Editor: Vasile BurluiRedactor: Paul GorbanCorector & Tehnoredactor: Elena CazamirCoperta: Ionu! Broqtianu

4.,

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiSEVERIN, CONSTANTIN I

Bibliotecarul infernului / Constantin Severin. - Iagi : CarteaRomAneascd Educa{ional, 2019

lsBN 978-506-9088-63-082'1..1.35.1.

Orice reproducere, totald sau parliald, a

acestei lucrdri gi inchirierea acestei cdrli fdriacordul scris al editorului sunt strict interzise gi

se pedepsesc conform Legii dreptului de autor.

Grupul Editorial Cartea RomAneascd EducalionalCopynght @ Editura Cartea Rom6neascd Educafional, Iaqi - 2019Adresa: IA$I, Bd $tefan cel Mar,e gi SfAnt, nr.2 -700124.www.ecredu.ro

CoNSTaNTIN SrvuruN

Bibliotecarulinfernului

roman

Cartea Rorndne4Bc.dEDUOATIONAL

Cuprins:

I.FaId l7II. intoarcerc I 66

III. Coad5 de rAndunici / 1"05

IV. Fluture / 145

V. Ombiiic hiperbolic / 168

VI. Ombilic eliptic / 190

VII. Ombilic parabolic 123L

I. Fald

Nicio intAmplare nu poate fi povestitd fird riscuide a ndrui realul intr-o insuld de cuvinte, pietrificatd instomacul cosmosului. O insuld jupuiti de vie de memo-rie, dispdrutd sub lintoliul unor ape invadate de materiiexcrementaie, himere gi o lumind crepusculard, o insuldcare trece, cu imensa ei zestre de invizibil, dintr-un trupde femeie in alful, se nagte din ele gi le nagte in aeternum.O insuld plutindintre imaginafie gi mister, fdrd loc-me-morie pur4 privire, neant.

Atunci cAnd credea cd gi-a identificat mitulde care avea nevoie pentru a se regdsi, existenfa luiMario Milid, prin mintea cdruia treceau g6ndurile demai sus, afostzguduit5 de o teribildintAmplare. Tocmaise descoperise in arhivele Mdndstirii Dominicane, dinDubrovnik, faptul cd un strdbunic al sdu se trdgea dininsula Ada Kaleku despre care citise in ziare, cu pulintimp in urmi, cd a fost scufundati pentru a se construio hidrocentrall., aqa cum au decis gefii celor doud statevecine implicate in acest proiect, Tito gi Ceaugescu. intimp ce scriu, insula Ada Kaleh dispare sub apele Du-ndrii. Scriu gi vhd cuvintele luate de vArtejuri, presdratecu petale de trandafiri gi cuiburi de rAndunici. Imi aud

S - CONS?A}{TIN SEVHIAfN

chipul descompusin mii de diapazoane, vibrAnd in lo-cul devenit neant. Imi miros mAinile, in care s-au refu-giat vechi intAmpldri,^umbre de iepuri inspiimAntali gi

arome de narghilea. Imi gust amintirile cu iz de copi-ldrie, desprinse din lesdtura fantomaticd a strddu{elorinspumate, luate de valuri. Imi pipdi rdnile, provocatede intretdierea cuvintelor mAloase cu cenuga fierbintea lipetelo^r insularilor, cotropili de durere qi melancolieie ie ie... Insugi cerul are o ranX de mdrimea qi formainsulei, care se oglindegte, cu toate detaliile, in cerul delitere gi memorie pulverulentd. Orice insuld scufunda-tX poate fi regdsitd in muzica universului.

