(Cap B/I.1 Din bibliografie )

INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI1 Omuciderea: a. omorul,

b. omorul calificat, c. omorul deosebit de grav, d. pruncuciderea, e. uciderea din culp ă .

a. OMORUL

Obiectul ocrotirii penaleObiectul juridic special il constituie acele relatii sociale referitoare la dreptul

fundamental al omului la viata, drept consacrat prin art. 22 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

Obiectul material este corpul persoanei in viata asupra careia se indreapta actiunea ucigatoare.

Subiectii infractiuniiSubiectul activ nemijlocit (autor) nu a fost calificat de text.Persoana juridica poate fi subiect activ al acestei infractiuni - art. 191 C. pen.Participatia la savarsirea infractiunii este posibila in toate formele ei -

coautorat, instigare, complicitate.In materia omorului, practica judiciara a jalonat o linie de gandire clara si

constants asupra participatiei sub forma coautoratului la savarsirea acestei infractiuni, linie distantata, oarecum, de aceea ,,clasica", incidents in alte zone ale Codului penal.Astfel, s-a statuat ca omorul este comis in conditiile coautoratului atunci cand autorii faptei au actionat concomitent, in cadrul unei activitati indivizibile si in realizarea intentiei de a ucide, chiar daca viata persoanei a fost suprimata prin actiunea exclusiva (concreta, individuals) a unuia dintre participanti. S-a motivat, in prelungirea conceptiei, ca actiunile coinculpatilor - care nu au aplicat lovituri letale victimei - au contribuit nemijlocit la reducerea posibilitatilor acesteia de a se apara, la diminuarea capacitatii sale fizice si psihice de a rezista agresiunii, consecinte care, neindoielnic, se inscriu in nex-ul cauzal al infractiunii47. Este insa evident ca savarsirea infractiunii de omor, in forma coautoratului, presupune, necesarmente, ca persoana (persoanele) prezente la locul si timpul consumarii faptei sa desfasoare activitati, de orice tip, indispensabile executarii actiunii ucigatoare, simpla ei prezenta la locul omorului (asistarea) nesatisfacand cerinta unei cooperari in sensul notiunii penale de coautorat48. Intr-o astfel de ipostaza faptica s-ar putea examina, eventual, in ce masura prezenta acelei persoane poate fi retinuta ca o complicitate (morala) la nedenuntare, in cazul ca aceasta nu a comunicat autoritatilor judiciare fapta de omor despre care a luat cunostinta.

1

Practica judiciara cu privire la participatia sub forma coautoratului in materia omorului a fost inspirata si, oricum, potentate de doctrina de specialitate49.

Subiectul pasiv - persoana careia i s-a suprimat viata - nu a fost circumstantiat de text.

Nu prezinta importanta pentru realizarea infractiunii varsta sau starea de viabilitate a victimei, dupa cum nu are relevanta imprejurarea ca omorul a fost savarsit de autor la cererea victimei. Ultima ipoteza ridica una dintre cele mai controversate si fascinante probleme in materia omuciderii - euthanasia - concept prin care se intelege ,,uciderea savarsita sub impulsul unui sentiment de mila pentru a curma chinurile fizice ale unei persoane care sufera de o boala incurabila si a carei moarte este, din aceasta cauza, inevitabila"50. Acceptarea sau neacceptarea omorului intr-un asemenea context a constituit tema a numeroase si importante studii sociologice, medicale, religioase si, natural, juridice51. Dincolo insa de consistenta ori aptitudinea de a convinge a argumentelor pro sau contra euthanasiei, legislative penale din statele moderne nu absolva de raspundere penala autorii faptei de omor comis in aceste conditii. $i legea penala romana s-a inscris constant pe o atare linie de gandire. In Codul penal din 1936, acest tip de omor, incadrat distinct in art. 468 alin. (1) si (3), era sanctionat cu o pedeapsa mai blanda decat aceea prevazuta pentru asasinat, distinctia si tratamentul sanctionator nefiind insa preluate de fauritorii codului penal in vigoare. In consecinta, potrivit legii penale pedeapsa pentru omorul comis cu acest mobil poate fi redusa doar de magistrat, in masura in care el converteste mobilul intr-o circumstanta atenuanta si ii acorda semnificatia juridica a acesteia.

In cazul in care subiectul pasiv are o anumita calitate - reprezentant in Romania al unui stat strain, lider politic ucis in legatura cu activitatea sa etc. -, fapta va primi o alta incadrare juridica decat aceea de omor.

Latura obiectivaElementul material al infractiunii consta intr-o actiune de ucidere, efectuata prin acte

comisive sau omisive.In prima categorie, a actelor comisive, sunt concentrate marea majoritate a actiunilor

de ucidere a unei persoane, caracterul ucigator putand fi identificat de magistrat prin examinarea modalitatilor de concepere si de infaptuire a acesteia.

Vor imprima actiunii caracter ucigator:- mijloacele (instrumentele) alese si folosite de autor pentru executarea

actiunii, mijloace care trebuie sa aiba aptitudinea de a provoca decesul uneipersoane - arma de foe, cutit, otrava, funie, ciomag, topor etc;

- regiunea anatomica spre care este indreptata actiunea, regiune care trebuiesa fie din cele vitale - cap, gat, torace, abdomen, - ori in care se gasesc vase mari siimportante de sange;

- intensitatea (violenta) cu care este purtata actiunea sau repetabilitateaacesteia;

2

- gravitatea consecintelor provocate organismului prin actiunea autorului -traumatisme cranio-cerebrale, rupturi ale organelor interne, sectionarea unor artere sau vase mari si importante de sange.

Elementul material se exprima si prin acte omisive - ca, de exemplu, expunerea victimei, neputincioasa si sumar imbracata, la o temperatura scazuta5 ori abandonarea intr-o zona populata de animate salbatice omnivore53 sau intr-un loc necirculat, unde victima nu putea fi gasita cu usurinta si transportata spre a i se acorda tratamentul medical trebuincios, ori prin abtinerea autorului de la a intreprinde ceva care ar fi evitat producerea mortii victimei54.

Urmarea imediata consta in decesul persoanei.Intre elementul material al infractiunii - actiunea sau inactiunea autorului - si urmarea

imediata - moartea unei persoane - trebuie sa existe o relatie de la cauza la efect, o legatura de cauzalitate, in alte cuvinte, este necesar a se dovedi prin probe ca decesul victimei a intervenit din cauza activitatii desfasurate de faptuitor.

Latura subiectivaElementul subiectiv se exprima la infractiunea de omor exclusiv prin intentie, in

ambele ei modalitati - directa sau indirecta. Vinovatia autorului, ca si a celorlalti participanti la savarsirea infractiunii, sub forma intentiei, rezulta ex re, adica din insasi materialitatea actiunii - inactiunii acestora, asa cum s-a retinut din expunerea teoretica a laturii obiective a infractiunii, completata cu spetele acolo prezentate. Deci magistratul va putea stabili intentia - directa sau indirecta - cu care a lucrat autorul dupa examinarea naturii mijloacelor (instrumentelor) folosite de acesta in agresarea victimei, a felului in care acesta le-a utilizat, a zonei anatomice vizate prin agresiune etc.

Eroarea cu privire la persoana impotriva careia este indreptata actiunea ucigatoare - error in persona -, ori in ce priveste modul de manuire a instrumentelor folosite pentru executarea omorului - aberatio ictus - nu inlatura si nici nu diminueaza raspunderea penala a agentului, si este si logic si legic sa fie asa, atata vreme cat bratul legii ocroteste, fara discriminare, toti indivizii societatii, caci valoarea sociala - viata - este egala si impersonala.

