Bazele Contabilitatii - Suport de Curs

7/25/2019 Bazele Contabilitatii - Suport de Curs

http://slidepdf.com/reader/full/bazele-contabilitatii-suport-de-curs 1/99

Bazele contabilităţii 1

CUPRINS

CUPRINS .......................................................................................................................................................... 1

CUVÂNT ÎNAINTE ......................................................................................................................................... 3

CAPITOLUL I .................................................................................................................................................. 4 OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII ............................................................................................ 4

1.1. OBIECTUL CONTABILITĂŢII ..................................................................................................... 4 1.2. TRĂSĂTURILE OBIECTULUI CONTABILITĂŢII .................................................................... 6 1.3. STRUCTURILE PATRIMONIALE ............................................................................................... 6

1.3.1. ACTIVUL ŞI PASIVUL UNITĂŢII PATRIMONIALE ................................................................. 6 1.3.2. STRUCTURI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI ........................................................................ 17

CAPITOLUL 2 ............................................................................................................................................... 20

METODA CONTABILITĂŢII ..................................................................................................................... 20

2.1. PRINCIPIILE CONTABILE ................................................................................................................ 20 2.2. PROCEDEELE METODEI CONTABILITĂŢII .................................................................................. 21

CAPITOLUL 3 ............................................................................................................................................... 24

DOCUMENTUL – PROCEDEU DE BAZĂ AL METODEI CONTABILITĂŢII .................................. 24

3.1. IMPORTANŢA ŞI CONŢINUTUL DOCUMENTELOR .................................................................... 24 3.2. REGISTRELE DE CONTABILITATE ................................................................................................ 25 3.3. FORMELE DE ÎNREGISTRARE CONTABILĂ ................................................................................ 26 3.4. ÎNTOCMIREA, PRELUCRAREA, VERIFICAREA ŞI CORECTAREA DOCUMENTELOR .......... 26 3.5.CIRCUITUL ŞI PĂSTRAREA DOCUMENTELOR ............................................................................ 27

CAPITOLUL 4 ............................................................................................................................................... 28

EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN CONTABILITATE ...................................................................... 28

4.1. PRINCIPIILE EVALUĂRII ................................................................................................................. 28 4.2. FORME ŞI REGULI DE EVALUARE ................................................................................................. 28

CAPITOLUL 5 ............................................................................................................................................... 31

DUBLA REPREZENTARE A ELEMENTELOR PATRIMONIALE. BILANŢUL. .............................. 31

5.1. DEFINIREA, CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA BILANŢULUI ........................................................ 31 5.2. FUNCŢIILE BILANŢULUI CONTABIL ............................................................................................ 32 5.3. TIPURI DE MODIFICĂRI BILANŢIERE ........................................................................................... 33 5.4. TEORII CU PRIVIRE LA BILANŢ ..................................................................................................... 33

CAPITOLUL 6 ............................................................................................................................................... 34

CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE...................................................................................................... 34

6.1. DEFINIREA ŞI FUNCŢIILE CONTULUI ........................................................................................... 34 6.2. FORMA ŞI STRUCTURA CONTULUI .............................................................................................. 34 6.3. REGULILE DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR .......................................................................... 36 6.4. CONTURI SINTETICE ŞI CONTURI ANALITICE ........................................................................... 37 6.5. ANALIZA CONTABILĂ A OPERAŢIILOR ECONOMICE ŞI FINANCIARE ................................. 38 6.6. CLASIFICAREA CONTUR LLOR ....................................................................................................... 40 6.7. PLANUL DE CONTURI GENERAL ................................................................................................... 40

CAPITOLUL 7 ............................................................................................................................................... 62

ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR ..................................................................................... 62



Bazele contabilităţii

7.1. CONTABILITATEA CAPITALURILOR ............................................................................................ 62 7.1.2 STRUCTURA CAPITALURILOR ŞI REFLECTAREA LOR ÎN CONTABILITATE ....................... 62

7.2. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE .......................................................................... 71 7.2.1. EVALUAREA IMOBILIZĂRILOR ................................................................................................. 71 7.2.2. SISTEME DE AMORTIZARE ....................................................................................................... 72 7.2.3. CONTABILITATEA CONTURILOR DIN CLASA A II-a .............................................................. 72

7.3. CONTABILITATEA STOCURILOR .................................................................................................. 78 7.3.1. EVALUAREA STOCURILOR ....................................................................................................... 78

7.4. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII......................................................................... 82 7.4.1. CONTABILITATEA CREANŢELOR ............................................................................................. 83 7.4.2. CONTABILITATEA DATORIILOR (OBLIGAŢIILOR) ................................................................. 85

7.5. CONTABILITATEA ACTIVELOR BĂNEŞTI ................................................................................... 91 7.5.1. CONTABILITATEA INVESTIŢIILOR FINANCIARE ................................................................... 91 7.5.2. CONTABILITATEA DISPONIBILITĂŢILOR BĂNEŞTI ............................................................... 93

7.6. CONTABILITATEA REZULTATELOR ............................................................................................ 94 7.6.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR .......... ........... .......... .......... ........... .......... ........... .......... ..... 94 7.6.2. CONTABILITATEA VENITURILOR ............................................................................................ 95 7.6.3 CONTABILITATEA REZULTATELOR FINANCIARE ALE EXERCIŢIULUI .............................. 96

PROBLEME REZOLVATE ...........................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

TESTE GRILĂ .................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. BIBLIOGRAFIE ..............................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.




CUVÂNT ÎNAINTE

Disciplina Bazele Contabilităţii are menirea de a transmite studenţilor fundamentele

teoretice şi metodologice ale contabilităţii. O deosebită atenţie este acordată fundamentării

noţiunilor, principiilor şi structurilor care constituie elemente de bază pentru organizarea şi

funcţionarea sistemului contabil la orice nivel al circuitului valorilor economice.

Scopul principal al disciplinei de Bazele Contabilităţii îl constituie formarea, unei

gândiri economice orientată spre gospodărirea riguroasă şi eficientă a resurselor societăţii.

Lucrarea de faţă se adresează studenţilor din facultăţile de inginerie economică, dar,în egală măsură, şi studenţilor din facultăţile tehnice care doresc sa devină manageri.

Bazele contabilităţii este disciplina de iniţiere în studiul contabilităţii, prin care cei

interesaţi fac cunoştinţă cu elementele teoretice fundamentale ale obiectului şi metodei sale

de cercetare, cu principiile, procedeele şi instrumentele specifice utilizate pentru reflectarea

stării, mişcării şi transformării elementelor patrimoniale, precum şi a rezultatelor obţinute

în urma activităţilor desfăşurate.

Lucrarea oferă modalităţi eficiente pentru întelegerea şi aprofundarea tuturor

problemelor de contabilitate, pentru formarea unei gândiri contabile logice şi a

deprinderilor necesare utilizării informaţiilor contabile în activitatea de gestionare a

unităţilor patrimoniale.

În capitole separate sunt tratate probleme privind aspectele aplicative ale

contabilităţii: contabilitatea operaţiilor de capital, a imobilizărilor şi a stocurilor, a

operaţiilor cu terţii şi a celor de trezorerie, contabilitatea cheltuielilor, a veniturilor şi a

rezultatelor.

Autorul




CAPITOLUL 1

OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII

Contabilitatea este un sistem informaţional care cuantifică, prelucrează şicomunică informaţii financiare despre o entitate economică identificabilă, informaţii ce permit utilizatorilor să opteze în mod raţional între consumurile alternative ale resurselorrare în proce sul desfăşurării activităţilor de producţie şi comerciale.

1.1. OBIECTUL CONTABILITĂŢII

Referitor la obiectul contabilităţii există trei concepţii1. Concepţia juridică – potrivit căreia obiectul de studiu al contabilităţii îl constituie

patrimoniul. Acesta reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare

economică aparţinând unei persoane fizice sau juridice precum şi bunurile la care sereferă.Patrimoniul este format din două elemente interdependente:

persoana fizică sau juridică, respectiv subiectul, titularul de patrimoniu sau proprietarul, care posedă şi gestionează bunurile, îşi asumă drepturi şi obligaţiiasupra unor bunuri;

obiectul patrimoniului, respectiv bunurile care compun patrimoniul, reprezentândmaterializarea drepturilor şi obligaţiilor. Bunurile economice, ca obiecte de drepturişi obligaţii, formează averea întreprinzătorului, adică acea parte a patrimoniului cuconţinut concret, material, determinat fizic şi economic.

Deci, echilibrul intern al patrimoniului este expresia dublei determinări a valoriloreconomice separate patrimonial (bunuri economice = drepturi +obligaţii).Patrimoniul cuprinde totalitatea bunurilor economice privite sub dublu aspect: al componentei materiale; al surselor de provenienţă.Patrimoniul este alcătuit din două par ţi: activul patrimonial şi pasivul patrimonial. Patrimoniul se prezintă sub forma unui tablou având în stânga mijloacele sau

bunurile economice (sub aspectul componentei materiale), iar în dreapta mijloaceleeconomice (sub aspectul surselor de provenienţă).

2. Concepţia economică – potrivit căreia obiectul contabilităţii îl constituie elaborareaşi aplicarea procedeelor de evidenţă, calcul, analiză şi control în expresie valorică a

existenţei, stării, mişcării şi transformării capitalului. Deci obiectul de studiu îlconstituie capitalul privit din două puncte de vedere: al modului concret în care bunurile economice se investesc, se întrebuintează, se

consumă şi se înlocuiesc; al modului de procurare şi de dobândire al acestor bunuri. BUNURI ECONOMICE = CAPITAL PROPRIU + OBLIGATII (CAPITAL STRAIN)CAPITAL PROPRIU = ACTIVE – DATORIICAPITAL FIX + CAPITAL CIRCULANT = CAPITAL PROPRIU + CAPITALÎMPRUMUTAT




1.2. TRĂSĂTURILE OBIECTULUI CONTABILITĂŢII

Principalele trăsături ale obiectului contabilităţii sunt:

TRASĂTURI CARACTERISTICI

Contabilitatea reflectă patrimoniul în expresievalorică

Înregistrează în condiţii concrete de loc şi timpcircuitul elementelor patrimoniale;Mişcarea patrimoniului este reflectată de contabilitate prin operaţiile de intrări şi ieşiri, în şi din patrimoniu, precum şi a proceselor economice interne prin care setransformă intrările în ieşiri.

Contabilitatea studiazămodul de gestionare a patrimoniului

Se fundamentează deciziile referitoare la investiţia şifinanţarea, utilizarea şi recuperarea valorilor patrimoniale;Contabilitatea este instrument de cunoaştere şirespectare a normelor referitoare la conservarea,

administrarea şi dreptul la dispoziţie asupra patrimoniului.