Redactor la sec{ia de cultur[ de la postul localde radio, Mario e un bdrbat retras qi timid, de 45 de ani,inalt qi zvelt, cu ochii negri gi un chip oval, poate pulinprea alungit, ca in portretele lui El Greco. Se obignuisedeja ca apropiafii s6-l considere un intelectual dezori-entat, buimdcit, amelit de higigurile vielii sociale, el in-sugi igi reproga cX mergea pe o cale greqiti, devenise untip prea intelectualiza! sentimentele sale erau mai multconcepte, nu experienle simfite, de aceea avea nevoieprobabil de un goc, care sX-i reconecteze inima cu min-tea. Mai ales c5, dupd ani de lecturi febrile, incepea sifie tot mai convins cd intreaga viali este un singur lu-cru, care are chipuri infinite, e pluribus unum, iar o ast-fel de dezmembrare interioard ii obtura creativitatea.

Cel care ii gXsise arborele genealogic in depo-zitele cdlugdrilor dominicani era bunul sdu prieten gi

duhovnic, preotul Milan Lapad, de la catedrala cato-licd,Velike Gospe, din vechiul orag-fortdreald. Peste doarcAteva zlIe, in dimineala de 22 februarie 1972, telefo'nul siu de la birou sund prelung, Milan il invitd la elacasd, dupd ora 19,parcd, are vocea pulin schimbatd, untremur aproape imperceptibil ii modificd tonalitateacunoscutS. Cabinetul sdu de lucru aminteqte prin stil gi

seleclia lucrurilor, de la tablouri la uneltele de scris, de

BIBT,IOTECAI{UL INFAR.N ULUT, - 9

faimosul camerino din Venelia Renagterii, biroul e age-

zatin fala unui stelaj din lemn de nuc cu douX imenserafturi, pline cu obiecte rare, pe cel de sus se afld unglob ceresc, instrumente astronomice, o carte veche,iar pe cel de jos un orologiu solar, un glob terestru, unecher gi un compas, o ldutd, gi alte dou[ cdrfi, una deCornelius Agrippa, deschisd la citatul sdu favorit, oriceqtiinld se afld inclusd in muzicd, gi alta de Johan Walter,inchisd, din piele de vifel, viginie. In toatd casa nu aveainsd nicio oglindd, de cAnd era copil intra in panicdatunci cAnd iqi vedea chipul in oglindS, parcd simleach se scufundd in alt univers, incepea sd tremure gi de-venea foarte palid, pielea sa incepea sd semene cu unvechi palimpsest. De aceea nici nu se putea birbierisingur, igi ldsase barb6,, iar atunci cAnd mergea la fri-zer, dincAnd in cAnd, sd o mai aranjeze sau sd se tundi,igi punea o banderold neagrd pe ochi.

* Voi avea destinul lui Caravaggio, din ultimiisdi ani de viafd. Te-am chemat sd inversdm pulin rolu-rile, acum tu vei fi duhovnicul meu.

Chipul lui Milan e in perfectd rezonanfd cu in-teriorul locuinfei sale, o lumind de sfArqit de lume leumple pe ambele, venele de la tAmpldiivlbreazd, ochiide tdciuni stinqi i se scurg parci intr-o altd realitate.Amdndoi erau fascinafi, de cAfiva ani, de opera gi vialapictorului italian Caravaggio, de expresivitatea gi dra-matismul pAnzelor sale. Incepea sd fie recunoscut abiade pulin timp, la adevdrata sa valoare, dupd vreo 300de ani de tdcere. Milan mersese mai departe, igi ruga-se superiorii si-l detageze cAteva luni la Roma, NapoliEi Messina, unde a scotocit prin biblioteci qi a stat devorbd cu experli in artd, pentru a incerca si dezlegecAteva mistere biografice caravaggiene, mai ales dinultimii ani, intre 'J.608-'1.61.0, dupd fuga din Malta, cAndse simlea permanent vAnat de ucigagi pletif.

- Nu infeleg, te simli urmdrit?

