bazele toxicologiei

8/10/2019 bazele toxicologiei

1/24

1. Toxicologia ca stiinta, notiuni generale.Toxicologia poate fi definite ca tiina care studiaz efectele duntoare ale substanelor chimiceasupra organismelor, precum i interaciunile acestora cuorganismele vii. ntr-un sens mai larg,ea a fost definite ca tiina care se ocup cu identificarea, izolarea i determinarea cantitativ asubstanelor toxice, cu aciunealor asupra organismului, precum i cu mijloacele folosite pentrucombaterea efectelor toxice.

Substanta care provoaca intoxicatie sau moartea la patrunderea in organism in cantitati mici senumeste toxic.

2. Principii de clasificare a toxicelor.Ele se impart in 2 grupe:

Generale :

Dupa proprietatile chimice. Dupa scopul utilizarii. Dupa gradul de toxicitate. Dupa modul de actiune toxica.

Dupa toxicitatea selective.Speciale:

Dupa modul dezvoltarii hipoxiei. Dupa mecanismul de interactiune cu sistemele enzimatice. Dupa caracterul urmarilor biologice. Dupa gradul activitatii cancerigene. Dupa principii chimice. Dupa clasificarea igienica a toxicelor.

3.Principii de clasificare a itoxicatiilor.etiopatogenetic,

clinic,nozologic.

I.Clasificarea etiopatogenetica:

Dupa cauza dezvoltarii:

1.Intoxicaii intimplatoare:

-Accidentela producie ori in condiii de lenaj:

-Intoxicaii alcoolice ori narcotice;

-Supradozarea preparatelor ledicaientoase.

2. Intoxicaii intenionate:

-Criminale

-cu tel de omor, ori imobilizare a jertvei;

-Tentative suicidale

-veridice, ori demonstrative;

-Intoxicaii "poliieneti";

-Alicarea armei chimice (preparate toxice de lupta).

Conform circumstanelor deosebim;

-intoxicaii la producie;

-intoxicaii de menaj.II.Clasificarea clinica:

Dupa particularitatile clinice


2/24


3/24

un efect rapid al aciuniisubstanelor toxice sub form de vapori i gaze, prezente n aerulinspirat. Plmnii devin pori de intrare pentru acele toxice ,care sunt solubile n grsimi.Toxicele ptrunse o dat cu apa sau n stare pur se absorb n snge prin mucoasele cavitii

bucale, stomacului, intestinului.

6.Toxicocinetica a subst otravitoare.Toxicocinetica studiaz absorbia, distribuia, metabolizarea i excreia xenobioticelor n condiii

n care se poate produce toxicitate sau n caz de expunere excesiv.Absorbia reprezint procesul prin care xenobioticele ptrund n organism, respectiv trec dinmediul extern n lichidele biologice (snge, limf, lichidcefalorahidian). O substan toxic poate

ptrunde n organism pe diferite ci, care pot fi clasificate n

a) ci naturale:

digestiv

respiratorie

cutanat

prin mucoase sau serosae

b) ci artificiale (parenterale)intraperitoneal(i.p.)

intravenoas(i.v.)

subcutan

intramuscular

Cile principale de absorbie pentru substanele toxice sunt calea digestiv,calea respiratory icalea cutanat. Cile parenterale se folosesc de obiceipentru administrarea substanelormedicamentoase i sunt utilizate nexperimentele toxicologice.

7.Toxicodinamia subst otravitoare.Aciunea toxicelor asupra organismului se exercit local sau general, la diferite niveluri deorganizare a materiei vii. Aciunea local se realizeaz prin contactul dintre toxic i bariera carest n calea ptrunderii lui n organism (pielea, mucoasele, membrana alveo-capilar). Aciuneageneral, caracteristic marii majoriti a toxicelor, este independent de aciunea local,excretndu-se dup ce toxicul a ptruns n esuturi i celule. Unele toxice exercit o aciuneselectiv asupra unor anumite organe, care au fost numite organ-int. Organul int, de regul,reprezentat prin sistemul nervos central, rinichi, ficat, cord i pulmon.

Aciunea specific a toxicului determin gradul de influen asupra unui anumit substratmolecular receptor. Deci pentru ca un toxic s genereze efecte specifice, aciunea lui va trebui s

prezinte att specificitate de substrat, ct i de organ.Toxicul acioneaz ntotdeauna la nivelul unor molecule integrate n anumite intrastructuricelulare funcionale. Aceste infrastructuri pot fi enzime, receptori, codoni genetici etc. prininteraciunea toxic-molecul receptiv se altereaz respectiva funcie n care molecula esteimplicat. Efectele acestei aciuni depind de capacitatea celular de compensare a deficitului

produs.

Gradul de intoxicaie depinde de un ir de factori: durata expunerii la toxic, absorbia toxicului,respectiv ptrunderea lui n mediul intern, distribuia, biotransformarea, eliminarea toxicului,

precum i interaciunea toxic-structur biologic, toxic-receptor. Unii autori (Ariens, Simonis i

Ofornuier) deosebesc trei faze principale n procesul dezvoltrii efectului toxic: faza deexpunere (farmaceutic) i faza toxidinamic (farmacodinamic).


4/24

Toate aceste faze se integreaz ntr-o evoluie clinic a intoxicaiei acute, care, la rndul su,se subdivizeaz n perioade:

- perioada de inducere a efectului toxic;- perioada de meninere sau aprofundare a efectelor toxice;- perioada de regresie.

Evoluia intoxicaiei acute se caracterizeaz prin mai multe faze:

- faza primar de afectare funcional specific a unor sisteme i organe;

- faza secundar de afectare funcional specific i nespecific a funciilor vitale;- faza teriar, de afectare funcional polimorf caracterizat prin alterri lezionale

localizate ori difuze;- faza cuaternar, de alterri morfologice ireversibile.

Limitele dintre aceste faze nu sunt decelabile, deoarece organismul reacioneaz n moddiferit. Astfel, n faza primar de alterare funcional specific se declaneaz mecanismelede protecie individual (bioinactivizare i epurare spontan a organismului).

n faza secundar, caracterizat de alterri funcionale specifice i nespecifice, ntr naciune mijloacele metabolice de reechilibrare; n faza teriar, determinat de alterri mixtefuncional-lezionale, un rol decisiv l au resursele funcionale de rezerv ale viscerelor, iar n fazacuaternar pot rmne n funciune numai unele organe vitale.

8.Particularitatile absorbtiei toxicelor prin caile respiratorii.Este o cale de absorbie important pentru ptrunderea substaelor toxicecare se gsesc n aeruldin mediul industrial sau comunal sub form de gaze, vapori ai lichidelor volatile sau particulefine, lichide sau solide. Sistemul respirator este prevzut cuunele mecanisme de protectivempotriva substanelor toxice, n speciala celor sub formde particule. Totui, el este vulnerabildin mai multe motive:

- Schimbul de gaze la nivelul alveolelor capilare se produce la o distan foarte mic desistemul circulator, ceea ce permite nu numai schimbul de oxygen i dioxid de carbon, cii schimbul de substane toxice gazoase.

- Pereii alveolari sunt umectai de un film apos subire, care faciliteaz absorbia initiala asubstanelor toxice din aerul alveolar. Totui,n unele cazuri, componenta fosfolipidicde la suprafaa stratului mono molecular interacionez cu compuii cu liposolubilitatemarei le ntrzie absorbia.

- Suprafaa alveolelor pulmonare este foarte mare (ntre 50i 100 de m2), de aproximativ50 de ori mai mare dect suprafaa pielii.

9.

Particularitatile absorbtiei toxicelor prin tractul gastro-intestinal.Tractul gastrointestinal poate fi privit ca un tub care strbate organismul.Dei el se gsete norganism, coninutul su poate fi considerat ca fiind n afaraorganismului. De aceea, substaneletoxice din tractul gastrointestinal nu producafectare sistemic dect dup absorbie, cu excepiacompuilor iritani sau caustici.Absorbia se poate face de-a lungul ntregului tub digestiv, nmod difereniat, dependent de:

- structura mucoasei digestive- pH-ul de la nivelul segmentului digestiv respective

Absorbia se face prin difuzie pasiv, transport activ, endocitoz sau transport paracelular, adicprin jonciunile intercelulare. Celulele mucoasei intestinale conini P-glicoproteina, care a fost

implicate n secretia intestinal a unor medicamente ca: ciclosporina, digoxinul, unelefluorochinolone, ranitidina,citostatice, beta blocante. Moleculele absorbite sunt transferate nceluleleendoteliale, spre capilare i ficat, sau napoi spre lumenul intestinal (secreie).


