România a ales un nou preşedinteAlegerile prezidențiale din acest

au fost trăite la intensitate maximă de românii din țară și de peste hotare. Ca niciodată, oamenii s-au mobilizat enorm în turul doi iar alegerea a fost una clară și fără echi-voc: Klaus Iohannis președinte.

ALEGERILE LA BEBA VECHEAlegerile au stârnit multe pasiuni și la noi în comună și asta s-a văzut cel mai mult în prezența la vot. CU excepția celor plecați în străinătate și a câtorva persoane, aproape toată lumea a votat, într-un fel sau altul. Foarte mulți tineri au decis să iasă la vot, mult mai mulți decât la alte alegeri. Pentru unii dintre ei a fost primul vot, așa că emoția a fost una specială.

REZULTATELE ALEGERILORRezultatele totale au fost clar în fa-voarea lui Klaus Iohannis, deși candi-datul stângii, Victor Ponta, a obținut mai multe voturi la Beba Veche. Mult mai deciși au fost cherestureni, opțiunea lor fiind covârșitoare în fa-voarea lui Iohannis.

Trecute alegerile, marile dezbateri s-au mutat din stradă la televizor, iar oamenii au revenit la preocupările lor zilnice. Cu toate acestea ei își pun mari speranțe în Iohannis pentru că ar putea da o altă orientare politicii din țara noastră. Pe plan local este greu de crezut că noul președinte ar putea să influențe prea curând o schimbare întrucât atât Guvernul cât și Consiliul Județean Timiș sunt dom-inate de stânga.

PORTRET DE PREŞEDINTEKlaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu. Este căsătorit cu Carmen Iohannis, ei neavând copii. A absolvit, în 1983, Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii “Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca, în următorii cinci ani fiind profesor la diferite şcoli şi li-cee din Sibiu. Din 1989 până în 1997, a fost profesor de fizică la Colegiul Naţional “Brukenthal” din Sibiu. Între 1997 şi 1999 a fost inspector şcolar general adjunct, iar între 1999 şi 2000 a fost inspector general.

Klaus Iohannis este membru al Fo-rumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990, iar în perioada 2001-2013

a fost preşedintele formaţiunii, de-misionând din această funcţie după înscrierea în PNL, în februarie 2013.

S-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat pro-priu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali.

Klaus Iohannis a ajuns atunci în al doilea tur de scrutin, cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18 la sută din voturile valabil exprimate, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi. La următoarele alegeri, Iohannis a reuşit să câştige al doilea mandat de pri-mar, cu 88,7 la sută din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din ţară. În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a

fost Capitală Culturală Europeană, eveniment care a atras în oraş peste un milion de turişti.

La alegerile locale din 2008, Iohannis a întrunit 83,2 la sută din voturi, iar în iunie 2012, a câştigat cel de-al patru-lea mandat de primar al Sibiului, cu 77,9 la sută din voturi.

Klaus Iohannis s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013. Ulterior, la Congresul PNL din 23 februarie, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

DETALII DIN VIAŢA PREŞEDINTELUIUnele detalii din biografia lui Klaus Iohannis sunt mai puţin cunoscute de publicul larg, dar sunt la fel de in-teresante de ştiut. Spre exemplu, se știe mai puțin că în tinerețe a făcut

armata la Timișoara sau că prima lui slujbă a fost cea de profesor în micuțul orășel Agnita, aflat la 40 km de Sibiu, astfel încât a făcut naveta până acolo...pe bicicletă. De altfel, până la vârsta de 30 de ani s-a depla-sat cel mai mult pe bicicletă.

În anul 2000, pe când era inspec-tor școlar, i s-a propus de colegii din Forumul Democrat German să can-dideze la primărie pentru a obține un post de consilier. Mare i-a fost surpriza să ajungă în turul doi, după ce a făcut o campanie simplă în care a spus că vrea ca la Sibiu să facă ”să meargă totul ceas”. În confruntarea finală a obținut o victorie zdrobitoare în fața contracandidatului său, un foarte influent om politic local.