1 O . CCII\TSTANTTN SEVEKIN

- Nu doar md simt urmdrit, ieri seard a avut loc,deja prima confruntare. Md aflam in dreptul palatuluiSponza, cAnd am remarcat cd sunt urmat de doi indi-vizi imbrdcafi in negru, cu pdlirii trase pAni aproapede sprAncene, noroc cd am realizat imediat cd nu suntdecAt la vreo 50 de metri de casa unui alt prietery SaboKalii gi, in timp ce tocmai apdsam, cu sufletul la gur[,clanla ugii sale din lemn masiv, unul dintre cei doi a

aruncat un culit, care s-a infipt ndprasnic, crt zgomot,la vreo cAliva centimetri de urechea mea st6ngd.

Mario incremenegte cu cartea lui CorneliusAgrippa in mAna stAngd, in timp ce igi duce la buze unpahar cu apd rece, cu cealaltd mAnd. Oboseala acumu-latd noaptea trecutd, cAnd fetifa sa de un an, Dragica,plAnsese aproape incontinuu, din cattza unei indiges-tii, i se accentua acum. Pleoapele ii tremurd uqor, depe fafd i se scurg ultimele urme de culoare, privireaconfuzd i se sflrAmi in gol.

- Dar ce ai fdcut Milan?- Am citit o carte, asta am fXcut, aceeagi carte

pe care rdsfoit-o si Caravaggio, in perioada cAnd pic-ta in Malta, in L608, "Tdierea capului SfAntului IoanBotezdtorul" si portretul Marelui Maestru Alof deWignacourt cel iare l-a invitat pe insuld. in primeleore de dupd cumplita intAlnire, nu inlelegeam delocce se intAmpll, dar treptat lucrurile au inceput si se

lege in mintea mea, degi atAt de tulburat[. Nu md maiprivi atAt de mirat, nu bat cAmpii, i1i voi explica totul.In urmd cu o lund am imprumutat de la MindstireaDominicand o carte gi un manuscris, provenite dintr-odona{ie de 25 de cdrli gi manuscrise rare, f5,cut6, acumtrei ani de cdtre un italian refugiat din insula AdaKaletu care a plecat ulterior in Australia, din cAte qtiabibliotecarul. Italianul era prieten de mai mulli anicu staretul mdndstirii, padre Dominko, care nici nuapucase sd le consulte, pdnd in acel moment. Ajuns

EM},IOTECAI{.UL INIIERNULM - 11

acasd am inceput sX citesc manuscrisul, era jurnalulunei poete mai pulin cunoscute, Emilia Lanier, niscutdBassano, provenitd dintr-o familie de muzicieni decurte din Veneli4 care ulterior a emigrat la Londra,unde a lucrat gi la montarea pieselor de teatru ale luiShakespeare. Am crezut cd l-am prins pe Dumnezeude picior cAnd, dupd vreo 50 de pagini de lecturd, amaflat cd Emilia (o brunetd focoas5, cu tenul mdsliniu,care devenise o curtezand faimoasd la Londra, amantaLordului Hunsdoru patronul trupei de teatru LordChamberlanrs Mer; un bdrbat cu 50 de ani mai invArsti ca ea...) fusese atat iubita lui Shakespeare cAt gicea a lui Caravaggio, pentru o scurtb perioadd de timp,doar cAteva s[ptdmAni, la Napoli, in L609. Venise inoragul canlonetei pentru rezolvarea unor probleme le-gate de o mogtenire, iar dramaturgul britanic o rugasepe ,,Doamna Neagri" din sonetele sale sd-i inmAneze oscrisoare marelui artist, pe care il admira mult. Am par-curs cu infrigurare paginile despre povestea de dragos-te dintre Emilia gi Caravaggio, cel mai mult m-a frapatconfesiunea pe care i-a fdcut-o acesta, dupd o noaptepetrecutd impreund: in timp ce fdcea schile in cabinetulMarelui Maestru al Ordinului de Malt4 Alof de Wig-rracourt, catepozain armurd gi cu pajul sdu favorit ald-turi, i-a atras atenlia un incunabul legat cu piele de cd-prioard, pe care l-a sustras ulterior cAteva zlle, doar casd-l citeascd. Fusese gi el primit in Ordin de pulin timp,cra bucuros gi optimist se gAndea cd avea ganse marica, de acum inainte, Papa sd ii prescrie dosarele in carefusese implicat la Roma, dar a fost surprins de Alof, intimp ce incerca sd pund cartea adusd la locul ei gi, dinacel moment, a inceput calvarul ... Duph ce a mirturisitci a citit acea carte veche, un incunabul in limba latind,Marele Maestru a ordonat sd fie arestat, trimis sub es-cortd in turnul condamna{ilor din cetate, in celula afla-td la cea mai mare indl1ime, apoi in versiunea oficiald i

