţie şi Operaţii din Statul Major al Forţelor Navale. În anul 2008, a fost numit comandant al Divizionului 67 Nave Purtătoare de Artilerie, funcţie pe care a îndeplinit-o până în luna iulie 2010, când a fost promovat pe funcţia de şef al Serviciului Instrucţie din Statul Major al Forţelor Navale.

    În perioada 2010-2011, a îndeplinit funcţia de şef de Stat Major al Grupării Navale de Cooperare în Marea Neagră BLACKSEAFOR pentru cea de-a X-a activare.

    Pe parcursul carierei şi-a dezvoltat pregătirea profesională absolvind Cursul de comandanţi nave pentru unităţile de nave dragoare, în anul 1987, apoi Cursul de tactici de marină, ambele la Academia

    Navală din Constanţa. În perioada 2000-2007, a absolvit mai multe cursuri, printre care, Cursul NATO pentru operaţii în sprijinul păcii, la Şcoala NATO de la Oberamergau, Germania (2000), Cursul avansat de limbaj operaţional maritim, la HMS Dryad, Marea Britanie (2002), Cursul de operaţii multinaţionale tip Joint, la Centrul Regional NATO/PfP, Universitatea Naţională de Apărare (2001). În perioada 2006-2007, a fost cursant al Colegiului Naval de Război din Newport, SUA, iar în luna aprilie 2012 a obţinut titlul de Doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.

    În semn de apreciere, pentru profesionalismul dovedit şi pentru rezultatele obţinute de-a lungul carierei, i-au fost conferite următoarele ordine şi medalii: Ordinul „Virtutea Maritimă” în grad de Ofiţer, Ordinul „Virtutea Maritimă” în grad de Cavaler, Emblema de Merit „În Serviciul Armatei României” clasa a II-a, Emblema de Onoare a Statului Major General, Emblema de Onoare a Forţelor Navale, Semnul Onorific „În Serviciul Patriei” pentru 15, 20 şi 25 de ani de activitate.

    În baza Decretului Preşedintelui României nr. 49 din 23 ianuarie 2015, comandorul Gigi-Cristinel Uce, şeful Instrucţiei şi Doctrinei din Statul Major al Forţelor Navale, a fost înaintat în gradul de contraamiral de flotilă.

    Este căsătorit cu Georgeta-Marga şi au împreună un fiu, George-Alexandru. Vorbeşte fluent limba engleză.

    Fot

    o: w

    ww

    .nav

    y.ro

    7www.navy.ro 7www.navy.ro

    Miercuri, 25 februarie, deputaţii au adoptat tacit, propunerea legislativă care prevede majorarea de la 50 la 55 de ani a limitei maxime de vârstă până la care soldaţii şi gradaţii profesionişti să fie menţinuţi în activitate. Propunerea legislativă priveşte modificarea Legii nr. 384 din 10 octombrie 2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi comple-tările ulterioare. (M.E.)

    Modificări la statutul SGP

    Luni, 12 ianuarie a fost deschis oficial anul de instrucţie 2015, în toate unităţile militare ale Armatei României. În anul 2015 sunt planificate, la nivelul SMG, 297 de exerciţii naţionale şi 77 de exerciţii multinaţionale. Şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, a participat la deschiderea anului de instrucţie în Portul militar Constanţa şi la Baza Logistică Navală „Pontica”. În cadrul activităţilor, şeful Statului Major al Forţelor Navale a precizat că obiectivul pentru acest an este continuarea procesului de creşterea capacităţii de luptă a Forţelor Navale, pentru asigurarea unui nivel de descurajare şi apărare corespunzător, în concordanţă cu planurile elaborate la nivelul NATO şi cu cele ale partenerilor strategici. (M.E.)

    Deschiderea anului de instrucţie

    Joi, 15 ianuarie, a avut loc la Căminul Militar din Constanţa, conferinţa preliminară a exerciţiului POSEIDON 15, care se va desfăşura în regiunea Mării Negre în luna mai. La conferinţă au participat alături de marinari, reprezentanţi ai Statului Major General, Statului Major al Forţelor Terestre şi Statului Major al Forţelor Aeriene. Comandorul Mihai Panait, locţiitorul şefului de Stat Major pentru operaţii al Flotei: „TRIDENT POSEIDON 2015 este parte a exerciţiului naţional ROMANIAN TRIDENT POSEIDON 2015 şi are ca obiectiv principal certificarea tuturor forţelor din Armata României, destinate Forţei de răspuns NATO. Secvenţa navală a acestui exerciţiu naţional constă în antrenamente de luptă contra minelor şi are ca scop principal certificarea forţelor destinate pentru NATO RESPONSE FORCE 2016 de către Forţele Navale ale României. Suntem implicaţi în această evaluare cu certificarea fregatei «Regina Maria», cu Dragorul Maritim 30 şi cu două grupe EOD din cadrul Centrului de Scafandri. De asemenea, în cadrul scenariului exerciţiului vor participa toate structurile din Forţele Navale, în colaborare cu celelalte categorii de forţe ale armatei, în vederea dezvoltării antrenamentelor de tip joint”. (C.O.)

    TRIDENT POSEIDON 15

    În anul 2012, conceptul de instructori evaluatori de bord a fost aprobat la nivelul Statului Major al Forţelor Navale şi a fost implementat atât în ordinul de instrucţie, cât şi în ordinul privind organizarea exerciţiilor în Forţele Navale. Ca urmare a acestei hotărâri, a fost organizată la Centrul de Instruire Simulare şi Evaluare al Forţelor Navale activitatea de certificare-recertificare a instructorilor evaluatori de bord în anul 2015. Instruirea participanţilor s-a desfăşurat în două etape distincte, care au avut loc în perioada 21- 23 ianuarie, în garnizoanele Constanţa, pentru unităţile de la mare, şi în perioada 29- 30 ianuarie, la Braila, pentru unităţile de la fluviu. Pe 21 ianuarie, a fost prezent la activitate şi comandorul dr. Gigi-Cristinel Uce, şeful Instrucţiei şi Doctrinei din Statul Major al Forţelor Navale. Aşteptările Statului Major al Forţelor Navale sunt mari de la instructorii evaluatori, cei care vor trebui să sprijine specialiştii Centrului de Instruire Simulare şi Evaluare al Forţelor Navale în modulele de instruire şi evaluare a navelor. (C.O.)

    Recertificarea instructorilor de bord

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Fot

    o: C

    osm

    in O

    cheş

    el

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

  • Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 201588

    Pavilion NATO

    Distrugătorul USS Cole a efectuat o escală în portul Constanţa, în perioada 9-12 februarie. Vizita s-a înscris în parteneriatul strategic româno-american şi reprezintă o continuare a acţiunilor întreprinse în comun, în spiritul dezvoltării bunei cooperări şi a creşterii nivelului de încredere şi securitate în Marea Neagră.

    Pe parcursul escalei în Constanţa, delegaţia americană condusă de comandorul James A. Quaresimo, comandantul distrugătorului, a fost primită la Flotă de comandantul unităţii, comandorul dr. Tiberiu-Liviu Chodan. Discuţiile dintre cele două delegaţii au fost unele protocolare şi au avut rolul de a evidenţia buna colaborare româno-americană în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

    De remarcat faptul că USS Cole s-a mai aflat în portul Constanţa în perioada 20-23 octombrie 2014, atunci când comandorul James A. Quaresimo avea funcţia de ofiţer secund; acesta a primit comanda distrugătorului în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe 21 ianuarie, în portul Pireu, Grecia.

    Militarii americani au participat la antrenamente comune cu marinarii militari români şi au efectuat vizite oficiale la diferite obiective ale Forţelor Navale Române.

    Comandorul James A. Quaresimo, comandantul USS Cole, în dialog cu comandorul dr. Tiberiu-Liviu Chodan, comandantul Flotei.

    Aspect din comanda de navigaţie a fregatei Mărăşeşti, pe timpul exerciţiilor desfăşurate cu USS Cole.

    Se virează ancora!

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Locotenent-comandor ing. Cosmin OCHEŞEL

    USS Cole din nou la Constanţa

    Antrenamente comune româno-americane

    Locotenent-comandor ing. Mihai EGOROV

    www.navy.ro 9F

    oto:

    Cris

    tian

    Vlă

    scea

    nu

    Fot

    o: M

    ihai

    Ego

    rov

    Fot

    o: M

    ihai

    Ego

    rov

    Fot

    o: M

    ihai

    Ego

    rov

    Fregata Mărăşeşti. Distrugătorul USS Cole.