5/24

Absorb ia la nivelul cavit ii bucale este o cale minor de absorbie asubstanelor toxice

deoarece timpul de contact cu mucoasa bucal este foarte scurt. Pot fi absorbite substane cum arfi: alcoolii, aldehidele,cetonele, cianurile, nitroglicerina, hormonii estrogeni, nicotina,cocaina.

Absorb ia la nivelul esofagului este foarte redus, datorit timpului scurtde contact, darsubstanele toxice caustice pot leza grav mucoasa esofagian.

Absorb ia la nivelul stomacului depinde de:

- Coeficientul de partiie al substanei: substanele liposolubile sunt mai uor absorbite prindifuzie pasiv, care reprezint procesul de absorbie cel mai important din punct devedere cantitativ, dar n acelai timp, un anumit gradde hidrosolubilitate, care favorizeazdizolvarea n coninutul apos al stomacului i deci un contact intim cu mucoasa, cretegradul de absorbie; cel mai bine se vor absorbi substanele cu un coeficient de absorbieapropiatde 1.

Absorb ia la nivelul intestinului subire intereseaz majoritatea compuilor care ptrund pe caleoral.

Absorbia substanelor toxice din intestin este favorizatde (Fig.3.9):

Grosimea redusa mucoasei intestinale unistratificate.Suprafaa considerabil de contact oferit de prezena vilozitilor i amicrovilozitilor.

Vascularizaia bogatla acest nivel.

Timpul lung de contact dintre mucoas i substan.

pH-ul apropiat de cel fiziologic.

Coninutul de substane emulgatoare. Aceste substane emulgatoaresunt reprezentate de srurilebiliare, sruri de sodium i potasiu ale acizilor biliari conjugai cu glicin i taurin. Ele au un rolimportant n absorbie, mbuntind viteza de dizolvare i solubilitatea n apa substanelorinsolubile.

Absorb ia lanivelul intestinului gros

Capacitatea de absorbie a intestinului gros este mult mai redus fa de cea a intestinului subire,iar aceast cale de ptrundere este mai puin important pentru substanele toxice.

10.Particularitatile absorbtiei toxicelor prin piele si mucoasa.Pielea este un esut multistratificat complex, care constituie o barier fiziologic relativ eficientmpotriva ptrunderii xenobioticelor. Ea este relative impermeabil fa de majoritatea ionilor ifa de soluiile apoase, dar este permeabil pentru multe substane toxice n stare de agregaresolid, lichid sau gazoas. Pielea este alctuitdin trei straturi: epiderm, derm i hipoderm, nacesta din urm gsindu-se aparatul pilosebaceu i glandele sudoripare.

Absorbia substanelortoxice se poate face prin:

Foliculii pilo i, sau celulele glandelor sebacee i sudoripare; este o cale minor,deoarece suprafaa lor raportat la suprafaa totala pielii este doarde 0,1-1%.

Difuzie prin celulele epidermei care constituie poriunea majoritar asupra feei pielii.Absorbia cutanat poate fi influenat de:

- proprietile fizico-chimice ale substanei, n special gradul de ionizare,mrimeamoleculei, solubilitatea n api lipide

- pH-ul pielii- temperatura ambiant- masajul local

11.Factorii ce influentiaza asupra toxicitatii substantelor toxice.

Factorii de toxicitatea reprezinta totalitatea conditiilor de care depinde toxicitatea unei substantesau gradul sau de nocivitate.


6/24

Factorii de toxicitate pot fi grupati in 2 grupuri de toxicitate dependent de substanta si factori detoxicitate dependenti de animal.

Factorii de toxicitate dependent de substanta:Principalii factori de toxicitate din aceasta categorie sunt reprezentati de : proprietatile fizico-chimice ale substantei , tipul de asociere si doza.

Proprietatile fizico-chimice:Natura chimica:tipul combinatiei: organic sau anorganica.

-greutatea atomic si molecular: toxicitatea creste in parallel cu greutatea atomic si molecular.

-structura chimica: substituirea unor atomi sau grupuri de atomi intro molecula modifica uneoritoxicitatea.

-izomeria:izomerii levogiri sunt mai toxici decit cei dextrogiri, izomerii para sunt mai toxicidecit izomerii meta si decit cei orto.

Starea de agregare si marimea particulelor:Starea lichida favorizeaza absorbtia, crescind gradul de toxicitate.Subst gazoase datoritaabsorbtiei rapide in specila pe cale respiratory au un grad crescut de toxicitate.La toxicele solide

toxicitatea depinde de forma sub care se gasesc; amorfa sau cristalina:cele amorfe fiind maisolubile ,sunt mai usor absorbite si ca urmare mai toxice.

Solubilitatea:Substantele solide care nu se solubilizeaza in apa sau lipide sunt lipsite de toxicitate.Pentrutoxicele care patrund pe cale cutanata toxicitatea depinde atit de liposolubilitate cit si dehidrosolubilitate.

Concentratia:Influenta acestui factor este vizibila la substantele gazoase prezinta o deosebita importanta insala fel concentratia influenteaza si toxicitatea subst , care se prezinta in forma de solutie.

Stare de ionizare: forma ionizata a substantelor nu se absoarbe decit in foarte mica masura saudeloc.Solventul:influenteaza toxicitatea fie prin actiunea toxica proprie fie prin favorizarea absorbtiei.

Originea:In fuctie de originea toxicelor:vegetala, animal, mineral, industrial, se pot intilnisituatii specific care influenteaza toxicitatea.Astfel, la toxicele vegetale toxicitatea esteinfluentata de partile plantei ,de stadiul vegetatiei, de factorii pedoclimatici si meteorologici .Latoxicele minerale, toxicitatea poate scadea prin invechire de ex: cianura de potasiu.

Tipul de asociere si doza.Asocierile substantelor pot modifica activitatea acestora in sensul cresterii si reduceriitoxicitatii.Asocierile pot fi sinergice: cresc toxicitatea sau antagonice: reduc toxicitatea.

AS.Sinergice:-prin insumare: cocaine si adrenalina

-prin potentare: compusii organofosforici cu subs parasimpaticomimetice.

-prin favorizarea absorbtiei: toxicitatea compusilor pe baza de fosfor creste daca ratia este bogatain lipide.

AS.Antagonice:diminua toxicitatea prin efectele de ordin fizic, chimic sau farmacodinamic carese produc.Antagonismul poate fi revirsibil sau ireversibil.UN caz particular il constituieantidotismul.DE ex; taninurile precipita alcaloizii; compusii colinergici sint antagonizati deatropine;intoxicatia cu cupru poate fi prevenita prin administratrea de molibden si invers.

Doza.

Caracteristica unei substante toxice administrate per os sau parenteral se stabileste prin:-doza maxima tolerate:cantitatea cea mai mare de substanta care este suportata de organism farasa apara fenomene toxice.


7/24


8/24

De obicei, acest sindrom nsoeteintoxicaiile acute. Cauzele dereglrii funcionrii sistemuluicardiovascular sunt:inhibarea centrului vasomotor, dereglarea funciilor glandelorsuprarenale,creterea permiabilitii pereilor vaselor sanguine.

17.Sindromul dereglarii mecanismului de termoreglare.

se nregistreaz ncazul intoxicaiilor diverse, se manifest prin scderea temperaturii corpului(laaciunea alcoolului, somniferilor) sau ridicarea ei (la aciunea CO, acizilor,

bazelor,substanelor organofosforice). Aceste devieri de temperatur sunt ca urmare ascderiiproceselor metabolice i a intensificrii termolizei, iar pe de alt parte suntcauzate de absorbiade snge a substanelor toxice, de dereglarea alimentriicreierului cu oxygen.