Contabilitatea studiazăechilibrul global al patrimoniului

Ecuaţia echilibrului global al patrimoniului: Bunuri economice = Dr epturi + Obligaţii; Patrimoniul net (drepturi)= Bunuri economice – Obligaţii (patrimoniul străin) Gradului de autonomie sau independenţa financiarăsunt date de inegalitatea: Drepturile > Obligaţiile

Contabilitatea studiază

echilibrul intern al patrimoniului

Ecuaţia echilibrului intern al patrimoniului:

Venituri = Cheltuieli ± Rezultat net Efortul efectuat este măsurat în contabilitate princheltuieli, iar efectul obţinut prin venituri.

1.3. STRUCTURILE PATRIMONIALE

1.3.1. ACTIVUL ŞI PASIVUL UNITĂŢII PATRIMONIALE

ACTIVUL PATRIMONIAL PASIVUL PATRIMONIAL

Cuprinde mijloacele economice ca avereconcretă şi drepturile de creanţă.

Cuprinde sursele mijloacelor economice, proprii şi străine.

MIJLOACELE ECONOMICE SURSELE DE FINANŢARE




Evidenţiază bunurile economice privite sub aspectul utilităţii, funcţionalităţii şivalorificărilor în activitatea unităţii.Desemnează modul de utilizare acapitalului sau modul de investire a

fondurilor.

Evidenţiază raporturile de proprietate încadrul cărora se dobândesc bunurieconomice ca obiecte de drepturi şiobligaţii. Sursele de finanţare arată finanţarea

capitalului sau modul de procurare afondurilor.

1.3.1.1.STRUCTURI PATRIMONIALE DE ACTIV

Criteriul de clasificare şi grupare Tipuri de active patrimoniale

Modul de valorificare - se referă lafelul în care acestea participă la procesul de producţie, în care seconsumă şi îşi transmit valoarea

asupra produselor obţinute, inclusiv lafelul cum se asigură reproducţia lor.

Mijloace economice cu o durată mare defuncţionare care se consumă şi se valorificăîn mod treptat pe parcursul mai multor cicluride exploatare;Mijloace economice care se consumă dintr -odată şi care trebuie reînnoite în fiecare ciclude exploatare.

Lichiditatea activelor patrimoniale - gradul de lichiditate este termenul în care un bun economic sau un drept poate fi transformat în bani lichizi în cursul circuitului lor.

După valorificare şi lichiditate se pot delimita următoarele structuri de activ:

Structuri de activ Tipuri de active patrimoniale

ACTIVE IMOBILIZATEa. Imobilizări corporale; b. Imobilizări necorporale; c. Imobilizări financiare.

ACTIVE CIRCULANTE

a. Stocurile; b. Creanţele; c. Investiţiile financiare pe termen scurt; d. Casa şi conturile la bănci.

ACTIVE DE REGULARIZARE ŞIASIMILATE

a. Cheltuielile înregistrate în avans b. Decontările din operaţii în curs de

clarificare




ACTIVELE IMOBILIZATE

ACTIVELE IMOBILIZATE ( bunuri de

investiţii, active pe termen lung, bunuriimobile)

Au o existenţă durabilă în întreprindere(mai mare de un an);

Participă la desfăşurarea mai multor

cicluri economice; Nu se consumă şi nu se înlocuiesc după prima întrebuinţare;

Nu sunt destinate direct comercializării.

A. IMOBILIZĂRILE NECORPORALE (intangibile sau nemateriale) suntactivele care se prezintă sub forma unor bunuri fără materializare.

IMOBILIZĂRILE NECORPORALE

Cheltu ielile de constitu ir e

Sunt ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea persoanei juridice (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şiînmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzareade acţiuni şi obligaţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei, de publicitate şi alte cheltuieli de această natură,legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii persoanei juridice).Se amortizează în maximum 5 ani.

Cheltui eli de dezvoltare

Cuprind resursele economice alocate pentru tehnologiilenoi, produsele noi şi investiţii, utile şi eficiente în raportcu activitatea viitoare a unităţii patrimoniale.

Se amortizeaza în maximum cinci ani

Concesiuni le, brevetele,

licenţele, mărcile de fabrică şi alte valorisimilare

Cuprind cheltuielile ocazionate cu achiziţionarea saurealizarea pe cont propriu a brevetelor, licenţelor,mărcilor de fabricaţie, know-how-urilor şi a altordrepturi similare de proprietăţile industrială şiintelectuală, inclusiv valoarea acestora aduse ca aport decătre acţionari sau primite gratuit. Se amortizează pe toată perioada cât întreprinderea aachiziţionat dreptul de exploatare sau de utilizare a unorastfel de imobilizări.

Fondul comercial

Cuprinde cheltuielile efectuate pentru menţinerea sau

dezvoltarea potenţialului de activitate al întreprinderii:clientela, vadul comercial, firma, segmentele de piaţă,emblema, concurenţa şi alte legături comerciale.Se amortizează pe toata durata în care aceasta genereazăun plus de valoare întreprinderii cumpărătoar e.




Alte imobilizărinecorporale

Cuprind active nenominalizate în grupele precedente,cum ar fi: programele informatice, create deîntreprindere sau achiziţionate de la terţi în scopulutilizării pentru nevoi proprii, precum şi alte imobilizărinecorporale.

Amortizarea acestor imobilizări necorporale serealizează sistematic pe durata de utilizare în limita prevederilor legale.

B. IMOBILIZĂRILE CORPORALE (fizice, tangibile) cuprind bunurile materialede folosinţă îndelungată în activitatea unei întreprinderi. Ele participă la procesul de producţie cu întreaga lor valoare, dar se consumă şi îşi transmit în mod treptat valoareaasupra costurilor noilor produse. Valorificarea şi reproducţia lor se realizează pe caleaamortizării, adică prin includerea în cheltuieli a unor cote- părţi din valoarea lor.

Potrivit legislaţiei din ţara nostră, sunt considerate mijloace fixe acele obiecte carese utilizează ca atare şi îndeplinesc cumulativ două condiţii:

au o valoare mai mare decât limita stabilită de lege; au o durata normală de utilizare mai mare de un an.

IMOBILIZĂRILE CORPORALE

Terenurile

Cuprind: terenurile agricole şi silvice; terenuri fărăconstrucţii; terenuri cu zăcăminte; terenuri cu construcţiişi alte categorii. Terenurile au durată de utilizare nelimitată şi nu se supunamortizării.

Construcţii Cuprind clădirile achiziţionate de la ter ţi sau din producţie

proprie, care se supun amortizării.

Instala ţ ii le tehnice şimaşinile

Sunt reprezentate de echipamente tehnologice (maşini,utilaje şi instalaţii de lucru), aparate şi instalaţii demăsurare, control şi reglare, mijloace de transport, animaleşi plantaţii.

Al te instala ţ ii , utilaje şimobilier

Mobilier, aparatură de birou, echipamentele de protecţie avalorilor umane şi materiale şi alte active cor porale

Imobiliz ări le corporaleîn curs de execu ţ ie

nclud imobilizările în curs de execuţie pentru nevoile proprii, efectuate de întreprindere sau de ter ţi, inclusivsumele de bani achitate în contul activelor corporale.

C. IMOBILIZĂRILE FINANCIARE (investiţii financiare pe termen lung sauimobilizări de portofoliu) sunt alcătuite din acele titluri a căror posesiune durabilă asigurărealizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor şi a dobânzilor sau care permitexercitarea unui control asupr a societăţii emitente.

IMOBILIZĂRILE FINANCIARE




Titl ur il e de parti cipare

Cuprind titlurile de valoare sub formă de acţiuni sau părţisociale deţinute de o societate în capitalul altor societăţicomerciale sau agenţi economici. Deţinerea acestor titluri de valoare permite exercitareaunei anumite influenţe notabile sau a unui control în

gestiunea societăţilor emiţătoare.Amortizarea participaţiilor se realizează sub formadividendelorb distribuite din profitul obţinut de societateaemiţătoare de titluri de participaţie.

I nteresele de part icipare

Cuprind drepturi deţinute în capitalul altei societăţicomerciale. Interesele de participare sunt deţinute petermen lung în scopul garantării contribuţiei la activităţile persoanei juridice respective. Ele cuprind investiţiile înîntreprinderi asociate şi investiţii strategice.

Al te titlur i imobil izate

Cuprind titlurile dobândite de întreprindere (altele decâtcele de participare), în vederea realizării unor veniturifinanciare, fără a putea interveni în gestiunea unităţii patrimoniale emitente.

Creanţele imobilizate

Cuprind creanţele legate de participaţii, respectiv titlurilede participare şi interesele de participare, împrumuturiacordate pe termen lung, acţiuni proprii deţinute pe termenlung şi alte creanţe imobilizate.Creanţa reprezintă dreptul unei persoane (fizică sau juridică) numită creditor, de a primi la un anumit termennumit scadenţă, o anumită sumă de bani, un anumitserviciu, o anumită lucrare executată, de la o persoană(fizică sau juridică) numită debitor.

Împrumutu r i le acordate

pe termen lung

Cuprind sumele acordate de întreprindere terţilor în bazaunor contracte pentru care întreprinderea percepe dobânzi, potrivit normelor legale

Alte creanţe imobilizate Cuprind garanţiile şi cauţiunile depuse de unitatea patrimonială la terţi în vederea garantării bunei execuţii aunei obligaţii.

ACTIVELE CIRCULANTE

ACTIVELE CIRCULANTE (active curente,valori circulante, bunuri mobile sau mijloace

circulante)

Participă la procesul de producţie cu

întreaga lor valoare de utilitateSe consumă şi îşi transmit dintr -odată valoarea de utilitate şi valoareaasupra noului produs.

Durata ciclului de exploatare este maimică de un an.




1. STOCURILE

1. STOCURILE = valorieconomice de natura

bunurilor şi serviciilor

Deţinute pentru a fi vândute;

În curs de producţie în vederea vânzării;

Sub formă de materii prime, materiale şi alteconsumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

CLASIFICAREA STOCURILOR

După aspectul

gestionării

Stocuripropriu-zise

Materi il e prime constituie substanţa principală carecompune produsul finit, în care se regăsesc total sau parţial, în forma lor iniţială sau transformată

Mater ialele consumabil e participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatarefără a se regăsi, de regulă, în

produsul finit.

Materialele

auxiliare

Combustibilii

Piesele de schimb Mater iale de natura obiectelor de inventar suntacele mijloace economice ce nu îndeplinesccumulativ cele două condiţii impuse de existenţamijloacelor fixe.