    Aspect din timpul exerciţiilor desfăşurate de fregata Mărăşeşti cu distrugătorul USS Cole.

    Aspect din comanda de marş a fregatei Mărăşeşti.

    După încheierea escalei distrugă-torului american în portul Constanţa, militarii români şi americani au desfăşurat exerciţii pe mare, la care au participat fregata Mărăşeşti şi un elicopter IAR 330 Puma Naval. Exerciţiile au avut ca obiectiv menţinerea nivelului ridicat de instrucţie al marinarilor din Forţele Navale Române în cooperare cu partenerii NATO.

    Am fost prezenţi la antrenamentele pe mare la bordul fregatei Mărăşeşti şi am putut observa modul în care se antrenează militarii români în colaborare cu partenerii americani. Concluzii despre activitatea de pe mare ne-a oferit locţiitorul comandantului Flotilei de Fregate, comandorul Victor Gîdiuţă: „Am avut de desfăşurat activităţi comune cu nava «USS Cole». Pregătirea în cadrul unei cooperări NATO este binevenită pentru că ne ajută să exersăm tacticile, modul de conducere a activităţilor în comun şi respectarea procedurilor. Apreciez modul în care echipajul şi nava au răspuns cerinţelor misiunilor desfăşurate chiar dacă vremea a fost destul de neprietenoasă, timpul scurt, iar succesiunea misiunilor, alertă”.

  • 10 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 201510

    În cadrul vizitei distrugătorului USS Cole la Constanţa, miercuri, 11 februarie, a avut loc la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, întâlnirea membrilor echipajului navei cu studenţii militari ai instituţiei de învăţământ şi elevii Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”. Întâlnirea a fost organizată de Forţele Navale Române pentru a marca două evenimente deosebite din viaţa navei, respectiv împlinirea a 20 de ani de la lansarea la apă a navei şi împlinirea a 70 de ani de când sergentul Samuel Cole, eroul al cărui nume îl poartă distrugătorul, şi-a jertfit viaţa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

    Căpitan-comandorul David Rowe, comandantul secund al distrugătorului american a prezentat faptele eroice ale sergentului Samuel Cole, a punctat momentele din timpul construirii distrugătorului, misiunile şi caracteristicile tehnico-tactice ale navei. De asemenea, a amintit cel mai important aspect din istoria navei care s-a petrecut în luna octombrie a anului 2000, când USS Cole a fost ţinta unui atac terorist, în timpul unei escale în portul Aden din Yemen. În acea zi neagră de octombrie, 17 marinari au fost ucişi, 37 au fost răniţi, iar nava a avut distrugeri considerabile. Echipajul de pe USS Cole nu a uitat şi nu va uita niciodată jertfa colegilor, dar nici nu a renunţat să lupte împotriva actelor teroriste. Astfel că, după ce a fost reparată, la numai trei ani de la tragicul eveniment, nava şi-a reluat misiunile pe mările şi oceanele lumii.

    La finalul întâlnirii, elevii Liceului Tehnologic „Nicolae Dumitrescu” din Cumpăna au susţinut un spectacol de dansuri populare dobrogene. Militarii americani au fost încântaţi să cunoască o parte din tradiţiile şi valorile culturale dobrogene, mărturisindu-ne că a fost o surpriză deosebit de plăcută.

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Schimb interculturalOlivia BUCIOACĂ

    Fotografie de grup la finalul activităţilor de la Academia Navală.Fotografie de grup la finalul vizitei viceamiralului James Foggo III la SMFN.

    Viceamiralul James Foggo III, însoţit de contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, vizitând fregata Regina Maria.

    În perioada 9 – 11 februarie a avut loc vizita comandantului Flotei a VI-a a Statelor Unite ale Americii, viceamiralul James G. Foggo III în unităţi ale Forţelor Navale din Bucureşti şi Constanţa.Luni, 9 februarie, viceamiralul James G. Foggo III a fost primit de contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, şeful Statului Major al Forţelor Navale. Pe agenda discuţiilor s-au aflat aspecte privind parteneriatul strategic româno-american şi direcţiile de acţiune pe viitor pentru creşterea stabilităţii în zona Mării Negre. De asemenea, au fost analizate aspecte privind contribuţia Forţelor Navale Române în cadrul procesului de creştere a cooperării, încrederii şi stabilităţii în zona Mării Negre. La Constanţa, viceamiralul James G. Foggo III a vizitat Comandamentul Flotei, fregata Regina Maria, submarinul Delfinul şi Muzeul Marinei Române. Vizita a contribuit la dezvoltarea relaţiilor din cadrul parteneriatului strategic româno-american şi reprezintă o continuare a acţiunilor întreprinse în comun, în spiritul dezvoltării bunei cooperări şi a creşterii nivelului de încredere şi securitate în Marea Neagră. (M.E.)

    Comandantul Flotei a VI-a a SUA a vizitat România

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    11www.navy.ro

    Aspirant Camelia ŞEULEAN

    11

    Fotografie de grup la finalul vizitei viceamiralului James Foggo III la SMFN.

    Viceamiralul James Foggo III, însoţit de contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, vizitând fregata Regina Maria.

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Fot

    o: C

    amel

    ia Ş

    eule

    an

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    În perioada 20-25 februarie a avut loc vizita locţiitorului Comandantului Flotelor Navale Americane şi director al Centrului de Excelenţă pentru Operaţii Combinate Întrunite pe mare, viceamiralul Nora Tyson, în unităţi ale Forţelor Navale din garnizoanele Bucureşti şi Constanţa.

    Vineri, 20 februarie, contraamiralul de flotilă dr. Constantin Ciorobea, locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Navale s-a întâlnit la sediul instituţiei cu viceamiralul Nora Tyson. Discuţiile s-au axat pe cooperarea dintre marinarii români şi americani şi pe diversificarea modalităţilor de instruire în comun. De asemenea, pe agenda discuţiilor s-au aflat aspecte privind parteneriatul strategic româno-american şi direcţiile de acţiune pe viitor pentru creşterea stabilităţii în zona Mării Negre. Luni 23 februarie, viceamiralul Nora Tyson s-a aflat la Constanţa, unde a vizitat Comandamentul Flotei, submarinul Delfinul, Divizionul 146 Nave Minare deminare, fregata Regele Ferdinand şi Nava Şcoală Mircea. Marţi, 24 februarie, viceamiralul Nora Tyson s-a întâlnit la sediul Statului Major General cu

    Viceamiralul Nora Tyson în Româniageneralul-locotenent Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General şi contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, şeful Statului Major al Forţelor Navale.

    Vizita a contribuit la dezvoltarea relaţiilor din cadrul parteneriatului strategic româno-american şi reprezintă o continuare a acţiunilor întreprinse în comun, în spiritul dezvoltării bunei cooperări şi a creşterii nivelului de încredere şi securitate în Marea Neagră.

    Viceamiralul Nora Tyson, într-un interviu realizat la bordul fregatei Regele Ferdinand: „Este o adevarată onoare să mă aflu în România şi să vizitez Forţele Navale Române. Multe nave americane au vizitat Constanţa şi este minunat pentru mine să pot veni şi să pot vedea nivelul şi conducerea forţelor navale. Eu cred că această colaborare între cele două marine militare creşte pe zi ce trece şi cred că fiecare vizită a navelor americane, fiecare exerciţiu, ne ajută să învăţăm mai multe unii despre ceilalţi, şi să ne apreciem mai mult din punct de vedere cultural, profesional şi personal. De fiecare dată când lucrăm împreună, învăţăm ceva în plus şi cred că pe măsură ce lucrăm şi dezvoltăm exerciţiile, fie că este vorba despre exerciţii de luptă

    antisubmarin, de salvare pe mare, exerciţii în domeniul scafandreriei sau un simplu exerciţiu de apărare antiaeriană, ne va fi mai uşor să operăm împreună, când vom fi nevoiţi să o facem. A fost o vizită extraordinară”.

