Practic de specialitate

Universitatea Crestin Dimitrie CantemirFacultatea Finante,Banci si ContabilitateAnul II

Student: Cioalca Madalin-NicusorPractic de specialitaten cadrul Billa Romnia

Cuprins:

Scurt isoric al societatii comerciale Billa.1-Cunoaterea i analiza stucturii organizatorice a ntreprinderii, compartimentele, funciile, responsabilitile, regulamentul de funcionare al ntreprinderii etc.

2-Analiza numrului, structurii, amplasamentului, mrimii reelei de unitii operative; modernizarea acesteia, msuri de dezvoltare i perfecionare;

3-Fundamentarea indicatorilor de baz ai activitii i a corelaiei dintre ei, urmrirea realizrii programelor de activitate;

4.Gestiunea stocurilor de mrfuri, materiale i materii prime, n depozitele de repartizare, n unitile operative, pe total, pe structur etc. si urmrirea calitii mrfurilor de ctre agenii economici, prevederi n contracte, recepia calitativ a loturilor de mrfuri, pstrare, ambalare, desfacere etc.

5.Aplicarea politicii de produs in cadrul intreprinderii

6.Aplicarea politicii de pre in cadrul intreprinderii

7.Sisteme de salarizare practicate i modaliti de calcul specifice acestora

8.Funcionarea sistemului informational

9.Politica promoional n cadrul intreprinderii

10. Analiza sistemului (metodelor) de conducere. Scurt istoric al societii comerciale Billa

Istoria Billa

Anii 50 Pianistul Karl Wlaschek deschidea n Viena, primul magazin de produse cosmetice n regim discount, cu un spaiu de vnzare de doar 40 de mp. Anii 60 - Numrul magazinelor ajunge la 45, strategia de discount fiind aplicat i n domeniul alimentar.n 1961, magazinul primete numele BILLA magazin ieftin (lb ger. - Billiger Laden). Anii 70 Este nfiinat propriul departament de carne, sub denumirea de Andert Fleischwaren AG, ceea ce a permis aprovizionarea filialelor cu carne proaspt la preuri foarte mici. Anii 80 - Expansiunea este in continu crestere. Numarul de filiale ajunge la 331 iar numarul angajatilor la peste 3.300. Parte important a povestii de succes BILLA, este infiintarea si a departamentului de Delicatese, ce ofera o mare varietate de specialitati din branzeturi si mezeluri atat de provenienta locala cat si internationala. Anii 90 BILLA este achiziionat de grupul german REWE i marcheaz expanisunea BILLA i n afara granielor Austriei, prin deschiderea primelor magazine in Cehia.

n prezent, BILLA opereaz n Austria peste 1.000 de magazine fiind cel mai important comerciant din aceast ar.

Scurta istorie BILLA Romania Anul 1999 BILLA deschide porile primului sau magazin n Romnia pe data de 4 februarie, n cartierul bucurestean Titan. Tot in 1999, BILLA si incepe expansiunea i in provincie prin deschiderea magazinului din Constanta.

Anul 2004 Numrul filialelor operate de BILLA ajunge la 13 unitati si isi consolideaza astfel pozitia de lider pe segmentul de supermarkuri din Romania. In acelasi an, este lansata marca proprie Clever, care in scurt timp devine una dintre cele mai cunoscute marci proprii din comertul autohton.

Anul 2007 Poziia de lider pe piata romneasc este susinuta printr-o ampla campanie de imagine, care reconfirma valorile ce au consacrat BILLA: prospetime si calitate la cele mai bune preturi!

Anul 2008 BILLA lanseaz cu succes conceptul BILLA Plus, care reprezint un avantaj pentru cei ce achiziioneaz mai multe bucai din acelai produs.

Anul 2009 BILLA mplinete 10 ani de activitate pe piata din Romania, aniversare celebrata printr-o ampla campanie publicitara. Este lansata a doua marca proprie, MY, pentru produsele de cosmetice si ingrijire corporala. La finalul anului 2009, reteaua numara 43 de magazine, acoperind astfel cele mai importante orase din Romania.

n prezent BILLA opereaz 72 de magazine si are peste 3.500 de angajati, fiind unul dintre principalii angajatori din Romania. Cu suprafete intre 250 m2 si 2400 m2 si peste 8000 de articole comercializate in fiecare magazin, BILLA satisface cele mai exigente cerinte.