Produsele sunt acele bunuri,lucrări şi servicii obţinute din procesul de exploatare,destinate în principal, livrărilorcătre terţi.

Semifabricatele

Produsele finite

Produsele

reziduale

Mărfur i le sunt bunurile materiale achiziţionate de laterţi în vederea vânzării lor ca atare, sau fabricate înunitate şi trecute în magazinul propriu de desfacereîn vederea vânzării lor.

Ambalajele sunt bunuri materiale folosite pentru protejarea altor bunuri pe timpul transportului şi aldepozitării.

Animale şi păsări sunt incluse animalele şi păsărilenăscute sau achiziţionate în vederea creşterii,reproducţiei, producţiei, îngrăşării, precum şicoloniile de albine.

Producţia încurs deexecuţie

Cuprinde producţia care nu a trecut prin toate fazelede prelucrare precum şi produsele terminate, darnesupuse probelor şi recepţiei tehnice. Se includ şilucrările, serviciile şi studiile în curs de execuţie sauneterminate.




Dupăapartenenţala patrimoniu

Stocuri aflate îngestiune

Fac parte din patrimoniu propriu al unităţii. Ele se pot afla fie în depozitele unităţii fie la terţi (încustodie sau date spre prelucrare).

Stocurile terţilor Fac parte stocuri aflate în gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniul propriu.

După provenienţalor

Stocuri provenite din cumpărări din afara unităţii patrimoniale; Stocuri provenite din producţie proprie.

2. CREANŢELE

CREANŢELE (valori în curs de decontare) =valorile economice avansate temporar detitularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice, pentru care urmează să primească un

echivalent valoric.

Toate persoanele fizice sau juridicecare au beneficiat de o valoareavansată urmând să dea echivalentulcorespunzător sunt denumite genericdebitori .

Fac parte creanţele a căror scadenţăeste sub un an.

Tipuri de creanţe

Creanţelecomerciale

Clienţii Această categorie de active circulante ia naştere înetapa circuitului economic în care mărfurile şi produseleexpediate către beneficiari (clienţi) urmează a se transforma în bani.

Avansurile pentru cumpărări de stocuri reprezintă sume de bani acordate furnizorilor înaintea începerii execuţiei uneicomenzi sau unui contract se numesc avansur i, iar dacă sunt

acordate după executarea parţială a comenzilor saucontractelor sunt denumite aconturi.

Efectele de primit (efectele comerciale) sunt titluri de valoaresub formă de trată, bilet la ordin, cec şi warant, negociabile,care fac dovada unei creanţe într -o sumă determinată şi plătibilă imediat sau într -un termen scurt. Cambia estedenumirea generică dată titlurilor de comerţ, titlurilornegociabile care fac dovada unei creanţe. Cambia îmbracădouă variante: trata şi biletul la ordin.

Creanţe în cadrulgrupului

Sunt generate de relaţiile de decontare într e societatea – mamăşi filialele ei.

Creanţe din interesede participare

Sunt creanţele generate de relaţiile de decontare aleîntreprinderii cu întreprinderile asociate (asupra cărora seexercită o influenţă semnificativă).

Alte creanţe Cuprinddrepturile

Avansurile acordate personalului;

Sume de încasat de la organele de asigurărisociale şi protecţie socială




unităţii patrimonialeizvorâte dinrelaţiile dedecontare:

Sume de încasat de la bugetul statului;

Sume de încasat de la alte unităţi din cadrulgrupului;

Pagube de recuperat.

Creanţele privindcapitalul subscris şinevărsat

Reprezintă un drept de creanţă asupra acţionarilor sauasociaţiilor care au subscris să participe la constituirea saumărirea capitalului social şi care nu au văr sat integralcontribuţia la care s-au angajat

3. INVESTIŢIILE FINANCIARE PE TERMEN SCURT

INVESTIŢIILE FINANCIARE PE TERMEN SCURT (titluri de plasament sauvalori de trezorerie) valori financiare investite de întreprindere în vederea realizăriiunui câştig pe termen scurt.

Tipuri de investiţii financiare pe termen scurt

Acţiuni proprii Reprezintă acţiunile proprii răscumpărate temporar în vedereadistribuirii personalului întreprinderii sau terţilor, regularizăriicursului bursier sau reducerea capitalului social.

Acţiuni achiziţionate Sunt titlurile de valoare achiziţionate de la alte societăţi învederea realizării unor speculaţii prin revânzare.

Obligaţiuni emise şirăscumpărate

Obligaţiuni emise anterior de societate şi răscumpărate învederea amortizării lor.

Obligaţiuni Sunt titluri de valoare cumpărate pentru obţinerea de dobânzi

sau în vederea revânzării lor.

Alte investiţiifinanciare

Sunt reprezentate de acţiunile cotate şi necotate, obligaţiunileemise şi răscumpărate, obligaţiuni cotate şi necotateachiziţionate de întreprindere în vederea obţinerii de veniturifinanciare într-un termen scurt

CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI sunt reprezentate de valorile care îmbracăefectiv forma de bani, fiind separate disponibilităţile în devize de cele în lei.

Cu ajutorul acestor disponibilităţilor băneşti se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, care pot fi în numerar şi prin cont bancar (fără numerar).

Tipuri de disponibilităţi Conturi la bănci Disponibilităţi în lei şi devize şi sume în curs de decontare.

Casa

Reprezintă disponibilităţile băneşti aflate în casieria întreprinderiiîn lei şi în devize şi sub forma altor valori (timbrele fiscale şi poştale, bilete de tratament şi odihnă, tichete şi bilete de călătorie, bonurile valorice etc.).




ACTIVELE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

Activele de regularizare şi asimilate reprezintă valorile ce asigură alocareacheltuielilor proprii fiecărui exerciţiu financiar.

Tipuri de active de regularizare şi asimilate

Cheltuielile înregistrate înavans

Sunt sume de bani achitate în cursul exerciţiuluicurent, dar care se referă la servicii care vor fi primite în cursul exerciţiului următor (chirii sauabonamente plătite în avans).

Decontările din operaţii în cursde clarificare

Amenzi, locaţiilor, cheltuieli de judecată.

1.3.1.2 STRUCTURILE PATRIMONIALE DE PASIV

Prin componenţa sa, pasivul, reflectă modul de finanţare a mijloacelor economice şigradul de exigibilitate al surselor de finanţare.

Finanţarea mijloacelor economice - modul de dobândire economică şi susţinerefinanciară a activului titularului de patrimoniu

Finanţarea proprie este făcută de proprietarul ei, care aduce contribuţia sa personală sub formă de capital personalsau capital social, la care se mai adaugăresurse proprii cum sunt: rezervele,fondurile, profitul etc

Finanţarea străină este asigurată de terţicare împrumută capitalurile sub diferiteforme juridice, cum sunt creditele bancare, împrumuturile pe bază de titlurişi datoriile în curs de decontare.

Exigibilitatea surselor de finanţare se referă la termenul lor de decontare (de plată, derestiture), funcţie de natura lor.

Surse permanente formate din sursele proprii şi sursele străine pe termen lung(datorii pe termen lung);

Surse curente sunt corespunzătoaredatoriilor pe termen scurt (cu scadenţa până la un an).

Contabilitatea din România prezintă pasivele patrimoniale în ordinea inversă aexigibilităţii:

Structuri de pasiv Tipuri de pasive patrimoniale

CAPITALURI PROPRII

Capitalul social;Prime de capital;Rezerve din reevaluare;Rezerve;Rezultatul exerciţiului; Rezultatul reportat.

PROVIZIOANE Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli




DATORII FAŢĂ DE TERŢI

mprumuturi şi datorii asimilate; Datorii comerciale;Datorii în cadrul grupului;Datorii din interese de participare.Alte datorii

PASIVE DE REGULARIZARE Subvenţii pentru investiţii; Venituri înregistrate în avans.

A. CAPITALURILE PROPRII, corespund finanţării proprii a mijloaceloreconomice aflate în circuitul patrimonial al întreprinderii.

CAPITALURI PROPRII

Capitalul social = aportul în numerarşi/sau natură subscris de către acţionarisau asociaţi atât la constituirea unităţii patrimoniale, cât şi cu prilejul majorăriicapitalurilor proprii.

Capitalul subscris şi nevărsat este partea de capital care, deşi a fost

subscrisă, nu a fost încă pusă la dispoziţiasocietăţii patrimoniale.

Capitalul subscris şi vărsat este parteadin capitalul subscris care a fost efectiv(fizic), depusă de către proprietari ladispoziţia întrepriderii.

Prime de capital sunt determinate deoper aţiunile de creştere a capitalului prinemisiunea de acţiuni, de fuziune, de aportsau de conversie. Se constituie în scopulcompletării capitalului propriu.

Primele de emisiune = diferenţa dintre preţul noilor acţiuni, de regulă mai mareşi valoarea lor nominală mai mică.

Primele de fuziune = apar în cazulfuzionării mai multor societăţi,operaţiune care presupune emisiunea denoi acţiuni.

Primele de aport = apar în cazulcreşterii capitalului social prin aport înnatură.

Primele de conversie a obligaţiunilor înacţiuni = apar în momentul transformăriiobligaţiunilor în acţiuni.

Rezerve din reevaluare = plusul sau minusul de valoare rezultat din reevaluareaimobilizărilor corporale la preţuri curente.

Rezerve = beneficii capitalizate deîntreprinder e, în scopul protejăriicapitalului social în exerciţiile financiareîncheiate cu pierderi.

Rezervele legale, se constituie potrivitdispoziţiilor legale, din profitul brut.

Rezervele statutare, se constituie poptrivit statutului de funcţionare asocietăţilor comerciale, din beneficiul netal anului curent




Rezervele pentru acţiuni proprii seconstituie în situaţia în care o societate peacţiuni şi-a răscumpărat propriile, cuscopul menţinerii nivelului capitalului propriu al acesteia.

Alte rezerve sunt constituite facultativ prin hotărârea acţionarilor în anii în caresunt obţinute rezultate financiare bune.

Rezultatul exerciţiului = o sursă proprie de finanţare a activelor (bunurilor)economice. Profitul reprezintă o sursă proprie de finanţare până la repartizarea lui pedestinaţiile legale de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor.

Rezultatul reportat = reprezintă rezultatul financiar a cărui repartizare a fost amânatăde adunarea generală a acţionarilor.