18.Sindromul convulsive.sindromul dat este un indice de evoluie grav saufoarte grav a intoxicrii. Acceseleconvulsive apar ca urmare a hipoxiei creierului(provocat de cianuri, CO) sau ca rezultat al

aciunii specifice a toxicelor asuprasistemului nervos central(provocate de etilenglicol,substane organofosforice,stricnin).

19.Sindromul dereglarii psihice.este caracteristic pentru otrvirile cu toxinecare acioneaz selectiv asupra sistemului nervoscentral( alcoolul, dietilamida,atropina, haiul, tetraetilul de Cu).

20.Sindromul hepato-renal.

nsoete multe tipuri de intoxicaii n cazul croraficatul i rinichii se afl sub aciunea directa toxicelor sau sufer din cauzaaciunii asupra lor a produselor metabolice toxice, precum i a

modificriloresutului renal i ale celui hepatic. Modificrile au loc la intoxicaiile cudicloretan,alcool, esen de acid acetic, arsenium, srurile metalelor grele, fosfor galben.

21.Sindromul dereglarii echilibrului hidro-electrolitic si a echilibrului acido-bazic.

In intoxicatii acute acest sindrom se manifesta prin acidoza ca urmare a dereglarii functieisintemului digestiv si excretor si aorganelor secretorii.

22.Sindromul encefalopatiei toxice.Encefalopatie toxica este un sindrom neuropsihiatric secundar de expunerea la ageni toxici,caracterizataprin semne si simptome nespecifice i daune difuze cerebrale.Manifestarile clinice depind de agentul implicat, poate compromite orice activitatea creierului dela motor, senzoriale, ca funcii corticale complexe (memoria, judecata, abstractizare, de calcul,limbaj i judecat).Modificrile sunt de obicei difuze i bilaterale.Cnd otrvire este acut sau masiv poate compromite contientizare i poate duce la com iMoarte. Encefalopatie toxic acut de originela locul de munc tind s fie tot mai rare. Acesteade asemenea, apar in intoxicatii accidentale, accidentale, non-profesional i copii.Encefalopatie toxic cronicasau leziuni cerebrale cronice se refer la daune neurologice i / sauxpunerea comportamentala la substante chimice neurotoxice. Manifestrile pot fi difuze,reflectnd o vtmare global a creierului i se caracterizeaz prin absena unui semnal focal.

23.Sindromul decorticarii.


9/24

Cea mai grava si ireversibila stare a comei toxice cu fenomene hipoxice si edem cerebral, estemoartea creierului intravitala.Morfologic aceasta se defineste cu necroza raspindita a elementelorcelulare ale scoartei si structurilor subcorticale.

Aceasta complicatie se determina frecvent in intoxicatiile grave cu oxide de carbon, barbituricesi alte substante toxice, ceea ce indica importanta functiei enzimelor respiratotii ale SNC.

Vitalitatea creierului in starile indicate se determina cu ajutorul EEG.Lipsa indelungata (citeva

ore) a activitatii electrice a creierului indica afectarea grava a lui , in intoxicatiile acute cusomnifere si narcotice, care provoaca o narcoza profunda , dar reversibila.

Despre vitalitatea creierului putem judeca dupa inregistrarea neintrerupta a EEG.Daca peparcursul a 30 de ore EEG este izolectrica- in acest caz avem moartea intravitala a creierului.

Un criteriu suplimentar ce indica moartea creierului este lipsa diferentei PO2 in singele, carevine la creier si care se duce de la el, precum si concentratia marita a fermentilor intracelulari(lactadehidrogenaza) in lichidul cefalorahidian.

24.Caile de eliminare a toxicelor din organism.

Principalul mod de eliminare:

calea renal: STP se elimin ca i compui metabolizai sau nemetabolizai. Aceast cale esteimportant datorit cantitii eliminate i pentru c se pot lua probe de urin.

calea intestinal: n principal pentru metalele grele.

calea respiratorie: prin aerul expirat (vapori, gaze) sau prin stratul ciliar (praf).

Cile secundare de eliminare:

pr, unghii

glande salivare

glande sebacee

placent (pentru unele substane toxice cu repercursiuni asupra ftului sau embrionului).

Este important s tim cile de eliminare ale Substantelor toxice pentru:

diagnostic:pentru a determina concentraia STP n urin, aerul expirat, pr;

profilaxie: -pentru a menine ntr-o bun stare de funcionare cile de eliminare i

urmrirea periodic a a strii de fucionare acestor ci (funcia renal).-

pentru a interzice femeilor gravide sau care alpteazlucrul n mediu toxic.

25.Transportul sangvin al substantelor toxice.

Majoritatea toxinelor actioneaza asupra tesutuluiorganismului si doar o mica parte din eleactioneaza strict la nivelul sanguine(heparina, hidrogenul sulfat ,unele veninuri natural) ori

predominant asupra acestuia ( substante medhemoglobinizate si hermolizante,acidul de carbon).Transportus substantelor toxice se face fie prin dezolfarea lor fizica in plasma, fie casunttransportate printrun anumit transportor de care se leaga reversibil. Dintre substantele


10/24


11/24

dezinfectanilor, a produselor cosmetice. n agricultur: n rezultatul utilizrii unor compuiorgano-mercuriali folosii la dezinsecia seminelor. n medicin: n plombele dentare dinamalgam (argint+mercur), ca parte component a unor picturi pentru ochi, nas i urechi, nunele unguente oftalmice. n alimente: cea mai obinuit surs de intoxicaie cu mercur esteconsumul de pete contaminat cu mercur.

Aciunea toxic a mercurului se manifest prin intoxicaii acute i cronice. n intoxicaia acutprovocat de mercur, se observ urmtoarele manifestri : inflamaie dureroas a tubuluidigestiv, nsoit de: stomatit, gingivit, salivaie, faringit, vom, diaree de tip dizenteric;albuminurie, hematurie, anurie, hemoragii polimorfe, slbirea contraciilor cardiace, ncetinirearespiraiei, sudori reci, colaps.

Moartea se produce timp de 24-30 ore n strile supraacute, i n urmtoarele 12-15 zile n celeacute. Doza letal pentru organismul uman constitue 0,2-0,5 grame.

Intoxicaia cronic cu mercur apare dup o perioad mai ndelungat de absorbie crescut de

mercur n organism.

Simptomele caracteristice sunt: stomatit insoit de gingivit i pierdere de dini, tulburri alesistemului digestiv, dispepsie, diaree sanguinolent, subnutriie. Pe gingii apare o leziune careafecteaz regiunea molarilor.

Tulburari nervoase specifice: tremuraturi uoare, marunte, ale buzelor, limbii i minilor, acror amplitudine crete la micrile voluntare. Apar semne de polinevrit cu crampe musculare,

paralizii motorii flasce, tulburri ale sensibilitii, iar ca semne neuropsihice apar: stare generalde ru, slbire progresiv, cderea prului, somnolen, oboseal, ameeli, apatie, labilitate

emoional si vegetativ. In intoxicaii severe, apar schimbri psihice importante: tulburareobsesiv-compulsiv, halucinaii vizuale si auditive, pareza nervilor faciali si hipoglos, parezaspastic.

In intoxicaia pe cale respiratorie (cu vapori de mercur) apar: epistaxis, emfizem pulmonar.

Tratament:

1. Lavaj gastric cu unitiol si albus, laxativ salin.

2. Unitiol 3mg/kg -4 ori - 2 zile, apoi de 3 ori - 3 zile, apoi 2 ori-10 zile.3. D-penicilamina 150-300 mg-3 ori .

29.Actiunea toxica a compusilor plumbului, patogeneza, profilaxia.

Plumb (medicamente, vopsele, ecologie)

Ptrundeprin piele, sau prin inhalare, transportat de eritrocite in toate organele, cu depunere inoase (90%).

Absorbit prin tractul gastrointestinal, plumbul ptrunde n circulaia general. Eliminareaplumbului din organism are loc pe cale renal i digestiv.Toxicitatea plumbului estecondiionat de diferite aciuni la nivel molecular, subcelular i celular. Plumbul n concentraii


12/24

mici inhib cteva enzime cu rol important n biosinteza hemului.Excesul de plumb din sngedetermin fenomenele toxice prin urmtoarele mecanisme: inhibarea hemoglobinosintezei,alterarea materialului genetic, aciune nefrotoxic, neurotoxic i vasculotoxic.

