1

Băltoaca

(în tălmăcirea lui j. courriol – “TRADUCĂTORUL” DE... BĂLTOACĂ!)

din volumul Nouvelles de Moldavie apărut nu

demult la Editura Non Lieu (?!) la fel de bizară

Traducerea „traducerii”

(cu albastru sunt bucăți de text din originalul în limba română!)

Toată lumea știe (știa) ce i s-a întâmplat lui Sică,

eu nu (eu unul – ÎNCĂ nu). Am fost ultimul care a

aflat asta pentru că am fost ultimul care a ieșit ÎN

STRADĂ (Am aflat ultimul pentru că ultimul am

ieșit ÎN DRUM). Acolo mă joc în fiecare seară. Mă

joc, e un fel de a spune. PE STRADĂ (ÎN DRUM)

ascult cu gura căscată tot ce își spun băieții mai mari

decât mine (băieții cei mari) și nu știu de ce ei îmi

spun Gură-cască. Și nu mă supăr, cu adevărat nu,

pentru că m-am surprins eu însumi cu gura căscată.

De mai multe ori. Nu știu cum se face, dar gura mi

se cască singură. Când simt că am gura uscată, o

închid și când am închis-o (o închid), le dau

dreptate, înțeleg de ce ei îmi spun așa.

2

Când am ieșit în STRADĂ (Când am ieșit în

DRUM), băieții păreau foarte triști și mi-am spus că

le-a murit mama, poate. Eram gata să-i întreb dar

mi-am pus mai întâi intrebarea: cum ar fi putut să-și

piardă toți mama în același timp? Și cum niciunul

dintre ei nu plângea, nu am spus nimic (și pentru că

nimeni nu plângea, am tăcut). Am tăcut pentru că

știam că atunci când cineva moare, altcineva plânge.

(Și) când mama lui Nică a murit, el a plâns foarte

tare. A plâns chiar și după înmormântare... Cei mari

i-au spus că nu e bine să plângi după înmormântare

pentru că dacă ar continua așa, mama sa ar risca să

se înece în lacrimile lui. Și asta l-a făcut să plângă

din nou. A plâns până ce toate lacrimile i s-au uscat.

Apoi i-a întrebat: cum se poate îneca mai mult decât

în râu? Cei mari nu au știut ce să-i răspundă (n-au

avut ce-i răspunde) pentru că atunci când au găsit-o,

cinci zile după ce a căzut acolo (+), în papură, la

cotul râului (TOCMAI după cinci zile), văzuseră

bine ca se înecase. Și chiar dacă mama lui s-ar îneca

în lacrimile sale – asta nu l-ar împiedica să plângă

(el tot ar plânge) pentru că oricum nu avea destule

3

lacrimi (el n-are atâtea lacrimi) pentru a o face să se

înece a doua oară dar și pentru că el nu a crezut

niciodată în poveștile lor (n-a crezut în poveștile)

cu înecatul în lacrimi. El plânge când își amintește,

plânge ca și cum nu ar mai fi Nică de altădată. Eu nu

pot să mă apropii de el pentru a-i spune să nu mai

plângă, șovăi (mă feresc), dacă moartea mamei lui

s-ar lipi (și) de mine?

De data asta, ei păreau toți foarte afectați (toți

erau parcă și mai necăjiți). Nu i-am văzut

niciodată într-o asemenea stare și mi-a venit din nou

să-i întreb dacă le-a murit mama. Nu, nimeni nu

murise. Cauza tristeții lor era Sică care lăsase să-i

cadă o rublă (avait laissé tomber)1 în MAREA

1 Expresia folosită laisser tomber pare să aibă o nuanță unde

acțiunea a fost făcută intenționat conform expresiei engleze

drop it, sau cel puțin mai intenționat decât lâcher quelque

chose. Mai degrabă folosea expresia un rouble a lui a glissé,

sau un rouble a (est) lui échappé(e) de la main (il semble que

laisser tomber ait une nuance où l'action a été faite exprès, ou

bien plus exprès que l'action de lâcher quelque chose…)

4

băltoacă (în băltoaca) din fața porții noastre, în fața

porții mele! Mi-a fost de ajuns să aud asta. M-am

simțit deodată la fel de trist ca și când mama mea

murise (de parcă-mi murise și mie mama)... Auzi,

Sică lăsase să-i cadă o rublă în băltoacă, chiar în

fața porții mele! (să scape Sică o rublă

ÎNTREAGĂ tocmai în băltoaca din fața porții

mele?)