B. PROVIZIOANELE se constituie pe seama cheltuielilor şi sunt destinate

acoperirii pierderilor sau cheltuielilor, pentru deprecierea valorii activelor şi pentru creşterea pasivelor. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se constituie tot pe seama cheltuielilor, la

sfârşitul exerciţiilor când se constată probabilitatea producerii unor cheltuieli sau pierderi.În exerciţiile financiare următoare, indiferent dacă s-a realizat sau nu riscul sau dacăcheltuiala a devenit exigibilă, aceste provizioane se anulează prin reluarea la venituri.

C. DATORIILE FAŢĂ DE TERŢI (obligaţii sau capital străin), reprezintăfondurile sau capitalurile furnizate de terţi pentru care unitatea patrimonialătrebuie să restituie echivalentul valoric sau să acorde o prestaţie.

DATORIILE

Împrumuturile şi datoriile

Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni reprezintă surse financiare pe termen lungasigurate prin vânzarea de titluri de creditnegociabile, prin intermediul unor instituţiifinanciare. Aceste împrumuturi sunt divizate în părţi egale, numite obligaţiuni, rambursabile latermen sau eşalonat şi purtătoare de dobânzi.

Creditele bancare includ creditele pe termenlung şi mediu şi creditele pe termen scurt (creditede trezorerie). Aceste credite sunt generatoare dedobânzi şi garantate cu activele întreprinderii.

Datoriile comerciale reprezintădatorii ale întreprinderii create încadrul relaţiilor de decontare cufurnizorii pentru achiziţionări de bunuri, executări de lucrări şi prestări de servicii.

Furnizorii exprimă datoria unei întreprinderifaţă de terţi pentru bunurile şi serviciileachiziţionate de la aceştia, plata lor urmând să sefacă ulterior (credit comercial).

Efecte de plată - prin care beneficiarii de bunurişi servicii recunosc că datorează furnizorilor loro contrapartidă pentru livrările făcute.




Datoriile în cadrul grupului reprezintă obligaţiile datorate societăţilor din cadrulgrupului, în relaţiile de decontare ale societăţii – mamă cu filialele sale.

Datorii din interese de participare reprezintă datoriile generate de relaţiile dedecontare ale întreprinderii cu societăţile associate.

Alte datorii, reprezintă datoriile fiscale, salariale, sociale ale întrepriderii faţă de bugetul statului (impozite şi taxe), faţă de personalul angajat (salariile şi alte drepturiasimilate), faţă de asigurările sociale (contribuţia la asigurările sociale), faţă deasociaţi (capital de rembursat, dividende de plată), faţă de creditori diverşi etc.

D. PASIVELE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE reprezintă valori cecorectează, prin adunare sau scădere, valoarea celorlalte structuri bilanţiere,determinându-se valoarea reală a pasivelor.

PASIVELE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

Subvenţiile pentru investiţii reprezintă resursele obţinute de la buget sau alte

societăţi interesate, în scopul procurării sau obţinerii de noi active imobilizate.Venituri înregistrate în avans sunt sumele încasate în cursul exerciţiului, în contulunor servicii care vor fi prestate în cursul exerciţiului următor, când vor fi recunoscuteca venituri (de exemplu: chirii, abonamente încasate în avans)

ACTIVE PATRIMONIALE = PASIVE PATRIMONIALE

1.3.2. STRUCTURI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

Cheltuielile reprezintă raporturi cu privire la alocarea şi utilizarea valorilor

economice în cadrul proceselor interne transformatoare.Cheltuielile acoperă angajarea, consumul şi plăţile privind factorii de producţie – natura, munca şi capitalul.

Angajarea factorilor de producţie are loc înmomentul în care secontractează o obligaţie bănească generatoare de plăţi sau consumatoare deresurse.

Consumul este specificutilizării factorilor de producţie în scopulsatisfacerii unor nevoi productive sauneproductive.

Plăţile constau în achitareaca echivalent a unei sumede bani în cadrul relaţiilorde decontare cu alte persoane.

De exemplu, în cazul unei a provizionări cu materiale de la furnizori, angajareacheltuielilor intervine în momentul în care se creează obligaţia bănească faţă de furnizor dea plăti materialele primite de la acesta, consumul este prezent în momentul utilizăriimaterialelor în procesul de producţie, iar plăţile în momentul achitării obligaţiei faţă defurnizor.




După destinaţie, cheltuielile unei întreprinderi pot fi:

Cheltuielile de exploatare, ocazionate de activitatea curentă de producţie şicomercială a întreprinderii.

Cheltuieli cu materiile prime şi materialeleconsumabile

Cheltuieli cu lucările şiserviciile executate deterţe, redevenţe, locaţiide gestiune şi chirii

Cheltuieli cu personalul

Alte cheltuieli deexploatare

Cheltuielile financiare cuprind: pierderile din creanţe legate de participaţii; pierderidin vânzarea titlurilor de plasament, diferenţe nefavorabile de curs valutar din operaţiicurente cu disponibilităţi în devize, dobânzile plătite la împrumuturile plătite,sconturile acordate clienţilor (diferenţa între valoarea nominală şi cea reală a efectelorcomerciale), alte cheltuieli financiare.

Cheltuielile extraordinare cuprind acele cheltuieli rezultate din evenimente sautranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente şi care nu se aşteaptă să se r epetefrecvent sau regulat.

Veniturile reprezintă fondurile ce revin titularului de patrimoniu ca rezultat al propriei sale activităţi; sunt constituite din expresia bănească a producţiei stocate, a producţiei livrate, a subvenţiilor pentru investiţii primite etc.

După tipul de activitate din care provin, veniturile pot fi:

Venituri din exploatare

Venituri din vânzarea produselor, mărfurilor,lucrărilor executate şiserviciilor prestate;

Venituri dinvariaţiastocurilor,

Venituri din producţia deimo bilizări

Venituri dinsubvenţii deexploatare

Alte venituridin exploatareacurentă

Veniturile financiare cuprind: venituri din imobilizări financiare; din investiţiifinanciare pe termen scurt; venituri din creanţe imobilizate; din investiţii financiarecedate; venituri din diferenţe de curs valutar; venituri din dobânzi, din sconturiobţinute şi alte venituri.

Veniturile extraordinare sunt formate de exemplu, din daunele pretinse de deţinătoriide poliţe în urma producerii unor calamităţi

În cadrul structurilor de venituri şi cheltuieli este reprezentat ca structură distinctă şirezultatul exerciţiului sub formă de profit sau pierdere.

În funcţie de cele două structuri de bază (cheltuieli şi venituri) rezultatele se împart

în: Rezultate din activitatea de exploatare; Rezultate financiare; Rezultate extraordinare.

Rezultatul din activitateade exploatare

= Venituridin exploatare

- Cheltuielide exploatare




Rezultatul din activitateafinanciară

= Veniturifinanciare

- Cheltuielifinanciare

Rezultatul din activitateacurentă

= Rezultatul dinactivitatea de

exploatare

+ Rezultatul din activitateafinanciară

Rezultatul extraordinar = Venituriextraordinare

- Cheltuieliextraordinare

Rezultatul brut = Rezultatulcurent

+ Rezultatulextraordinar

Rezultatul net = Rezultatulbrut

- Impozitul peprofit

Întrebări: 1. Ce este contabilitatea?2. Care sunt concepţiile referitoare la obiectul contabilităţii? 3. Care sunt trăsăturile obiectului contabilităţii? 4. Care sunt principalele structuri patrimoniale de activ?5. Care sunt principalele structuri patrimoniale de pasiv?




CAPITOLUL 2

METODA CONTABILITĂŢII

Metoda contabilităţii cuprinde un ansamblu de procedee aflate într -o strânsăintercondiţionare, în vederea stabilirii normelor şi principiilor cu caracter special pe care sefundamentează contabilitatea şi cu ajutorul cărora cercetează starea şi mişcarea elementelor patrimoniale, calculează rezultatele şi analizează activitatea desfăşurată.

2.1. PRINCIPIILE CONTABILE

Principiile contabile se refer ă, în principal, la conţinutul şi calitatea informaţiilorcontabile furnizate şi publicate prin intermediul situaţiilor financiare anuale.

Principiileteoreticefundamentale

Principiul dublei reprezentări

Acest principiu presupune reflectarea elementelor patrimonialesub cele două aspecte: componenţa şi alocarea abunurilor economice; raporturilor de proprietate în cadrul cărora se procură şi se

gestionează bunurile economice. Ecuaţia dublei reprezentări:

TOTAL ACTIV=TOTAL PASIV

Principiu l dublei înregi strări

Dubla înregistrare este o consecinţă a dublei reprezentări,deoarece pe fazele circuitului economic, în timpul mişcării şitransformării elementelor patrimoniale, acestea sunt tratate totsub dublul aspect al destinaţiei lor şi al resurselor de pr ocurare.

Ecuaţia dublei înregistrări: Creşterea mijloacelor economice Creşterea surselor economice

+ = +Micşorarea surselor economice Micşorarea mijloacelor economice

Principiul calculelor periodice de sinteză

Calculele periodice de sinteză se realizează prin intermediul bilanţului, anexelor la bilanţ, balanţei de verificare şi contului derezultate.




Principiiprevăzute în

legislaţiaromânească

armonizată cunormele

internaţionale

Continuitatea activităţii - se bazează pe presupunerea că, într-unviitor previzibil, unitatea îşi continuă în mod normal activitatea,fără să intre în starea de faliment, de lichidare sau de reduceresensibilă a activităţii.

Permanenţa metodei - presupune asigurarea unei continuităţi în

ceea ce priveşte aplicarea regulilor şi procedeelor contabile;evaluarea activelor şi pasivelor veniturilor şi cheltuielilor ; prezentarea situaţiei patrimoniale şi a rezultatelor.

Prudenţa - constă în aprecierea rezonabilă a faptelor astfel încâtsă se evite riscul transferului asupra viitorului, a incertitudinilor prezentului, incertitudini ce pot greva patrimoniul şi rezultateleunităţii patrimoniale.

Independenţa exerciţiului - Independenţa exerciţiului presupunedelimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor unei unităţi patrimoniale, pe măsura angajării acestora, fără a se lua în

considerare data plăţilor sau a încasărilor. Intangibilitatea bilanţului de deschidere - bilanţul de deschidereal unui exerciţiu financiar trebuie să corespundă bilanţului deînchidere al exerciţiului precedent

Necompensarea - nu se admite compensarea între elementele deactiv şi elementele de pasiv, (între creanţe şi obligaţii) precumnici între venituri şi cheltuieli, cu excepţia compensărilor întreactive şi pasive admise de Standardele Internaţionale deContabilitate

Alte principii

Cuantificarea monetară

Costul istoric - presupune înregistrarea în contabilitate a bunurilor la valoarea lor de achiziţie sau de producţie, iarcreanţele şi obligaţiile, la valoarea lor nominală.