12. CONSTANTIN SEVERTN

s-a inscenat un incident cu cavalerul de Montmorency,urmAnd sd fie spAnztrat. A reugit ins[ i:r scurt timp s[evadeze intr-o noapte, cu o frAnghie, ajrftat de nigte ita-lieni din corpul de gard5, pl5tifi regeqte de armatorulGennaro Ruocco, din Napoli, care avea o cas[ in LaValetta. De la acesta a aflat c[ citise o carte interzisd, unincunabul transmis de aproape doud sute de ani de laun Mare Maestru la altul, iar oricine altcineva ar fi pusmAna pe el, trebuia s5 pldteascd cu viala. Era unul din-tre secretele pdstrate cu strdgnicie ale Ordinului. Dupdce am citit uimit strania relatare, md simleam un uomo

finito, deoarece mi-am dat seama imediat cd avusesemmarele ghinion sd aleg chiar cartea blestematd, din de-

pozitele MXndstirii Dominicane. Mai aveam totuqi o

brumd de speran!5, credeam cd padre Dominko, des-

pre care gtiam cd face parte qi el din Ordinul de Malta,nu va afla curAnd ci am citit acel incunabul, pe care ilneglijase pAnd atunci, din motive care imi scapi. M-amingelat, cAnd l-am inapoiat bibliotecarului, emolionat 9icu chipul stdpAnit de un zvAcnet rdu prevestitor, acesta

mi-a transmis cd stare{ul ii ceruse deja lista cu cdrfileimprumutate in ultimele sdpt[mAni.

- Nu-mi pot imagina cd pofi sd pldteqti cu viafalectura unei cdrli, poate te ingeli. $i de ce te fereqti sd-

mi spui titlul gi autorul?- Nu vreau sd devii gi tu o linte, ili pot spune

doar ci m-am convins cd acel incunabul i1i oferd artade a intra, in anumite momente privilegiate, intr-o sta-re de gra{ie in care te identifici practic cu Dumnezeu.Asta inseamnd, printre altele, ci ai acces 1a intreaga cu-noagtere, dar cAnd iii revii din acea stare de dincolo detoate, care nu dureaz6, mai mult de cAteva ore, nu-!imai amintegti nimic din ce ai experimentat, cu intreagafiinfd. Nici nu am avut timp sd aprofundez aceste tai-ne, probabil existd iniliali care gtiu ce sd facd pentru anu-gi pierde acea memorie a paradisului.

BIBI,IOTECARUL INFERNULUI - 13

- E complicat sd intri intr-o astfel de stare?

- Trebuie sd respecli strict un anumit rlfital,totul incepe cu o meditatie intr-un loc retras, unde i1icureli mai intAi inima gi sufletul, de toate gAndurilelumegti. Stai agezat cu fala spre est ifi imaginezi cd

sufletul se separd de trup, treptat simli cum incepi sd

pdrdsegti lumea hzicd., iar mintea ta se unegte cu cea a

lui Dumnezeu, dar acest lucru devine posibil numaidupd ce ai pronunfat corect Numele Glorios, formatdin patru litere. Prin permutdrile celor cinci vocale sa-

cre, A,E,I,O,U gi ale consoanelor Y H gi {, Numele luiDumnezeu, care trebuie rostit in cursul acestei inifieri,devine un adevdrat tabel, cu 150 de variante. Trebuiepronun{ate toate, intr-o ordine bine stabilitd, realizdndanumite migciri ale capului, iar intre fiecare perechede litere respiri profund, de doud ori, totul se face in-tr-o perfectd sincronizare de gdnd, de sunet qi de gest.