Dintre compuii organici ai plumbului, tetraetilul de plumb prezint o importan toxicologicdeosebit. Absorbia acestui compus se face pe cale respiratorie, cutanat i digestiv.

Intoxicaiiel produse pe cale digestiv sunt de obicei voluntare (sinucideri, crime). Att subform lichid, ct i de vapori, tetraetilul de plumb strbate pielea intact, datoritliposolubilitii lui.Dup absorbie, difuzeaz rapid n organism, fixndu-se, n special, n creier,ficat, muchi, esut adipos.

Eliminarea are loc in zeci de ani.La dereglrileEAB srurilePb din oase disociazsi intoxica.Aciune:inhiba hexokinaza, LDH, SDH, G6P-DH, ATP-aza. Se deregleazmetab. Glucidiccerebral,sinteza hemului, ARN. Creste porfirinuria si

acidul aminolevulinic. Forme atipice de eritrocite. Blocheazcanalele de Ca.

Clinica

Provoaciritare TGI, encefalopatie, cefalee, tremor, ataxic, excitaie.

Tratament:

1. Lavaj a stomacului, laxativ salin.

2. EDTA, Unitiol, Penicilamina

3. Vitamine

30.Actiunea toxica a parabenilor, patogeneza, profilaxia.

Parabenii sunt substane chimice care sunt folosite drept conservani, deoareceinhibproliferarea bacteriilor i astfel prelungesc perioada de valabilitate a produselor.

Parabenii se gsesc sub mai multe forme (isobutil paraben, metil paraben, propil paraben,eti lparaben, buti lparaben), n nenumrate produse de ngrijire personal, cosmetice,

medicamente, etc. iar cercetrile demonstreaz c cea mai semnificativ form de expunerela aciunea parabenilor este calea de absorbie prin piele.

Estrogenii, fie ei sintetici sau naturali, sunt un factor de risc major n apariia canceruluimamar. Peste 20 de studii diferite au artat cparabenii au o aciuneestrogeniciproduc tulburri endocrine. Astfel, parabenii au fost descoperii n esuturiletumorale n cazul cancerului de sn.

studiu publicat n Jurnalul de Toxicologie Aplicatn martie 2012 s-a focalizat pe studiul zonelorunde apreau tumorile canceroase la sn i a descoperitconcentraii ridicate de parabeni nzonele laterale ale snilor, nspre zona de sub bra, dar i n zona axilar, acolo unde suntaplicate antiperspirantele.
http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/jat.2743/abstract;jsessionid=88E2E296F72209CA19EDD141829BB23F.d03t02?userIsAuthenticated=false&deniedAccessCustomisedMessagehttp://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/jat.2743/abstract;jsessionid=88E2E296F72209CA19EDD141829BB23F.d03t02?userIsAuthenticated=false&deniedAccessCustomisedMessagehttp://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/jat.2743/abstract;jsessionid=88E2E296F72209CA19EDD141829BB23F.d03t02?userIsAuthenticated=false&deniedAccessCustomisedMessage


13/24

n acest studiu, doctorul Barr i echipa sa au descoperitparabeni esteri n 99% din cele 160 demostre de esut prelevat n urma mastectomiilor. n 60% din cazuri, erau prezente simultantoate cele 5 tipuri de parabeni.Datorit riscului crescut al folosirii parabenilor, n ultimii ani folosirea anumitor categorii

de parabeni a fost interzis.

Aceste ngrijorri multiple legate de parabeni au fcut unele companiile cosmetice s excludparabenii din produsele lor, nlocuindu-le cu alte alternative mai puin nocive. n prezent, multeproduse cosmetice (creme, loiuni, etc.) menioneaz pe etichet: "FR parabeni".

31.Actiunea toxica al lauril sulfatului de sodiu, patogeneza, profilaxia.

Sodium Laureth Sul fate (SLES), substanta chimica ieftina, aflata la indemana companiilorproducatoare de cosmetice, care o utilizeaza pe scara larga de peste 50 de ani..

Sodium Laureth Sulfate (SLES) este un ingredient pe care il gasim in multe tipuri de produsecosmetice:sapun lichid, spumant de baie, sampon, pasta de dinti, sapun de vase, detergent derufe, substante de indepartat petele, aftershave, apa de gura, crema de plaje sau crema

hidratanta. Este un agent eficient de curatire si are proprietatea de a produse spuma. De aceea sefoloseste si in substantele de curatat vehiculele. In acelasi mod in care curata uleiurile de pesuprafata masinii, la fel curata si grasimea de pe corp, putand cauza uscarea pielii.

Efectele toxice:

Produsul chimic Sodium Laureth Sulfate (SLES) poate ir i ta ochi i si pielea capului si

produce efectul de par despicat.

SLES irita ochii fragili ai copiilor. Cine are copii, stie ca acestia au tendintaatunci cand

fac baiede a duce mainile la gura si la fata, astfel ca substanta ajunge in mod cert si in

ochii l or, cei mai expusi efectelor negative.

Majoritatea studiilor care au evidentiat aceste efecte au utilizat substanta SLES in stare

pura, nu ca ingredient din cosmetice.

In anumite produse cosmetice, Sodium L aureth Sulf ate poate fi contaminat cu un

compus chimic considerat per iculos: 1,4 dioxane.

Potrivit mai multor studii (toate sursele sunt mentionate la sfarsitul articolului),compusul

chimic 1,4 dioxane are potenti al cancerigen. I n Canada, acest ingredient este pe lista

substantelor interzise in cosmetice, potrivit unui institut local. Compusul chimic 1,4

dioxane nu apare pe lista de ingrediente, dar poate fi continut de Sodium Laureth Sulfate

si de alte ingrediente chimice.

Profilaxia:

Evitarea produselor ce contin Lauril sulfat de sodium.

32.Actiunea toxica al aluminiului, patogeneza, profilaxia.


14/24

Este prezent n mod natural oriunde n mediul nconjurtor: n ap, n aer (sub form de pulberifine) dar i n corpul uman (care conine aproximativ 35 mg de aluminiu pur, majoritatea fiindstocat n plmni i n oase) precum i n vegetale ntr-o proporie variabil de 0,01-0,8%.Aluminiul ptrunde n organism pe cale digestiv (din alimente i ap), pe cale respiratorie sau ncazul tratamentului pentru insuficien renal prin hemodializ,ajunge n circulatia sanguinantr-o cantitate de pn la 1 gr/100 ml. Unele alimente pot conine aditivi alimentari pe baz de

aluminiu. Hrana gtit n vase de aluminiu sau cu ustensile de aluminiu poate prelua ioni demetal, care pot avea astfel efecte nocive pentru starea de sntate.

Ionul de aluminiu devine toxic pentru organismul uman mai ales n cazul unui regim alimentarbogat n alimente acidifiante: carne, zahr, alcool, uleiuri rafinate, margarin etc. precum i nbolile grave renale, care scad capacitatea natural a rinichiului de a-l elimina.

Actiunea toxica:

Aluminiul devine rapid toxic n doze mari, deoarece formeaz depozite intracelulare ireversibilecare determin distrugerea celulelor.

Excesul de aluminiu poate determina perturbri n metabolismului fosforului, fluorului, zinculuisau cuprului, cuprul i zincul acionnd sinergic cu aluminiul iar fosforul antagoniznd aciuneaacestuia.

Profilaxie:n toate cazurile de suprancrcare a organismului cu aluminiu, se pot administra ca antidotalimente naturale care conin calciu, magneziu, vitamina B6.

33.Actiunea toxica a flatatilor, patogeneza, profilaxia.

Ftalaii sunt plastifianii cei mai utilizai n ntreaga lume. Acetia sunto familie de substane

chimice utilizate de aproximativ 50 de ani,n principal pentru a face clorura de polivinil(PVC) moale i flexibil.