In literatura de specialitate s-a mai afirmat o interesanta opinie -neimpartasita insa de practica judiciara si nici de autorul acestor randuri - potrivit careia, in astfel de cazuri, sunt comise, in concurs, infractiunea de ucidere din culpa (impotriva victimei efective) si tentativa la infractiunea de omor (impotriva victimei virtuale).

Textul nu conditioneaza realizarea infractiunii de scopul sau mobilul participantilor la savarsirea infractiunii, dar fiecare in parte, scop sau mobil, o data determinat in cauza, va putea constitui o imprejurare cu valoare circumstantials in evaluarea gravitatii faptei si a raspunderii faptuitorului.

Forme. SanctiuniForme. Infractiunea de omor este susceptibila de desfasurare in timp si deci de

savarsire in forme imperfecte.3

Legea insa nu sanctioneaza actele preparatorii, desi ele pot fi infaptuite si de cele mai multe ori chiar sunt infaptuite (procurarea substantei toxice ori a armei, culegerea de informatii despre programul viitoarei victime etc).

Tentativa este posibila in toate formele ei - intrerupta, terminate57 sau relativ improprie - si sanctionata de text, esential fiind ca efectul letal sa nu se produca din motive independence de vointa autorului.

Consumarea infractiunii are loc in momentul producerii urmarii imediate, adica al instalarii mortii persoanei, indiferent daca acest moment coincide cu eel al actiunii/inactiunii, ori se situeaza intr-un plan posterior.

Sanctiuni. Infractiunea de omor se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

Tentativa la infractiunea de omor se sanctioneaza, potrivit regulei consacrate prin art. 21 alin. (2) Cod penal, cu o pedeapsa cuprinsa intre 5 ani si 10 ani inchisoare.

Persoana juridica se sanctioneaza cu amends intre 10.000 si 900.000 lei, potrivit art. 71l alin. (3) C. pen.

Top of the Document

b. OMORUL CALIFICAT

Omorul calificat este o modalitate normativa agravata a omorului simplu.Schema (constructia) juridica a infractiunii acum analizate este, evident, identica cu

aceea a infractiunii de referinta, caci o actiune ucigatoare - independent de cine, de cum o concepe si executa, precum si impotriva carei persoane este indreptata - nu modifica structure, substantialitatea faptei, ea, aceasta actiune, constituie, in ultima analiza, suportul faptic tot al unui omor.

Dar legiuitorul a voit, desigur din considerente de echitate, sa diferentieze faptele de omor prin dispozitiile legale, sa puna in evidenta - in raport cu prezenta anumitor circumstante - pericolul social sporit pe care-1 poarta unele dintre aceste omoruri, iar, in final, sa majoreze limitele pedepselor, sa instituie un regim sanctionator mai aspru pentru acele persoane care tenteaza sau comit omoruri in conditiile agravate expres enuntate de legea penala.

Asa fiind, nu vom reitera aspectele comune celor doua infractiuni, ci ne vom cantona la ceea ce le diferentiaza, adica tocmai asupra circumstantelor legale care agraveaza eel de-al doilea tip de omor fata de primul.

a) Cu premeditare. PremeditareaCuvant compus din prefixul ,,pre", care semnifica o anterioritate, si

substantivul ,,meditare", ce are intelesul de ,,cugetare", de ,,gandire" profunda asupra unui subiect, dar si de ,,a planui", ,,a urzi". Doctrina si practica judiciara in materie i-au configurat conceptului ,,premeditare" unele elemente alcatuitoare, in prezenta carora aceasta atitudine psihica a faptuitorului poate fi identificata in cazul concret, si anume:

1)adoptarea hotardrii de a ucide, consolidarea acesteia si reflectarea asupra

4

modalitatii de infaptuire a actiunii58 (imaginarea si calcularea eficientei posibilelor variante de actionare);

2)exteriorizarea si manifestarea rezolutiei delictuoase constand in obtinereade informatii necesare executarii omorului (date despre programul sau obiceiurile victimei, capacitatea acesteia de a riposta, existenta unor caini la locul ori inpreajma locului stabilit pentru savarsirea infractiunii), pregdtirea instrumentelortrebuincioase infaptuirii actiunii (cumpararea si curatirea armei, procurarea sau prepararea otravii etc), alegerea locului si timpului cele mai propice (in padure, pe malul unei ape, pe timp de noapte ori de furtuna), crearea conditiilor favorabile (atragerea victimei la locul prestabilit sau imbatarea acesteia) si, in general, oricare activitati de aceasta natura menite si intreprinse in vederea atingerii scopului;

3) timpul scurs intre luarea hotararii de a ucide si punerea acesteia in executare, interval in care autorul indeplineste activitati pregatitoare; in ipoteza in care timpul scurs intre adoptarea hotararii si punerea ei in executare nu este indestulator pentru a permite autorului sa chibzuiasca cu adevarat asupra faptei ori chiar daca a dispus de un timp suficient el nu a intreprins nici un act de pregatire a omorului, circumstanta reglementata la lit. a) nu poate fi retinuta.

Agravarea premeditarii - care presupune o activitate individuals - constituie o circumstanta personals si, de principiu, ea nu se rasfrange asupra celorlalti participant - art. 28 alin. (1) Cod penal. Cu toate acestea, daca participantul a colaborat cu autorul in activitatea de pregatire a omorului (de pilda, cunoscand intentia acestuia de a ucide victima, s-a interesat despre viata si obiceiurile sale si 1-a conseiat pe autor cu privire la timpul si locul cele mai propice pentru a o surprinde singura), atunci premeditarea devine o circumstanta reala, care se rasfrange asupra participantilor63.

b) Interesul material. Se inteleg preocuparea, manifestarea de rapacitate,dorinta egoista a faptuitorului de a dobandi, in urma omorului, un avantaj (folos) deordin patrimonial. Avantajul material ravnit de autor poate fi actual - de pilda, osuma de bani, bunuri de orice fel, beneficiul unui contract de locatiune etc. - ori inperspective - deschiderea succesiunii persoanei ucise al carei mostenitor estefaptuitorul, stingerea in acest mod a unei datorii s.a. Este realizata aceasta cerintalegala si in ipoteza uciderii unei alte persoane decat aceea a carei moarte deschidefaptuitorului calea spre obtinerea avantajului64.

Interesul material constituie deci un mobil al infractiunii, motivatia actiunii de ucidere, in absenta acestui mobil neputand fi retinuta agravanta prevazuta la lit. b), chiar si in ipoteza in care decesul victimei ar determina - implicit - crearea, in beneficiul inculpatului, a unui profit material65.

Pentru realizarea infractiunii este irelevant daca interesul material a fost sau nu satisfacut, suficient fund ca acest interes sa constituie mobilul omorului.

Si circumstanta prevazuta la litera b) este una de ordin personal, care nu se rasfrange asupra participantilor, decat in masura, evident, in care participantii au actionat sub acelasi imbold.

5

c) Asupra sotului sau unei rude apropiateSot sau ruda apropiata. Uciderea sotului (uxoricid), a descendentilor sau

ascendentilor (paricid), a fratelui ori surorii (fratricid), a copiilor acestora, precum si a persoanelor devenite astfel de rude prin adoptie, constituie cea de a doua imprejurare care agraveaza omorul. Pericolul social sporit pe care il prezinta acest tip de omor rezida, pe de o parte, in atitudinea atroce a autorului de a suprima viataunei persoane din chiar intimitatea sa sufleteasca, iar, pe de alta parte, in rezonanta sociala extrem de negativa provocata de mediatizarea crimelor intrafamiliale.