(Nu urmează paragraf nou!) Ce-i de făcut în aceste condiții? (Și eu ce să fac acum?) S-o las

acolo ca un idiot? Sufletul meu a început să se

chinuie (și au început să mă chinuiască gândurile).

Vreau, trebuie s-o scot de acolo dar bineînțeles

(dar așa)... fără ca ceilalți să mă vadă și mai ales

Sică (fără să mă vadă alții și mai ales să nu mă

vadă Sică). Nici Sică (și) nici fratele lui. Sică are un

frate mai mare care-i tare bătăuș. Toată lumea se

teme de el. Sică spune că seamănă cu bunicul lor

dinspre tată care a murit în război pentru că era

curajos. (Sică zice că-i seamănă bunelului de pe

tată. POATE SĂ ZICĂ CE-O VREA, ORICUM

5

NIMENI NU I-A VĂZUT BUNELUL (OMIS!)

care a murit la război fiindcă a fost viteaz).

Fratele lui Sică se crede curajos (și fratele lui Sică

se crede viteaz), și el, bate fără ezitare toți băieții din

cartier (una-două sare cu pumnul la toți băieții din

mahala) și tuturor le e frică de el. Cum poți avea

un frate ca Sică și să lași să-ți cadă o rublă în

băltoaca chiar din fața porții mele? (Cum se

poate să ai așa un frate ȘI SĂ FII ATÂT DE

PROST CA SICĂ și să scapi o rublă tocmai în

băltoaca din fața porții mele?)

Tac cu toții (Tăceau toți). Apoi unul dintre ei

s-a mirat (apoi unul se miră): “Și cum a făcut de-

a lăsat-o să cadă?” (Și cum de-a scăpat-o?) Și un

altul (Iar altul REGRETĂ): “O rublă, cu

adevărat?” (“Tocmai o rublă?”) “Cu adevărat o

rublă?” (“Precis era o rublă?”) a întrebat el de

două ori (a intrebat a doua oară), căci nimeni nu

răspunsese la prima sa intrebare (pentru că nimeni

nu-i răspunse de prima dată). “O rublă albă, din

aluminiu!” i s-a confirmat, precizare definitivă.

“Zăpăcitul!” (BRAMBURITE!) (“Albă de-alumin!”

6

i-a venit confirmarea. “Căscatul!” urmă

aprecierea decisivă. “Căscatul?!”) Atunci și lui îi

veți spune Gură-cască, așa-i?” Toți m-au privit cu un

aer bănuitor și am înțeles că privirile lor vroiau să

spună: “Mai Gură-cască decât tine nu există!”

Atunci (Apoi) cu un tremur în voce și frică în suflet,

am adăugat: „Nu-i ceea ce am vrut să spun!” „Așa

deci?” („N-ai vrut?”) „Atunci cară-te-n măta!”

(“Atunci închide-te acolo-n pisici!”) „A căzut la

fund dintr-o dată” a adăugat cineva. “Unde asta?

AICI? AICI, AICI?” (“...Chiar aici? Precis

aici?”) Nu știu de ce le-am pus întrebarea (Nu știu

de ce i-am MAI întrebat). Sau mai degrabă ba da,

știu, mă mânca limba!

- Bineînțeles că aici, în băltoacă, unde vrei să fi

căzut? (Aici, în băltoacă, unde în altă parte?)

- Poate el ne-a mințit ? (Poate o vrut să ne

amăgească?...)

- Am văzut-o cu ochii mei, i-am cerut să mi-o

arate, îmi spunea că era un cosmonaut pe ea în

loc de pajură dar el se grăbea să meargă să

cumpere pâine... și când a scos-o din buzunar,

7

ea a căzut... (a și scăpat-o) și n-am văzut nici

cosmonaut, nici nimic!

- Și unde-i el, acum?

- A trebuit să se întoarcă și să ceară o alta

mamei sale. (S-o dus la mă-sa să-i mai ceară

una.)

- Maica-sa îi va bate una pe loc! (Maică-sa pe loc

îi ciocănește alta!)