Ftalaii,produintr-o cantitate anualde 3 milioane de tone la nivel global, sunt prezenipeste tot n mediul nostru zilnic, la niveluri diferite. Expunerea este de cele mai multe ori destulde dificil de evaluat, din cauza multitudinii de posibile surse i situaii care se pot produceprininhalare, ingerare sau contact.- n ultimul deceniu, oamenii de tiin au testat i dovedit proprietile toxice i naturacancerigen a anumitor ftalai pe roztoare, rezultate care au ridicat multe semne de ntrebare.- DEHP, ftalatul cel mai des folosit, este n principal utilizat n producerea de plastic de

PVC.Este o component a produselor de vinil, cum ar fi pardoseli i multe plasticuri utilizate nmedicin, cum ar fi pungile i tubulatura pentru perfuziile intravenoase. Nou-nscuii i copiiifoarte bolnavi, care sunt supui anumitor intervenii sunt cei mai predispui s fie expui laDEHP.- n mncare:Concentraii mici de ftalai n mncare pot proveni dinutilizarea unor plasticuri

n prepararea iambalarea alimentelor.De preferat ar fi alegerea recipientelor din sticl saudin plastic dur, realizat din polietilen cu densitate ridicat (HDPE).- n cosmetice iproduse de ngrijire personal,cum ar fi fixativ de pr,machiaj, pastdediniiloiunede corp.Este necesar etichetarea complet a ingredientelor, pentru a puteaverifica prezena ftalailor n cosmetice.Folosii ca solveni n cosmetice (cum ar fi parabenii), acetiasunt perturbatori endocrini i

apar pe etichetele produselor sub denumirea de parfumuri.Exist mai multe tipuri deftalai, fiecare dintre ei avnd un scop anume i afectnd sntatea uman n mai multe moduri.Copiii pot fi mai expui, dac pun gura pe jucriile fcute din plasticuri care conin ftalai.


15/24

Societatea Canadian de Cancer i-a exprimat ngrijorarea n ceea ce privete urmtoareleinformaii:- ftalaiiprezenin materialele PVC utilizate pentru anumite proceduri medicale:fetuii icopiii ar putea fi expui laconcentraiidestul de mari de DEHPn timpul procedurilormedicale, cum ar fi dializa, transfuziile sanguine i ECMO (oxigenarea membraneiextracorporale).

- ftalaiiprezeninjucriiiproduse pentru copiii mici.DEHP poate provoca tumori i alte anomalii n ficatul obolanilor i oarecilor. La roztoarelecare au fost expuse la DEHP n timpul perioadei de gestaie sau la o vrst fraged,aceastsubstan aprovocat o insuficiena sistemului reproductiv masculin, afectnd dezvoltareaspermatozoizilor ireducnd gradul de fertilitate la ambele sexe.Informaiile tiinifice indic faptul c anumii ftalai acioneaz ca i perturbatoriendocrini, imitnd sau perturbnd funciilehormonale ale organismului.Programul NaionalToxicologic din SUA spune c DEHP poate fi privit ca o substan cancerigen pentru oameni.

34.Actiunea toxica a formaldehidei, patogeneza, profilaxia.

Formaldehidaeste o substanta toxica si a fost inclusa de catre oamenii de stiinta in clasasubstantelor probabil cancerigene. Totusi o putem gasi chiar in casele noastre, fiindca ea intra incomponenta dezinfectantilor, adezivilor pentru tapet, vopselelor, materialelor textile rezistente,spumelor folosite pentru izolare si, cel mai important, in mobilierul facut semifabricate din lemn:

pal, PFL, placaj. Fumul de tigara contine, de asemenea, cantitati mari de formaldehida.

Prezenta unei singure piese de mobilier nu este de obicei suficienta pentru a reliza concentratiinocive de formaldehida, insa combinarea mai multor surse de formaldehida poate fi periculoasa.

Efecte asupra sanatatiiIn cazul in care va expuneti la o cantitate mare de formaldehida in timp scurt, adica atunci candlucrati sau dormiti in camere slab ventilate in care exista surse care emit aceasta substanta, putetisa suferiti de iritatii ale ochilor, nasului, gatului, sau pielii, de dureri de cap sau tulburari desomn.Daca va expuneti timp indelungat la o sursa de formaldehida, puteti sa suferiti de reactii alergice,crize de astm bronsic, la persoanele sensibile. In cel mai grav caz pot aparea cancere pulmonare,dar riscul este mic.Foarte sensibili sunt copiii. Daca la cateva zile dupa ce ati cumparat mobilier nou, copilul

dumneavoastra are semne similare cu cele intalnite in raceala, gripa sau da semne de alergie, nuil mai lasati sa stea in camera in care ati pus mobila, pana mirosul neplacut al acesteia nu dispare.Fumul de tigara contine formaldehida, asadar nu fumati in camera copiilor.

Pentru a evita aceste efecte Asociatia pentru Protectia Consumatorilor ne recomanda:

1. Intrebati vanzatorul din ce este facut mobilierul si cumparati produse cu emisie scazuta deformaldehida. Adezivii facuti din rasini formaldehidice cu uree sunt mai periculosi decat cei cufenol.2. Daca mobilierul are un miros puternic, aerisiti-l, sau ventilati bine incaperile.3. Temperatura ridicata si umiditatea cresc emisia de formaldehida. Aerisiti baia si bucatariaatunci cand spalati sau gatiti.


16/24

4. Nu plasati mobilierul alaturi de surse de caldura.5. Spalati draperiile care nu necesita calcare, inainte de folosire.6. Nu folositi in spatii inchise spume izolatoare pe baza de uree-formaldehida.

35.Actiunea toxica a etanolaminelor, patogeneza, profilaxia.

Etanolaminele (derivai ai amoniacului)suntsubstane care pot afecta grav sntatea noastr i acelor dragi. Spunurile, ampoanele, gelurile de du, spumantele de baie, chiar i produsele

pentru copii conin acest amestec fatal de substane (dietanolamin-DEA, trietanolamin-TEA imonoetanolamin-MEA) care n contact cu nitriii care se gsesc n ap, produc nitrozamine

precum NDEA (N-nitrozodietanolamin), o substan foarte cancerigen, care afecteaz nspecial rinichii i care este absorbit foarte uor de piele, mai ales de pielea fraged a copiilor.Aceste substane sunt iritante pentru ochi, afecteaz foliculul pilos i cauzeaz uscarea i cderea

prului.

36.Actiunea toxica a uleiurilor minerale, patogeneza, profilaxia.

Uleimineral

Este un extras dinieisaucrbune,sunthidrocarburi care coninsulf.Industria petrolier

prin rafinare produce lubrifiani pentru ungerea mecanismelor, amotoarelor cu ardere intern,

uleiuri pentru acionri hidraulice etc.

Uleiulsintetic este un ulei la care prinsintezuleiului mineral i se adaughidrocarburi.

Impactul produselor petroliere asupra mediului acvatic suport multe discuii, el depinznd

de mai muli factori (sezon, speciile afectate, tipul de petrol, etc.). Se estimeaz c anual este

introdus n ocean o cantitate de circa 6 milioane m3de petrol.

ieiul are o compoziie complex, variind nu numai de la o regiune la alta, dar i de la o

sond la alta, n aceea i regiune:

furi, etc.);

Dintre aceste substane, cele mai toxice sunt din grupul cu oxigen (fenolii i acizii naftenici)

i cele din grupul compuilor cu sulf (hidrogenul sulfurat, mercaptanul, etc.). Una din

caracteristicile cele mai importante ale ieiului i produselor petroliere este nemiscibiliatea

lor cu apa. n afar de unele fraciuni solubile, cea mai mare parte se ridic la suprafa sub
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralogiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralogiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Ai%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Ai%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Ai%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocarbur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sulfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sulfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_ardere_intern%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_ardere_intern%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sintetic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sintez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sintez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sintez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocarbur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocarbur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sintez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sintetic&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_ardere_intern%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sulfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrocarbur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbunehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Ai%C8%9Beihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralogie


17/24

forma unei pelicule uleioase, care mpiedic difuzarea aerului atmosferic, iar alt parte se

afl sub form de emulsie de tipul petrol n ap sau ap n petrol. Aciunea nociv a

petrolului i produselor petroliere se poate manifesta fie mecanic, datorit peliculei ce

acoper organismele, mpiedicnd respiraia i alteprocese fiziologice, fie datorit toxicitii

lor. Amirkhanov i alii (1998) au constatat c petrolul produce perturbri ale procesului de

maturare a icrelor (concentraii mai mari de 50 mg/l), tulburri ale reproducerii (scderea

fecunditii, a vitalitii descendenilor) i tulburri de nutriie (la concentraii mai mari de

0,04 mg/l). Prin caracterul lor lipofil, hidrocarburile atac membranele celulare custructuri

lipoide. n contact cu aerul i sub aciunea luminii, ieiul devine toxic, datorit apariiei unor

produi de oxidare, cum sunt acizii naftenici (Reiman, 1962). Aciunea toxic a produselor

petroliere asupra petilor a fost pus n eviden de diferii cercettori. Doris (1959) gsete

c efluentul final al unei rafinrii de petrol avea limita medie de toleran n 48 de ore de

15% diluie, toxicitatea fiind dat de prezena acizilor naftenici i a fenolilor care acioneaz

ca toxici nervoi (aspect confirmat de Mlcea n 1964).