Conceptele cu care opereaza textul sunt definite de Codul familiei - sot, sotie - si de Codul penal - rude apropiate, art. 149, dar se impun totusi unele precizari asupra intelesului pe care le-au dat doctrina si jurisprudenta penala prin interpretarea prevederilor art. 175 lit. c).

Calitatea de sot - ca, de altminteri, si aceea de ruda apropiata -in raport cu autorul faptei trebuie sa fie valabila la momentul savarsirii omorului. In ipoteza in care sotii, la data omorului, erau in curs de judecata intr-un proces de desfacere a casatoriei, magistratul trebuie sa verifice daca hotararea a fost sau nu atacata (apel, recurs) ori mai poate fi atacata sub aspectul divortului66.

In cazul in care autorul a fost in eroare cu privire la persoana ucisa ori actiunea lui a fost deviata67 agravanta prevazuta la lit. c) nu este incidents.

Calitatea de ruda apropiata, intr-un prim rand, o au ascendentii si descendentii, cu conditia, asa cum s-a precizat, valabilitatii acestei calitati la momentul critic; in caz contrar, agravanta de la lit. c) nu este operanta68.

Pentru realizarea infractiunii in aceasta modalitate normativa nu prezinta relevanta natura relatiei de ascendenta ori descendenta-legitima, dobandita prin adoptie ori nelegitima69.

Intr-un al doilea rand, sunt rude apropiate, fratii si surorile.Sunt considerati frati si surori aceia care au un ascendent comun.In consecinta, legaturile dintre frati si surori sunt nu numai cele primare, ci si cele

consanguine (tata comun) si uterine (mama comuna). De asemenea, sunt cei deveniti astfel de rude prin efectul adoptiei.

In al treilea rand, sunt rude apropiate copiii fratilor si surorilor. Copiii fratilor si surorilor sunt intre ei veri primari70, iar fratele sau sora, in raport cu copiii celorlalti frati si surori, sunt unchi sau matusa71.

Este de retinut ca in cazul omorului calificat prevazut la lit. c) - a statuat instanta suprema - nu sunt aplicabile dispozitiile art. 75 alin. (1) lit. b) privind circumstanta agravanta ce se refera la savarsirea infractiunii ,,prin violente asupra membrilor familiei"72.

Calitatea de sot sau ruda apropiata constituie o circumstanta personals si, prin urmare, nu se rasfrange asupra participantilor.

d) Profitdnd de starea de neputinta a victimei de a se apara. Imprejurarea agravata a omorului se refera la situatia in care victima este inapta a se feri de agresiunea ucigatoare

6

ori de a riposta la aceasta. O asemenea stare poate fi datorata unei incapacitati fizice - infirmitate, imobilizare in aparat gipsat, suferinta de o maladie epuizanta fizic, stare de somn73, starea de intoxicatie (provocata de alcool74, stupefiante, medicamente), varsta inaintata75, ori psihice - in stare de hipnoza, bolnav psihic etc. Nu prezinta relevanta daca starea de neputinta a victimei a fost provocata de ea insasi ori de alti factori.

Starea de neputinta a victimei - de care profits autorul - trebuie sa fie insa reala si efectivS, iar nu dedusa din tarele ei fizice.

Pentru realizarea acestei agravate este necesara intrunirea cumulativa a doua conditii: incapacitatea victimei de a se apara sa fie datorata altor cauze decat actiunii faptuitorului76, pe de o parte, iar pe de alta parte, faptuitorul sa cunoasca aceasta stare si sa profite de ea pentru a ucide victima.

In cazul savarsirii omorului in participate, agravanta prevazuta la lit. d) - referindu-se la fapta - se rSsfrange asupra tuturor participantilor.

e)Prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane. ,,Mijloacele" lacare face trimitere textul de lege sunt acelea care, in mod obiectiv, au aptitudinea de aproduce nu numai moartea persoanei vizate, ci si a altora care, intamplator ori obisnuit,se afla la locul si in timpul savarsirii infractiunii - deschiderea focului de armaautomata asupra grupului de persoane in care se afla victima77, incendierea imobiluluiin care locuieste aceasta, introducerea otravii in samovarul familiei, initierea uneiexplozii la autoturismul victimei ori la locul prin care aceasta urma sa treaca etc.

Pentru realizarea acestei variante agravate a omorului nu este necesar ca ,,mijlocul" utilizat de faptuitor sa fi produs rezultatul, care potential este uciderea mai multor persoane - in acest caz sunt intrunite prevederile unei agravante de la omorul deosebit de grav -, ci doar ca mijlocul respectiv sa fi avut aceasta aptitudine. Prin urmare, faptuitorul, in cazul acestei modalitati de omor calificat, actioneaza, din punctul de vedere al laturii subiective, cu intentie directs pentru uciderea persoanei vizate si cu intentie indirecta in ce priveste uciderea celorlalte persoane.

Incadrarea juridica a faptei intr-o asemenea ipoteza factuala - a decis instanta suprema - este in infractiunea de omor - simplu, calificat sau deosebit de grav -comisS asupra unei singure persoane -, cat si in tentativa de omor calificat prevazuta la lit. e), aflate in concurs. Agravanta prevazuta in art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. nu este aplicabila78.

Circumstanta examinata, care este una de fapt (reala), se rasfrange asupra participantilor, care au cunoscut mijlocul utilizat de autor pentru suprimarea vietii victimei^

f) In legaturd cu indeplinirea indatoririlor de serviciu saupublice ale victimeiTextul infractiunii de omor, in aceasta forma de agravare, il calchiaza in

buna masura pe acela al infractiunii de atentat care pune in pericol siguranta statului - ale carei explicatii isi mentin valabilitatea. Ceea ce diferentiaza cele doua infractiuni sunt, pe de o parte, calitatea ,,activitatii" indeplinite de victima -,,importanta" in cazul infractiunii prevazute de art. 160 Cod penal, ,,oricare alta activitate" decat aceea importanta in cazul acestei modalitati de omor -, iar pe de alta parte, intentia cu care

7

lucreaza autorul - de a pune in pericol siguranta statului prin uciderea personalitatii, la infractiunea de referinta, respectiv de a ,,pedepsi", retroactiv sau anticipat, prin ucidere, persoana oficiala care, indeplinind (sau urmand a indeplini) intr-un anume mod atributiile de serviciu, provoaca faptuitorului resentimente, justificate sau nu, si dorinta de a omori.

Practica judiciara a statuat, cu deplin temei, ca pentru a fi incidente prevederile referitoare la aceasta agravanta este necesar sa fi actionat in limitele atributiunilor sale, si nu in afara acestora, prin abuzarea de prerogativele cu care era investita. In caz contrar, deci cand victima incalca normele de conduita specifice functiei pe care o indeplinea, ea se exclude protectiei asigurate prin acesttext, fapta incadrandu-se in infractiunea de omor prevazuta in art. 174 C. pen., si nu in aceea de omor calificat79.

g) Pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare ori de la executarea unei pedepse

Prin conceptul sustragere se intelege actiunea menita a evita urmarirea, arestarea ori executarea unei pedepse, adica menita ,,a pune la adapost" persoana fata de o asemenea masura. Persoana ce urmeaza a fi ,,sustrasa" urmaririi, arestarii sau executarii pedepsei, prin comiterea omorului, poate fi insusi faptuitorul sau o alta persoana careia faptuitorul voieste sa-i asigure, in acest mod, protectia impotriva acelei masuri.