Entitatea - se delimitează riguros activităţile unităţii patrimoniale de activităţile proprietarilor acesteia.

Principiul menţinerii capitalului - orice eveniment sautranzacţie din viaţa întreprinderii trebuie să permită menţinereacapacităţii de finanţare a capitalului.

2.2. PROCEDEELE METODEI CONTABILITĂŢII

În scopul realizării obiectului contabilităţii, metoda contabilităţii foloseşte o serie de procedee care permit furnizarea de informaţii cu privire la fenomenele şi proceseleeconomice, care au loc în cadrul activităţii patrimoniale.




Procedee comunetuturor disciplinelor

ştiinţifice

Observaţia este utilizată pentru cunoaşterea fenomenelor şi proceselor economice care se pot exprima valoric

Raţionamentul este o înlănţuire logică de judecăţi care audrept finalitate o anumită concluzie.

Comparaţia se foloseşte cu scopul de a stabili asemănărileşi deosebirile dintre anumite categorii economice, ca peaceastă bază să se fixeze anumite noţiuni, să se desprindăconcluzii.

Clasificarea este utilizată pentru studierea raţională, subdiferite aspecte, a patrimoniului întreprinderii, a mijloaceloreconomice, a surselor de finanţare, a cheltuielilor,veniturilor etc.

Analiza se bazează pe examinarea, pe studierea sistemică afiecărei categorii economice.

Sinteza se bazează pe trecerea de la particular la general, de

la simplu la complex, în scopul generalizării.

Procedee comunealtor discipline

economice

Documentarea - orice operaţie economică şi financiarătrebuie să fie consemnată în documente justif icative.

Evaluarea constă în transformarea unităţilor naturale înunităţi monetare cu ajutorul preţurilor.

Calculaţia este strâns legată de evaluare.

I nventari erea se utilizează pentru verificarea existenţeifaptice a patrimoniului, în scopul descopeririineconcordanţelor dintre scriptic şi faptic.

Procedee specificemetodei contabilităţii Bilanţul prezintă, la un moment dat, în expresie valorică, patrimoniul unităţii sub dublul aspect: pe de o parte subaspectul destinaţiei economice şi pe de altă parte, subaspectul surselor de procurare.Bilanţul furnizează informaţii generale privitoare la situaţiaeconomică şi financiară a unităţii şi la relaţiile ei economicecu alte unităţi, furnizând numai informaţii sintetice, obţinutedin centralizarea datelor contabilităţii curente.

Contul este folosit pentru reflectarea fiecărui element patrimonial de activ şi pasiv precum şi a fiecărei poziţii noi pe care o ocupă elementele patrimoniale în mişcare şi

transformarea acestora de-a lungul fazelor circuituluieconomic. Totalitatea conturilor utilizate de contabilitateformează sistemul conturilor.

Balanţa de verificare îndeplineşte atât o funcţie de control,cât şi o funcţie economică, constituind o punte de legăturăîntre cont şi bilanţ. Cu ajutorul acesteia se centralizeazăactivitatea economică a întreprinderii, reflectată direct înconturi pe parcursul perioadei de gestiune.




Întrebări: 1. Care sunt principiile contabile fundamentale?2. Enumeraţi principiile contabile prevăzute în legislaţia românească. 3. Care sunt procedeele metodei contabilităţii?




CAPITOLUL 3

DOCUMENTUL – PROCEDEU DE BAZĂ AL METODEICONTABILITĂŢII

3.1. IMPORTANŢA ŞI CONŢINUTUL DOCUMENTELOR

Documentul este un înscris care consemnează un fapt, un fenomen sau o acţiunecare s-a produs sau urmează să se producă. Acesta serveşte la formalizarea în scris a unorfapte, fenomene sau decizii cu caracter economic care produc modificări ale patrimoniului.

Legea contabilităţii prevede: “orice operaţiune patrimonială se consemnează înmomentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate,dobândind astfel calitatea de document justificativ”.

Importanţa documentelor rezultă din: cuprind întreaga activitate a unităţilor; constituie baza înregistrărilor în contabilitate, constituie suport pentru verificarea gestiunilor; servesc ca bază pentru efectuarea reviziilor; furnizează informaţii organelor de conducere; au importanţă juridică.

Funcţiile documentelor

Funcţia de consemnare cantitativă şi valorică, în cifre şi litere a operaţiuniloreconomice efectuate în cadrul unităţii patrimoniale.

Funcţia de document (act) justificativ stă la baza înregistrărilor în contabilitate.

Funcţia de control.

Funcţia de asigurare a integrităţii patrimoniale.

Funcţia de calculaţie permite calculul costurilor şi rezultatelor.

Funcţia juridică reflectă momentul naşterii unor drepturi şi obligaţii.

Conţinutul documentelor justificative este diferit în funcţie de caracteruloperaţiunilor economice înregistrate în ele. Documentele de evidenţă conţin elemente:comune şi specifice.




Elementele comune denumirea documentului (factură, chitanţă etc.); denumirea şi adresa unităţii emitente; compartimentul care a întocmit documentul; părţile care participă la efectuarea operaţiei; data întocmirii documentului;

numărul de ordine al documentului; conţinutul operaţiei economice sau financiare; datele cantitative şi valorice; semnăturile persoanelor care răspund de legalitatea

operaţiei consemnate în document; alte elemente menite să asigure consemnarea completă a

operaţiilor în documentele justificative.

El ementele specif ice Se referă la precizarea unor informaţii specifice tipului dedocument. Ele diferă de la o categorie de documente la altaşi asigură detalierea operaţiei consemnate.

3.2. REGISTRELE DE CONTABILITATE

Registrele de contabilitate sunt documentele prin care întreprinderea evidenţiazăcronologic şi sistematic operaţiile economice din documentele justificative.

Registrul-jurnal

Este un document contabil obligatoriu în care se înregistreazăzilnic, în mod cronologic, operaţie cu operaţie, fără spaţii libere,toate modificările patrimoniului unităţii şi serveşte ca probă înlitigii.În Registrul- jurnal se trec toate operaţiile economice privindmodificarea patrimoniului unităţii, indiferent dacă acestea auloc în numerar sau prin contul de decontare de la bancă,neţinându-se seama dacă a avut loc plata sau încasarea efectivă.

Registrul-inventar

Este un document contabil obligatoriu, care serveşte laînregistrarea anuală şi gruparea rezultatelor inventarierii patrimoniului.Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice afiecărei poziţii cuprinse în toate conturile de bilanţ.

Registrul – CarteaMare

Este un document contabil obligatoriu în care se înregistreazălunar şi sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea şi

existenţa tuturor elementelor patrimoniale, la un moment dat.Este un document contabil de sinteză şi sistematizare şi conţinesimbolul contului debitor şi al conturilor creditoarecorespondente, rulajul debitor şi creditor, precum şi soldulcontului pentru fiecare lună a anului curent.




3.3. FORMELE DE ÎNREGISTRARE CONTABILĂ

Formele de înregistrare a operaţiilor în contabilitate sunt: Pe jurnale; Maestru-şah;

Alte forme care să respecte obligaţiile stabilite prin lege.

Forma de contabilitate pe jurnale jurnalul unic sau contabilitatea clasică; jurnale multiple, sau contabilitatea centralizată

Forma de înregistrare maestru-şah

prin care se asigură controlul operativ încrucişatal operaţiunilor contabile (se dezvoltă pe conturicorespondente atât rulajul debitor, cât şi rulajulcreditor al fiecărui cont sintetic).

Forma de contabilitate informatică utilizată de către unităţile patrimoniale care auachiziţionat licenţe pentru utilizarea softurilorspeciale de contabilitate.

3.4. ÎNTOCMIREA, PRELUCRAREA, VERIFICAREA ŞICORECTAREA DOCUMENTELOR

Documentele justificative se întocmesc pe formulare tipizate sau netipizate, la loculde muncă, în cadrul căruia se produce operaţia sau participă la înfăptuirea ei.

După întocmire, documentele justificative sunt supuse operaţiei de prelucrare careconstă în:

sortarea documentelor pe operaţii;

exprimarea în etalon monetar; precontabilizarea; verificarea de formă şi fond; înregistrarea în contabilitate.Verificarea documentelor justificative sau de evidenţă are ca scop descoperirea

eventualelor erori.

Verificare formală folosirea corectă a tipului de document; completarea tuturor elementelor;existenţa semnăturilor.

Verificare cifrică controlul exactităţii calculelor aritmetice din documente

Verificare de fond legalitatea, necesitatea, realitatea, oportunitatea şieconomicitatea operaţiilor consemnate în documente

După verificare, are loc contarea documentelor , adică înscrierea pe document aconturilor în care urmează a se înregistra operaţiile economice sau financiare.

Corectarea documentelor trebuie să se facă numai cu respectarea anumitor reguli.În documente nu se admit ştersături, răzuiri, etc. Rectificarea greşelilor în documente seface prin tăierea textului sau sumei greşite cu o linie.




3.5.CIRCUITUL ŞI PĂSTRAREA DOCUMENTELOR

Circulaţia documentelor constă în parcursul descris de acestea din momentulîntocmirii sau intrării în unitate şi până la predarea lor la arhivă. După înregistrarea în conturi, documentele justificative ajung la punctul final al

circulaţiei lor: clasarea şi arhivarea.Clasarea presupune aranjarea documentelor într-o ordine strict determinată, înscopul asigurării păstrării lor în bune condiţii, pentru a fi găsite cu uşurinţă, în vedereaobţinerii informaţiilor necesare.

Criterii de clasare a documentelor:a. criteriul privind natura operaţiilor economice;b. criteriul cronologic; c. criteriul alfabetic;d. criteriul geografic.Păstrarea documentelor în cursul exerciţiului financiar se realizează în arhiva

curentă, iar după expirarea exerciţiului financiar şi aprobarea bilanţului contabil,documentele se predau la arhiva generală a unităţii.

Termenele de păstrare a documentelor în arhiva generală diferă în funcţie de natura,destinaţia şi importanţa documentului. Astfel: registrele contabile şi documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor în

contabilitate se păstrează 10 ani de la data încheierii exerciţiului în care au fostîntocmite;

statele de salarii se păstrează 50 de ani; bilanţul contabil se păstrează 50 de ani.

După expirarea termenului de păstrare a documentele se scot din arhiva generală şise predau la arhivele statului, dacă mai prezintă interes sau se dau la topit.