Despre ce a făcut ca primar, poveştile abundă. Colegii lui susțin că în primele 10 zile a reușit să facă o curățenie exemplară în tot Sibiul, care până atunci era prăfuit și gri. Așa i-a cucerit imediat pe sibieni. Apoi ar fi pus la punct lucrurile în primărie atât de bine încât fiecare știa ce are de făcut, toată lumea era mulțumită, nu existau cozi la ghișee. Apoi a în-ceput să atragă investitori cărora le-a promis că nu vor fi împiedicați de birocrație și de șpăgi. Odată ce s-a dus vestea că Sibiul este un loc sigur pentru investiții, mulți industriași eu-ropeni au deschis fabrici aici, având garanția că Primăria nu le va pune ”bețe-n roate”.

Rezultatele lui Iohannis ca primar au fost încununate în 2007 când Sibiul a primit titul de Capitală Culturală Europeană, motiv pentru care a primit numeroase fonduri europene și a căpătat o faimă internațională.

Iohannis a intrat în politica mare în 2009, dar nu ca membru de partid. A fost propus pentru a prelua Guver-nul dar a pus condiţia să i se permită să își formeze singur o echipă de tehnocrați. A fost refuzat atunci de președintele Băsescu și s-a reîntors la Primăria SIbiu.

Astăzi este noul președinte, având în fața sa un mandat de 5 ani foarte complicat şi numai timpul va putea spune dacă România lui Iohannis va deveni cu adevărat “România lucrului bine făcut”.

CURIERULde BEBA VECHE

Anul VI • Nr 11 (77) • noiembrie 2014 • Ziar editat de Primăria Beba Veche • Apare lunar • GRATUIT

Beba Veche Cherestur TotalAlegători înscrişi pe liste 859 423 1282Alegători prezenţi la vot 514 290 804Prezenţă % 59,84% 68,56% 62,71%Voturi anulate 6 2 8Voturi Victor Ponta 260 67 327Procent voturi V. Ponta 51,18% 23,26% 41,08%Voturi K. W. Iohannis 248 221 469Procent voturi Iohannis 48,82% 76,74% 58,92%

Pietruirea străzilor La sfârșitul lunii octombrie, Primăria

a finalizat campania de refacere a străzilor din Beba Veche și Cherestur și construirea a două drumuri noi, de piatră. Marele avantaj a fost vremea foarte bună care le-a permis con-structorilor să efectueze rapid o lu-crare de calitate.

DRUMURI NOIPoate că cei mai bucuroși de aceste investiții sunt locuitorii din zonele mărginașe ale satului, care erau nevoiți să ajungă la casele lor pe drumuri de pământ. Pentru ei Primăria a construit practic două drumuri noi, de piatră, durabile și confortabile atunci când vremea este rea. Este vorba de drumul din .... și de cel din.... Ambele se prezintă în stare excelentă și le-au dat un imbold locu-itorilor, care se simțeau nedreptățiți. Acum ei au altă tragere de inimă să aibă grijă de strada lor și să-și curețe și amenajeze spațiul verde din fața caselor

CU BUNE ŞI RELECe este încurajator este faptul că la circa trei săptămâni de la darea în folosință a drumurilor nu se mai circulă cu utilaje grele dar există și o parte negativă întrucât unii șoferi, mai ales tineri, profită că drumul este mai bun acum și gonesc cu viteze de 60-70 km/h, ceea ce este inadmisibil. În acest ritm drumurile se vor dete-

riora mult mai repede și vor avea de suferit toți cetățenii.Însă Consiliul Local n-a stat cu mâinile-n sân și a adoptat o hotărâre care limitează viteza de circulație pe străzile din comună la 30km/h, sufi-cient pentru o localitate liniștită de frontieră.

LIMITĂ DE VITEZĂAcum se mai așteaptă doar avizul Co-misiei Județene de Circulație pentru ca hotărârea să intre în vigoare, după care Primăria va asigura amplasarea indicatoarelor aferente. Desigur, ele vor trebui respectate de șoferi, dar în baza noilor restricții Poliția va putea

interveni mai aspru pentru a-i amen-da pe cei care nu le respectă.