Urmarire. Incomplet formulat, desigur din cauza unor impedimente de tehnica legislative, conceptul are intelesul de urmarire penala, si nu acela de ,,filaj", de ,,supraveghere discreta" a unei persoane.

Prin ,,urmarire penala" se intelege activitatea desfasurata de agentii autoritatilor publice - politist, ofiter cu cercetarea penala specials din sistemul militar, procurer - care ,,are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata" (art. 200 C. proc. pen.).

Arestare. Prin acest concept trebuie inteleasa masura procesuala a ,,arestarii preventive", dispusa de catre judecator.

Punerea in executare a unei pedepse. Prin aceasta se intelege activitatea, ce intra in competenta unor agenti judiciari, de a pune in executare o hotarare judecatoreasca penala si care consta fie in arestarea persoanei condamnate la o pedeapsa privativa de libertate, fie in executarea altor pedepse - complementare sau accesorii.

Asadar, ceea ce caracterizeaza aceasta circumstanta agravanta este scopul urmarit de autor, care este acela de a se sustrage pe sine ori de a sustrage alta persoana de la una dintre masurile judiciare enuntate - limitativ - de text. In eventualitatea ca autorul nu a actionat in acest scop, omorul nu este calificat in conditiile prevazute de lit. g)80.

Infractiunea de omor comisa in scopul de a sustrage o persoana de la executarea acestor masuri judiciare poate avea ca subiect pasiv fie ,,persoane oficiale" - magistrat, politist, executor judecatoresc etc. - fie ,,persoane particulare", care concura, intr-o forma sau alta, la punerea in executare a unor astfel de masuri. In prima

8

situatie, in care victima este magistrat, politist, jandarm ori militar, fapta se incadreaza in infractiunea de omor calificat si deosebit de grav, prevazuta in art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 lit. g) si art. 176 lit. f) C. pen.

h) Pentru a inlesni sau ascunde savdrsirea altei infractiuni. Prin conceptul ,,inlesnire", din sintagma ,,a ascunde savarsirea altei infractiuni", trebuie inteleasa acea actiune de omor comisa pentru ,,a netezi" sau ,,a deschide" drumul spre infractiunea vizata, pentru a se reusi astfel, prin intermediul omorului, sa fie savarsita infractiunea - scop -, cum este omorarea santinelei pentru a evada din penitenciar, omorarea barbatului pentru violarea femeii ce-1 insoteste, ori a femeii impotriva careia s-a inceput exercitarea unor acte de constrangere in scopul de a o viola.

Pentru incadrarea omorului in art. 175 lit. h) C. pen. nu prezinta importanta daca infractiunea a carei inlesnire s-a urmarit prin savarsirea acestuia s-a consumat sau a ramas in faza de tentativa81 ori a actelor pregatitoare. De asemenea, nuintereseaza nici natura acelei infractiuni - cu exceptia infractiunilor de talharie si piraterie a caror inlesnire sau ascundere constituie o agravanta a omorului deosebit de grav -, nici imprejurarea daca, savarsind omorul, faptuitorul a reusit efectiv comiterea ei, dupa cum nu prezinta importanta nici faptul daca mijlocul ales pentru aceasta, comiterea omorului, era sau nu adecvat scopului propus82.

Prin conceptul ,,ascundere", din aceeasi sintagma, se intelege actiunea de ucidere intreprinsa pentru a disimula o alta infractiune, pentru a face ca aceasta alta infractiune sa nu poata fi descoperita - bunaoara, uciderea unui martor ocular la comercializarea de droguri, ori a unei persoane care a surprins pe faptuitor in timpul furtului83.

i) In public. Conceptul nu are, desigur, alt inteles decat acela enuntat in art. 152 C. pen. Pentru ca omorul sa fie calificat prin aceasta imprejurare, el trebuie comis intr-un asemenea loc84.

Introducerea acestei noi circumstante care agraveaza omorul - prin Legea nr. 140/1996 - este justificata de pericolul social major exprimat de crima savarsita in public. Omorul savarsit in aceste conditii de loc imprima faptei un caracter mai grav, pentru ca, pe de o parte, el pune in evidenta cutezanta, atitudinea sfidatoare a autorului care, ucigand o persoana in aceste imprejurari, are reprezentarea ca fapta poate fi descoperita, iar faptuitorul identificat mai facil - si totusi comite fapta -, pe de alta parte, pentru ca o crima infaptuita in public este de natura sa induca o stare de neliniste si insecuritate, sa provoace reverberatii negative in opinia publics.

In final, se impun doua completari ale explicatiilor date la infractiunea de omor - a caror valabilitate se pastreaza integral -, determinate de unele particularitati ale omorului calificat.

1)- Sunt calificati subiectii activi ai infractiunii la modalitatea normativa dela lit. c) - ,,sot sau ruda apropiata" - si subiectii pasivi de la lit. c) ,,sot sau rudaapropiata".

2)- Intentia este calificata, intrucat insumeaza elementul scop, la modalitateanormativa de la lit. g) ,,pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la

9

urmarire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse" si h) - ,,pentru a inlesnisau a ascunde savarsirea altei infractiuni".

Sanctiuni. Omorul calificat se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.Persoana juridica se pedepseste cu amenda de la 10.000 la 900.000 lei. Tentativa se sanctioneaza.

Top of the Document

c. OMORUL DEOSEBIT DE GRAV

Omorul deosebit de grav este prevazut in art. 176 C. pen. in mai multe ipoteze de incriminare cu rol de elemente circumstantiate de agravare, ce vor fi analizate in cele ce urmeaza:

a) Prin cruzimi. Conceptul cruzimi, in contextul art. 176 Cod penal, exprima atitudinea aberanta, inumana a autorului infractiunii, materializata in diverse acte (gesturi) prin care provoaca voit victimei o moarte lenta, prelungita, decesul fiind precedat de suferinte mult sporite fata de cele inerente pricinuite de oricare actiune suprimatoare a vietii.Actele de cruzimi pot fi de natura a provoca victimei suferinte fizice -prelungite in timp, prin flagelare, arsuri sau combustionari totale, smulgerea parului sau a unghiilor, zdrobirea globilor oculari85, sectionarea partiala sau totals a unor parti ori zone nevitale ale corpului s.a. - sau suferinte psihice - prin obligarea victimei, de pilda, de a asista la maltratarea ori violarea unei persoane fata de care aceasta nutreste sentimente de afectiune -, dar, eel mai adesea, suferintele sunt de ambele tipuri6.

Este lipsit de relevanta, pentru a fi realizata aceasta modalitate normativa a infractiunii de omor, daca actele de tortura se plaseaza nemijlocit in nex-vX cauzal al mortii87, ori ele au constituit doar un preludiu al actiunii propriu-zis ucigatoare -spre a satisface dorintele bestiale nutrite de autor -, ori daca victima a perceput in intregime suita de acte provocatoare de suferinte sau numai in parte din cauza pierderii cunostintei ori intervenirii decesului.

Esential pentru ca faptei de ucidere sa i se imprime caracterul de ,,cruda" este ca actele tortionare sa fie comise in mod voit de autor, in scopul de a-i provoca victimei suferinte si, totodata, ca aceste acte sa premearga, chiar si in parte, decesul victimei.

Circumstanta prevazuta la lit. a) se rasfrange asupra participantilor, deoarece ea se refera la fapta.

b) Asupra a doua sau mai multor persoane. Sintagma este inechivoca; suntem deci in prezenta unei pluralitati de victime, numarul victimelor indicand periculozitatea socials ridicata a autorului faptei.