- Cu siguranță că-l va bate... pe el!

- Și dac-o lasă să-i cadă la fel?

(nu urmează paragraf nou!)Am dorit să spun altceva. Dar mi-am spus că puteam eu să-mi

țin gura bine închisă, prostiile reușeau mereu să

iasă. (Și m-am gândit că degeaba țin gura strânsă,

prostiile fac ce fac și sar de-acolo.) Am strâns

buzele puțin mai tare și pentru ca gura să nu mă ia

prin surprindere, pentru a nu trăda emoțiile care

fierbeau în mine, am hotărât să mă întorc în curte

(am decis să intru în curte). De îndată ce am închis

poarta și m-am simțit în siguranță gura mea a lăsat

să iasă o întrebare care mă chinuia:

8

- Și dacă cineva o scoate astă-noapte?...

- Cine? Nu vezi tot mâlul care-i acolo? (Tu nu

vezi câtă mâzgă-i?) Nu se va usca NICI LA

ANUL... (PÂNĂ LA ANUL nu se usucă...)

- Chiar în fața porții mele... Care va fi norocosul

care o va găsi?

- He, hei... (Îhî...) la vară!

- Și dacă a lăsat-o să-i cadă, este încă a lui? Ei?

(Și dac-a scăpat-o nu mai este rubla lui? Da?)

Și el ar fi dorit să audă confirmarea că rubla nu

mai era a lui Sică (Și-ar fi dorit să audă

confirmarea precum că rubla n-ar mai fi a lui

Sică) dar toți au tăcut. Simțind ostilitatea

celorlalți, a intrat în casă (intră în casă).

Încercase alte senzații de genul ăsta și știa că

intrând în casă era singurul mod de a se pune la

adăpost (mai avuse astfel de senzații și POATE

DE ACEEA știa că doar în casă se poate salva).

Ideea că RUBLA ERA pe fundul băltoacei nu i-a

dat pace toată noaptea (Gândul că RUBLA ZACE

pe fundul băltoacei nu l-a lăsat în pace nici

9

noaptea). “Câte copeici poate să aibă o rublă?”

(„Oare câte copeici sunt într-o rublă?”) Dar nu voi

întreba pe nimeni asta! (Da’ n-am să întreb pe

nimeni câte-s!) Nu vreau ca ei să râdă de mine

pentru un asemenea fleac! (Să râdă de mine

pentru că nu știu atâta fleac?) Întâi să o scot

(S-o văd mai întâi scoasă) și după aia... Și dacă

Dumnezeu vrea... (Și dacă dă Dumnezeu...) Ce

să fac cu ea? Trebuie mai ales să nu vorbesc, să

nu vorbesc de asta! (Trebuie să tac! Să tac!)

Dacă Sică ar ști și mi-ar cere-o? (Că dacă află

Sică și mi-o cere!?) Sică este un mare prostănac

DAR mai este și ZGÂRCIT (avare, chiche!)

(Sică-i prost-prost, da-i și LACOM! (avide,

cupide!) DAR nu are dreptul să mi-o ceară. De

vreme ce a lăsat-o să-i cadă (dac-o scăpat-o) în

fața porții mele, rubla nu-i mai aparține!

PSST! (Ț-ț!) Dacă aș fi ieșit puțin mai devreme

PE STRADĂ (Să fi ieșit ÎN DRUM mai

devreme) poate că aș fi reușit să o scot... dar nu,

noaptea se lasă repede și iarăși nu mai este bec

pe stâlpul din fața porții... (că se întunecă

10

repede și becul de pe stâlpul din poartă iar

nu-i.) A funcționat o săptămână, nu mai mult...

(Dac-a luminat o săptămână, POATE NICI

ATÂT!) Fratele lui Sică ARUNCĂ PIETRE ÎN

TOATE BECURILE CA SĂ LE SPARGĂ.

Nimeni nu e mai tare ca el în a da jos becuri!

(Fratele lui Sică ARUNCĂ CU PIETRE PÂNĂ

DĂ JOS TOATE BECURILE DE PE

STÂLPII SATULUI (OMIS!).Nimeni nu-l întrece la ochit în becuri!) Și va trebui de

așteptat încă șase luni pentru (Și iar trebuie să

treacă vreo jumătate de an până) ca DOMNUL

cu căngile sale enorme să urce pe stâlp ca să le

înlocuiască (până NENEA cu căngile lui

strașnice se va cățăra să pună altele).