Întrebări: 1. Care sunt funcţiile documentelor? 2. Care sunt registrele de contabilitate obligatorii?3. Care sunt principalele forme de înregistrare a operaţiilor economice în contabilitate? 4. Ce reprezintă circulaţia documentelor? 5. Cum se realizează clasarea şi arhivarea documentelor?




CAPITOLUL 4

EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN CONTABILITATE

4.1. PRINCIPIILE EVALUĂRII

Evaluarea este procedeul metodei contabilităţii care constă în cuantificarea şimăsurarea în expresie valorică (etalon monetar) a mijloacelor materiale, creanţelorobligaţiilor, costurilor, veniturilor, rezultatelor financiare şi a fiecărei operaţiuni economicefolosind preţurile şi tarifele.

Componentele evaluării

Obiectul evaluării

- structurile proprii patrimoniului şi anume:active, pasive, cheltuieli, venituri, rezultate precum şi operaţiile economico-financiare

privind circuitul acestor structuri. Etalonul bănesc

- unitatea de calcul folosită pentru măsurarea şicompararea elementelor patrimoniale.

Principiile evaluării

Principiul stabilirii obiectului evaluării Delimitarea în timp şi spaţiu a obiectuluievaluării

Principiul aleger ii formei de evaluare Se alege în funcţie de scopul urmărit şi încorelaţie cu natura elementului patrimonialevaluat.

Principiul prudenţei Evaluarea elementelor să ţină cont dedeprecierile, riscurile şi pierderile posi bilegenerate de desfăşurarea activităţii în viitor.

Principul permanenţei metodelor Presupune continuitate în aplicareanormelor şi a regulilor utilizate în evaluare

Principiul valorii reale

Presupune ca elementele patrimoniale săfie evaluate la un preţ care să exprimevaloarea lor reală,

Principiul costulu i istoric

Evaluarea elementelor patrimoniale se facela costul de origine sau de intrare stabilit pe

baza documentelor justificative.

4.2. FORME ŞI REGULI DE EVALUARE

A. EVALUAREA CURENTĂ – se aplică în contabilitate în cursul exerciţiuluifinanciar şi exprimă valoric modificările determinate de operaţiile economico-financiareasupra elementelor patrimoniale.




Reguli de evaluare

La intrarea în patrimoniu

bunurile dobândite cu titlu oneros se evaluează lacostul de achiziţie;

bunurile obţinute din producţia proprie se evaluează lacostul de producţie;

bunurile obţinute cu titlu gratuit (prin donaţie) seevaluează la valoarea de utilitate;

bunurile aduse ca aport în natură la constituirea uneisocietăţi evaluează la valorile prevăzute în actul deconstituire (experti evaluatori);

creanţele şi datoriile sunt evaluate la valoareanominală;

disponibilităţile în devize se evaluează la cursul zilei.

La ieşirea din patrimoniu se înregistrează, în principiu, la valoarea de intrare sau

contabilă.

Bunurile de natura stocurilor (de materii prime şi materiale consumabile, mărfuri,ambalaje), pot proveni din surse diferite, având valori de intrare diferite, se evaluează şi seînregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din metodele:

Metode de evaluare a stocurilor

Metoda costului mediu ponderat (CMP);

CMP se calculează după fiecare intrare, ca raport întrevaloarea totală a stocului iniţial plus valoarea intrărilorşi cantitatea existentă din stocul iniţial plus cantităţileintrate. Există două variante de determinare:

Varianta 1:

CMP se calculează la sfârşitul lunii:ii

Sii

qQ

V S CMP

unde: iS = Valoarea stocului iniţial;

SiV = Valoarea stocurilor intrate;

iQ = Cantitatea de stoc iniţial;

iq = Cantitatea intrată.

Varianta 2:

Constă în faptul că fiecare ieşire din gestiune seevaluează la un cost mediu, determinat în prealabil.

Metode bazate pe epuizarealoturilor (LIFO, FIFO);

FIFO (prima intrare – prima ieşire) bunurile ieşitedin gestiune sunt evaluate la costul de achiziţie al primeiintrări. Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite dingestiune se evaluează la costul de achiziţie al lotuluiurmător, în ordine cronologică.




LIFO (ultima intrare – prima ieşire) bunurile ieşitedin gestiune sunt evaluate la costul de achiziţie alultimei intrări. Pe măsura epuizării lotului, bunurileieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie allotului anterior, în ordine cronologică.

Metode bazate pe costuri prestabilite (metoda preţuluistandard)

Preţul standard este un preţ prestabilit ce constă înevaluarea şi înregistrarea stocurilor la preţurile fixe,stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilorrespective realizate în perioada precedentă. Acestadevine preţ de înregistrare în contabilitate, cu condiţiaevidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costulde achiziţie.

B. EVALUAREA PERIODICĂ se efectuează în două momente principale:

Momentele evaluării periodice

La inventariere(Evaluare de inventar)

Se face cu ocazia inventarierii, cel puţin o dată la 12luni. Se bazează pe valoarea de inventar denumită şivaloare actuală sau valoare de uti li tate .

Valoarea de inventar (Vinv) se estimează în funcţie de preţurile pieţei, utilitatea bunurilor pentru economiaîntreprinderii, starea şi amplasarea bunurilor.

Cu prilejul întocmirii

bilanţului contabil (Evaluare bilanţieră)

Evaluarea bilanţieră se efectuează cu prilejulînchider ii conturilor la sfârşitul exerciţiului financiar, învederea întocmirii bilanţului contabil. Pornind de lavaloarea contabilă şi valoarea de inventar, cu ocazia

întocmirii bilanţului intră în acţiune principiul prudenţei în evaluarea şi decontarea elementelor patrimoniale.Astfel, se compară valoarea de inventar cu valoareacontabilă şi se reţine valoarea cea mai mică în cazulactivelor şi valoarea cea mai mare în cazul pasivelor.

Întrebări: 1. Ce este evaluarea şi care sunt principiile evaluării? 2. Care sunt formele şi regulile de evaluare? 3. Care sunt metodele de evaluare a stocurilor?4. Ce presupun evaluarea curentă şi cea periodică?




CAPITOLUL 5

DUBLA REPREZENTARE A ELEMENTELOR PATRIMONIALE.

BILANŢUL

5.1. DEFINIREA, CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA BILANŢULUI

Bilanţul contabil evidenţiază în expresie valorică, la un moment dat, echilibruldintre mijloacele economice şi sursele lor de finanţare precum şi rezultatele obţinute caurmare a investirii, consumării şi reproducţiei capitalului.

Dubla prezentare a patrimoniului se realizează cu ajutorul bilanţului prinintermediul structurilor sale de activ şi pasiv.

Activul bilanţului Cuprinde mijloacele economice ca forme funcţionale deinvestire a capitalului, precum şi rezultatul negativ (pierderea).

Pasivul bilanţier Reflectă sursele de provenienţă ale mijloaceloreconomice în cadrul procesului de reproducţie a patrimoniului şi rezultatul pozitiv (profitul).

În România se utilizează schema orizontală de bilanţ. Modelul global de structură a bilanţului poate fi prezentat astfel:

Bilanţul contabil

ACTIV PASIV

Prezentarea în expresievalorică a mărimii mijloaceloreconomice folosite înactivitatea întreprinderii

Prezentarea în expresievalorică a mărimii surselor definanţare a mijloaceloreconomice

PIERDERE PROFIT

Elementele de activ şi pasiv sunt grupate şi generalizate în posturi bilanţ iere ..Ordonarea posturilor se face în funcţie de criteriul lichidităţii activului şi exigibilităţiipasivului.

În cadrul activului, posturile de activ sunt grupate în funcţie de modul devalorificare şi gradul de lichiditate în active fixe sau imobilizări şi active circulante. Larândul lor activele fixe sunt diferenţiate în mijloace fixe sau imobilizări corporale,imobilizări necorporale şi imobilizări financiare. Activele circulante sunt structurate înfuncţie de forma pe care o îmbracă în active circulante materiale, stocuri, sau valori deexploatare; active circulante în decontare, creanţe sau valori realizabile; disponibilităţi băneşti şi valori băneşti.

În cadrul pasivului, posturile sunt grupate în funcţie de căile de formare a surselorde finanţare (proprii şi străine) şi gradul lor de exigibilitate (permanente şi curente).




Aşezarea posturilor în activul bilanţului este cea inversă lichidităţii activelor,începând cu cele mai puţin lichide, cum sunt d cu disponibilităţile băneşti care îmbracăforma de bani lichizi. Cât priveşte ordinea de aşezare a posturilor în pasivul bilanţului,aceasta este de regulă inversă exigibilităţii surselor de finanţare, începând cu capitalul propriu şi terminând cu datoriile curente sau pe termen scurt.

TIPURI DE BILANŢ

După statutul juridic alunităţii patrimoniale

B ilanţ iniţial se întocmeşte la înfiinţarea unei unităţi patrimoniale; Bilanţ curent – este bilanţul întocmit în cursul activităţii patrimoniale; Bilanţ final – se întocmeşte atunci când o unitate patrimonială îşi încetează activitatea.

După mărimea unităţiipatrimoniale

B ilanţ contabil în sistem de bază întocmit de unităţile patrimoniale mari; Bilanţ contabil simplificat întocmit de unităţile mici şimijlocii.

După sfera de cuprindere

B ilanţuri primare - sunt întocmite exclusiv pe bazadatelor din conturi; Bilanţuri centralizatoare - sunt întocmite la nivelulorganelor centrale, pe ramuri şi pe economie naţională.

După reglementările legale

Bilanţul comercial – este întocmit în vederea relevăriisituaţiei patrimoniale a întreprinderii. Bilanţul fiscal – este întocmit după dispoziţii fiscale şiserveşte ca bază pentru impozitarea veniturilor.

5.2. FUNCŢIILE BILANŢULUI CONTABIL

FUNCŢIILE BILANŢULUI CONTABIL

Funcţia degeneralizare

Prin generalizare se obţin în mod succesiv dateşi informaţii sintetice, revelatoare, la nivelultuturor treptelor organizatorice până la niveluleconomiei naţionale.

Funcţia de informare

Această funcţie este asigurată prin informaţiile

importante pe care le conţine, referitoare lamijloacele, sursele şi procesele economice şifinanciare ale unităţii patrimoniale.

Func ţia de analiză Se exprimă şi se realizează prin verificareadiferitelor corelaţii ce trebuie să existe întredatele şi informaţiile din bilanţul propriu-zis.