Uciderea a doua sau mai multor persoane poate fi consecinta unei actiuni unice, ca, de pilda, incendierea unei incaperi88, foe de arma automata asupra grupului de persoane89, detonarea explozibilului intr-o reuniune de persoane -intr-un apartament,

10

magazin sau mijloc de transport in comun s.a.m.d. Realizarea omorului deosebit de grav printr-o unica actiune este unanim admisa in literatura si practicajudiciara.

In doctrina de specialitate s-a afirmat insa ca omorul, in aceasta ipostaza, poate fi si consecinta unor actiuni succesive, ,,cu aceeasi ocazie" °, cum ar fi, spre exemplu, omorarea victimei si, in continuare, a persoanelor care intervin in ajutorul victimei ori pentru a imobiliza agresorul, ori uciderea mai multor persoane, in aceeasi imprejurare, prin focuri repetate de arma spre tinte plasate in directii diferite etc.

Aceasta opinie - la care noi am aderat fara rezerve - este dezavuata de majoritatea teoreticienilor importanti91, dar ea a fost validata printr-o decizie de indrumare a Plenului Tribunalului Suprem92 si constituie, si in prezent, suportul teoretic al unor hotarari pronuntate de instantele judecatoresti93.

In sfarsit, omorul deosebit de grav prevazut la lit. b) poate fi realizat si prin actiuni concomitente a doua persoane care isi impart rolurile pentru uciderea a doua sau mai multor persoane 4.

Subiectul activ al infractiunii in aceasta modalitate normativa realizeaza si urmareste sau accepts uciderea fiecarei persoane, deci comite fapta cu intentie, intr-una din formele acesteia - directs ori indirecta 5.

In ipoteza ca actiunea-inactiunea nu a provocat decesul nici unei persoane, infractiunea ramane in faza de tentativa, iar in ipoteza ca actiunea-inactiunea a provocat decesul unei singure persoane, din pluralitatea de persoane vizate, fapta se va incadra in infractiunea de omor simplu (daca nu este calificat datorita altor modalitati normative) in concurs cu tentativa la infractiunea de omor deosebit de grav.

c)De cdtre o persoand care a mai sdvdrsit un omor. Nici aceasta sintagmanu necesita explicatii deosebite. Se observa, cu usurinta, ca modalitatea normativade la lit. c) este apropiata aceleia de la lit. b) - uciderea mai multor persoane. Ceeace le distanteaza este imprejurarea ca in modalitatea acum analizata fapta de omornu are legSturS cu precedenta fapta de omor, situata in antecedenta autorului, adicaele sunt comise in conditii si prin actiuni total distincte.

La incadrarea juridica a infractiunii in prevederile art. 176 lit. c) C. pen. este necesar fie sa existe o condamnare anterioara definitiva a inculpatului pentru prima fapta, fie ca ambele omoruri, comise in imprejurari diferite, sa fie judecate impreuna, in conditiile concursului96.

Pentru realizarea acestei infractiuni de omor deosebit de grav este lipsit de relevanta timpul care s-a scurs de la omorul anterior pana la acela care face obiectul actualei incadrari juridice - deci, daca in privinta primului omor s-a implinit termenul de reabilitare, daca omorul a fost amnistiat97 ori a intervenit prescriptia -, daca omorul din antecedenta a fost consumat ori a ramas in faza de tentativa'98.

Circumstanta prevazuta la lit. c) este personals si deci ea nu se rasfrange asupra celorlalti participanti.

d)Pentru a savdrsi sau a ascunde sdvdrsirea unei tdlhdrii sau pirateriiIn prima teza, ,,pentru a savarsi savarsirea", se intelege acea actiune de omor comisa

11

pentru ,,a netezi" sau ,,a deschide" drumul spre savarsirea uneia dintre cele doua infractiuni, pentru a reusi astfel, prin intermediul omorului, sa fie savarsita infractiunea-scop, ca de pilda uciderea matrozului de cart pentru ca autorul sa poata comite un act de piraterie asupra unei nave.

La a doua teza, prin conceptul ,,ascundere" se intelege actiunea de ucidere intreprinsa pentru a disimula o infractiune de talharie sau piraterie, pentru a face ca o asemenea infractiune sa nu poata fi descoperita - bunaoara, uciderea unui martor ocular la savarsirea unei infractiuni de talharie.

Asadar, ori de cate ori omorul - consumat ori in faza de tentativa - este savarsit in scopul de a crea conditiile prielnice comiterii sau ascunderii unei fapte de talharie sau piraterie - indiferent daca rezultatul s-a produs sau nu - constituie omor deosebit de grav, in modalitatea prevazuta la lit. d).

In cazul in care rezultatul urmarit s-a si produs, incadrarea juridica a faptei -potrivit doctrinei in materie si practicii juridice" - este in infractiunea de omor deosebit de grav prevazuta de art. 176 lit. d) si infractiunea de talharie prevazuta de art. 211 Cod penal, respectiv infractiunea de piraterie prevazuta de art. 212 Cod penal, ambele infractiuni in concurs. Infractiunea de talharie - cu care intra in concurs infractiunea de omor - este aceea prevazuta de art. 211 alin. (l)-(21) si nu aceea agravata prevazuta de art. 211 alin. (3) - talharia care a avut drept urmare decesul victimei -, deoarece, asa cum se va vedea la timpul cuvenit, in acest din urma caz moartea victimei este datorata culpei autorului (infractiune praeterintentionata) si nu intentiei acestuia ca in situatia omorului deosebit de grav.

Circumstanta reglementata la lit. d) este personals si, in consecinta, ea nu se rasfrange asupra participantilor decat in masura in care acestia au actionat cu acelasi scop.

e) Asupra unei femei gravide. Prin ,,femeie gravida" se intelege femeia carepoarta un fat in cavitatea uterina, starea de graviditate fiind cuprinsa intremomentul conceperii si acela al nasterii fatului.

Pentru realizarea omorului in aceasta variants normativa este necesar ca autorul sa cunoasca starea de graviditate a femeii, ori ca acesta, in raport cu evidenta sarcinii, sa o perceapa. In ipoteza in care autorul crede ca victima este gravida, dar, in realitate, starea de graviditate nu exista, agravanta prevazuta la lit. e) nu se aplica.

Legiuitorul a evaluat ca deosebit de grav acest omor pentru ca, pe de o parte, actiunea ucigatoare provoaca o dubla atingere vietii umane - chiar daca una este in faza intrauterina -, deoarece, pe de alta parte, femeia in stare de graviditate are, de regula, o capacitate scazuta de autoaparare si, in fine, pentru ca a avut in vedere si oprobriul indus in opinia publica prin aflarea despre uciderea unei femei gravide.

f)Asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, in timpulsau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora.

Agravarea reglementata in art. 176 lit. f) - nou introdusa in text prin Legea nr. 140/1996 - prezinta multiple asemanari cu agravanta omorului calificat prevazuta in

12

art. 175 lit. f), motiv pentru care analiza, in continuare, va purta doar asupra a ceea ce este in particularul acesteia.

In primul rand este de observat calitatea subiectului pasiv, care este aceea de magistrat, politist, jandarm sau militar. Prin regimul sanctionatoriu sever s-a tins la descurajarea persoanelor predispuse sa comita astfel de omoruri si la pedepsirea acestora cu duritate in cazul savarsirii lor, deoarece faptele de acest tip sunt indreptate nu numai impotriva dreptului la viata al individului, ci si a bunei infaptuiri a actului de justitie, a mentinerii sau restabilirii ordinii si linistii publice100.