1.Cunoaterea i analiza stucturii organizatorice a ntreprinderii, compartimentele, funciile, responsabilitile, regulamentul de funcionare al ntreprinderii etc.

Organizarea structural const n gruparea funciilor sau componentelor acestora,pe colective de oameni,de persoane,avnd drept rezultat compartimentele organizatorice ale firmei:colective,birouri,laboratoare,servicii,secii,etc.Astfel spus organizarea structural se concretizeaz n structura organizatoric a firmei,reprezentarea sa grafica purtnd denumirea de ORGANIGRAM.

n perioada de practic la Billa am observant c structura organizatorica a acesteia prezinta 3 caracteristici principale:

-Specializarea indica gradul de divizare si omogenitate a muncii in compartimentele acestei intreprinderi.Aceasta pune problema gsirii modului de definire a activitii.Structura ine cont simultan de mai multe ci de specializare.Departamentele filialei sunt:

Departamentul Legume-Fructe

Fructe i legume mereu proaspete:Acestea se gasesc zilnic la Billa. Clienii pot alege dintr-un sortiment bogat, adaptat sezonului, avnd garania c n coul lor ajung doar soiuri atent selectionate, proaspat livrate i verificate de catre personalul Billa. n plus,Billa promoveaz aprovizionarea cu produse de pe piata interna, deci majoritatea fructelor si legumelor de la BILLA provin chiar din cele mai sanatoase gospodrii romneti.

Departamentul Delicatese

Delicatesele cele mai fine le gsiti la BILLA. La departamentul de DELICATESE din fiecare magazin BILLA, clienii pot incerca delicioase specialiti locale sau din bucataria internaional: de la preparate calde, pregatite cu grija de buctarii angajai pn la cele mai fine branzeturi, mezeluri, salate, specialiti din pete sau mici gustri.

Departamentul Carne

Calitate certificata a carnii este garantata de BILLA! Sortimente variate, calitate impecabila, impachetari potrivite, prospetime de neegalat, preturi avantajoase.Iata cateva dintre atributele Departamentului de Carne de la BILLA. In plus, existenta in majoritatea filialelor BILLA a propriilor unitati de transare si respectarea celor mai inalte standarde privind alegerea furnizorilor de carne proaspata asigura clientilor cea mai buna calitate a carnii.

Departamentul Panificatie

La Billa putem gsi variante delicioase de specialitati de panificatie i produse de patiserie pentru toate gusturile: chifle, cornuri, baghete si multe altele. La BILLA toate aceste specialitti se coc zilnic, direct in magazin.

Departamentul Lactate

Clienii sunt ntampinai in fiecare zi cu o bogata oferta de produse lactate: de la iaurturi delicioase sau lapte proaspat pana la branzeturi si specialitati din branza, din cele mai variate. Toate acestea aprovizionate zilnic, de la furnizori atent selectionai.

Departamentul de Vinuri

De la vinurile de proventien local i pn la consacratele vinuri din Franta, Spania, Italia, Chile si Africa de Sud sortimentul de vinuri de la BILLA, satisface pana i cele mai pretenioase gusturi.

- Coordonarea se refer la modul de asigurare a cooperarii intre compartimente i indivizi.Relaiile vertivale superior-subordonat sunt completate de mecanisme ce favorizeaza relatiile orizontale:comisii,formatii de munca.Coordonarea in cadrul Billa se bazeaz pe mecanisme de circulatie a informatiei,care contribuie la eficacitatea supletei legaturilor ierarhice si orizontale.Formalizarea marcheaza gradul de precizie in definirea functiilor si legaturilor.Aceasta reprezint un instrument al cadrului de funcionare a organizaiei i stabileste legturile cu exteriorul.