Ceasul vechi cu penduld, incastrat intr-o cutieinaltd din lemn de trandafir, pe care scrie Tempus Fu-git, cu caractere gotice, bate ora 20, Mario gi Milan staurremigcafi, cu privirile alintite in go1, pescdrugii igi in-tretaie traiectoriile in fala ferestrei cu perdele galbene.Milan deschide un sertar, de unde scoate un revolver,,Magnum" , pe leava lui se reflecti brusc ultimele razerrle amurgului.

- L-am cumphrat de la un traficant albanez, cu300 de mdrci. Am semnat gi un bilet, pe care scrie clarci a fost dorinla mea sd md impugti.

- $i dacd te inqeli, Milan? Povestea asta mi se

pare prea halucinantd ca sd fie adevdrat[, poate inmare parte e doar o ndscocire a minlii tale. In al doilearAnd, tu md cunogti bine, nu a, putea sd apds pe trd-gaci, ai gregit alegAndu-md pe mine, doar qtii cd abial;ac fald propriilor mele fantasme gi sldbiciuni, uneoriplutesc ca o umbri deasupra iuregului viefii.

- Nu md ingel, din phcate, atunci cAnd am

1 4 . CCNSTAF\T?IN SSVEIT]hJ

intrat in acele stdri, de care !i-am povestit, am inlelesfoarte bine cd va trebui sd pldtesc cu viala pentru aceacuriozitate care mi-a oferit momente comparabile cucele ale zellor qi mai gtiu, de asemenea, cd tu vei apdsain seara asta pe trdgaci. Eu nu sunt Caravaggio, unspadasin renumit, nu pot lupta cu cAliva zdrahonideodatd, iar tensiunea acestei permanente hdrluieliar fi mai mare decAt gAndul morlii, cu care deja m-amobiqnuit gi nu mi-e teamd deloc de ce va urma. Acumqtiu cd moartea nu e decAt o trecere intr-un alt univers.

- Eu tot nu sunt convins, in afard de ingeldtoa-rele vorbe, ai vreo probi ci ai experimentat acea comu-niune cu Dumnezeu?

- Am o singurd probd materiald, pe care de al-tfel doream sd !i-o ddruiesc.Tu cunoqti pasiunea meapentru alchimie, in acele momente privilegiate amincercat sX citesc cdrli interesante apdrute in viitor gi,

printre altele, m-a fascinat poemul, ,,Oragul Alchimic",care va fi publicat de un scriitor romAry abia in anul2003. L-am copiat in intregime, iatd foile, insd am uitatsd trec atunci gi numele autorului.

- Dar e scris intr-o limb[ necunoscutd, probabillimba romdnd, cum pofi si spui ci te-a impresionat,dacd nu cunoqteai limba?

- in perioada in care mintea ta se unegte cu cea

a lui Dumnezeu, inlelegi toate limbile. Tot atunci rea-lizezi cX adevirul e o arti inaccesibili omului comun.