ASFALTAREA STRĂZILORDesigur, marea provocare este asfal-tarea străzilor din comună, așa cum toată lumea și-ar dori. Dar în condițiile actuale este aproape imposibil fără ajutor de la centru, bugetul comunei fiind mult prea mic pentru a suporta o cheltuială foarte mare(asfaltul este una din cele mai scumpe investiții pe care le poate face o primărie). Singu-ra speranță o constituie fondurile eu-ropene sau cele guvernamentale pe care primăria încearcă de mai mulți ani să le acceseze, fără succes.

CURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Ziua Naţională la

Beba Veche şi

Cherestur

Primăria şi Consiliul Local Beba Veche vă invită să luaţi parte

la programul manifestărilor or-

ganizate cu prilejul sărbătoririi

Zilei Naţionale a României. Astfel,

duminică 30 noiembrie 2014 va

avea loc petrecerea cheresture-

nilor de Ziua Naţională, la căminul

cultural din Cherestur, unde se vor

servi bucate tradiţionale şi se va

dansa pe ritmurile formaţiei........

Luni, 1 decembrie 2014, la Beba

Veche, începând cu ora 10.00 va

avea loc o slujbă religioasă, urmată

de o ceremonie de depunere de flo-

ri la mormântul

eroilor căzuţi în

război. De aici

toată lumea

va merge la

Căminul cultural din Beba Veche

unde se va servi masa şi se va ţine

o mică petrecere.

Atenţie şoferi!căderea primilor fulgi de zăpadă

readuce în atenţie obligativitatea

echipării maşinilor cu cauciucuri

de iarnă. Potrivit Codului Rutier,

acestea sunt obligatorii în cazul în

care se circulă pe drumuri publice

acoperite cu zăpadă, gheaţă sau

polei. Cei care cumpără anvelope

de iarnă sau „all season” trebuie

să fie atenți ca acestea să aibă

inscripționate unul din simbolurile

„M+S”, „M.S” sau „M&S”.

Bilanţul de excepţie al modernizării iluminatului public

Modernizarea iluminatului stradal în comuna Beba Veche

se dovedeşte a fi una din cele mai de impact investiţii din ultimii ani efectuate de administraţia locală. La mai puţin de un an de la încep-erea modernizării, încep să se vadă rezultatele uimitoare. Aplicarea unei tehnologii noi a dus la scădere drastică a facturilor la energia electrică plătite de Primărie, aşa că acum vor rămâne mai mulţi bani la buget pentru alte proiecte.

FACTURI DE 3 ORI MAI MICIDupă ce au fost schimbate mare par-te din lămpile vechi cu unele noi pe baza tehnologiei LED, consumul s-a redus de trei ori. Astfel, dacă în luna octombrie a anului 2013 factura de

curent pentru iluminatul public era de 12.109 lei pentru cantitatea de kwh consumați, în luna octombrie a acestui an factura a ajuns la numai 3.911 lei.

ILUMINAT MAI BUNPe lângă costurile reduse cu energia s-a îmbunătățit semnificativ gradul de iluminare pe străzile comunei. Lumina este acum foarte plăcută, după cum se poate constata în cen-trul comunei.

PLANURI DE VIITORAdministrația locală are de gând să îmbunătățească și mai mult sistemul de iluminat public, însă deocamdată se va concentra pe alte proiecte

prioritare și se va face o reevaluare completă după 3 ani, perioada de timp estimată pentru recuperarea investiției de până acum.

Aunci, Primăria are în vedere să ana-lizeze oportunitatea introducerii iluminatului inteligent, cu senzor, pe fiecare stâlp, astfel încât lumina să fie emisă în cantitate mai mare în orele de vârf și să scadă corespunzător în perioadele de inactivitate.