5.3. TIPURI DE MODIFICĂRI BILANŢIERE

Operaţiile economice şi financiare modifică echilibrul static dintre mijloaceleeconomice şi sursele lor de finanţare reflectate cu ajutorul bilanţului, cu menţinereaegalităţii bilanţiere:

TOTAL ACTIV = TOTAL PASIV

TIPURI DE MODIFICĂRI BILANŢIERE

Modificări de volum în sensul creşterii: A + X = P + X

în sensul micşorării: A – X = P - X

Modificări de structură în structura activelor: A + X – X = P

în structura pasivelor: A = P + X – X

5.4. TEORII CU PRIVIRE LA BILANŢ

TEORII CU PRIVIRE LA BILANŢ

Teoria bilanţului static Bilanţul cuprinde în pasiv resursele financiare (capital propriu şi străin), iar în activ plasamentul acestorresurse, averea întreprinderii.

Teoria bilanţului dinamic

Teoria bilanţului dinamic neagă însuşirea bilanţului dea servi ca bază pentru stabilirea situaţiei patrimoniale şi exagerează rolul bilanţului în stabilirea rezultatelorfinanciare.

Teoria bilanţului organic Atribuie bilanţului atât funcţia de stabilire a patrimoniului, cât şi funcţia de stabilire a rezultatelorfinanciare.

Teoria bilanţului eudinamic Potrivit acestei teorii, circuitul economic al valorilormateriale nu se consideră încheiat decât dupătransformarea acestora în numerar

Teoria bilanţului nominal Întocmirea unui bilanţ definitiv se poate face numai lafinele existenţei întreprinderii, în momentul lichidării.

Teoria previzională Consideră bilanţul ca o calculaţie de perspectivă careare ca sco p furnizarea de informaţii necesare luării

deciziilor pentru activitatea viitoare a întreprinderii.

Întrebări: 1. Ce este bilanţul şi care sunt elementele acestuia? 2. Ce se înţelege prin dubla reprezentare a elementelor patrimoniale? 3. Care sunt funcţiile bilanţului? 4. Ce tipuri de modificări bilanţiere pot avea loc? 5. Care sunt teoriile cu privire la bilanţ?




CAPITOLUL 6

CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE

6.1. DEFINIREA ŞI FUNCŢIILE CONTULUI

Contul este un procedeu specific al metodei contabilităţii care reflectă existenţaşi mişcarea fiecărui element patrimonial, ca efect al modificărilor produse deoperaţiile economice ce au loc într-o perioadă de gestiune (exerciţiu financiar).

Spre deosebire de bilanţ, care prezintă la un moment dat în expresie valorică situaţiasintetică a tuturor elementelor de activ şi pasiv, contul serveşte la evidenţierea numai aelementelor concrete modificate de operaţia economică care a avut loc.

Înregistrarea mişcărilor succesive de valoare privitoare la fiecare element patrimonial cu ajutorul contului permite, atât cunoaşterea situaţiei unui element, cât şi

explicaţia modului cum s-a ajuns la situaţia respectivă, urmare a modificărilor produse deoperaţiile economice care au avut loc.

FUNCŢIILE CONTULUI

Funcţia de înregistrare,grupare, ordonare şisistematizare a informaţiilor

Prin conţinutul lor economic, prin structura şi forma deexprimare individuală, contul ajută la realizarea în practică a principiilor contabilităţii în partidă dublă.

Funcţia de cuantificare Cu ajutorul contului se calculează existenţa, apariţia,majorarea, micşorarea şi starea finală a fiecărui element patrimonial.

Funcţia de informare Datele din conturi furnizează sursa specifică de date şiinformaţii pentru cunoaşterea activităţii din punct devedere financiar-contabil.

Funcţia de control

Cuy ajutorul informaţiilpr din conturi se verificăexistenţa concretă a structurii patrimoniale şi pe bazadocumentelor justificative responsabilitatea persoanelorcu privire patrimoniul unităţii.

Funcţia contabilă Constă în modalitatea de înregistrare diferenţiată acreşterilor şi micşorărilor elementelor patrimonialedeterminate de fenomenele şi procesele economice.

6.2. FORMA ŞI STRUCTURA CONTULUI

Forma bilaterală (sub forma literei T), sau forma clasică de prezentare a contului,asigură urmărirea sistematică a modificărilor care pot avea loc cu privire la un anumitelement patrimonial, permite ca una din cele două părţi să se înregistreze existentul iniţial şi




creşterile privind elementul pentru care s-a deschis contul r espectiv, iar în cealaltă parte săse înregistreze micşorările referitoare la acelaşi element de activ sau de pasiv.

Forma bilaterală, face posibilă atât cunoaşterea separată a creşterilor şi a totaluluiacestora, cât şi a micşorărilor şi totalul acestora.

Elementele contului

Titlul sau denumireacontului

Defineşte elementul de activ sau de pasiv pentru care s-adeschis contul respectiv, şi a cărui evidenţă o ţine.Titlurile conturilor sunt însoţite de simbolurile cifrice stabilite prin cadrul general al planurilor de conturi.

Debitul şi creditulcontului (D,C)

În mod convenţional, s-a stabilit ca partea stângă a contului să poarte denumirea de debit, iar partea dreaptă de credit.Înregistrarea în debit sau în credit este determinată deconţinutul economic al contului şi de funcţia contabilă.

Rulajul contului (R)

Reprezintă mişcarea sau sumele înregistrate succesiv într -o

perioadă de gestiune în debitul şi creditul unui contcorespunzător creşterilor şi micşorărilor determinate deoperaţiile economice referitoare la contul respectiv.

Rulajul contului este de două feluri: rulaj debitor şi rulajcreditor.

Rulaj debitorTotalitatea înregistrărilor făcute pe partea dedebit a unui cont într-o perioadă de gestiune.

Rulajcreditor

Totalitatea înregistrărilor făcute pe partea decredit a unui cont într-o perioadă de gestiune.

Sumele totale (TS)Pot fi: debitoare şi creditoare.

Se include şi soldul iniţial.

Soldul contului (S)

Existentul valoric la un moment dat al elementului patrimonialcare se evidenţiază cu ajutorul contului respectiv. Soldul sedetermină ca diferenţă între totalul sumelor debitoare şi totalulsumelor creditoare.

Dacă TSD>TSC contul prezintă sold debitor.

Dacă TSC>TSD contul prezintă sold creditor.

Dacă TSD=TSC contul nu are sold şi se numeşte cont soldat sau balansat.

Soldurile pot fi iniţiale sau finale.

Explicaţia operaţiilor înregistrate în cont

Explicaţia poate fi de două feluri: explicaţie descriptivă şiexplicaţie contabilă.Explicaţia descriptivă se prezintă detaliat, printr-o descrierea operaţiilor înregistrate, respectiv a naturii operaţieieconomice, a documentului justificativ şi a datei când aceastaa avut loc.Explicaţia contabilă se prezintă în mod sintetic prin indicareacontului corespondent.




6.3. REGULILE DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR

Prima regulă de funcţionare a conturilorConturile de activ încep să funcţioneze prin a se debita şi se debitează cuexistenţele iniţiale de activ, preluate din activul bilanţului iniţial .Contur il e de pasiv încep să funcţionez e prin a se credita şi se creditează cuexistenţele iniţiale de pasiv, preluate din pasivul bilanţului iniţial.

A doua regulă de funcţionare a conturilorMajorările sau creşterile sunt înregistrate în:

debit - pentru contur il e de activ; credit - pentr u contur il e de pasiv.

A treia regulă de funcţionare a conturilor Diminuările sau micşorările sunt înregistrate în:

credit – pentr u contur il e de activ;debit – pentr u conturi le de pasiv .

A patra regulă de funcţionare a conturilor Soldul final al conturilor poate fi:

debitor sau zero (soldat sau balansat) – pentr u contur il e de activ: creditor sau zero (soldat sau balansat) – pentr u contur il e de pasiv.

Din cele patru reguli parţiale de funcţionare a conturilor prezentate anterior rezultădouă:

Regul i general e de funcţionare a conturilor

Regula de funcţionarea conturilor de activ

încep să funcţioneze prin debitare şi se debitează cu existenţeleiniţiale de active, preluate din activul bilanţului iniţial;

se debitează cu creşterile de active şi cheltuieli, determinate deoperaţiile economice, consemnate în documentele justificative;

se creditează cu micşorările de active şi cheltuieli, determinatede operaţiile economice, consemnate în documentele justificative;

pot prezenta sold final debitor sau zero şi reprezintă existenţade active la un moment dat.

Regula de funcţionarea conturilor de pasiv

încep să funcţioneze prin creditare şi se creditează cuexistenţele iniţiale de pasive, preluate din pasivul bilanţului;

se creditează cu creşterile de pasive şi venituri, determinate deoperaţiile economice, consemnate în documentele justificative;

se debitează cu micşorările de pasive şi venituri determinate de




operaţiile economice, consemnate în documentele justificative;

pot prezenta sold creditor sau zero, care reprezintă existenţe de pasive la un moment dat.

Schematic, regulile de funcţionare se prezintă astfel:

D Cont Activ C D Cont Pasiv CSi Si

RD + - RC RD - + RC

TSD = Si + RD RC =TSC TSD = RD Si + RC = TSCSFD=TSD-TSC SFC=TSC-TSD

După soldul pe care îl prezintă la sfârşitul perioadelor de gestiune, conturile pot fi: conturi monofuncţionale şi conturi bifuncţionale.

Conturile monofuncţionale sunt acelea care la sfârşitul perioadelor de gestiune prezintă un singur fel de sold, debitor sau creditor, ceea ce înseamnă că funcţionează numaidupă regula de funcţionare a conturilor de activ, sau numai după regula de funcţionare aconturilor de pasiv.

Conturile bifuncţionale sunt cele care la sfârşitul perioadelor de gestiune prezintăfie sold debitor, fie sold creditor, ceea ce înseamnă că aceste conturi funcţionează înanumite cazuri după regula conturilor de pasiv, încadrându-se în categoria conturilor deactiv, sau de pasiv, în funcţie de natura soldului pe care îl au în momentul respectiv.

Înregistrarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a unei operaţii economice sau

financiare în două conturi, în debitul unui cont şi în creditul altui cont poartădenumirea de dublă înregistrare.

Legătura stabilită între cele două conturi în care se înregistrează o operaţieeconomică poartă denumirea de corespondenţa conturilor, iar conturile între careintervine această legătură se numesc conturi corespondente.

6.4. CONTURI SINTETICE ŞI CONTURI ANALITICE

Conturile sintetice reflectă mijloacele, procesele, sursele şi rezultatele economice

grupate după caracteristicile lor generale, iar conturile analitice reflectă concomitent părţile componente ale mijloacelor, proceselor, surselor şi rezultatelor economicerespective, după însuşirile lor specifice.