Relaiile postului meu cu celelalte posture n perioada de practic ,au fost urmatoarele :

Relaii ierarhice:

1.Superiorii de la care am primit ordine i dispoziii i ctre care raportam n mod curent :Casiera ef->efa magazinefa magazin->Director magazin2.Subordonaii pe care i conduceam in mod direct:

Lucratori comerciali->Casier Relaii funcionale:

Pentru realizarea responsabilitilor postului erau necesare legturi cu posturile.

Casiere,lucratori comerciali->Casiere

Relaii n exteriorul organizaiei:

Banca->Filiala 104 Billa

Spalatoria Soft Clean->Billa. In incinta Billa se gaseste o spalatorie Soft Clean.

Eficiena serviciilor i produciei din cadrul Billa este determinata de calitatea personalului.Ea este dat de nivelul de calificare a acestuia.Ridicarea nivelului pregatirii profesionale are ca scop principal realizarea unor rezultate mai bune catre personalul filialei. n mod deosebit alegerea metodei este determinate de scopul urmrit si anume; imbogatirea cunotintelor teoretice,a aptitudinilor,influenarea atitudinilor sau schimbarea comportamentului.

Principalele forme de calificare utilizate la Billa sunt urmatoarele:

1.n prima zi de practic s-au inut instructaje de acomodare,realizate de ctre eful direct,Dna.Mirela Farca.Acestea s-au inut pe baza unui manual privind activitatea n cadrul Filialei 104 ,structurat in functie de succesiunea problemelor pe care urma s le ntmpinm pe msur ce ne acomodam cu atribuiile ce ne reveneau.

Dupa nsuirea principalelor cunostinte am fost indrumata sa observ direct activitatea personalului cu experien i s particip la unele demonstratii efectuale de specialist.Acestea aveau rolul de a trezi interesul si dorinta mea de a trece la executarea efectiva a atribuiilor proprii.Dup nceperea muncii independente,indrumatorul,si anume Raluca Pop,ma asista din cand in cand pentru a se convinge de modul in care mi-am insusit corect elementele teoretice si practice.2. n urmatoarele zile de practic ce au urmat am avut parte de o rotatie pe diferite posturi,astfel dobandind o experienta mai ampla in cadrul Billa.Deoarece am obtinut rezultate bune la testele de cunostinte,am fost printre lucratorii selectionati pentru rotaie.

Dup ce am acumulat cunotinele practice,impreuna cu ceilalti angajati am participat la cursuri de perfectionare profesionala,precum si la efectuarea unor lucrri practice sub indrumarea specialistului din cadrul filialei. n acest moment al practicii am nvat cum se ntocmeste o FACTUR.

n programele din sistemul Billa se urmeaza astfel pasii:

n programul LocalHost se merge la seciunea ADMINISTRAIE CASE apoi la seciunea FACTUR CLIENI.Dup acesti pasi pe ecran apare factura propriu-zisa.(FACTURA CLIENT-PRINTARE)

Astfel ,pe factura (In spatiile special destinate)se introduc urmatoarele informatii:

NUMRUL CASEI->NUMRUL DE BON->DATA VNZRII->TIPUL FACTURII(F)->DATELE CLIENTULUI( nume,prenume,adresa,descrierea firmei,sediul,etc)

Dup aceti pai se introduce NUMELE DELEGATULUI,SERIA,NUMAR BULETIN-> CODUL FISCAL apoi apasand tasta F se tipareste factura.

Am atasat aici si o factur pe care am intocmit-o supravegheata de indrumatoarea mea,Nicoleta Ticu.

Intr-una din zile,postul la care am lucrat a fost cel de CASIER. Acesta face parte din departamentul vanzari si este subordonat casierei sefe,Ana-Maria Donose. Scopul postului este acela de la realize activitati de casierie,scanarea produselor,incasarea banilor,curatarea casei de marcat si nu in ultimul rand satisfacerea clientilor si realizarea unei legaturi intre acestia si magazin. Responsabilittile postului sunt acelea de a ncasa bani corect si cu atentie sporita,satisfacerea clientilor prin amabilitate,timp redus de asteptat la casa,dar si prin conversatiile referitoare la gasirea produselor dorite. La sfritul fiecrei zile,alaturi de sefa casiera am intocmit MONETARUL .Pentru realizarea acestuia se tine cont de urmatorii pasi:

In programul DStore se merge la sectiunea INTRODUCERE IST->NUMAR CASIERA->INTRODUCERE NUMERAR.La acest pas se numara toate bagnotele existente in borseta(1 leu,5lei,10 lei,50lei..samd).Apasand tasta F6 a tastaturii se trece la urmatorul pas,respectiv introducerea bonurilor valorice Billa,bonuri valorice,ambalaj,card Avantaj.Plata cu cardul intra automat in sistem. Pentru introducerea bonurilor valorice am utilizat programul ROUTERM unde avem urmatoarele: ->data incasarii->nume casier->bonurile valorice in functie de valoarea lor si de firma de la care provin.La finalul acestui pas se verifica totalul acestora dupa KS si se salvaza intr-un document.

Dupa acest pas al bonurilor valorice si trece la urmatorul,adica TERMINARE IST->se GENEREAZA RAPORTUL->AFISAZA RAPORT.La final se verifica raportul pentru a vedea daca exista retur sau diferente.(Plus sau minus la casa).Am atasat cateva exemple de bonuri valorice ca Sodexo,Accor,Cheque Dejeuner,Ascendi,cat si un raport al unei casiere.

In ziua urmatoare am fost chemata la biroul Filialei,BIROUL DE CONTABILITATE.Acolo,sefa de magazin si contabila mi-au prezentat un aviz de insotire a marfii. Acest formular trebuie completat cu informatii reperitoare la mijlocul de transport al marfii,persoana ce a transportat,specificatii ale produselor transportate,etc,iar la sfarsit trebuie semnat si stampilat de catre directorul de magazin si de seful de tura de la firma de paza.Pe langa acest aviz se ataseaza fisa cu marfa comandata.Angajatele de la biroul contabilitate mi-au prezentat si cativa indicatori economici.

Am atasat,de asemenea,si un AVIZ DE INSOTIRE A MARFII.

2. Analiza numrului, structurii, amplasamentului, mrimii reelei de unitii operative; modernizarea acesteia, msuri de dezvoltare i perfecionare;

In prezent BILLA opereaza 72 de magazine si are peste 3.500 de angajati, fiind unul dintre principalii angajatori din Romania. Cu suprafete intre 250 m2 si 2400 m2 si peste 8000 de articole comercializate in fiecare magazin, BILLA satisface cele mai exigente cerinte.

Avnd o pozitie printre cele mai bune supermarketuri din Romania,Billa lanseaza marca proprie CLEVER,care a devenit una dintre cele mai cunoscute marci proprii din comentul autohton.

De fiecare data pozitia sa de lider pe piata romaneasca este sustinuta prin campanii de imagine care reconfirma valorile ce au consacrat Billa,respectiv prospetime si calitate la cele mai bune preturi.

O alt msur luata de Billa a fost cea de lansare a conceptului de Billa Plus.Acesta reprezinta un avantaj pentru cei care achizitioneaza mai multe bucati intr-un anumit produs. In acest mod Billa atrage clientii fideli cat si noi clienti cu ofertele prezentate in catalogul saptamanal.3. Fundamentarea indicatorilor de baz ai activitii i a corelaiei dintre ei, urmrirea realizrii programelor de activitate;Domeniul principal de activitate al BILLA ROMANIA SRL

CAEN: comer cu amnuntul n magazine nespecializate, cu vnzare predominant de produse alimentare, buturi i tutun.Programul Billa incepe la ora 07: 00 si se incheie la 23:00. n zilele de practica in filiala Billa,am observant ca agajatii de la raionul legume-fructe pregatesc zilnic raionul,alimenteaza continuu cu produse proaspete.La fel si la raionul de panificatie,delicatese si carne.In fiecare zi sosesc produse din carne si porci ce urmeaza a fi transati.

Billa ofer i servicii privind produsele,compartimentele,comportamentul angajatilor,ajutor ,dar si beneficii.

1.Schimbarea produsului.

Am observat c atunci cand clientul nu este mulumit de calitatea unui articol achiziionat,acesta poate primi un alt articol sau contravaloarea produsului prezentand bonul de casa.