Curăţenia comunei, cu bune şi rele Curăţenia din comună este obiec-

tivul principal al administraţiei locale, iar eforturile din ultimii ani încep să dea roade vizibile. Însă nici până azi problemele vechi nu au dispărut complet, în ciuda apelurilor repetate şi a campaniilor de sensi-bilizare a cetăţenilor duse în ultimii cinci ani.

O ECHIPĂ DE NOTA 10Chiar dacă vremea bună s-a încheiat iar soarele abia dacă mai are forță să încălzească pământul, nimic nu i-a putut împiedica pe vrednicii mem-bri ai echipei de la spații verzi să mai facă o ultimă curățenie a spațiului verde din comună, înainte de sosirea zăpezii. Au cosit cu spor pentru că iarba crescuse mult și repede. Și-au făcut treaba cu profesionalism și asta se vede în spațiile verzi care arată tot mai bine, de la an la an.

PLANTĂRILE DE ARBORI, UN SUCCESVești bune vin și de la arborii de paulownia plantați luna trecută prin comună. Mai bine de 95% din-tre copăcei s-au prins așa că sunt speranțe că vor trece cu bine prima lor iarnă, după care vor fi tunși și

pregătiți să transforme în doar câțiva ani în arbori de dimensiuni aprecia-bile.EXEMPLELE NEGATIVENu la fel de bune sunt veştile care vin de la unii cetăţeni lipsiţi de simţ es-tetic şi de gospodărie. Unii au înţeles să-şi refacă gardurile într-un mod cu totul şi cu totul original, adică din res-turile vegetale pe care le-au adunat de prin grădină, creând astfel un as-pect dezolant. Alţii nici acum nu au reuşit să înţeleagă că scoaterea molo-zului la stradă este o practică foarte deranjantă pentru restul satului dar continuă nestingheriţi să îşi etaleze

„averea”.

EXEMPLELE POZITIVE, TOT MAI MULTEComparativ, alţi cetăţeni au ales să fie un exemplu pentru ceilalţi şi şi-au amenajat spaţiul din faţa casei într-un mod simplu dar foarte fru-mos, ca dovadă că „se poate”, dacă este voinţă. Din fericire, atitudinea pozitivă a cetăţenilor a început să se impună în faţa dezinteresului şi delăsării, semn că nu va mai trece mult până când la Beba Veche va re-deveni din nou un obicei sfânt acela de a păstra curăţenia şi ordinea.

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

Grijă pentru cimitire

Şi în acest an, înainte de Ziua Morţilor, Primăria a efectuat o

curăţenie exemplară la cimitirele comunei. Toate au fost curăţate şi amenajate, astfel încât

Stadiul lucrărilor agricole în comună

S-a terminat cu bine campania de însămânțare de toamnă,

fermierii din Beba Veche fiind bucuroși că vremea a fost prielnică și nu foarte rece. La mijlocul lunii noiembrie culturile de grâu, orz, orzoaică, rapiță erau într-o stare de vegetație foarte bună, răsărirea fiind uniformă iar culturile de păioase trecând la faza de înfrățire.

RECOLTA DE PORUMBPorumbul, marea necunoscută a acestui an agricol, a fost și el recol-tat, uneori în condiții deosebite,

cu vehicule bine echipate pentru pământul prea moale. După ce au tras linie, agricultorii au consta-tat că producția de porumb este mulțumitoare, în condițiile în care vremea din timpul anului nu a ținut cu această cultură.

Estimativ, media obținută ajunge la circa 6-7.000 tone/hectar, cu vâr-furi de producție de circa 10.000 tone/hectar acolo unde s-au apli-cat tehnologii moderne complete.

cu bune....

...şi rele

Cu un pas mai aproape de SerbiaComuna Beba Veche a devenit

mai apropiată de Serbia după deschiderea punctului de trecere a frontierei de la Valcani. Mai mult, Gu-vernul a dat undă verde şi vămii de la Lunga (Comloş) şi Foeni, însă cea de la Valcani prezintă cel mai mare interes pentru comuna noastră.