Simptomele de intoxicare a petilor se manifest prin agitaie puternic, urmat de o paralizie

progresiv pn n momentul letal. Caracteristice sunt:

perioada reproducerii, la boar i boitean; la femelele de boar, aripioara anal se

coloreaz n portocaliu, iar papila genital se dezvolt, transformndu-se ntr-un tub lung.

Dup moarte, fenomenul de pigmentaie dispare, petii revenind la culoarea lor natural.

Aceste simptome dovedesc aciunea ieiului prin fraciunile sale solubile n ap, asupra

sistemului nervos i a glandelor endocrine. Acesta acioneaz i asupra respiraiei i digestiei,

fapt dovedit de prezena sa n cavitatea branhial i tractul gastro-intestinal.

Toxicitatea variaz n funcie de specie, gradul de emulsionare a ieiului, temperatur i

cantitatea de oxigen dizolvat. La temperaturi ridicate, timpul de supravieuire al petilor este

mai scurt, artnd o intoxicare mai rapid, dar i procesul descompuneriifraciunilor toxice

din ap este mai activ. Experimentele realizate de ctre Mlcea au artat c pcura nu are o

aciune toxic vizibil, dar motorina, n diferite procente, duce la pierderea echilibrului i

chiar moartea petilor.

37.Actiunea toxica a toluenului, patogeneza, profilaxia.

Toluenuleste un lichid incolor, cu miros asemanator benzenului. Calea de patrundere este in

special respiratorie. Se biotransforma in proportie de 80% in ficat. Eliminarea se face in


18/24

proportie de 80% ca metaboliti (acidul hipuric a fost primul metabolit identificat in urina, decatre Keller in 1842) la nivel renal, si restul de 20% ca atare, prin expiratie.

Actiune toxicaLa nivel local toluenul produce iritatii sieczeme.Se poate ajunge la intoxicatii voluntare mai usor decat in cazul benzenului, intrucat toluenul areo actiune narcotica mai mare decat a benzenului, dar un risc toxic mai scazut, posedand ovolatilitate mai mica si o actiune iritanta mai mare.Actiunea toxica hematologica este asemanatoare cu cea a benzenului, insa de o intensitate maimica.

Intoxicatia acutaIntoxicatia acuta cu toluen se manifesta prinfenomene narcotice:-vertij,- somnolenta,- pierderea cunostintei.

Maifrecvent se manifesta fenomenele prenarcotice (tulburari de coordonare) deoarece actiuneairitanta puternica nu permite expunerea indelungata pentru a se ajunge la narcoza.

Intoxicatia cronicaManifestarile clinice sunt:- tulburari cardiovasculare,-epistaxis,metroragii,- manifestari hematologice (anemie cu leucopenie, limfocitoza si trombocitopenie),- eczeme,- senzatie de arsura la nivelul globilor oculari.

Formula leucocitara revine la normal dupa incetarea expunerii.Tratamentul intoxicatiei acuteTratamentul consta in:- scoaterea din mediul toxic,- oxigenoterapie,- administrare de neuroprotectoare si hepatoprotectoare.

38.Clasificarea intoxicatiilor alimentare.

ClasificareI. IA microbiene1) Toxicoze alimentarea) Toxicoze bacteriene Botulism Toxicoza stafilococica

b) Micotoxicoze Ergotismul Fuzariotoxicoza Aflotoxicoza2) Toxicoinfectiia) Germeni potential patogeni

E. coli, Proteus, Clostridium pertingens, Bacilus cereus, Streptococib) Germeni insuficient studiati Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas
http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/eczemele-endogene_1420http://www.sfatulmedicului.ro/Ametelile-si-vertijul/vertijul_353http://www.sfatulmedicului.ro/Nasul-si-sinusurile/epistaxisul-sangerarea-nazala_484http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/metroragie_1764http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/metroragie_1764http://www.sfatulmedicului.ro/Nasul-si-sinusurile/epistaxisul-sangerarea-nazala_484http://www.sfatulmedicului.ro/Ametelile-si-vertijul/vertijul_353http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/eczemele-endogene_1420


19/24

3) Intoxicatii mixteII. IA non-microbieneIII. IA idiopatice

Intoxicatiile alimentare- maladii acute, rar cronice, aparute in rezultatul utilizarii alimentelorcontaminate masiv cu microelemente de o anumita specie sau impurificate cu substante toxice

pentru organism de origine microbiana sau nemicrobiana. Intoxicatiile alimetare pot evolua subforma de cazuri sporadice sau sub forma de izbucniri in masa, cind produsul contaminat esteconsumat de un numar mare de oameni.ParticularitatileSemnele de asemanare intre intoxicatiile alimetare si bolile contagioase:

Exista o perioada de incubatie pina la aparitia semnelor cliniceEste necesar ca in organismul uman sa nimereasca microorganismele vii

-Semnele de deosebire: Intoxicatiile alimentare sunt provocate numai atunci cind agentul patogen, care a nimerit

pe produsul alimentar se multiplica pina la un numar foarte mare, de oicei nu mai mic decit 105 Indiferent de etiologie, intoxicatiile alimentare nu se transmit nemijlocit de la omul

bolnav la cel sanatos Semne caracteristice pentru majoritatea intoxicatiilor alimentare:c) debutul acut cu o perioada de incubatie scurta (15 min24 ore)d) fiecare caz de intoxicatie este legat de folosirea unui tip de produs alimentare) in majoritatea cazurilor intoxicatiile se caracterizeaza prin tulburari ale tractului gastro-intestinal.f) toate intoxicatiile nu sunt contagioase.

39.Toxicoinfectiile alimentare, patogeneza , profilaxia.

Toxicoinfectiilereprezinta afectiuni acute, care apar la utilizarea in alimentatie a produselor ce

contin un numar foarte mare de agenti cauzali vii.Sunt provocate de:

germenii potential patogeni:E. coli, Proteus, Clostridium perfringens, Bacilus cereus, Streptococi

germeni insuficient studiati:Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas.

Semnele caracteristice toxicoinfectiilor:1. Dezvoltarea rapida a infectiei2. Imbolnavirea paralela a persoanelor ce au folosit acelasi fel de bucate contaminate demicroflora patogena.

3. Legatura strinsa intre afectiuni si consumarea unui anumit fel de bucate pregatit si realizatcu anumite incalcari igienice.4. Delimitarea teritoriala a afectiunii, conditionata de zona contaminarii bacteriene a

podusului.5. Intreruperea brusca a cazurilor de boala dupa inlaturarea bucatelor epidemiologic

periculoase.6. Caracterul de imbolnavire in masa in cazurile cind produsul alimentar contaminat esteconsumat centralizat prin reteaua de alimentatie publica in grupuri mici sau in familie.Epidemiologie :

Toxicoinfectiile sunt larg raspindite. Receptivitatea catre imbolnavire este mare. Mai frecventse intilnesc in timpul cald al anului. Sursa de imbolnavire o constituie omul si animalele.Mecanismul de trasmitere: fecal-oral. Calea de transmitere alimentara.In organism patrund microorganismele vii. Reactia organismului la patrunderea agentilor cauzalieste stereotipica si in majoritatea cazurilor putem deosebi:


20/24

4. procese localepoate apare o inflamatie a TGI, disbacterioza, dereglarea motilitatiiintestinului.5. procese generalefebra, cefalee, modificari in sistemul cardio-vascular si nervos.