2.Garania 24 luni.

Pentru toate produsele electrocasnice comercializare in magazinul Billa clientii beneficiaza de cel putin 24 luni garantie.

3.Existena bonurilor valorice Billa.

Cu ocazia anumitor srbtori sau la o anumit suma cheltuita la Billa,clienii pot primi bonuri valorice de 10 lei.

n prezent Billa ofera BONURI VALORICE pentru cumparaturile de peste 180 de lei.

Am ataat un exemplar de cupon si bon valoric.

4.Modaliti de plat.

n fiecare filial Billa clienii au posibilitatea de a achita cumparaturile cu ajutorul cardului electronic.n cazul in care acestia nu dispun de bani cash,in magazine exista i bancomat.

5.Urna de sugestii i reclamaii.n filialele Billa exista urne special amenajate,deoarece prerea clienilor este important pentru personalul societii.

6.Distracie pentru copii.

Cumprturile la Billa pot fi i pentru copii o bucurie,pentru ca in toate filialele sunt puse la dispozitie corucioare pentru copii.

4.Gestiunea stocurilor de mrfuri, materiale i materii prime, n depozitele de repartizare, n unitile operative, pe total, pe structur etc. si urmrirea calitii mrfurilor de ctre agenii economici, prevederi n contracte, recepia calitativ a loturilor de mrfuri, pstrare, ambalare, desfacere etc. Gestiunea stocurilor reprezint totalitatea aciunilor de stabilire,control i evaluare a modului de asigurare a intrarilor necesare continuitatii procesului de productie pe de o parte, n al 2-lea rand,de controlul si evaluarea a produselor finite existente si necesare satisfacerii clientilor.

Elementele componente ale gestiunii stocurilor se refer la urmatoarele categorii:

a)materii prime,material,combustibil,piese,per ansamblu toate acestea nainte de a fi transformate n produse intermediare sau produse finite.

n cadrul Billa am observant c exista anumite produse ce sunt realizate n incinta acesteia.

Unul dintre aceste produse este sucul de portocale FRESH BILLA.

n incinta societii exista un storcator pentru o cantitate mai mare de fructe/legume.Angajatul ce trebuie s produc acest suc,aduce portocalele din depozitul frigorific,le spala,apoi le curata coaja dupa care le introduce in storcator.

Dup acest process,angajatul aduce sticle si etichete marca BILLA si pune sucul in acesta.

n acest mod se produce sucul FRESH BILLA.

Billa deine si un motostivuitor.Pentru acesta este nevoie de combustibil.In fiecare zi sunt alocai 100 lei pentru a-l proviziona cu combustibil.

b)material,piese,subansambluri aflate in prelucrare sau care asteapta transformarea in produse finite.Se pot transforma in cadrul organizatiei cu ajutorul resurselor proprii sau pot fi incredintate unor terti.

ntr-una din zilele de practica am asistat la activitati ale departamentului carne. In fiecare zi Billa primeste ca si materie prima,porci transati,pui,vita. nainte de inceperea lucrului, toti angajatii din carmangeriile BILLA trebuie sa respecte cele mai stricte norme de igiena. Nu este permis ca imbracamintea personala sa intre in contact cu echipamentul de lucru, mainile trebuie spalate si dezinfectate inainte de fiecare activitate.

Furnizorii de carne sunt atent alesi, marfa livrata fiind supusa unui strict control calitativ. Eticheta de origine, precum si depozitarea marfii la temperatura optima (2-4 grade Celsius), in conditii de maxima igiena, sunt criteriile de baza care trebuie indeplinite pentru ca marfa sa poata intra la vanzare.

In fiecare filiala BILLA, angajatii verifica atat calitatea carnii cat si respectarea celor mai stricte norme de igiena in spatiile de lucru si depozitare. In plus, medicii veterinari si inspectori specializati sunt permanent trimisi in controale neanuntate in fiecare filiala din teritoriu.

Carnea proaspat este zilnic transata si ambalata, pe fiecare produs existand eticheta care garanteaza termenul de valabilitate.