DAR NU POT TOTUȘI SĂ O LAS ACOLO?

ÎN ACEASTĂ BĂLTOACĂ? Mâine foarte

devreme... (ȘI CUM SĂ O LAS ACOLO PE

NOAPTE? ÎN TOATĂ BĂLTOACA CEEA?

Mâine chiar de dimineață...) Câtă vreme nu voi

fi scos tot mâlul... cu o cutie de conserve... pe

11

fundul râpei sunt o grămadă de cutii (sunt o

sumedenie de tinichele/FER-BLANCS!!!). Cu

două, una în fiecare mână, voi merge poate mai

repede? (Cu două de-odată... s-o scot și mai

repede!”)

Sfârși prin a adormi foarte târziu și somnul îi

fu foarte agitat (Adormi într-un târziu și dormi

foarte agitat). Visă că PUSESE MÂNA PE

MONEDĂ și că simțea răceala metalului dar în

momentul când o scotea și o băga în buzunar își

dădu seama că era plină de noroi și că nu avea

apă ca să o curețe. (Visă că-i GATA-GATA SĂ

PUNĂ MÂNA PE RUBLĂ și chiar îi simți

răceala. Iar când s-o bage în buzunar SE OPRI,

moneta era murdară de noroi și n-avea apă s-o

clătească.)

Apoi el visă apă, multă apă (visă ape, multe

ape) și mult noroi lipicios și când reuși să o curețe,

luciul metalului îl trezi definitiv... SE AȘEZĂ

PE PE PATUL SĂU (SE RIDICĂ ÎN

CAPUL OASELOR) și căută să observe

12

ce se întâmpla (ce se face) dincolo de poarta sa.

Nu era nimeni PE STRADĂ (ÎN DRUM).

Alergă la râpă și alese cutii de conserve. Nu era

nimeni de care să-i fie frică (N-avea cine-l

intimida), copiii erau la școală și se puse deîndată

pe lucru! El lucra cu o tenacitate de Sisif și la un

moment dat (după un timp), când își trase

răsuflarea (când reuși să-și tragă răsuflarea), își

spuse (se gândi) că o rublă costă scump, foarte

scump. Scotea apă cu mâinile și cu capul se

întreba ce ar cumpăra cu ea (iar cu mintea

cântărea ce-și va cumpăra).

„Vreau multe bomboane. Multe, multe. Când am

cumpărat (mi-am cumpărat) o sută de grame – n-a

durat mult, nu mi-am dat seama că le înghițisem,

nu erau decât șase. Vanzătoarea mă va sfătui ce

trebuie să cumpăr (o să mă sfătuiască ce fel de

bomboane să-mi cumpăr). Este amabilă, ea a

așteptat PÂNĂ LA Sfântul Vasile ca să-i aduc

bani când MI-AM CUMPĂRAT SANIA

IARNA ASTA (Ea-i bună, m-a așteptat cu banii

13

PÂNĂ DUPĂ Sfântul Vasile, când ASTĂ

IARNĂ2 MI-AM DORIT SANIE)”.

Ideea (Gândul) că rubla nu era a lui nu-l mai

deranja. Nu mai era a nimănui (nu era a nimănui)

de vreme ce fusese abandonată în băltoacă și el

lucra singur să o scoată (de unul singur,

muncește s-o scoată). Nu ar fi prost să o lase

acolo.

“Dacă DOMNUL vine cu tractorul să verse

pietre cum a făcut IARNA TRECUTĂ (!!!!) sau dacă trece cu buldozerul pentru a umple

găurile și o acoperă? Ei? (Dacă vine NENEA cu

tractorul și toarnă piatră, cum a turnat MAI

VARA TRECUTĂ (!!!), ori trece cu lama să netezească gropile mari și o acoperă,

a?...) Terminat, s-a zis cu rubla! (Gata!? S-a dus

rubla?!)”