Principiile de profilaxie a intoxicatiilor alimetare microbiene :izolarea sursei de provocare a intoxicatiilor

prevenirea patrunderii agentului declansator al intoxicaatiei in produsele alimentareintreruperea cailor de contaminare a produselor alimentarepreintimpinarea multiplicarii si acumularii mi/o sau formarii toxinelorneutralizarea produselor potential periculoase din punct de vedere epidemiologic

40.Toxicozele alimentare, patogeneza ,profilaxia.

Toxicozele alimentare-apar la cosumul produselor ce contin toxine ale uni agent pathogenspecific(bacilulu botulinic, stafilococul auriu).In produsul alimentar bacilul poate lipsi sau poatefi in cantitati foarte mici.

Bacilul botulinic se afla in intestinele animalelor si pestilor. Astfel, cu excrementele formavegetativa (sporii) nimeresc pe sol si in apa. Sub forma sporulata isi pastreaza virulenta maimulti ani. In produsele alimentare nimeresc cind nu sunt bine curartate de sol sau accidental

patrunse in produsele animaliere si peste. Prin carnea de peste trece prin prelucrarea incorectadin intestinele pestilor. In organismul uman patrund formele vegetative, sporii sau exotoxinele.In organism sporii elimina forma vegetativa, care elimina toxine.In trecut cazuri se inregistrau prin diferte produse alimentare (mezeluri, peste sarat,etc. ). In

prezent se inregistreaza cazuri in rezultatul conservarii in conditii casnice, in special a ciupercilorsi legumelor.Se cunosc 3 variante de botulism: Botulism alimentar99% ,de plaga, infantil.Caracteristicile de baza ale bacilului botulinic: anaerob, imobil, formeaza spori, sporiii suntrezistenti la factorii fizici si chimici. Rezista 5-6 ore la fierbere. Ii distruge doar autoclavarea la120 grade. Formele vegetative elimina o exotoxina cu cele ma puternice proprietati toxice.Exotoxina nu este distrusa de actiunea sucului gastric si intestinal, dar se distruge la fierberea de10-15 minute. Are mai multe serovariante. La borcanele cu conserve in care a nimerit agentul

botulinic se bombeaza capacul.Manifestarile clinice: se deosebeste esential de cel a altor intoxicatii alimentare perioada de incubatie, care depinde de doza de toxina6-36 ore se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos vegetativ, digestiv si altor sisteme Simptomele de baza: simptomul oftamoplegic, sindromul bular, dureri de cap,

indispozitie, slabicuni, dureri in epigastru, tulburari dispeptice, dureri abdominale, meteorism,voma si diaree la inceput care trece in constipatie Simptmele specifice: diplopie, dilatarea pupilelor sau anizocorie, tulburari de vedere,

ptoza palpebrala, paralizia muschilor faringieni, tulburarea deglutitiei, paralizia palatului moale,voce ragusita, pulsul la inceput rar, pe urma accelerat, temperatura nu corespunde pulsului(normala sau mai joasa, rar subfebrila), in cazuri de intoxicatie grava astenia se intensifica, seconstata dereglarea respiratiei, care devine superficiala, aritmica. Organismul isi revine trepatadupa boala 2-3 luni. In forma usoara nu apar paraliziile.

Toxicoza stafilococicaaparitia bolii este povocata de enterotoxina stafilococului auriu (rara!).Sursele de microorganisme:

personalul de la intreprinderile alimentare cu procese inflamatorii purulente de etiologiestafilococica (plagi purulente, panariciu) purtatorii facultativianimalele bolnave de mastita


21/24

stafilococii din mediul inconjuratorDe cele mai dese ori toxicozele stafilococice apar in rezultatul utilizarii in alimentatie a lapteluisi produselor lactate poluate cu stafilococi, si mai rar la consumarea bucatelor din carne si peste.Poate sa apara si la consmarea produselor de cofetarie cu crema. De regula intoxicatiile apar inrezulatul nerespectarii regulilor igience si sanitare. Daca produsul alimentar este contaminat, elcontine o cantitate mica de stafilococi, dar aceasta este suficient de a provoca boala. Intoxicatile

alimentare se pot produce numai in cazul cind acest produs alimentar se pastreaza mult timp la otemperatura favorabila pentru multiplicare.Primele semne apar peste 2-4 ore dupa consumarea produsului. Simptomele principale:

greatavomadurerile acute in regiunea stomaculuiinsuficienta cardio-vasculara

60-70% din bolnavi sufera de dureri de cap, ameteli, transpiratie rece. Pielea devine palida,uneori cenusie, buzele sunt palide pina la vinat. Majoritatea au diaree.Directiiile in profilaxia intoxicatiilor stafilococice

depistarea surselor

micsorarea numarului purtatorilor de stafilococi ce activeaza la intreprinderile alimentareintreruperea cailor de contaminare a produselor alimentare si a bucatelorasigurarea conditiior de producere, pastrare si realizare a produselor alimentare cu

prevenirea formarii toxinelor.

41.Intoxicatiile alimentare cu toxina botulinica, patogeneza, profilaxia.

Sursele si modul de contaminare a produselor alimentare:

Bacilul botulinic se afla in intestinele animalelor si pestilor. Astfel, cu excrementele formavegetativa (sporii) nimeresc pe sol si in apa. Sub forma sporulata isi pastreaza virulenta mai

multi ani. In produsele alimentare nimeresc cind nu sunt bine curartate de sol sau accidentalpatrunse in produsele animaliere si peste. Prin carnea de peste trece prin prelucrarea incorectadin intestinele pestilor. In organismul uman patrund formele vegetative, sporii sau exotoxinele.In organism sporii elimina forma vegetativa, care elimina toxine.In trecut cazuri se inregistrau prin diferte produse alimentare (mezeluri, peste sarat,etc. ). In

prezent se inregistreaza cazuri in rezultatul conservarii in conditii casnice, in special a ciupercilorsi legumelor.Se cunosc 3 variante de botulism: Botulism alimentar99% ,de plaga, infantil.Caracteristicile de baza ale bacilului botulinic: anaerob, imobil, formeaza spori, sporiii suntrezistenti la factorii fizici si chimici. Rezista 5-6 ore la fierbere. Ii distruge doar autoclavarea la120 grade. Formele vegetative elimina o exotoxina cu cele ma puternice proprietati toxice.

Exotoxina nu este distrusa de actiunea sucului gastric si intestinal, dar se distruge la fierberea de10-15 minute. Are mai multe serovariante. La borcanele cu conserve in care a nimerit agentul

botulinic se bombeaza capacul.

Manifestarile clinice: se deosebeste esential de cel a altor intoxicatii alimentare perioada de incubatie, care depinde de doza de toxina6-36 ore se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos vegetativ, digestiv si altor sisteme Simptomele de baza: simptomul oftamoplegic, sindromul bular, dureri de cap,indispozitie, slabicuni, dureri in epigastru, tulburari dispeptice, dureri abdominale, meteorism,voma si diaree la inceput care trece in constipatie Simptmele specifice: diplopie, dilatarea pupilelor sau anizocorie, tulburari de vedere,

ptoza palpebrala, paralizia muschilor faringieni, tulburarea deglutitiei, paralizia palatului moale,voce ragusita, pulsul la inceput rar, pe urma accelerat, temperatura nu corespunde pulsului


22/24

(normala sau mai joasa, rar subfebrila), in cazuri de intoxicatie grava astenia se intensifica, seconstata dereglarea respiratiei, care devine superficiala, aritmica. Organismul isi revine trepatadupa boala 2-3 luni. In forma usoara nu apar paraliziile

Directiile de baza in profilaxia botulismuluiprevenirea patrunderi agentului declansator pe materia prima

prelucrarea termica corecta (sterilizarea)prevenirea germinarii sporilor, multiplicarii formelor vegetative si formarii toxinelor inconservele pregatite.