Diversele sortimente de carne sunt amabalate n pachete de dimensiuni variate, fiecare client avand posibilitatea de a gasi exact pachetul cu greutatea dorita.

La cerere, specialistii stau la dispozitie pentru a prelua diverse comenzi speciale de transare sau ambalare precum si pentru a va oferi sfaturi competente in domeniu.

Toi angajaii sunt periodic scolarizai de catre medici veterinari si inspectori specialisti.

De asemenea,la raionul de legume-fructe se pregatesc pepeni portionati,telina portionata,salata de varza/morcov,etc.Acestea sunt ambalate si etichetate tot in incinta societatii.

c)produse finite prelucrate sau achizitionate de pe piata interna sau externa in vederea vanzarii sau revanzarii.

Billa are contracte cu furnizori atat interni cat si externi.

Bucovina este unul dintre marii furnizori de apa de la Billa.De 4 ori/saptamana,la Billa sosesc camioane cu apa Bucovina. Un alt mare furnizor este CocaCola.

Stocurile reprezint cantiti de resurse material care se acumuleaza in depozilete si magaziile societatii comerciale intr-un anumit volum si o anumita structura pe o perioada de timp cu un anumit scop.

Reprezint rezultatul activitilor de aprovizionare i de desfacere al activitatii comerciale in general si sunt dependente de natura si caracteristicile materialelor si produselor.Stocurile depend totodata de conditiile si caracteristicile materialelor,de modalitatile de furnizare si asigurare si nu in ultimul rand de strategiile de dezvoltare ale societatii. ntr-o alt zi petrecut la Billa,m-am alturat echipei de la RECEPIE MARFA.

Aici am putut observa urmatoarele activiti:

n primul rand,se descarca marfa de la furnizorul sosit,apoi se scoate comanda(fisa).In urmatorul pas se verifica comanda cu avizul de insotire a marfii.La recepie se verific termenul de valabilitate si calitatea produselor.Pentru produsele non-food=nu trebuie sa fie deteriorate,iar pentru produsele lactate/congelate se verifica in mod special temperatura.Produsele lactate i congelate sosesc n camioane speciale ce trebuie sa respecte temperaturile necesare protejarii acestor produse. In depozitul Billa exista 4 frigidere de depozitare:1-congelate,2-oua/produse lactate,3-inghetata,4-legume/fructe,fiecare avand temperatura specifica.

Pentru alimente se realizeaz LISTA DE CALITATE PENTRU RECEPIE MARFA. Am atasat exemplul.

Produsele non-food sunt aranjate pe sortimente in depozitul filialei.

Trebuie precizat ca marfa NU se tine langa produsele deteriorate sau mizerie.Dupa terminarea activitatilor in magazin,personalul curata si dezinfecteaza depozitul.

La receptia marfii se cere o DECLARAIE DE CONFORMITATE.

Un alt punct se trebuie marcat la receptie este acela de constatare a deficientelor.In cazul acesta se intocmeste un PROCES VERBAL DE CONSTATARE A DEFICIENELOR.n cazul n care se observ c n comanda primit exist produse n plus sau lipsesc produse din comanda se intomeste un PROCES VERBAL in care se specifica codul articolului,produsul i cantitatea in minus sau plus.

nc din august 2007 Billa Romnia este certificata HACCP, certificare obtinuta din partea IQNET si SRAC (Societatea Romana pentru Asigurarea Calitatii). Aceast lucru subliniaza faptul ca BILLA implementeaza cu succes Sistemul de Management al Sigurantei Alimentare conform standardului ISO 22000:2005. Prin implementarea sistemului HACCP, Billa Romania demonstreaz inca o dat grija pe care o arata fata de consumatorul roman prin asigurarea unor produse de cea mai bun calitate si a unor servicii la cele mai nalte standarde. HACCP este un acronim care provine de la expresia din limba engleza Hazard Analysis and Critical Control Points (in traducere: Analiza Pericolelor si Puncte Critice de Control), care este o metod sistematic de identificare, evaluare si control a pericolelor asociate producerii, transportului, depozitrii, prelucrarii i utilizarii produselor alimentare. HACCP reprezinta o abordare preventiva a controlului alimentelor care, aplicata in toate fazele lanului alimentar, identifica si controleaza toate pericolele de transmitere a bolii de la aliment la om. Sistemul HACCP a fost pus in aplicare pentru prima data n anul 1959 de catre o companie din Pillsbury, SUA, in proiectele sale de cercetare si realizare a produselor alimentare destinate programelor spatiale americane. Implementarea acestui sistem a fost posibil si datorita faptului ca toate magazinele Billa beneficiaza de cele mai performante tehnologii de refrigerare, incluznd ultimele modele de vitrine frigorifice, care se integreaza intr-o foarte moderna amenajare a spatiului de vanzare si modalitate de expunere a produselor. Billa Romnia este constienta de responsabilitatea fata de consumatori, ceea ce face ca asigurarea unui control eficient al produselor comercializate atat alimentare cat si nonalimentare sa reprezinte o prioritate.