    De ce să-şi aleagă o femeie o carieră în Forţele Navale? Viceaamiralul Nora Tyson: „Cred că este o oportunitate incredibilă pentru femei şi cred că femeile servesc patria cu acelaşi respect ca şi bărbaţii; suntem foarte mândre de ceea ce facem şi capabile să ocupăm orice funcţie în Forţele Navale. Consider că oportunitatea de a lucra în armată, în special în Forţele Navale, oferită tinerelor femei este incredibilă, iar acest lucru nu îl găseşti în altă profesie. Avem şansa să navigăm, să lucrăm cu adevăraţi profesionişti care sunt mândri să servească patria, alături de care străbatem mările din jurul lumii promovând pacea şi prosperitatea. Este o oportunitate incredibilă să faci parte din Forţele Navale şi este adevărat că pentru toate femeile această şansă te ajută să creşti în fiecare zi. Deci vreau să încurajez toate femeile din România măcar să se gândească la acest lucru, de a servi ţara în Forţele Navale”.

    Viceamiralul Nora Tyson şi contraamiralul de flotilă dr. Constantin Ciorobea, pe timpul întâlnirii de la SMFN.

    Viceamiralul Nora Tyson, însoţită de contraamiralul de flotilă dr. Gigi-Cristinel Uce, vizitând fregata Regele Ferdinand.

  • 12 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 2015

    Luni, 16 februarie, în prezenţa ministrului apărării naţionale, Mircea Duşa, şi a şefului Statului Major General, generalul-locotenent Nicolae Ciucă a avut loc, la Bucureşti, activitatea de autoevaluare a stării Forţelor Navale în anul 2014. Obiectivul principal al Forţelor Navale pentru anul 2014 a fost îndeplinirea misiunilor încredinţate de conducerea Ministerului Apărării Naţionale, concomitent cu realizarea unei noi structuri de forţe şi îndeplinirea angajamentelor asumate în planul organismelor internaţionale din care face parte România.

    Au fost analizate elementele principale ale domeniilor de acţiune ale Forţelor Navale, primul dintre acestea fiind domeniul „Managementului resurselor umane”. Contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu, şeful Statului Major al Forţelor Navale, a prezentat aspectele reorganizării unor structuri în anul 2014, cum ar fi Batalionul de Infanterie Marină şi Divizionul 175 Nave Scafandri, precum şi proiecţia reorganizărilor pentru anul 2015, în vederea îndeplinirii obiectivelor Forţelor Navale Române. De asemenea, a fost subliniată lipsa de specialişti din domeniul medical şi din anumite domenii tehnice, specifice Marinei, din cauza limitării angajărilor din sectorul bugetar, conform OUG 34/2009.

    Referindu-se la domeniul „Instrucţiei”, şeful Statului Major al Forţelor Navale a precizat că, începând cu luna martie 2014, prima prioritate a marinarilor militari a devenit instrucţia pe mare, pe uscat şi pe fluviu, în comun cu nave şi grupări navale NATO, exemplificând prin cele 15 exerciţii multinaţionale şi iniţiative regionale, precum BREEZE, SEA BREEZE, BLACK SEA ROTATIONAL FORCE, EURASIAN PARTNERSHIP DIVE, BLACK SEA HARMONY şi altele. Activitatea de evaluare şi certificare a pachetului de forţe puse la dispoziţia NATO pentru anul 2015 a avut ca rezultat nominalizarea dragorului maritim Slt. Alexandru Axente (Dm 30), a fregatei Regele Ferdinand (F221), a unei grupe de scafandri EOD (minare-deminare), a scafandrilor Secţiei de Forţe pentru Operaţii Speciale şi a unor ofiţeri specialişti în cadrul statelor major ale unor grupări navale NATO.

    În domeniul „Standardizare şi acte normative specifice”, specialiştii din Forţele Navale au înaintat propuneri pentru aproximativ 40 de acte normative specifice, iar în domeniul „Învăţământului militar şi cercetarea ştiinţifică” contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu a subliniat faptul că instituţiile de învăţământ militar de marină au toate programele de studiu acreditate de ARACIS şi ARACIP, iar la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” a fost introdus

    Instrucţie

    un nou program la studiile masterale, intitulat Managementul sistemelor logistice.

    În domeniul „Activităţi internaţionale” au fost organizate vizite oficiale importante, precum vizita Secretarului de Stat al SUA pentru Forţele Navale, a comandantului Forţelor Navale ale SUA, a comandantului Comandamentului Maritim Aliat din Northwood, a comandantului Forţelor Navale din Israel etc. Tot în acest domeniu, trebuie menţionate vizitele navelor străine şi a grupărilor navale NATO în porturile româneşti, pe durata cărora au fost executate exerciţii complexe comune, care au determinat dezvoltarea nivelului de instruire al militarilor din Forţele Navale Române.

    „Forţele Navale pot îndeplini misiunile specifice, atât pentru structurile luptătoare şi de sprijin logistic, cât şi pentru cele de învăţământ. În contextul regional actual, numărul crescut al activităţilor de instruire din Marea Neagră, atât naţionale cât şi împreună cu aliaţii, precum şi continuarea procesului de modernizare şi înzestrare, vor reprezenta priorităţile Forţelor Navale pentru anul 2015”, a spus în încheierea expunerii şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul dr. Alexandru Mîrşu.

    Mircea Duşa, ministrul apărării naţionale: „Apreciez modul în care aţi organizat şi condus activitatea de creştere a capacităţii structurilor navale pentru participarea la operaţii şi exerciţii naţionale şi multinaţionale, atât în zona Mării Negre, cât şi în teatrele de operaţii din afara teritoriului naţional. O preocupare constantă a fost cea de creştere a gradului operaţional a tehnicii din dotare, de modernizare şi înzestrare; cu limitările care au existat din punct de vedere bugetar. Trebuie să apreciem că 2014, vizavi de ultimii 7-8 ani, a fost un an mai bun din punct de vedere bugetar. Deşi nu am asigurat acea creştere de 0.3% din PIB pentru bugetul apărării, în cifre absolute, bugetul pe 2015 este mai mare şi permite alocarea de fonduri cel puţin în aceeaşi sumă ca în 2014, dacă nu şi mai mare. Apreciez modul în care aţi cheltuit banii primiţi la rectificare; ei s-au dus mai mult pe mentenanţă, dar şi spre continuarea unor programe de modernizare începute anii anteriori – elicoptere etc. Atunci când vorbim de nivelul de pregătire, suntem apreciaţi în ceea ce facem de partenerii noştri din NATO şi UE, pe misiuni pe care le-am îndeplinit, atât la exerciţii comune, cât şi prin participarea în teatrele de operaţii. Cu totul astfel se pune problema în momentul de faţă. Având în vedere că situaţia politică din zonă s-a schimbat foarte mult, mai ales după apariţia crizei din Ucraina, am intensificat în 2014 măsurile de pregătire şi instruire pe Marea Neagră. Această situaţie nou creată ne impune ca împreună cu aliaţii să asigurăm măsurile de securitate în Marea Neagră.”

    Locotenent-colonel Corneliu PAVELStatul Major al Forţelor Navale

    Bilanţ 2014, proiecte 2015

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    13www.navy.ro 13

    Cu toţii ne dorim să trăim într-o societate deschisă şi dezvoltată, o societate activă, implicată şi responsabilă. Modernizarea şi industrializarea au erodat formele de solidaritate comunitară, iar economia de piaţă a promovat exponenţial ... individualismul.

    În psihologie, omul este văzut ca o fiinţă socială şi caracterul comunitar al omului derivă tocmai de aici. Noi nu trăim izolaţi, şi de aceea avem nevoie de ceilalţi. Având nevoie de ceilalţi, avem şi o datorie faţă de ei. Şi, când spun ceilalţi, nu mă refer la un grup mic de oameni, din comunitatea care ne înconjoară, ci la un sens extins al cuvântului.

    Auzim, adesea, în emisiunile radio sau TV, că nouă, ca popor, ne lipseşte spiritul civic: nu punem umărul atunci când vine vorba de a face ceva pentru comunitatea în care trăim, nu ajutăm pe cel aflat în nevoie. Spiritul civic ar trebui să existe în orice societate normală, chiar dacă numărul celor care îl şi aplică nu este întotdeauna suficient de mare. Dăm dovadă, cât de cât, de spirit civic şi de solidaritate după calamităţile care lovesc anumite zone ale ţării, ajutând, după putere, cu alimente, bani, materiale de construcţie. Am văzut că există şi solidaritatea de paradă, aproape la fel de enervantă ca indiferenţa (politicieni cu lopata în mâini deszăpezind maşini pe autostradă cu camerele TV după ei şi cu zeci de oameni roind fără treabă în jurul lor).