O carte poate deveni uneori un mesager al des-tinului, ili poate ar[ta o cale pe care poli traversa mie-zul de foc al unui vis, oricAt de indrdznet gAndea Con-stantin Ionescu (cei apropiafi ii spun Nini). Era sigurcd nu ar fi ajuns probabil niciodatd cu o bursi in Du-brovnik, dacd in primivara anului 1990 nu ar fi citit o

carte de Jean-Jacques Bergier, Maeqtrii Secreli ai Timpu-Iui, despre personalit[file enigmatice care gi-au depdgitcu mult epoca in care triiau, in frunte cu Leonardo da

BIBLIOTHCARUL INFEITNUI"JI - 15

Vinci gi Michelangelo. PAnd la lectura acelei cdrfi nu au-zise nimic despre marele cdrturar croat Roger Boscovi-ctr, ndscut la DubrorrnlkinlTll, teolog iezuit, hzician,matematiciary astronom, poet, hlozof, diplomaf ajunsin 1743 consilier tehnico-gtiintific al Papei Benedict alXIV-lea. in cultura ,omArri nu a gdsit niciun studiu des-pre Boscovickr, un hlozof de talie universald, autorul ce-

lebrului tratat Theoria Philosophiae Naturalis, publicat in'1758laViena, in limba latin5.

Cum sd nu fi fost captivat sd afle mai multe des-pre Boscovich, din moment ce Bergier relata cd acestavorbea in secolul al XVII-lea despre universuri para-lele, care in realitate ar fi conlinute unul in altul, saudespre relativitatea timpului gi a spa{iului? CAnd a ld-sat cartea din mAnd, in balconul apartamentului sdudin Suceava, spre care lAgneau crengile inrourate aleunui salcAm inflorit, cea mai mare dorin{d a sa era siajungd cAndva la Dubrovnik gi s[-l studieze pe gdn-ditorul croat. Incepuse sd colaboreze la Romknia liberd,iar in toamna acelui an agitat pentru RomAnia, 1990,

privirea i-a cdzut intr-o zi pe un anun! despre o bur-sd la Inter-University Centre din ... Dubrovnik. Zianilinci mirosea a cerneald proaspdtd gi, dupd ce l-a puspe birou, literele continuau sd ii joace inaintea ochilor,ca niqte minuscule mingi de lumind, suprapuse pestegAndurile care il invadau. Era o stare febrild, de neli-niqte, amestecatd cu bucurie, provocat6 mai ales deancorele speranlei aruncate departe, in viitor, aga cumobignuia sd faci atunci cAnd igi propunea o lintd greude atins. Dosarul sdu a fost acceptat, dar va trebui sd

rnai faci rost de ceva bani pentru bursa asta, salariulde jurnalist in provincie este mic, nici solia sa, Corina,nu cdgtigd prea mult ca profesoar5, veniturile destul deanemice merg cu prioritate pentru cregterea gi educaliacelor doi copii, Ioana de 10 ani gi Ciprian de 1.4 ani. Dealtfel, din lipsa banilor, la vArsta de 25 de ani a renun-

:I6 - CONSTA]NTIN gIiVIiR.IN

fat sd mai prcteze, preferAnd sd scrie poezie, cu investi-

fii financiare minime, cumpirarea unor cirfi, dar mariin ce privegte timpul qi sufletul. Elena, mama lui Nini,o femeie frumoasi qi ddrz6., cu p5rul blond gi ochii deun albastru vibrant qi cald, asistentd medicald la Policli-nica din Suceava, este olteancd din Floregti, Mehedinfi.Primii ani ai familiei pe care a intemeiat-o (dupd ce gi-a

cunoscut viitorul sot Dumitru Ionescu din Corcov4 laspitalul din Turnu Severiry in timp ce fdcea practicd inanul 1950) au stat sub semnul unei veritabile tragedii cureverberalii antice, cum a realizat ulterior. Mama fdcea

parte dintr-o familie care a dat luptdtori anticomunigti,cel mai vestit fiind Vasile Luld (unele rude spun cd Niniar seamdna mult cu el), din zona Baia de Aramd, untAndr cu doud licenfe, impugcat de trupele de mililie gi

de securitate la 28 de ani, iar tatdl sdu era gef de post lamiligie, obligat sd-i, ,,vAneze" pe aceqti eroi ai rezisten-

{ei din munfi. Noroc cd, in anul in care s-a niscut Nini,tatdl sdu a fost grav rinit la piciorul drept, intr-o astfelde confruntare, gi s-a retras din mililie.