De aceea departamentul de calitate realizeaza audituri interne in toate magazinele proprii dar si audituri la furnizori, pentru a controla intregul flux tehnologic de producere a marcilor comercializate, chiar si anterior ajungerii acestora pe rafturile supermarketului Billa.

n acest sens selecia furnizorilor se face cu cea mai mare atenie, iar reevaluarea acestora este periodic.

5.Aplicarea politicii de produs in cadrul intreprinderii.

Politica de produs reprezint contribuia pe care o adopt intreprinderea referitoare la dimensiunile sale(marimea caoacitatii de productie),structura si evoluia gamei de produse si servicii,retehnologizarea i modernizarea liniei de fabricaie,atitudinile ce se raporteaza permanent la cerintele mediului de piata si la tendinele manifestate de ceilali concureni.Sarcinile politicii de produs la Billa:

1.introducerea produselor noi n producie i pe pia.

nca de la aparitie marcii Clever,Billa continua sa surprinda cu noi produse la preturi accesibile.

De curnd,Billa a adaugat inca o marca proprie,respectiv produsele Billa.

2.modernizarea produselor.

3.eliminarea produselor imbatranite.

Zilnic,la Billa sunt analizate aproximativ toate produsele(in special perisabile) pentru a identifica posibilele nereguri.Astfel se pot elimina produsele neconforme si inlocuite cu unele corespunzatoare.Cum am precizat i mai sus,Billa detine doua game de produse proprii.

Gama de produse reprezint totalitatea sortimentelor realizate de o intreprindere pe care aceasta le ofera spre vanzare.

6.Aplicarea politicii de pre in cadrul intreprinderii

Preul constituie instrumentul prin care ntreprinderea poate transforma in venituri i profit valorile sale materiale si umane si poate fi folosit ca un mijloc tactic pentru funcionarea n condiii optime,la un moment dat pe piata.

La societatea comercial Billa,preurile se stabilesc in functie de costuri,evolutia previzibila a cererii si preturile concurentei.n funcie de deciziile strategice adoptate,la Billa se practic urmatoarele categorii de preturi:

-Preuri difereniale

-Preuri psihologice

-Preuri promoionale

-Alte categorii de preuri.

7.Sisteme de salarizare practicate i modaliti de calcul specifice acestora

n prezent se utilizeaza sistemul:salariu de baza pentru 8 ore + plata ore suplimentare + bonus vanzari.

8.Functionarea sistemului informational La Billa, sistemul informational este un ansamblu de oameni, echipamente, software, procese si date destinate sa furnizeze informatii active sistemului decizional(Centrala Billa), informatii necesare in elaborarea de solutii pentru problemele cu care se confrunta managerii agentilor economici,Mirela Farcas,Marcu Florin. Sistemul informational face legatura intre sistemul de conducere si sistemul condus si este subordonat sistemului de conducere.

9.Politica promoional n cadrul intreprinderii

n sistemul relaiilor cu mediul economico -; social, cu piata, eforturile de marketing ale societatii Billa nu se pot limita la producerea si distributia de bunuri i servicii, ele implica, totodat, o permanenta complexa comunicare cu mediul extern, cu piata, care presupune o informare atent a consumatorilor potentiali si a intermediarilor, actiuni specifice de influentare a comportamentului de cumparare i de consum, de sprijinirea a procesului de vanzare. Toate aceste activitti, cu obiective i mijloace de actiune extrem de variate, alcatuiesc politica promotionala componenta important a politicii de marketing a intreprinderii.