Practic, acum va fi mult mai ușor să se ajungă de partea cealaltă a graniței, fiind scutiți de un ocol prin Jimbolia. Astfel, de la Beba Veche până la vama Valcani sunt circa 34 km, până la Mokrin sunt mai puțin de 50 km iar până la Kikinda sunt circa 60 km.

Programul vămii di Valcani este zilnic între orele 08.00-20.00. Trafi-cul este limitat la autovehiculele cu masa de până la 3,5 tone.

PROMISIUNI PENTRU VAMA DE LA BEBA VECHEȘi la Beba Veche se așteaptă cu

înfrigurare decizia autorităților române și maghiare de a deschide punctul de trecere a frontierei Beba Veche-Kubekhaza. „Avem promi-siuni de la nivel județean că anul viitor se vor face demersurile nec-esare deschiderii unui punct de trecere a frontierei. Exemplul celor din Comloşu Mare, Valcani şi Foeni este pozitiv pentru noi. Vom căuta soluţiile cele mai potrivite pentru ca amenajarea unui punct vamal fără prea multe pretenţii să se poată face rapid”, a declarat primarul Ioan Bo-hancanu.

DRUMUL JUDEŢEAN DEVINE NAŢIONALDeschiderea vămii de la Valcani a provocat și alte schimbări impor-tante în configurația infrastructurii din zona noastră. Astfel, în data de 28 octombrie 2014 a intrat în vigoare hotărârea de guvern nr. 926/2014 prin care drumul judeţean DJ682 Sânnicolau Mare – Dudeştii

Vechi şi DJ682B Dudeştii Vechi – Val-cani – Frontieră să intre în domeniul public al statului şi administrarea Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi din România (CNADNR).

Practic, acest drum a fost ridicat la rangul de drum naţional. Aceasă schimbare afectează și cetățenii comunei Beba Veche care circulă mai mult către Sânnicolau Mare. EI trebuie să țină cont că pentru a circula pe porțiunea de drum de la Dudești la Sânnicolau vor trebui să aibă rovigneta valabilă. Același lucru va fi valabil și pentru cei care vor dori să meargă în Serbia.

Reguli de prevenire a incendiilorPrimăria Beba Veche vă aduce la

cunoştinţă câteva noţiuni inform-ative cu rol de prevenire a incendiilor şi de pregătire a populaţiei.

Cele mai frecvente cauze proba-bile de incendiu la gospodăriile cetăţeneşti sunt:• flacără (foc în aer liber, chibrit, flacără de la aparate termice, etc.);• jar sau scântei (inclusiv ţigara, după caz);• scurtcircuit electric;• efect termic (căldură prin contact sau radiaţie, obiecte incandescente, etc.);• efectul termic al curentului electric;• explozie, efectul termic al unor substanţe incendiare aprinse;• autoaprindere.Pentru a preveni orice risc de in-cendiu, este bine să ţineţi cont de următoarele sfaturi:

MIJLOACELE DE ÎNCĂLZIRE• centralele termice de încălzire cu combustibil solid vor fi verificate de

firme specializate;• sobele fără acumulare de căldură (metalice) se vor monta pe posta-ment de cărămidă, cu grosimea de 25-30 cm, ce vor depăşi soba în lat-eral cu 25 cm şi în faţa focarului cu 50 cm;• nu se vor lăsa la uscat lemne sau rufe la distanţe mai mici de 1m faţă de sobele metalice şi 50 cm faţă de cele din teracotă;• distanţa de amplasare a sobelor faţă de pereţii încăperii va fi de min-im 70 cm (la pereţii din cărămidă) şi de 1 m faţă de pereţii combustibili (din lemn); • în faţa focarelor se vor amplasa foi de tablă cu dimensiunile 50x70 cm;• nu se va lăsa focul nesupravegheat

sau în grija copiilor; • nu se va aprinde focul în sobe cu ajutorul lichidelor inflamabile; • pe timp geros nu supraîncălziţi so-bele, prin căldura radiantă acestea pot aprinde obiectele din jur;• depozitarea jarului şi cenuşii se va face numai în gropi special amena-jate.