Calitatea de magistrat a fost definita prin prevederile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor10, potrivit carora au aceasta calitate si fac parte din corpul magistratilor judecatorii de la toate instantele judecatoresti, procurorii din cadrul parchetelor de pe langa acestea, precum si magistratii -asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie. De asemenea, ministrul justitiei, loctiitorii sai si personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei sunt asimilati magistratilor, pe durata indeplinirii functiei. Tot astfel, potrivit prevederilor legale in materie judecatorii militari si procurorii militari au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor.

Sunt sub protectia textului analizat magistrate Curtii Constitutionale, precum si magistratii-asistenti care, potrivit prevederilor art. 48 alin. (3) din Legea privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale102, sunt asimilati acelora de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Calitatea de politist a fost astfel definita prin art. 1 al Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului103: ,,Politistul este functionar public civil, cu statut special, inarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romana prin lege, ca institutie specializata a statului".

Calitatea de jandarm deriva din dispozitiile Legii nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane °4.

Conceptul militar, in sensul art. 176 lit. f), trebuie inteles in sensul sau larg, adica de profesionist militar - cadru militar activ integrat in una dintre structurile fortelor armate -, precum si de persoana care, in indeplinirea indatoririlor fundamentale consacrate constitutional, este incorporate in una dintre aceste structuri pentru efectuarea serviciului militar obligatoriu. In consecinta, au calitatea de militar urmatoarele categorii de persoane:

- cadre militare sunt, potrivit legii105, cetatenii romani carora li s-a acordatgrad de ofiter, maistru militar sau subofiter;

- soldati si gradati voluntari106;- elevii si studentii din institutiile de invatamant militar;- barbatii cetateni romani, care executa serviciul militar obligatoriu pe durata

starii de razboi, a starii de mobilizare si pe timpul starii de asediu, precum si ceiconcentrati.

Statutul cadrelor militare este identic pentru toti profesionistii militari, indiferent

13

de structura fortelor armate in care sunt incadrati - Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Internelor si Reformei Administrative cu exceptia Politiei Romane, Ministerul Justitiei - Administratia Nationals a Penitenciarelor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza.

In al doilea rand, este de observat ca omorul incriminat la lit. f) este comis impotriva subiectului pasiv calificat fie cand acesta se afla in timpul executarii indatoririlor sale de serviciu ori publice, fie in legaturd cu modul in care el si-a indeplinit aceste indatoriri. Fiecare dintre cele doua ipostaze alternative poate realiza aceasta cerinta esentiala pentru existenta infractiunii.

In prima situatie, cerinta este indeplinita din moment ce subiectul pasiv se afla in exercitarea functiei (in timpul programului de activitate), indiferent daca actiunea prin care i se suprima viata priveste acte indeplinite in realizarea functiei sale sau fapte de ordin extrafunctional. In cea de a doua situatie, omorul este comis in legatura cu modul in care subiectul pasiv si-a indeplinit atributiile sale functionale.

Dar, asa cum s-a subliniat si la comentariul art. 175 lit. f), protectia juridica a magistratului, politistului, jandarmului, militarului este asigurata numai in masurain care acesta isi indeplineste indatoririle de serviciu ori publice in mod corect, in limitele prestabilite de actele normative ce-i guverneaza activitatea. In cazul in care activitatea de ucidere este urmarea unei atitudini abuzive manifestate de subiectul pasiv, a incalcarii de catre acesta a regulilor de conduits profesionala, nu sunt aplicabile dispozitiile privind omorul deosebit de grav, ci acelea privind omorul simplu.

g) de catre unjudecdtor sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora.

Acest element circumstantial de agravare a fost introdus prin Legea nr. 278/2006 datorita calitatii speciale a subiectului activ nemijlocit care nu poate fi decat un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar.

Pentru incidenta agravantei in discutie nu este suficienta numai aceasta calitate specials a autorului la data savarsirii faptei, ci mai este necesar ca omorul sa se realizeze fie in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, fie in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora.

Top of the Document

d. PRUNCUCIDEREA

Obiectul ocrotirii penaleObiectul juridic al infractiunii este identic cu acela de la omor. Obiectul material este corpul copilului nou-nascut asupra caruia se indreapta actiunea/inactiunea faptuitoarei.

Subiectii infractiuniiSubiectul activ nemijlocit (autor) este calificat prin text, si anume el este

numai ,,mama copilului nou-nascut". Nu prezinta relevanta, pentru calitatea de subiect 14

activ al infractiunii, natura relatiilor sexuale intretinute de femeie in urma carora a conceput copilul - voite sau silite (viol), intra sau extraconjugale.

La comiterea omuciderii pot contribui si alti faptuitori, dar acestia nu au calitatea de participant la infractiunea de pruncucidere, raspunderea lor urmand a fi antrenata pentru infractiunea de omor. Deosebirea de tratament juridic este datorata faptului ca infractiunea de pruncucidere poate fi savarsita doar de mama noului-nascut marcata puternic de o tulburare provocata de nastere, iar aceasta circumstanta personala, aidoma tuturor circumstantelor de aceasta natura, nu se rasfrange - pqtrivit prevederilor art. 28 alin. (1) Cod penal - si asupra participantilor. In consecinta, participants vor raspunde pentru infractiunea de omor calificat savarsita asupra unei rude apropiate - daca sunt intr-o asemenea relatie cu victima pruncuciderii107.

Subiectul pasiv al infractiunii este copilul nou-nascut.Nu prezinta relevanta starea de ,,viabilitate" a victimei108 - prin viabilitate se intelege

capacitatea fatului de a se adapta la conditiile extrauterine si posibilitatea de a trai autonom in noile conditii de mediu10 -, din interpretarea textului rezultand ca unica cerinta pentru realizarea infractiunii este aceea ca nou-nascutul sa fie viu in momentul declansarii asupra lui a faptei ucigatoare.

Copil nou-nascut. Pentru intelegerea conceptului este necesar a se cunoaste ca un copil ,,nou-nascut" prezinta o seama de particularitati morfologice - cum sunt lungimea, greutatea si forma craniului, a toracelui etc. -, particularitati care au fost studiate si clasificate de teoria si practica medicinii, in anumite scheme (tablouri) clinice; intre aceste particularitati morfologice se situeaza si cordonul ombilical110.

Starea de ,,nou-nascut" dureaza, in principiu, pana la taierea cordonului ombilical, cand existenta acestuia devine independents de mama.

Asadar, statutul de copil nou-nascut poate fi stabilit prin compararea particularitatilor morfologice ale corpului victimei cu particularitatile morfologice tip. Determinarea acestui statut revine in competenta specialistului in medicina legala, care urmeaza a se pronunta, sub acest aspect, - si al altora pe care le vom vedea in continuare -, in cadrul expertizei medico-legale dispuse de procuror.

Nastere. Prin conceptul de ,,nastere" se intelege acel act fiziologic care duce la expulzia sau extractia copilului ajuns in stare de viabilitate. Procesul nasterii propriu-zise - etapizat didactic pe mai multe faze - ia sfarsit in momentul expulziei copilului.

Imediat dupa nastere. Conceptul ,,imediat" desemneaza, desigur, un anume moment, care este raportat la actul nasterii. El insa, din pacate, este minat de inconcretete, formula adoptata de Codul penal anterior - in care perioada de gratie era delimitate intre momentul nasterii si eel al expirarii termenului de declarare -fiind, prin transanta ei, neinterpretabila si de aceea apta a-i oferi magistratului elementele obiective necesare imbracarii juridice a faptei cercetate sau judecate.