De altfel, comunicaia promoional este apreciata a fi una dintre cele costisitoare componente ale strategiei de marketing . Problemele cele mai dificile cu care confrunta acest domeniu sunt determinate de complexitatea deciziilor referitoare la marimea bugetelor ce vor fi alocate, reapartitia acestora pe diferite instrumente promotionale si perioadele sau momentul utilizarii lor. n fapt, orice Filiala Billa este angajata intr-un amplu proces de comunicare promotioneala. Intra-devar, intreprinderea comunica atat cu consumatorii (utilizatorii institutionali) si distribuitorii produselor si serviciilor sale, cat si diversele categorii de public; la randul lor distribuitorii comunica cu consumatorii, iar acestia comunica intre ei. Astfel, fiecare se constituie intr-o variabila sursa de informaii si, in acelasi timp, reacioneaz diferit la cele pe care le recepioneaz. Filialele Billa folosesc publicitatea pentru a transmite publicului sau mesaje referitoare la ele insele, la produsele si serviciile lor sau modul lor de comportament, cu scopul de a determina un raspuns din parte acestuia. Raspunsul poate fi de natura perceptuala : de exemplu, consumatorul isi formeaza anumite pareri in legatura cu un produs sau o marca ori acestea pot fi schimbate de catre o reclama. Ele pot fi de natura comportamentala : de exemplu, consumatorul cumpara produsul sau sporeste cantitatea cumparata.

Tehnicile promoionale prezente la Billa sunt :

Publicitatea-existena reclamelor TV in care sunt prezentate zilnic/saptamanal ofertele aprute,reclame la radio si tiparite.Exteriorul ambalajelor are si el un rol important.De asemenea,la Billa se gasesc saptamanal brosuri i pliante cu produsele existente.In jurul societatii sunt amplasate panouri publicitare,iar pe pereii de sticl sunt schimbate saptamanal posterele cu ofertele ce urmeaza.Cu ajutorul materialelor audio-vizuale,Billa isi atrage clientii ce doresc sa afle mai multe informaii despre produse,oferte i care doresc s cumpere de aici. Promovarea vnzrilor-Billa ii promoveaz de multe ori vnzrile prin concursuri,tombole,cadouri,mostre (departamentul delicatese),cupoane de reduceri.

Relaii publice-Billa participa de asemenea i la activitati caritabile.Una dintre aceastea este Sa incurajam prevenirea cersetoriei.In fiecare seara,Billa doneaza alimente pentru oamenii nevoiasi.Produsele sunt colectate de catre angajatii fundaiei.

Publicitate directa-La Billa cumparaturile pot devenii usoare deoarece clientii pot cumpara ONLINE de pe site-ul societatii,iar produsele ii vor fi livrate la domiciliu.

10. Analiza sistemului (metodelor) de conducere. Deci, pentru a-i atinge obiectivul, managerul,Mirela Farcas presteaz o complex munc, ce include combinarea i coordonarea a patru tipuri de resurse, i anume:1.resursa uman: ce include efectivul de oameni, talentul, priceperea i munca;2.resursa financiar: ce include capitalul financiar necesar pentru operaiilecurente i cele pe termen lung i chiar profitul;3.resursa material: ce include o vast gam de materiale utile pentrudesfurarea activitii organizaiei(de la imobile i pn la birotic i papetrie);4.resursa informaional: ce include ansamblul datelor (cu caracter de noutate iutilitate) necesare lurii deciziilor.

!!Concluzii!!

Prin efectuarea stagiului de practic la Billa Romnia n aceast perioad,am dobndit cunotinte practice n urmtoarele domenii:-logistic,management,comportamentul consumatorului,contabilitate,tehnici promoionale,s.a.m.d.Consider c aceste deprinderi m vor ajuta n viitorul apropiat i m vor ndruma spre o carier de succes.7Cioalca Madalin