    Chiar dacă suntem mai săraci, din punct de vedere al bunurilor materiale, să nu sărăcim totuşi din punct de vedere spiritual, ci să ne îmbogăţim prin bunătate, printr-un cuvânt de încurajare, printr-un sfat bun, printr-o mână de ajutor dată nu doar punctual, celor aflaţi într-o situaţie delicată, ci printr-o solidaritate... constantă.

    Mai păgubitoare decât sărăcia, prin lipsa celor materiale, este acum, în vreme de criză financiară şi economică, criza de...omenie, adică slaba voinţă de a fi onest şi drept, harnic şi generos. E suficient doar să-l preţuieşti şi să-l iubeşti pe cel de lângă tine, să dai dovadă de altruism şi să fii capabil de sacrificii pentru a ajuta pe cineva.

    Solidaritatea este o experienţă comună pentru majoritatea oame nilor. Deoarece conceptul de solida-ritate se referă la noţiunea de cooperare, drepturi şi responsabilităţi comune, precum şi unitatea pentru realizarea unui scop comun, aceasta poate fi aplicată în multe sfere diferite ale efortului uman: boala, sără cia, suferinţa şi disperarea sunt toate realităţi care ne mişcă să trăim în solidaritate cu ceilalţi.

    S o l i d a r i t a t e a se naşte din natura umană; fiind oameni

    Psihologienavală

    „Avem cu toţii destulă forţă pentru a suporta durerea altuia”

    F. Rochefoucauld

    Responsabilitate şi solidaritate socialăsuntem chemaţi la un destin comun. În fond, ce altceva înseamnă solidaritatea decât un fel foarte uman de a fi ... împreună. Dacă ne lipseşte ceva, nouă, tuturor, ne lipseşte, de fapt, încrederea că prin implicare putem schimba ceva.

    Ce am realizat în anul 2014 pentru aproapele nostru ?

    Datorită spiritului profund uman şi colegial dovedit de toţi cei care au contribuit la acumularea de fonduri cu destinaţie caritabilă, prin cotizaţii, donaţii sau prin viramentul a 2% din impozitul anual pe veniturile salariale, în cei aproape 7 ani de existenţă, Asociaţia de Caritate din Armata României „CAMARAZII”, în calitate de principal partener nonguvernamental al Ministerului Apărării Naţionale, a desfăşurat o activitate remarcabilă, contribuind la

    soluţionarea unui număr semnificativ de cazuri medicale şi sociale grave din rândul personalului activ al armatei, a familiilor acestora, a răniţilor, invalizilor, urmaşilor celor decedaţi în teatrele de operaţii, precum şi personalului militar şi civil care şi-a

    desfăşurat activitatea în instituţia militară.Ajutorul solicitat, precum şi sumele acordate personalului din

    cadrul unităţilor afiliate la sucursalele Forţelor Navale, au crescut semnificativ an de an, acest sprijin fiind posibil, în principal, datorită spiritului de solidaritate manifestat de către cei care au contribuit la asigurarea resurselor necesare:

    Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Cazuri

    rezolvate 1 1 8 5 17 28 53

    Suma acordată

    (lei)3.000 2.500 26.640 33.453 67.300 133.925

    235.272Total Forţe

    Navale266.818 lei

    502.090 lei

    În decursul celor aproape 7 ani de existenţă, ajutorul financiar pentru personalul militar şi civil, din unităţile afiliate la sucursalele din cadrul Forţelor Navale, s-a ridicat la suma de 266.818 lei, pentru 113 persoane, sprijin de care a beneficiat, următoarele categorii de personal:

    Categorie personal Of.

    M.m./Sof. S.g.p. P.c.c.

    Studenţi/elevi

    Pensionari M.Ap.N.

    Cazuri rezolvate 21 39 33 13 4 3

    Total 113 cazuri rezolvate

    Pe lângă aceste ajutoare, mai menţionăm şi organizarea anuală a serbării Pomului de Crăciun şi a Zilei de 1 Iunie pentru copiii militarilor decedaţi în acţiuni militare interne/externe, precum şi ajutoarele complementare pentru decesul membrilor asociaţiei, ori ai membrilor de familie ai acestora.

    Şi, când te gândeşti că de 2% din ce nu-l avem (impozitul), poate depinde viitorul unui copil sau al unui coleg, realizezi că e atât de puţin efort pentru o cauză atât de frumoasă! Important este să nu fim indiferenţi la ceea ce se-ntâmplă cu semenii noştri, şi mai ales să nu uităm că „înainte de toate suntem OAMENI !”

    Cu această speranţă de înnoire spirituală a vieţii şi de îmbogăţire în fapte bune, vă invit ca, prin faptă, să aducem bucurie celor săraci şi bolnavi, orfani şi bătrâni, necăjiţi şi singuri, astfel încât şi ei să simtă bucurie şi linişte în sufletele lor.

    Căpitan-comandor psiholog Ciprian HANCIUC Statul Major al Forţelor Navale (Vicepreşedinte al Asociaţiei de Caritate din Armata României „Camarazii”)

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

  • 14 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 2015

    Locotenent-comandor ing. Mihai EGOROV

    Interviu

    - Domnule contraamiral de flotilă, cu ce sentimente aţi primit numirea în această funcţie?

    - Aş dori în primul rând să-mi exprim sentimentul de mândrie pentru că mi s-a oferit oportunitatea de a coordona un domeniu, cel al resurselor, în care trei dintre cei cinci predecesori ai mei au fost amirali. Mă refer la domnii Ioan Costi, Victor Barbu şi Niculae Vâlsan, profesionişti desăvârşiţi, oameni cu experienţă în conducerea structurilor militare. Sunt onorat că mi s-a încredinţat această responsabilitate şi, totodată, conştient de răspunderea care îmi apasă pe umeri. Forţele Navale au fost întotdeauna o resursă valoroasă de lideri militari, care au ocupat funcţii importante în ierarhia armatei, culminând cu cea mai înaltă demnitate, cea de şef al Statului Major General prin domnul amiral Gheorghe Marin, fapt care a ridicat permanent ştacheta exigenţelor şi a aşteptărilor, dar şi a responsabilităţii noastre, a celor desemnaţi să gestionăm domenii de maximă responsabilitate în organismul militar.

    - Care sunt priorităţile dumneavoastră la început de mandat?

    - Rolul meu este de a coordona domeniile Modulului Resurse, pentru a contribui eficient la dezideratul ca armata să-şi poată îndeplini obiectivele de implementare a măsurilor de ridicare a nivelului capabilităţii de comandă şi control şi de ridicare a nivelului capacităţii de luptă a structurii de forţe, enunţat de şeful Statului Major General la învestirea în funcţie. Nu trebuie să accentuez prea mult pe volatilitatea mediului de securitate din regiune, nici pe deficitele acumulate prin subfinanţarea armatei în ultimii ani, pentru a înţelege că domeniul resurselor este esenţial: de la dimensionarea structurilor, la bugetarea acestora, la încadrarea cu personal, la înzestrarea, dotarea şi echiparea efectivelor, fiecare rotiţă a acestui angrenaj trebuie să funcţioneze. Sunt necesare măsuri atât în plan normativ şi conceptual, cât şi în planul planificării şi desfăşurării activităţilor enunţate anterior.

    - Este un avantaj sau un dezavantaj faptul că vă începeţi mandatul într-o echipă de conducere la nivelul Statului Major General, aproape în întregime nouă?

    - Eu aş defini-o mai degrabă ca pe o provocare, căreia, pentru a-i face faţă, trebuie să-i dedicăm toată priceperea şi toată energia noastră. Deşi suntem o echipă nouă în întregime, toţi componenţii ei suntem militari cu experienţă, care ne-am desfăşurat activitatea la diverse eşaloane, putându-ne completa foarte bine în luarea deciziilor la nivel strategic. Domnul general-locotenent Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General, are o experienţă vastă la toate eşaloanele, a demonstrat calităţi deosebite de lider atât în ţară, cât şi în misiunile din străinătate, are o nouă viziune asupra obiectivelor şi responsabilităţilor armatei, adaptată la condiţiile actuale de securitate şi la postura României de membru al NATO şi al Uniunii Europene. Cu toţii ne-am stabilit drept obiectiv, performanţă la nivel înalt.