Pentru a se determina totusi acest moment, in lumina actualului text

15

incriminator, magistratul - ca si in cazul statutului de ,,copil nou-nascut" - va trebui sa apeleze la cunostintele medicului legist, urmand ca acesta sa precizeze, in cadrul expertizei, daca momentul este sau nu ,,imediat" dupa nasterea copilului.

Concluziile expertilor vor fi, desigur, coroborate cu alte mijloace de proba administrate in cauza pentru a da posibilitatea magistratului sa stabileasca daca omorul a fost comis imediat dupa nastere sau nu111.

Latura obiectivaElementul material al infractiunii este constituit dintr-o actiune ori inactiune

apta a suprima viata unei persoane, materializata, in principiu, in una dintre modalitatile aratate la infractiunea de omor. Practica judiciara a evidentiat insa ca cele mai frecvente actiuni de ucidere a noului-nascut sunt realizate prin strangulare, sufocare (astuparea orificiilor respiratorii externe, ingroparea in pamant, compresiune toraco-abdominala, eel mai adesea prin punerea pe cap a unei pungi de material plastic), inecare, lovire etc., iar inactiunile prin abandonarea in frig in locuri necirculate, neacordarea ingrijirilor necesare.

Pentru satisfacerea elementului material al infractiunii este irelevant daca moartea noului-nascut constituie consecinta exclusiva a actiunii/inactiunii autoarei, ori daca fapta acesteia a concurat, intr-un proces tanatogen complex, alaturi de alte cauze preexistente (boala a copilului, vatamari survenite in procesul nasterii din culpa medicului ori a persoanelor care asista nasterea), concomitent ori survenite (culpe profesionale in procesul de salvare a noului-nascut a carui viata nu a fost suprimata instantaneu prin fapta autoarei).

Urmarea imediata consta in decesul copilului nou-nascut.Pentru intregirea laturii obiective a infractiunii este necesar a se stabili

legatura de cauzalitate dintre actiune/inactiune si urmarea imediata, adica a se stabili daca efectul - moartea copilului - a fost cauzat de manoperele intreprinse de mama acestuia.

Latura subiectivaElemental subiectiv se exprima la infractiunea de pruncucidere prin intentie, in

ambele ei modalitati - directa ori indirecta. Atitudinea subiectiva a autoarei - de a urmari sau accepta producerea rezultatului manoperelor sale - trebuie insa a fi spontana si determinate exclusiv de starea de tulburare pricinuita de nastere.

Starea de tulburare pricinuita de nagtere. In procesul nasterii pot aparea unele stari psihofiziologice anormale, determinate de actul nasterii, stari care, fara a provoca tulburari de constienta - ce ar induce abolirea discernamantului -, sunt capabile sa explice conduita devianta a femeii, imediat dupa nastere. Determinarea existentei reale a unei tulburari provocate de o asemenea stare psihofiziologica post-partum este o problema de fapt, desigur si de specialitate, care se stabileste, de asemenea, in principal, prin aportul medicilor, de aceasta data in cadrul unei expertize medico-legale psihiatrice112; constatarile si concluziile expertizei pot fi, fara indoiala, coroborate si

16

intregite cu alte probe administrate in procesul penal si evaluate critic, in final, de catre magistral

Pentru ca uciderea propriului copil de catre mama sa intre sub incidenta prevederilor privind pruncuciderea este, deci necesar, intre altele, a se dovedi ca aceasta a suferit, in procesul si datorita nasterii, o anumita tulburare. In absenta starii de tulburare pretinse de text, fapta de ucidere a propriului copil de catre mama - comisa chiar sub imperiul unor stari conflictuale grave (temerea inspirata de previzibila reactie a parintilor, sotului, amantului, ori de oprobriul public) care sunt neindoielnic de natura a influenta psihicul autoarei - va constitui infractiunea de omor113. Aceste imprejurari, care, de fapt, reprezinta mobiluri ale autoarei, pot fi insa retinute si avute in vedere la circumstantierea raspunderii penale a acesteia.

Forme. SanctiuniForme. In tacerea legii, tentativa la pruncucidere nu se pedepseste114.Consumarea infractiunii are loc in momentul survenirii decesului nou-nascutului,

indiferent de momentul de debut al actiunii/inactiunii intreprinse in acest scop.Sanctiuni. Infractiunea de pruncucidere este sanctionata cu inchisoare de la 2 la 7

ani.Top of the Document

e. UCIDEREA DIN CULPA

Obiectul ocrotirii penaleEste identic cu acela al infractiunii de omor.

Subiectii infractiuniiTextul nu califica subiectul activ nemijlocit (autor) al infractiunii, deci el poate

fi, in principiu, orice persoana, cu exceptia modalitatii agravate de laParticipatia penala la savarsirea acestei infractiuni este posibila doar in modalitatea

improprie prevazuta de art. 31 C. pen., situatie in care participantul va raspunde pentru instigare sau complicitate la infractiunea de omor, in vreme ce autorul faptei raspunde pentru infractiunea de ucidere din culpa.

Subiectul pasiv este persoana ucisa din culpa.

Latura obiectivaElementul material al infractiunii se exprima printr-o actiune ori inactiune. Textul art. 178 C. pen. reglementeaza mai multe modalitati normative, astfel:a. Modalitatea tip este aceea prevazuta in primul alineat al articolului citat.b. Modalitati agravate: b. 1) Prima modalitate normativa agravata are ca

element material actiunea-inactiunea de ucidere din culpa comisa ca urmare anerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul uneiprofesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activitati. Pentru realizarea

17

infractiunii, in aceasta modalitate normativa, se cer intrunite, cumulativ, patruconditii115:

- faptuitorul sa fie profesionist, meserias ori sa indeplineasca o anumeactivitate;

- fapta sa fie savarsita in exercitiul acelei profesii, meserii ori activitati;- preexistenta unor norme legale prin care este reglementat exercitiul

profesiei, meseriei ori al unei anumite activitati, sau preexistenta unor masuri deprevedere edictate in vederea exercitarii acestora;

- fapta sa fie urmarea nesocotirii dispozitiilor ori a masurilor de prevederecuprinse in aceste norme.

Efectuarea diferitelor indeletniciri umane este reglementata prin norme proprii segmentului respectiv de activitate, prevazandu-se cum, de cine si in ce conditii pot fi acestea executate. Astfel fund, magistratului ii revine indatorirea, intr-o prima etapa, sa identifice norma care prescrie conduita persoanelor ce desfasoara activitatea si sa stabileasca daca actiunea-inactiunea autorului faptei de omucidere din culpa este sau nu conforms regulilor acolo instituite. Iar in a doua etapa, sa evoce, in cuprinsul actului procesual prin care solutioneaza cauza penala, dispozitiile legale care guverneaza profesia, meseria ori activitatea in exercitarea careia autorul a comis omorul din culpa si sa motiveze vinovatia sau nevinovatia acestuia in raport cu dispozitiile incidente.

b. 2) A doua modalitate agravata are ca element material actiunea persoanei care, conducand un vehicul cu tractiune mecanica avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate produsa de alcool, comite fapta de ucidere a unei persoane datorita uneia dintre aceste stari. Este irelevant daca autorul faptei avea sau nu calitatea de conducator auto.

Imbibatia alcoolica este procesul de patrundere a alcoolului in sange, cu consecinta provocarii unei stari de intoxicatie (alcoolica). Patrunderea alcoolului in organism se realizeaza, de regula, pe cale digestiva - prin ingurgitarea unei cantitati de bautura alcoolica - sau, mai rar, pe cale respiratorie - prin inspirarea de vapori de alcool.