42.Intoxicatiile alimentare cu toxinele stafilococice, patogeneza, profilaxia.

Toxicoza stafilococicaaparitia bolii este povocata de enterotoxina stafilococului auriu (rara!).Sursele de microorganisme: personalul de la intreprinderile alimentare cu procese inflamatorii purulente de etiologiestafilococica (plagi purulente, panariciu) purtatorii facultativianimalele bolnave de mastita

stafilococii din mediul inconjuratorDe cele mai dese ori toxicozele stafilococice apar in rezultatul utilizarii in alimentatie a lapteluisi produselor lactate poluate cu stafilococi, si mai rar la consumarea bucatelor din carne si peste.Poate sa apara si la consmarea produselor de cofetarie cu crema. De regula intoxicatiile apar inrezulatul nerespectarii regulilor igience si sanitare. Daca produsul alimentar este contaminat, elcontine o cantitate mica de stafilococi, dar aceasta este suficient de a provoca boala. Intoxicatilealimentare se pot produce numai in cazul cind acest produs alimentar se pastreaza mult timp la otemperatura favorabila pentru multiplicare.Primele semne apar peste 2-4 ore dupa consumarea produsului. Simptomele principale:

greatavoma

durerile acute in regiunea stomaculuiinsuficienta cardio-vasculara

60-70% din bolnavi sufera de dureri de cap, ameteli, transpiratie rece. Pielea devine palida,uneori cenusie, buzele sunt palide pina la vinat. Majoritatea au diaree.Directiiile in profilaxia intoxicatiilor stafilococice

depistarea surselormicsorarea numarului purtatorilor de stafilococi ce activeaza la intreprinderile alimentareintreruperea cailor de contaminare a produselor alimentare si a bucatelorasigurarea conditiior de producere, pastrare si realizare a produselor alimentare cu

prevenirea formarii toxinelor

43.Micotoxicozele alimentare, patogeneza , profilaxia.

Micotoxicozeintoxicatii de ciuperci microscopice, care paraziteaza pe diferite produsealimentare, in special pe cereale.Dintre micotoxicozele provocate de ciupercile microscopice fac parte:1. Ergotismul2. Fuzariotoxicoza3. Aflotoxicoza

Micotoxicozele se deosebesc de intoxicatiile alimenare prin manifestarile clinice.Aflotoxicoza are forma acuta, subacuta si cronica; e provocata de aflotoxina, care poseda actiune

hepatotoxica si hepatocancerigena. Dezvoltarea ciupercilor si producerea aflotoxinelor maifrecvent se inregistreaza la nucile de arahide, faina de arahide, griu, ovaz, faina pe porumb, lapte,oua, ceai, boabe de cafea.


23/24

Ergotismul apare in urma folosirii in alimentatie a produselor atacate de cornul secarii. Formele

ergotismului: convulsivase caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos, gangrenoasaafectarea aparatului neurovascular, mixta.

Fuzariotoxicoza este cauzata de piinea contaminata cu Fusarium graminearum. Tabloul clinic se

manifesta prin gastroenterita cu afectarea SNC, care se aseamana cu ebrietatea.

Profilaxia micotoxicozelor include:- lupta cu daunatorii plantelor cu prelucrarea corecta a cerealelor- respectarea regulilor de pastrare a produselor alimentare, a cerealelor, a nutreturilor- monitorizarea nivelului de poluare a materiei prime si a produselor alimentare.

44.Intoxicatii alimentare cu pesticide, patogeneza, profilaxia.

Pesticidele sunt substante de uz fitosanitar, utilizate in combaterea bolilor, daunatorilor si

buruienilor. Structura chimica a acestor pesticide este reprezentata de sulf, mercur si compusii

acestora, fosfor organic, arsen, fluoruri, carbonat de calciu, dinitroortocrezol, hidrocarburiclorurate, tiocarbamati, dinitrofenol, nitroderivati, compusi organo-stanici, tiofanati, substante

foarte toxice pentru om.

Patrunderea pesticidelor in organismul omului poate avea loc prin ingerare, in urma contactuluicu epiderma (chiar intacta, in cazul substantelor lichide: dinitroortocrezol, sulfura de carbon,

pastele mercurice), prin ochi si prin inspirarea vaporilor (sulfura de carbon, arseniatii, arsenitii,bioxid de sulf). Aceste modalitati de patrunderea a substantelor de uz fitosanitar in organismuluman se intalnesc mai ales in situatia insecticidelor organo-fosforice si se produc intoxicatii carese manifesta prin doua feluri de simptome: muscarinice (cauzate de actiunea asupra muschilor

netezei si asupra glandelor), care apar primele si nicotinice (ca urmare a actiunii asupraganglionilor vegetativi si asupra muschilor striati).

In vederea prevenirii intoxicatiilor cu aceste substante fitofarmaceutice se impun masuri de

securitate si sanatate pentru personalul implicat in aceste activitati. Scopul acestei lucrarii consta

in prezentarea riscurilor pe care le prezinta pesticidele utilizate in agricultura si a metodelor si

mijloacelor ce trebuie avute in vedere, pentru eliminarea pericolelor de accidentare si

imbolnavire profesionala.

Simptomele muscarinice,caracterizate prin hiperexcitabilitate si paralizie, nu cedeaza laadministrarea de atropina, dar pot fi combatute cu 2- PAM (iodura N- metil- piridin- 2-

aldoximei ).

Simptomele nicotinicese manifesta prin greata, varsaturi, dureri in maini si in picioare,transpiratie, salivare si lacrimare, diareee si urinare fecventa, dispnee, mioza, edem pulmonar.

Se observa si o actiune asupra sistemului nervos central, exteriorizata prin crampe clonice,pierderea sensibilitatii la lumina, ataxie, tremuraturi, tulburari ale cunostintei, coma; ca anditot seadministreaza atropina.

Intoxicatiile acute se desfasoara rapid si daca nu se intervine la timp, acestea pot provoca

moartea. In caz de intoxicare se va solicita imediat ajutorul medicului, iar pana atunci persoanaintoxicata trebuie ferita de orice efort. Primul ajutor consta in administrarea de strofantina si


24/24

noradrenalina, respiratie artificiala, spalaturi stomacale (carbunele activ este foarte bun) si inprimul rand injectii cu atropina (2 mg/h), mai ales intramuscular si subcutanat.

Cele mai des folosite insecticide organofosforice in agricultura sunt: parathionul, dicorvosul,tetraetil pirofosfatul,tricorfonul, malathionul, etc. Substantele toxice pot fi absorbite prin piele,inhalatie sau ingestie, iarintoxicatiile acestea sunt foarte grave.

Tratamentulpresupune decontaminarea pielii, tratarea convulsiilor, a insuficientei respiratorii siadministrarea deatropina intravenos pana la dilatarea pupilelor si cresterea frecventei cardiacesau administrarea de obidoxima.

45.Intoxicatii alimentare de originea necunoscuta, patogeneza, profilaxia.

Formele:

-mioglobinuria alimentara paroxismala toxica.

-intoxicatiile cu unele specii de pesti.

-intoxicatiii cu carne de prepelita.

-intoxicatii cu harbuz.

-intoxicatii cu plante otravitoare.

-intoxicatii cu mierea de albineprodusa din nectarul de pee plantele otravitoare.

-intoxicatii cu substantele ce patrund in produsul alimentar prin aer.

Intoxicatiile cu plante otravitoare- pot fi prevenite prin supravegherea stricta a copiilor.Peteritoriul gradinitelor de copii si a terenurilor pentru copii.

In scopul profilaxiei intoxicatiilor cu alimente vegetale si animale toxice de origine necunoscutae interzisa folosirea simburilor de fructe, a cartofilor incoltiti sau verzi, faina de fasole, icrelor de

peste in perioada de depunere a icrelor.
http://www.sfatulmedicului.ro/drugs.php?id=ATROPINA,-sol.inj.-http://www.sfatulmedicului.ro/drugs.php?id=ATROPINA,-sol.inj.-

bazele toxicologiei

Documents

Transcript of bazele toxicologiei