    - În cadrul Statulul Major General v-aţi desfăşurat activitatea în cadrul Direcţiei personal şi mobilizare, şi în cadrul Direcţiei structuri şi planificarea înzestrării. Este

    „Avem responsabilitatea de implementare a deciziilor Summitului NATO din Ţara Galilor”

    Interviu cu domnul contraamiral de flotilă Cătălin Dumistrăcel, Locţiitor pentru resurse al şefului Statului Major General

    procesul de restructurare a armatei unul încheiat sau este încă într-o continuă dinamică?

    - Armata este un organism viu, în continuă transformare, suntem membri ai Alianţei Nord-Atlantice şi ai Uniunii Europene, astfel că transformările celor două structuri ne afectează şi pe noi. La Bruxelles şi în capitalele statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice, se caută soluţii pentru dezvoltarea de capabilităţi militare eficiente, care să facă faţă mediului de securitate în continuă schimbare. Structurile militare îşi redefinesc permanent rolul în condiţiile în care conflictele tradiţionale, deşi posibile, devin mai puţin probabile, în timp ce ameninţările asimetrice, terorismul, provocările războiului hibrid câştigă teren. Echipamentele militare devin din ce în ce mai sofisticate, iar modelul luptătorului modern arată mereu altfel. Situaţia de securitate

    din proximitatea Mării Negre, şi nu numai, ne pune în postura de a regândi procesul de transformare şi înzestrare a Armatei României. Avem responsabilitatea de implementare a deciziilor Summitului NATO din Ţara Galilor, iar în acest sens va trebui să coordonăm conlucrarea categoriilor de forţe şi comandamentelor de sprijin în toate domeniile, implicit în cel al resurselor.

    - Prin prisma funcţiei pe care sunteţi, nu puteţi fi decât echidistant faţă de cele trei categorii de forţe ale armatei. Ţinând cont însă de formaţia dumneavoastră, de ofiţer de marină, cum „se vede”, de la nivelul Statului Major General, activitatea Forţelor Navale?

    - Forţele Navale şi-au creat un prestigiu deosebit prin efortul tuturor marinarilor. Acest aspect este probat de calitatea instruirii şi învăţământului de marină şi de calitatea luptătorilor, demonstrată în exerciţii şi aplicaţii, dar mai cu seamă în misiunile şi operaţiile la care aceştia au participat. Fiecare misiune în Marea Mediterană, în Oceanul Indian, în comandamente sau chiar în teatrul de operaţii din Afganistan nu a trecut neremarcată, ba, dimpotrivă, a fost subliniată în termeni elogioşi. Marina Română este asemenea întregii armate: o structură în care limitările tehnologice şi materiale sunt compensate prin inteligenţă, dedicaţie, profesionalism şi entuziasm. Acest fapt se observă şi din aprecierile primite de Forţele Navale Române pe plan naţional şi internaţional, de la partenerii şi aliaţii noştri.

    - Înzestrarea şi dotarea armatei cu tehnică şi armament nou, este un subiect des dezbătut de presă, dar cu siguranţă şi una din priorităţile conducerii Statului Major General. Care sunt principalele programe de achiziţii pentru următoarea perioadă?

    - Armata are nevoie de o dotare care să o plaseze la nivelul statutului de forţă militară a unui stat membru al NATO. Dificultăţile economice şi financiare apărute la sfârşitul deceniului trecut au afectat programele strategice de înzestrare a categoriilor de forţe, au întârziat modernizarea armatei şi au adâncit deficitele de echipamente în anumite domenii. Evoluţiile geopolitice din ultimii doi ani din proximitatea României ne-au reamintit că fără o capacitate naţională de reacţie la ameninţările iminente, securitatea naţională riscă să fie compromisă. Au fost elaborate planuri de restabilire a capacităţii operaţionale a armatei, în care

    15www.navy.ro 15

    înzestrarea cu echipamente moderne ocupă un loc important. Se cunoaşte că de curând a fost achiziţionată ultima aeronavă C-27 din programul de înzestrare cu aparate de transport pe distanţe medii. Este în derulare contractul de achiziţie a escadrilei de avioane multirol F-16 şi de pregătire a infrastructurii pentru operarea noilor aparate. Este planificată faza a doua de modernizare a fregatelor şi suntem în faza finală de modernizare a elicopterelor din organica Flotilei de Fregate. Sperăm în viitorul apropiat să demarăm programele strategice de dotare cu corvete şi nave vânătoare de mine. Totodată, sunt prevăzute programe de achiziţii pentru transportoare blindate 8X8, pentru autovehicule blindate şi neblindate 4X4, precum şi pentru echipamente de comandă şi control. Resursele bugetare suplimentare alocate la sfârşitul anului 2014, au permis îmbunătăţirea substanţială a stării tehnice a echipamentelor militare. Am reuşit, astfel, să îndeplinim o parte din obiectivele asumate prin Planul multianual de refacere a capacităţii operaţionale a Armatei României, plan care va trebui extins până în 2027, pe baza acordului de alocare a unui procent de 2% din PIB pentru apărare, începând cu anul 2017.

    - În condiţiile actuale, în care marea devine un aliat şi un mediu favorizant pentru grupurile teroriste şi ameninţările asimetrice, ce rol ar trebui să aibă Forţele Navale Române pentru prevenirea şi combaterea acestui pericol în Marea Neagră?

    - Forţele navale ale fiecărui stat, implicit ale României, au misiuni foarte clar stabilite prin legile proprii. Ele au rolul de protecţie a apelor teritoriale naţionale, a zonei economice exclusive şi a litoralului maritim. Totodată, forţele navale au responsabilităţi de sprijin al celorlalte instituţii ale statului în protecţia frontierelor maritime şi fluviale, în cercetarea şi salvarea pe mare, în combaterea terorismului maritim, a traficului de persoane şi de materiale prohibite, de protecţie a mediului. La nivelul NATO, există o Strategie Maritimă a Alianţei, iar la nivelul UE se află în curs de implementare Strategia Europeană de Securitate Maritimă, documente în care combaterea terorismului maritim ocupă poziţii importante. Există, deci cadrul juridic formal, conform căruia Forţele Navale Române să poată fi angajate în astfel de operaţii şi misiuni. Concret, fregatele T-22 au participat aproape anual la operaţia NATO ACTIVE ENDEAVOUR, în Marea Mediterană, prima operaţie sub incidenţa Art. 5 din Tratatul de la Washington, destinată exclusiv combaterii terorismului maritim. Fregata Regele Ferdinand a participat, în anul 2012, la operaţia EU NAVFOR ATALANTA, destinată combaterii pirateriei în Oceanul Indian. Totodată, România este parte a operaţiei BLACK SEA HARMONY, ale cărei obiective vizează, printre altele, descurajarea actelor teroriste în Marea Neagră.

    - În luna decembrie, revista Marina Română va împlini 25 de ani de la înfiinţare. Care ar trebui să fie rolul şi locul presei militare de marină astăzi?

    - 25 de ani este o vârstă frumoasă şi, în condiţiile actuale de manifestare a presei, este mai mult decât meritorie. Am citit cu mult interes revista „Marina Română” şi am apreciat eforturile echipei redacţionale de a asigura un standard ridicat conţinutului şi formei de prezentare a acestei reviste. Revista şi, implicit Grupul Mass-Media, au trecut prin perioade mai însorite sau mai înnorate, cu valuri mai mici sau prin adevărate furtuni, dar au ţinut sus spiritul marinăresc. Revista şi-a păstrat echilibrul, a menţinut rubrici mult aşteptate de cititori, s-a adaptat la rigorile publicistice actuale şi poate fi apreciată drept o oglindă fidelă a vieţii din Forţele Navale, cu bune şi cu mai puţin bune. Am citit interviuri, anchete şi reportaje unicat pentru presa românească. Chiar dacă statutul de presă departamentală ar duce cu gândul la un anumit nivel de „orientare” a politicii editoriale, în revistă şi-au găsit locul, de-a lungul timpului interviuri cu înalţi demnitari străini, ataşaţi militari şi ambasadori ai unor state considerate parteneri strategici pentru România, anchete despre nave de patrimoniu, reportaje despre aspecte deosebite din viaţa marinarilor militari. Revista „Marina Română” are marele merit că este făcută de o echipă de profesionişti, cunoscători ai realităţii şi, pentru un marinar de carieră, este evident că nu a fost scrisă din birou, ci de

    la faţa locului, din focul evenimentelor, după o îndelungă şi atentă documentare. Dacă ar fi să am o opţiune, aceasta s-ar putea orienta către ceea ce, acum un deceniu, părea o încercare de succes: lărgirea sferei de adresabilitate, prin traducerea rezumatelor celor mai reprezentative articole şi informaţii şi în limba engleză. Acest lucru ar „internaţionaliza” revista, mărind cercul celor doritori să o citească şi nerăbdarea acestora până la o nouă apariţie.