Gradul (nivelul) de imbibatie alcoolica se calculeaza si exprima prin cantitatea de etanol - masurata in grame - la 1.000 g. de sange. Aceasta este alcoolemia116.

Alcoolemia se stabileste prin analiza de laborator a probei de sange prelevata persoanei cercetate (examen toxicologic). Alcoolemia poate fi insa determinate si in absenta probei de sange - daca prelevarea nu a fost cu putinta pana la eliminarea sau metabolizarea alcoolului din sange - prin calcularea ei retroactiva. Pentru efectuarea calculului retroactiv al imbibatiei alcoolice este necesar ca agentul judiciar (politist, magistrat) sa puna la dispozitia medicului legist date referitoare la viteza ingestiei bauturii (timpul in decursul caruia s-a consumat bautura), starea de plenitudine gastrica (pe stomacul gol, dupa masa), tipul bauturii (alcool distilat, vin, bere) si greutatea corporala a persoanei careia urmeaza a i se stabili alcoolemia prin acest procedeu.

Dispozitiile legale care reglementeaza desfasurarea diferitelor genuri de profesii, meserii sau activitati interzic exercitarea acestora dupa consumarea de bauturi alcoolice

18

si stabilesc sanctiuni de diverse feluri pentru cei care nu se conformeaza prevederilor respective, iar in ipoteza depasirii unui anumit grad (prag) de imbibatie alcoolica (al alcoolemiei), deci a unei limite expres prevazute in norma, fapta este incriminata.

Limita legala de imbibatie alcoolica a carei depasire antreneaza raspunderea penala a persoanelor care conduc autovehicule pe drumurile publice este de 0,80 g/1 alcool pur in sange ori o concentratie ce depaseste 0,40 mg/1 alcool pur in aerul expirat, limita prescrisa prin art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 159/20021 7, aprobata cu modificari prin Legea nr. 49/2006118.

Stare de ebrietate. Este acea stare provocata de consumul alcoolului, in care, in raport cu cantitatea ingerata si felul alcoolului, precum si al altor factori cu rol frenator sau accelerator in instalarea ei, apar o suita de efecte (simptome) caracteristice, in trepte corespunzatoare evolutiei acestei stari119 - euforie, scaderea autocontrolului, a atentiei, a vointei, intarzierea raspunsurilor psiho-tehnice, tulburari psiho-senzoriale, incoerenta, inconstienta, abolirea reflexelor, paralizie.

Efectele starii de ebrietate sunt conditionate, natural, de gradul de imbibatie alcoolica a sangelui, dar evolutia lor nu urmeaza, intotdeauna, trasee egale in timp si intensitate, aparand, de la individ la individ, desincronizari intre cele doua stari. Este posibila, astfel, instalarea starii de ebrietate cu mult inainte de atingerea pragului de alcoolemie care sa o justifice - de pilda, in cazul betiei patologice, aparuta la persoane care au in antecedente traumatisme cranio-cerebrale, afectiuni neuro-psihice s.a. -, dupa cum este posibila neaparitia simptomelor starii de ebrietate sau evidentierea lor mult redusa - desi gradul de imbibatie alcoolica este ridicat - la unele persoane rezistente la actiunea alcoolului.

In deosebire de starea de imbibatie alcoolica - si care se determine prin examen toxicologic de laborator ori prin metoda calculului retroactiv -, starea de ebrietate se stabileste prin orice mijloc de proba judiciara.

Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala ori care este in stare de ebrietate constituie infractiune, potrivit art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 159/2002, iar in cazul in care conducatorul autovehiculului comite, in aceste conditii, un accident de circulatie ce are drept consecinta decesul unei persoane, fapta va constitui

infractiunea complexa de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. (3) C. pen., neretinandu-se deci, separat, in forma concursului de infractiuni, si infractiunea prevazuta in Codul rutier120.

Elementul material al acestei modalitati normative este identic cu eel de la modalitatea agravata anterioara, pentru ca, in fond, actiunea de conducere a autovehiculului in stare de ebrietate, de intoxicatie ori cu imbibatie alcoolica peste pragul legal constituie o incalcare a normelor privind circulatia pe drumurile publice. Legiuitorul a particularizat insa a doua modalitate agravata la segmentul persoanelor care conduc autovehicule, sub una din starile prohibite, pentru a sanctiona mai sever

19

aceste persoane.b. 3) A treia modalitate normativa - sanctionata cu o pedeapsa identica cu

modalitatea anterioara - are ca element material actiunea - inactiunea oricarei persoane care, in exercitiul unei profesii sau meserii, comite o fapta ucigatoare din cauza starii de ebrietate produsa de alcool sau se afla sub influenta stupefiantelor ori a altor substante toxice. Este de remarcat si retinut eliminarea, din cercul persoanelor care comit astfel de fapte, a acelora care efectueaza ,,o anumita activitate" - suntem deci in prezenta unei culpe profesionale -, ca si cerinta ca profesionistul ori meseriasul sa fie in stare de ebrietate, eliminandu-se alternativa ,,imbibatiei alcoolice peste limita legala".

b. 4) Cea de a patra si ultima modalitate agravata este constituita din actiunea - inactiunea autorului care are ca rezultat o pluralitate de victime. Circumstanta agravata decurgand din pluralitatea victimelor se adreseaza, deopotriva, modalitatii normative tip - alin. (1) - si modalitatilor normative agravate mai sus examinate -alin. (2) - (4).

Din examinarea acestei modalitati normative rezulta, prin urmare, ca legiuitorul a voit sa construiasca o infractiune de ucidere din culpa unica, indiferent de numarul subiectilor pasivi, pluralitatea de victime nedeterminand o pluralitate de infractiuni121.

Explicatiile privitoare la urmarea imediatd si raportul de cauzalitate date la infractiunea de omor sunt in intregime valabile si la infractiunea de ucidere din culpa.

Latura subiectivaElementul subiectiv al infractiunii este constituit din culpa, in ambele modalitati

reglementate prin dispozitiile art. 19 pet. 2 Cod penal - culpa simpla sau culpa cu prevedere - si in oricare dintre gradele de periculozitate ale acesteia -culpa gravd (culpa lata), culpa usoara (culpa levis) sau foarte usoard (culpa levissima).

Forme. SanctiuniForme. Aidoma tuturor infractiunilor savarsite din culpa, forma aceleia prevazuta

de art. 178 Cod penal, poate fi numai perfecta - adica infractiune consumata -, consumarea infractiunii intervenind in momentul decesului victimei.

Sanctiuni. Infractiunea tip (forma simpla) a uciderii din culpa este sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la unu la 5 ani.

Corespunzator pericolului social pe care il prezinta faptele incriminate in urmatoarele patru alineate - pericol, potrivit evaluarii legiuitorului, sporit de la o modalitate agravata la alta - infractiunile de ucidere din culpa prevazute in alin. (2)sunt sanctionate cu inchisoare de la 2 la 7 ani, cele prevazute la alin. (3) si (4), cu inchisoare de la 5 la 15 ani.

Daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, la maximul pedepselor prevazute in alineatele precedente se poate adauga un spor pana la 3 ani.

Persoana juridica se sanctioneaza cu amends de la 5.000 la 600.000 lei, in cazul faptelor prevazute in alin. (1) si (2) sau de la 10.000 la 600.000 lei, in cazul faptelor prevazute in alin. (3), (4) si (5).

20