La un moment dat, el avu presimțirea că

deîndată ce ar găsi-o, Sică ar veni (va apărea

Sică) cu fratele lui pentru ca să i-o ceară... să-i

2 Oh la la ! CONFUNDA “ASTĂ-IARNĂ” (L’HIVER DERNIER) CU “IARNA ASTA” (CET HIVER)!!!!!!!!

14

... să-i scotocească buzunarele... Această idee

(Gândul) îl înfricoșă3. Pentru a evita o astfel de

confruntare fatală – se puse să scobească (începu

să dea din mâini) cu mai multă îndemânare.

“Și ceilalți copii?... Dar ce vor spune când vor

vedea că băltoaca a fost golită de mâl? (Oare ce

vor zice când vor găsi băltoaca golită de noroi?)

Ei? Vor fi al naibii de mirați! Nu le voi spune cine

a făcut asta! Nu, pentru că dacă Sică află! (Nu, că

dacă află Sică!) Știu ce va face dacă află asta! Dar

nu are dreptul! Nu a făcut nimic ca să o

găsească! (Că n-a pus osul la treabă!)”

Deodată, Nică a apărut și fără să spună un

cuvânt SE AȘEZĂ sub gard4

3Se impune traducerea perfectului simplu din narațiunea

originală, folosit mult în limba franceză. Și-a adus aminte de

el pe ultima pagină. Traduce cu participiul trecut sau chiar cu

prezentul, denaturând chiar sensul, privând nuvela de farmec

și făcând-o mai rigidă! 4

Aici cu sensul regional de “lângă gard” care déjà este

mult prea mult pentru traducătorul de… Băltoacă

15

“în trepied”5

pentru a-l privi mânuindu-și

cele două cutii de conserve. (Ca din senin apăru

5

a) Genunchii ating solul pentru a forma un fel de trepied…

b) Iniţial, meningita prezintă simptomele asociate gripei. Pacientul are febră cu sau fără frisoane, indispoziţie, stare

de rău. Din cauza edemului cerebral apare sindromul de

hipertensiune intracraniană manifestat prin cefalee intensă,

vărsături în jet şi fotofobie. În astfel de cazuri, consultul

unui medic reprezintă o urgenţă. Medicul va observa poziţia

pacientului care în meningită stă culcat pe o parte în triplă

flexie: cu ceafa, genunchi şi şoldurile flectate. Dacă este

rugat să stea în şezut, bolnavul va adopta poziţia

trepiedului (trunchiul înclinat oblic spre spate, sprijinit în palme, cu genunchi flectaţi). Din Meningita – cauze şi tratament

16

Nică, care fără să scoată o vorbă, se aciuă6 sub

gard în pirostrii7, să-l urmărească cum mânuiește

cele două tinichele8)

- Dacă o găsesc, voi împărți cu tine, vrei?

Inițiativa lui rămase fără răspuns.

- Nu vrei? Jumate pentru mine, jumate pentru tine

pentru că tu nu mai ai mamă.

El regretă propunerea sa pentru că Nică se puse pe

plâns și pentru a-l calma îi spuse că dacă ar

continua așa nu îi va da nimic!

6 a se aciua – s’abriter (a se adăposti). În niciun caz “a

se așeza” cum tălmăcește «traducătoru lu’ pește !» 7 A se lăsa (sau a ședea) în ~i a se așeza cu genunchii îndoiți și sprijinindu-se de pământ numai pe picioare. (DEX); A sta pe vine – s’accroupir (fr.) De unde o fi mai scos și fantasmagoria cu «trepiedu’» ? Oare tot «din grabă »? 8 Tinichele - FER-BLANCS (fr.) Era prea greu... A rămas cantonat în monotonia celor două

cutii de conserve... deși autoarea pentru a doua

oară a folosit alt termen!

17

Nică se opri, apoi îl întrebă suspinând:

- Și dacă nu o găsești?

- Imposibil! (Cum să n-o găsesc!?)

- Și dacă altcineva a luat-o?

- Nimeni nu a putut să o ia! Chiar nu vrei să-ți dau

jumătate din ea?

- Ba da, dar cum o vei tăia? Ei? Întrebarea îl lăsă perplex. NU ȘTIA CUM.

(NETRADUS!)9

Dan Boțocan

(interpret, traducător germană și franceză)

București, 6 noiembrie 2013

9 Tot “din grabă” nu a tradus ultima propoziție…