    - Pe o piaţă a muncii destul de fluidă, ce credeţi că ar trebui făcut pentru a motiva oamenii să aleagă cariera militară – ca ofiţeri, maiştri militari sau SGP – şi cum pot fi păstraţi oamenii să nu părăsească sistemul?

    - Mecanismele care îi determină pe oameni să aleagă cariera militară sunt foarte diverse. La fel şi motivele care îi îndeamnă pe unii să părăsească sistemul înainte de încheierea relaţiilor contractuale cu armata. Dacă până în 2007 satisfacerea stagiului militar mai era încă obligatorie, tinerii fiind chemaţi către această datorie cetăţenească, în prezent nemaiexistând această obligaţie, tinerii vin către profesia militară numai prin voluntariat. Tradiţia de

    Foto: Valentin Ciobîrcă, SMG

    Aspect de la învestirea în funcţia de locţiitor pentru resurse al şefului Statului Major General.

    familie şi influenţa mediului social, precum şi siguranţa unui loc de muncă, mai ales în momentele economice tulburi la nivel naţional şi internaţional, pot constitui argumente pentru îmbrăţişarea carierei militare. Din păcate, a scăzut exponenţial rolul sentimentului datoriei faţă de societate, profesia de militar fiind tratată în condiţii similare celorlalte din nomenclatorul naţional. Acţiunile de creştere a răspunderii faţă de integritatea şi suveranitatea statului, faţă de responsabilităţile pe care militarii şi le asumă în faţa societăţii, la care contribuiţi şi dumneavoastră prin ceea ce scrieţi şi prezentaţi în această revistă, arată că armata este percepută, încă, drept instituţie fundamentală a statului, apreciată şi respectată de populaţie. Ce trebuie făcut? Cred că trebuie continuate şi chiar accentuate activităţile de promovare a profesiei militare de către structurile militare specializate, a frumuseţii acestei meserii, dar şi conştientizarea cetăţenilor acestei ţări, că a-ţi asuma profesia de militar nu înseamnă numai avantaje, ci şi obligaţii, renunţarea la anumite libertăţi sau chiar la unele bucurii ale vieţii de familie. Printr-o abordare obiectivă, cred mulţi tineri vor identifica şi vor declanşa resorturile interioare care îi vor determina pe cei de vârsta lor să se orienteze către cariera militară.

    - În acest an se împlinesc 155 de ani de la înfiinţarea Marinei Române moderne. Ce mesaj aţi dori să transmiteţi marinarilor militari?

    - Marina Militară este familia mea. Am deschis ochii în această lume ca fiu de ofiţer de marină, am făcut primii paşi pe puntea unei nave militare cu mult înainte de a-mi exprima opţiunea pentru o carieră în Forţele Navale. Am ajuns acum la vârsta deplinei maturităţi profesionale şi sunt mândru de realizările mele, ca rezultantă a sistemului de valori în care am crescut, m-am format şi din rândurile căruia m-am ridicat. Le transmit camarazilor mei din Forţele Navale Române că sunt mândru de ei, de realizările lor, clădite pe eforturi ştiute, dar mai ales neştiute de cetăţenii de rând. Le urez să fie sănătoşi la trup şi la minte, să-şi păstreze optimismul, puterea de muncă, şi credinţa în Dumnezeu, pentru a face cinste frumoasei şi nobilei noastre profesii.

  • 16 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 201516

    Alma mater

    32 de aspiranţi, specialitatea punte, din care trei fete, şi-au încheiat pregătirea profesională de bază şi au început cariera de ofiţer de marină pe navele Forţelor Navale Române. Tinerii au absolvit în vara anului trecut Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, iar pentru şase luni aceştia au urmat „Cursul de formare a cadrelor militare pentru ocuparea primei funcţii”, organizat de Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu” din Mangalia, perioadă în care au parcurs un modul de pregătire militară generală, un modul de pregătire de specialitate, şi au efectuat un stagiu de patru săptămâni pe navele militare. Pe data de 26 februarie, aspiranţii au primit repartiţia pentru prima funcţie din carieră, iar ceremonia de absolvire a cursului pentru promoţia 2015 a avut loc vineri, 27 februarie, la Mangalia, în prezenţa locţiitorului şefului Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul de flotilă dr. Constantin Ciorobea, a comandanţilor de unităţi de marină, a membrilor asociaţiilor şi ligilor de marină, a cadrelor militare în rezervă şi retragere, dar şi a ofiţerilor de relaţii publice din Forţele Navale a căror convocare anuală a coincis cu evenimentul. Comandorul Daniel Dia, şeful Instrucţiei şi Educaţiei la Şcoala de Aplicaţie a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu”: „Faţă de alţi ani au avut o plajă de locuri

    O nouă promoţie de aspiranţi ajunge la navele de luptă româneşti

    destul de bine distribuite. Astfel, au fost locuri la fregate, la scafandri, la CREO, la celelalte nave, la mare şi la fluviu, la Brăila şi la Tulcea, de fapt în toate garnizoanele de marină. Ceea ce mi s-a părut deosebit anul acesta, a fost că două locuri de la Tulcea au fost ocupate de doi aspiranţi localnici din Mangalia! Noi le urăm «Bun cart înainte!» şi suntem ferm convinşi că undeva ne vom întâlni cu aceşti aspiranţi pe funcţii mari şi foarte mari!”

    Ceremonia de absolvire a avut anul acesta un caracter academic şi chiar didactic, s-a desfăşurat în clubul unităţii unde o parte din aspiranţi şi-au susţinut public comunicările, publicate în volumul „Comandanţi care au schimbat războiul pe mare”, iar apoi au primit repartiţia şi certificatul de absolvire de la contraamiralul de flotilă dr. Constantin Ciorobea şi comandorul dr. Vasile Chirilă, comandantul şcolii. Câteva impresii despre curs, emoţiile de la ceremonia de absolvire, dar şi

    gândurile de viitor le-am aflat de la aspirantul Ştefana Mihaela Farcaş, şefă de promoţie atât anul trecut la absolvirea Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, cât şi aici la Şcoala de Aplicaţie: „La începutul acestui curs am avut la bază cunoştinţele teoretice acumulate în Academia Navală, dar utilitatea s-a văzut în faptul că am îmbinat cunoştinţele teoretice cu practica la nave şi aprofundarea materiilor de specialitate. Am încercat din nou emoţiile absolvirii, a doua oară în decurs de mai puţin de un an, dar aşa cum orice sfârşit are şi un nou început suntem bucuroşi că ne putem începe activitatea ca ofiţeri ai Forţelor Navale la bordul navelor militare şi suntem încrezători în forţele noastre. Fiind şefă de promoţie mi-am ales repartiţia la fregata «Regele Ferdinand» ca ofiţer de cart. Sunt mândră şi fericită că am avut onoarea să încadrez această funcţie, sunt încrezătoare şi convinsă că o să mă descurc şi în acelaşi timp, o să mă perfecţionez şi la bordul navei”.

    Fotografia de grup de la finalul ceremoniei a marcat, simbolic, în siajul, deja format, al amintirilor fiecăruia, încheierea primului curs şi, în acelaşi timp, începutul carierei. Cât despre noi, cunoscând faptul că repartiţiile au inclus toate garnizoanele de marină şi majoritatea tipurilor de navă, vom încerca să vă ţinem la curent în documentările noastre despre modul cum s-au adaptat la cerinţele primei funcţii.

    Bogdan DINU

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Aspirant Ştefana Mihaela Farcaş primind certificatul de absolvire.

    17www.navy.ro 17

    Pregătirea soldaţilor gradaţi profesionişti pentru Forţele Navale Române este una continuă. 52 de băieţi şi 2 fete, care au ales cariera militară, au ajuns, pe 20 februarie, la finalul programului de pregătire. Primul contact cu viaţa militară l-au avut în urmă cu patru luni, când au ajuns, în octombrie, la Centrul de Instruire din cadrul Şcolii de Aplicaţie a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu” din Mangalia. SGP Codruţ Ivanov: „Pentru mine această meserie (de militar, n.n.) reprezintă structura de bază a societăţii, bazată pe reguli clare: patriotism, onoare, demnitate şi respect”.