Dar aceastd turnurd nefericitd a destinului fa-miliei sale, dictatd de noua situalie politicd a fdrii, dupdabdicarea Regelui Mihai, in decembrie \947, a marcatin mod nefericit relalia dintre pdrinlii sdi, mama s-aindepdrtat afectiv de soful ei, de care a divorfat, gi s-arecXsdtorit cu un inginer electromecanic de la qanti-erul naval din Turnu Severin. Cei doi copii, Nini gi

sora sa/ Mara, mai micd cu 5 ani, au rdmas cu mama.Aga au ajuns intr-o casd de pe strada Decebal, nr.82,din Oragul Trandafirilor gi al Podului lui Traian. Noultatd adoptiv, Nicolae, extrem de meticulos gi de po-sesiv, i-a falsificat qi locul nagterii, ca sd uite tot ce afost inainte de el, astfel incAt in acte figureazd cd s-andscut la Turnu Severin, nu in ordqelul Baia de Aramd,situat la cAliva kilometri de faimoasa pddure de liliac,de la Ponoare. Cumplita istorie gi-a pus amprenta gi

BIBI,IOTEC.AI{UL INFI]RNUI,.UI - 17

pe destinul familiei sale. Imediat dupd revolufie, Ninia incercat cumva incongtient sd spele pdcatele tat5lui,despre care incd nu gtia nimic pe atunci, publicAnd cajurnalist sucevean un amplu serial despre rezistenfaarmat[ impotriva comunismului din munlii Bucovi-nei. CAliva ani mai tdrziu a fdcut gi un film documen-tar, Cazul Motrescu, cu regizorul Nicolae Mirgineanu,finanlat de ziarul Romhnia liberd,la care era corespon-dent local.

Pdrinlii sdi s-au mutat din Baia de Arama laCorcova, cAnd Nini avea abia doi ani, iar el a amAnato viafd, timp de 50 de ani, intAlnirea cu pddurea deliliac. $i bine a fdcnt, fiindc[ gi-a imaginat-o intotdeau-na mult mai mare gi mai frumoasd ca in realitate, t-adedicat de altfel unul dintre primele poeme publicate:toatd aiala m-am pregdtitl pentru a aedea pddurea de liliac/tlin linutul natall- pddurea de liliac adaugdlo cdtugd de roudt:Iaradzdtorilor-/lblfrnd poet aisdtor al realului/ teamd tmiera sd nu orbescl"orbii nu au patrie-gdndeam-ldoar un ora,tle cdrbunelo lard se tnaa[dl pe linia de uimire a ochilor"//It:amd tmi ern sd nu orbesclpknd tntr-o noapte a tuturornoptilorlhublou prin care tli priuegtil mugcdtura astrald:/-t:frndaa poelii orbeaultn piscul oglinzilorlnu mai aaeau ochildnr aedeau cu trupullprin respiralia tnaltd a rdnilorldacdnu mai aaeau trupluedeau cu cerullde parcd inimd le era o

stealiar creier sintaxa cristalelor-. Sufletul i-a fost bAntuittimp de peste 50 de ani de o absenfd aurorald, pddureac{e liliac, cu parfumul ei catifelat, proaspdt gi eterat o

absenfd dureros de dulce, care s-a transformat treptatintr-o inefabild prezenfi interioard. Uneori am senza[ia

cd tnsdgi limba romdnd ascunde in miezul ei profund gi me-

lodios o insuld, pddurea de liliac, un spaliu sacru alcdtuittlin lumind, cuvdnt gi uia[d. Un poem perfect, un uniaersnrhetipal, o fiin{d de fugd. Dar dupd ce a vdzut aceast[minune a naturii, situatil la poalele unor munli careii aduceau aminte de Sainte-Victoire, din picturile lui