COŞURILE ŞI BURLANELE DE EVACUARE A FUMULUI• curăţirea coşurilor de evacuare a fumului de către personal specializat în domeniu;• coşurile de zid vor fi izolate faţă de elementele combustibile ale planşeelor prin îngroşarea zidăriei de cărămidă a coşului cu 25 cm ; • la trecerea prin acoperiş se va lăsa o distanţă de cel puţin 10 cm între faţa exterioară şi elementele combusti-bile ale acoperişului; • coşurile se prelungesc deasupra acoperişului cu cel puţin 80 cm;• coşurile de zid şi burlanele vor fi ver-ificate şi întreţinute corespunzător.

CURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

O, Sfinte Părinte Nicolae, mare făcător de minu-ni, ocrotitorul și dăruitorul ce-lor nevoiași, pe cei ce cu bună nădejde aleargă la tine, grăbește a-i ajuta. Sprijini-tor fii turmei lui Hristos împotriva lupilor care umblă să o prade și tot sufletul de creștin păzește-l prin sfintele tale rugăciuni, că unul ce ești măsura în veac a sfințeniei dreptmăritoare. Și precum ai mi-luit pe cei trei bărbați ce ședeau în temniță, izbăvindu-i de mânia împăratului și de ascuțișul sabiei, așa mă miluiește și pe mine, care cu mintea, cu cuvântul și cu lucrul mă aflu în bezna păcatelor, ca să nu cad sub mânia lui Dumnezeu și sub veșnica osânda. Amin

Rugăciune către sf. Nicolae

DECESE †Moacă Petre (60 ani)

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Sărbători religioase ortodoxe Decembrie

• 4 J Sf. Mucenică Varvara• 6 S Sf. Ierarh Nicolae• 9 M Zămislirea Sfintei Fecioare Maria• 18 J Cuviosul Daniil Sihastru• 25 J Crăciunul - Naşterea Dom-nului• 25 V Soborul Maicii Domnului• 27 S Sf. Arhidiacon Ştefan

Sărbători religioase romano-catolice

Decembrie - Îndrea• 6 S Sf. Nicolae• 8 L Neprihănita Zămislire• 25 J Naşterea Domnului (Crăciunul)• 26 V Sf. Ştefan• 27 S Sf. Ioan• 28 D Sf. Familie: Isus, Maria şi Iosif; Ss. Prunci nevinovaţi

Dă-i o mână de ajutor Poveşti adevărate, poveşti cu tâlc

Patru lumânări ardeau încetișor, și dacă ascultai cu atenție puteai

chiar să le auzi vorbind: Prima a spus: - Eu sunt Liniștea. În ziua de astăzi oamenii au uitat că pot face parte din viața lor.Flacăra s-a micșorat din ce în ce mai mult și s-a stins. Apoi a vorbit cea de a doua: - Eu sunt Credința. Oamenii spun că pot să trăiască foarte bine și fără mine, nu cred că mai are vreun rost să ardă. Când a terminat de vorbit, și aceas-ta s-a stins.

- Eu sunt Iubirea, a spus cea de a treia. Nu mai am putere să ard, oame-nii mă dau la o parte ca pe un lucru fără valoare, ei uită să-i iubească chi-ar și pe cei mai apropiați oameni din viața lor. O adiere blândă care trecea pe lângă ea a stins-o fără să vrea.

Un copil a intrat în încăperea unde mai ardea o singură lumânare, și văzându-le pe celelalte trei stinse, a început să plângă. - Voi ar trebui să fiți mereu aprinse! Cea de a patra lumânare i-a șoptit ușor: - Nu-ți fie frică, atât timp cât eu ard, le putem reaprinde pe celelalte. Eu sunt Speranța! Cu ajutorul ei, copilul le-a reaprins și pe celelalte. Flacăra Speranței să ardă mereu în sufletul tău pentru ca tu să ai o viață plină de Liniște, Credință și Iubire!

Căsătorii nu au fost

Majorat Godea Simina 21/11

Handro Ioan-C-Tin 03/11

Naşteri nu au fost

Fotografia lunii: un colţ de normalitate