    Aspiranţii aflaţi la „Cursul de formare a cadrelor militare pentru ocuparea primei funcţii”, au îndeplinit şi rolul de instructori şi au fost numiţi la comanda plutoanelor. Au organizat şi au condus mai multe programe de formare şi instruire a soldaţilor gradaţi profesionişti, instrucţia individuală de bază, instrucţia de front şi le-au prezentat noţiuni de specialitate teoretice şi practice. Cum s-au descurcat militarii? Aspirantul Lucian Ungureanu: „Feedback-ul soldaţilor a fost unul pozitiv. Aceştia au recepţionat tot ceea ce le-am transmis într-un mod foarte pozitiv, au asimilat şi însuşit totodată toate informaţiile primite şi s-au descurcat la nivel înalt”.

    Soldaţii au parcus un program intens de pregătire pe o perioadă de patru luni, care a cuprins două module. Primul, al instruirii individuale de bază şi al doilea, al instruirii individuale de specialitate. Pe terenul de instrucţie al Şcolii de Aplicaţie au învăţat elementele de bază ale pregătirii oricărui militar, mânuirea armamentului din dotare, iar provocările au continuat cu şedinţele de tragere, aruncarea grenadei, precum şi alte exerciţii pentru a se familiariza cu specialitatea pe care au ales-o. SGP Simona Duminică a ales specialitatea

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Aspect de la exerciţiile demonstrative prezentate de SGP.

    Tineri la început de carieră

    Soldaţi profesionişti pentru Forţele Navale

    observator-semnalizator naval: „Mi s-a părut mai interesantă decât celelalte. Am învăţat codul morse, semnalizarea cu pavilioane şi multe alte lucruri”. Pentru ea nimic nu pare greu şi nu-şi doreşte decât să ajungă la navă, locul unde poate să demonstreze cât de bine este pregătită: „A fost ceva nou pentru noi. A fost dificil, dar am reuşit să rezistăm până astăzi, 20 februarie, când am absolvit şi modulul al II-lea de specialitate. A fost chiar frumos şi interesant. Este o meserie interesantă şi abia aştept să încep la bordul navei, să văd efectiv cum este”. SGP Simona Duminică are o poveste de viaţă interesantă. A lucrat timp de doi ani ca psiholog, la Protecţia Copilului din Brăila, locul ei de naştere, la un Centru pentru copii cu dizabilităţi şi handicap sever. Şi asta nu pare să fie tot. Două zile pe săptămână lucra tot ca psiholog la Serviciul de Evaluare pentru Persoane cu Dizabilităţi. A fost interesant, ne spune ea şi poate ar mai fi rămas, dar... viaţa este plină de surprize şi a ales să îmbrace haina militară. Ce motive a avut? „Am ales cariera militară datorită disciplinei

    militare şi a ordinii. Este altceva decât în viaţa civilă”.

    SGP Ştefan Oprea consideră cariera militară ca fiind cea mai potrivită pentru el. După câţiva ani de muncă în viaţa civilă, la îndrumarea tatălui, a ales să devină soldat profesionist, cu ţeluri înalte, cu speranţa că va fi bine şi va ajunge departe: „A fost o perioadă destul de grea, dar frumoasă. Am avut foarte multe de învăţat. Am optat pentru artilerie navală, după părerea mea cea mai frumoasă dintre specializări, potrivită pentru mine, şi aş vrea să promovez cât mai departe în această specializare”.

    Vineri, 20 februarie, la Şcoala de Aplicaţie, instituţie care de ani buni pregăteşte soldaţi pentru Forţele Navale, a avut loc ceremonia de absolvire a programului de formare iniţială a soldaţilor profesionişti, seria octombrie 2014.

    „Sunteţi cartea noastră de vizită. Rezultatele dumneavoastră din Flotă vor fi şi rezultatele noastre. Eu îmi exprim încrederea că pregătirea pe care aţi primit-o în această şcoală, deprinderile şi priceperile formate, vă vor ajuta să abordaţi cu optimism şi cu încredere, marea şi cariera militară. Vă urez să aveţi vânt în pânze! Succes!”, le-a transmis comandorul dr. Vasile Chirilă, comandantul Şcolii de Aplicaţie a Forţelor Navale „Viceamiral Constantin Bălescu”.

    Fiecare militar a primit certificatul de absolvire, iar celor mai buni dintre ei, şefilor de promoţie pe specialităţi militare, le-au fost oferite diplome şi plachete. La final, soldaţii şi-au demonstrat nivelul de pregătire prin exerciţii, fiecare la specialitatea pentru care a optat. Soldaţii au parcurs prima etapă din cariera militară şi au fost încadraţi în următoarele specialităţi: timonieri, artilerişti, radiolocatorişti, motorişti, electricieni navali, arme sub apă şi, nu în ultimul rând, infanterişti marini. Pentru ei a fost doar primul pas, urmează adaptarea la bordul navelor, învăţarea rolurilor de luptă şi executarea misiunilor de foc.

    Olivia BUCIOACĂ

  • 18 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 201518

    Îmi vine în minte, pentru a descrie doar în câteva cuvinte ceea ce înseamnă sesiunea de examene, începutul memorabil din romanul „Moromeţii”, de Marin Preda, „Timpul nu mai avea răbdare cu oamenii”. Aceeaşi idee descrie cât se poate de bine ceea ce reprezintă sesiunea de examene. O perioadă de care cu toţii ne aducem aminte, detaşaţi poate acum de emoţiile, trăirile şi încercările vieţii de student. O perioadă încărcată în care timpul se condensa foarte mult. Timpul, îmi amintesc, avea altă dimensiune. Zilele deveneau ore, orele secunde şi parcă expresia „Avem tot timpul din lume” îşi pierdea sensul.

    Aşa cum aţi înţeles încă din titlu, articolul de faţă îşi propune să vă introducă, din nou, numai şi pentru câteva clipe, în atmosfera de examene.

    Timp de trei săptămâni, de pe 26 ianuarie şi până pe 13 februarie, studenţii militari ai Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Facultatea de Inginerie Marină, au trebuit să demonstreze cât de bine şi-au însuşit informaţiile la disciplinele studiate pe parcursul primului semestru. Sesiunea nu a fost deloc uşoară, dar studenţii s-au arătat încrezători şi hotărâţi că vor obţine cele mai bune rezultate.

    Am retrăit emoţiile examenelor odată cu ei, în încercarea de a vă oferi o imagine cât mai clară despre evaluarea la sfârşit de semestru într-o instituţie militară de învăţământ. Am aflat şi primele impresii de la cei din anul al III-lea, în timpul examenului la mecanisme şi organe de maşini. „Tot timpul sunt emoţii, dar eu cred că avem cu toţii emoţii constructive şi toţi sperăm la nota maximă, nota 10. Acum sperăm să ne descurcăm şi aşteptările noastre să nu fie ireale”, ne-a mărturisit studenta sergent Dora-Elena Simion.

    Sesiunea de examene

    Alţi studenţi, aceleaşi examene şi mereu aceleaşi emoţii

    Olivia BUCIOACĂ Niciun examen nu este uşor, oricât de mult ai învăţat, mai ales când miza este mare, obţinerea unui rezultat maxim. Studenţii susţin însă, că în ciuda emoţiilor şi a complexităţii examenului, notele vor fi numai de 10. „Nu pot spune că este un examen foarte uşor, însă nici foarte greu. Este un examen complex, dar dacă am învaţat eu spun că ne vom descurca”, a adăugat plină de optimism studenta sergent Dora-Elena Simion. „Subiectele sunt abordabile, dar în acelaşi timp şi dificile. Pregătirea noastră a fost intensă pe tot parcursul semestrului şi sperăm să fie bine. Este unul dintre examenele cele mai importante, ne defineşte ca profil de inginer şi ne ajută în continuare în meseria noastră. Sper ca rezultatul să fie 10”, a ţinut să precizeze studentul sergent Cosmin Partene.

    Aşteptările studenţilor au coincis cu cele ale profesorului, conf.univ.dr.ing. Dumitru Dascălu, iar rezultatele bune au fost confirmate: „M-am bucurat de o serie bună de studenţi, au facut eforturi mult prea mari ca să nu aibă satisfacţie astăzi la examen. Au trecut peste multe etape până au ajuns să susţină examenul şi sunt convins că rezultatele de pe parcurs, cumulate cu proiectul, au dovedit că vor avea cu siguranţă rezultate bune”.

    Emoţii mari au fost şi pentru studenţii din anul al II-lea. Examenul la matematici speciale se apropia de final, iar unii dintre studenţi primiseră deja rezultatul. Studenta caporal Laura Zburlea, specializarea Navigaţie, hidrografie şi echipamente navale, fericita posesoare a unui 10 binemeritat: „Examenul este important şi ne formează pentru materiile ce urmează, ne ajută. Sesiunea a început foarte bine. A fost dificil, dar am reuşit şi ne-am descurcat foarte bine. Sperăm că vom fi

    toţi integralişti”. Studentul caporal Mihai Stolojan, specializarea electromecanică navală: „Am învăţat foarte mult şi până acum a fost bine, iar rezultatele sperăm să fie pe măsură, să fim toţi integralişti”.

    Timp pentru pregătire a fost, susţin studenţii din anul al II-lea, mai ales că profesorii i-au sprijinit, le-au fost alături şi au explicat din nou anumite probleme la care mai erau întrebări fără răspuns: „Studenţii se implică, ne cer ajutorul şi, cu această ocazie îşi completează anumite goluri din pregătire; îi îndrum să meargă şi la bibliotecă. Se preocupă de pregătirea lor şi lucrează să-şi ridice nivelul profesional”, a precizat şef lucrări.univ.dr.ing. Marian Ilicuţ.

    Percepţia studenţilor este însă diferită de la o sesiune la alta, iar timpul pare că nu este de fiecare dată cel mai bun prieten al lor. Studenta caporal Laura Zburlea: „Nu este nicio deosebire, tot examene, stres, emoţii, emoţii care ne vor însoţi până în anul IV”. Studentul caporal Mihai Stolojan: „Chiar dacă nici prima sesiune nu a fost uşoară, deoarece eram anul I, eram timoraţi şi nu ştiam cum stau lucrurile, la noi la mecanici, această sesiune este mai grea, diferă, avem acum şi materiile de specialitate”.

    Chiar dacă au fost examene scrise, de la orele de curs, nu au lipsit lucrul pe hartă, exerciţiile aplicative şi probele practice. Pregătirea şi evaluările continue, precum şi obţinerea unor rezultate bune şi foarte bune pe parcursul întregului semestru, procent important din media finală, i-au asigurat pe studenţii Academiei Navale că vor fi integralişti.

    Aşadar, în sesiune au rămas în ecuaţie, pentru că tot vorbeam de matematici speciale, notele mari, care le-au adus studenţilor şi zile mai multe de permisie.

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    19www.navy.ro 19

    Aspirant Camelia ŞEULEAN

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Timpul, este cel care ne jocă cele mai multe feste, trece necruţător pe lângă noi, fără să ne dăm seama de importanţa lui. Odată cu el trec şi anii, anii frumoşi şi încărcaţi de emoţii, fără griji ai liceului. Minutele, orele, zilele, lunile, anii petrecuţi în liceele civile, sau militare au însemnat o rampă de lansare în viaţă şi în carieră pentru cei care au ştiut să îşi gestioneze aceste momente prin studiu intens, disciplină, emoţie şi de ce nu ambiţie. O ambiţie care i-a îndrumat pe mulţi spre o carieră militară, spre o viaţă dedicată patriei. Aceştia sunt studenţii instituţiilor de învăţământ superior din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

    Pentru aceşti studenţi prima perioadă petrecută în Academia Navală „Mircea cel Bătrân” a fost trăită din două perspective total diferite. Vorbim atât despre absolvenţi ai liceelor militare pentru care timpul semnifica retrăirea primului an de liceu, doar că acum se cunoşteau regulile, cât şi despre absolvenţi ai liceelor civile pentru care timpul era insuficient din cauza lucrurilor total necunoscute prin care treceau, iar paşii plini de stângăcie şi emoţie.

    Moment cheie din anii studenţiei

    DE LA TEZE LA EXAMENEOdată cu trecerea zilelor şi lunilor

    de convieţuire şi supuşi aceluiaşi program, pentru toţi studenţii, timpul era suficient, toţi având acelaşi scop de a dovedi că eforturile depuse de superiori şi profesori în pregătirea lor vor avea cele mai bune roade. Moment cheie care s-a concretizat prin sesiunea de iarnă de examene. Au fost trei săptămâni încărcate în care au trebuit să demonstreze cât de bine şi-au însuşit toate informaţiile dobândite pe parcusul primului semestru. Am fost alături de ei în una din zilele de examen pentru a le surprinde emoţiile şi nivelul de pregătire.

    Emoţia acum o simţeau la un alt nivel comparativ cu emoţia de la tezele şi lucrările susţinute în cadrul liceelor. „Diferenţa se resimte în program, suntem mult mai stresaţi acum, cel puţin în sesiune, este mai dificil ţinând cont că avem alt statut, dar pentru mine a fost mai uşor având în vedere că vin dintr-un liceu militar“, mi-a spus studenta de anul I Mădălina Apostolescu.

    Ce înseamnă susţinerea unui examen la geometrie descriptivă? Stu-denta de anul I Mădălina Apostolescu: „E total diferit, nu se compară matematica din liceu cu ceea ce facem noi aici, este mai greu la un nivel mult mai avansat…”. Colegul ei, studentul Irimia Alex George o completează: „În liceu este o materie generală, aici este un nivel mai ridicat, este unul din examenele dificile, dar cred că ne-am pregătit destul în timpul semestrului, iar profesorul nu o să fie dezamăgit de rezultatele pe care o să le obţinem”.

    Seriozitatea în pregătirea exame-nelor le-a permis studenţilor Academiei Navale să fie integralişti. Cei mai merituoşi dintre ei au beneficiat de mai multe zile de permisie acordate de comandantul instituţiei de învăţământ. Fo

    to: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

  • 20 Marina Română nr. 1 ianuarie – februarie 201520

    În perioada 19-20 februarie Academia Navală „Mircea cel Bătrân” a găzduit cea de-a V-a ediţie a Sesiunii de comunicări ştiinţifice a studenţilor masteranzi MASTER NAV 2015. Activităţile au fost deschise în plen de prorectorul pentru cercetare ştiinţifică al instituţiei, comandorul profesor universitar dr. Ene-Voiculescu Virgil, care a făcut o scurtă trecere în revistă a celor trei secţiuni ale sesiunii. „Obiectivul sesiunii de comunicări este acela de a realiza o repetiţie, prin lucrările prezentate de studenţii masteranzi, premergător susţinerii lucrărilor de dizertaţie care vor avea loc în luna martie. Activitatea se desfăşoară pe trei secţiuni, respectiv Ştiinţe nautice, Sisteme electromecanice navale şi inginerie şi Management naval şi portuar”. Apreciem ca o iniţiativă benefică organizarea unor astfel de sesiuni de comunicări ştiinţifice, de actualitate, atât de profesori, cât şi de studenţii masteranzi.(C.O.)

    MASTER NAV 2015

    Pe durata semestrului I, studenţii civili ai Facultăţii de Inginerie Marină din Academia Navală „Mircea cel Bătrân” au fost colegi cu şase studenţi de la Universitatea „Piri Reis”

    Mobilităţi studenţeşti

    Vineri, 9 ianuarie, rectorului Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, contraamiralul de flotilă prof.univ.dr.ing. Vergil Chiţac, i-a fost decernat titlul onorific de „Profesor Emerit” de către rectorul Academiei Navale „Nikola Vaptsarov”, din Varna, Bulgaria, comandorul Boyan Mednikarov. Titlul de „Profesor Emerit” acordat contraamiralului de flotilă prof.univ.dr.ing. Vergil Chiţac reprezintă recunoaşterea rezultatelor ştiinţifice obţinute de-a lungul carierei sale şi a meritelor deosebite obţinute pe tărâmul cooperării internaţionale în domeniul educaţional şi formării ofiţerilor de marină militară şi civilă. (M.E.)

    Cooperare universitară

    Fot

    o: C

    ristia

    n V

    lăsc

    eanu

    Fot

    o: A

    NM

    B

    Fot

    o: A

    NM

    B

    Locotenent Andreea MACOVEIAcademia Navală „Mircea cel Bătrân”

    din Istanbul, Turcia. Participarea acestora la mobilitatea de studii şi parcurgerea cursurilor instituţiei sunt parte integrantă a programului de educaţie şi formare Erasmus+. Acordul instituţional existent între