Conturile sintetice sunt conturile de bază ale contabilităţii curente, iar conturileanalitice sunt cele care permit detalierea, dezvoltarea pe feluri, pe elemente componente demijloace, procese, surse şi rezultate, ale conturilor sintetice.




Legătura dintre conturi sintetice şi analiticele lor

Suma soldurilor iniţiale ale conturiloranalitice trebuie să fie egală cu solduliniţial al contului sintetic.

Si cont sintetic = Si conturi analitice

Suma rulajelor debitoare ale conturiloranalitice trebuie să fie egală cu rulajuldebitor al contului sintetic.

RD cont sintetic = RD conturi analitice

Suma rulajelor creditoare ale conturiloranalitice trebuie să fie egală cu rulajulcreditor al contului sintetic.

RC cont sintetic = RC conturi analitice

Suma soldurilor finale ale conturiloranalitice trebuie să fie egală şi de acelaşifel cu soldul contului sintetic.

Sf cont sintetic = Sf conturi analitice

6.5. ANALIZA CONTABILĂ A OPERAŢIILOR ECONOMICE ŞI

FINANCIARE

Analiza contabilă constă în cercetarea pe bază de documente a fiecărei operaţiieconomice şi financiare, prin descompunerea ei în elemente componente, înscopul stabilirii conturilor corespondente şi a părţii acestora – debit sau credit, în care urmează a se înregistra operaţia economică, concomitent şi cu aceeaşisumă.

Etapele efectuării analizei contabile

Stabilirea naturii şi a conţinutului

operaţiei supusă analizei

ce se înţelege prin operaţia în cauză, la ce se

referă (încasare, plată, aprovizionare etc.);

Precizarea modificărilor pe care leproduce operaţia economică saufinanciară în bilanţ

elementul de activ şi de pasiv care semodifică; sensul modificărilor în cauză(creşteri sau micşorări de activ sau de pasiv)la posturile modificate, conţinutul economical acestora.

Stabilirea conturilor corespondente în care urmează să se înregistreze operaţiaeconomică sau financiară analizată

Scopul final al analizei contabile îl constituie stabilirea corectă, raţională, exactă, înmod ştiinţific a formulei contabile cu ajutorul căreia se reflectă operaţia respectivă înconturi.

Formula contabilă este modalitatea de prezentare grafică a fiecărei operaţiieconomice în conturile corespondente, pe baza dublei înregistrări sub formă deegalitate valorică.




În formula contabilă, contul care se debitează se aşează în stânga semnuluiegalităţii, iar contul care se creditează se aşează în partea dreaptă a semnului egalităţii. Deasemenea, se înscriu şi sumele.

Articolul contabil se formează prin adăugarea la elementele formulei contabile

a explicaţiei descriptive a operaţiei în cauză, adică a documentului justificativcare atestă înfăptuirea ei, precum şi a datei.

Înregistrarea o peraţiilor economico-financiare în ordinea în care acestea au avut loc,sub formă de articole contabile poartă denumirea de înregistrare cronologică. În practică,această înregistrare se realizează cu ajutorul documentului de contabilitate denumitRegistrul-Jurnal, care se prezintă sub formă de fişe sau foi volante.

Operaţiunea de trecere a formulei contabile pe documentele primare, poartădenumirea de contarea documentelor.

Operaţiile economico-financiare, după ce au fost înregistrate în ordine cronologicăîn Registrul-Jurnal, sunt grupate pe conturi distincte după natura lor şi se înregistreazăsistematic în documentul de contabilitate denumit R egistrul “Cartea-Mare”.

Tipuri de formule contabile

După numărulconturilorcorespondente:

F ormula contabilă simplă -un singur cont debitor şi un singur contcreditor. Este specifică acelor operaţii economice şi financiare, caremodifică concomitent numai două elemente patrimoniale din bilanţ;

F ormula contabilă compusă este aceea în care corespondenţa sestabileşte între un singur cont debitor şi mai multe conturi creditoare,sau între un singur cont creditor şi mai multe conturi debitoare. Estespecifică acelor operaţii economice şi financiare, care modificăconcomitent mai mult de două elemente patrimoniale din bilanţ.

După scopulpentru care se întocmesc:

F ormule contabile de înregistrare curentă - se întocmesc pentruînregistrarea operaţiilor economice care au loc în mod obişnuit, curent,şi care au cea mai mare frecvenţă în practica de contabilitate;

Formule contabile de stornare - de corectare a unor erori săvârşiteanterior cu ocazia înregistrării în conturi a sumelor din operaţiileeconomice şi financiare care au avut loc în activitatea întreprinderii.

Stornarea în negru constă înanularea unei formulacontabile efectuate anteriorgreşit prin inversarea ei,

înscriind suma tot în negru, şiapoi întocmirea formuleicontabile corecte.

Stornarea în roşu constă în anulareaunei formule contabile efectuateanterior greşit, prin repetarea ei, darcu suma înscrisă în roşu (sau în negru,

dar încadrată cu chenar) şi apoiîntocmirea formulei contabile corecteîn negru.




6.6. CLASIFICAREA CONTURlLOR

Clasificarea conturilor constă în sistematizarea acestora potrivit caracteristicilorcomune şi specifice lor prin încadrarea în clase, grupe şi subgrupe de conturi, dupăanumite criterii.

CLASIFICAREA CONTURILOR

După conţinutul economic

clasa conturilor mijloacelor economice;clasa conturilor surselor economice;clasa conturilor proceselor economice;clasa conturilor în afara bilanţului.

După funcţia contabilă clasa conturilor de activ;clasa conturilor de pasiv.

După sfera de cuprindere clasa conturilor sintetice;clasa conturilor analitice.

După finalitatea informaţiilor clasa conturilor de gestiune externă; clasa conturilor de gestiune internă.

6.7. PLANUL DE CONTURI GENERAL

Planul de conturi general este un tablou al tuturor conturilor folosite de către unsector de activitate al economiei naţionale.

Acesta are la bază schema de clasificare a conturilor în funcţie de conţinutul loreconomic, care cuprinde următoarele clase:

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI;CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARICLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIECLASA 4 - CONTURI DE TERTICLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIECLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELICLASA 7 - CONTURI DE VENITURICLASA 8 - CONTURI SPECIALECLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE

În interiorul planului de conturi, conturile sunt identificate prin denumirea lor şi princodul corespunzător.

Codificarea sau simbolizar ea cifrică a conturilor s-a făcut după metoda sistemuluizecimal, potrivit căruia conturile se împart în 10 clase, fiecare clasă poate să cuprindămaximum 10 grupe de conturi; fiecare grupă poate să cuprindă 10 conturi sintetice degradul I, fiecare cont sintetic de gradul I se poate desfăşura pe 10 conturi sintetice de gradulal II-lea sau subconturi, fiecare cont sintetic de gradul al II-lea (subcont) se poate desfăşura pe 10 conturi de gradul al III-lea,




Clasele de conturi sunt simbolizate cu o cifră de la 1 la 9, clasa 0 (zero) nefiindutilizată.

Grupele de conturi din cadrul fiecărei clase sunt simbolizate cu două cifre: primareprezentând simbolul clasei şi a doua simbolul grupei.

Conturile sintetice sunt simbolizate cu 3 cifre, primele două cifre reprezentând

simbolul grupei şi a treia cifră reprezentând simbolul contului sintetic de gradul I. Subconturile sunt simbolizate cu patru cifre, primele trei cifre reprezentândsimbolul contului sintetic, iar a patra cifră reprezentând simbolul subcontului.

Clasa 1 ‐ Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi şi datorii asimilate

10. Capital şi rezerve

101. Capital1011. Capital subscris nevărsat (P)1012. Capital subscris vărsat (P)1015. Patrimoniul regiei (P)1016. Patrimoniul public (P)1017. Patrimoniul privat (P)1018. Patrimoniul institutelor naționale de cercetare‐dezvoltare (P)

103. Alte elemente de capitaluri proprii1031. Beneficii acordate angajaților sub forma instrumentelor de capitaluri proprii (P)1033. Diferențe de curs valutar în relație cu investiția netă într ‐o entitate străină (A/P)1038. Diferențe din modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile în vedereavânzării şi alte elemente de capitaluri proprii (A/P)

104. Prime de capital1041. Prime de emisiune (P)1042. Prime de fuziune/divizare (P)1043. Prime de aport (P)1044. Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni (P)

105. Rezerve din reevaluare (P)

106. Rezerve1061. Rezerve legale (P)1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)1068. Alte rezerve (P)

107. Diferențe de curs valutar din conversie (A/P)

108. Interese care nu controlează1081. Interese care nu controlează ‐ rezultatul exercițiului financiar (A/P)1082. Interese care nu controlează ‐ alte capitaluri proprii (A/P)




109. Acțiuni proprii1091. Acțiuni proprii deținute pe termen scurt (A)1092. Acțiuni proprii deținute pe termen lung (A)1095. Acțiuni proprii reprezentând titluri deținute de societatea absorbită la societateaabsorbantă (A)

11. Rezultatul reportat

117. Rezultatul reportat1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită (A/P)1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puțin IAS 29(A/P)1173. Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile (A/P)1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)1175. Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabileconforme cu directivele europene (A/P)

12. Rezultatul exercițiului financiar

121. Profit sau pierdere (A/P)

129. Repartizarea profitului (A)

14. Câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlugratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

141. Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii1411. Câştiguri legate de vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii (P)1412. Câştiguri legate de anularea instrumentelor de capitaluri proprii (P)

149. Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sauanularea instrumentelor de capitaluri proprii1491. Pierderi rezultate din vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii (A)1495. Pierderi rezultate din reorganizări, care sunt determinate de anularea titlurilordeținute (A)1498. Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (A)

15. Provizioane

151. Provizioane1511. Provizioane pentru litigii (P)1512. Provizioane pentru garanții acordate clienților (P)1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acțiuni similare legate deacestea (P)1514. Provizioane pentru restructurare (P)1515. Provizioane pentru pensii şi obligații similare (P)




1516. Provizioane pentru impozite (P)1517. Provizioane pentru terminarea contractului de muncă (P)1518. Alte provizioane (P)

16. Împrumuturi şi datorii asimilate

161. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de stat (P)1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate de bănci (P)1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligațiuni garantate de stat (P)1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligațiuni (P)

162. Credite bancare pe termen lung1621. Credite bancare pe termen lung (P)1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadență (P)1623. Credite externe guvernamentale (P)1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)1625. Credite bancare externe garantate de bănci (P)1626. Credite de la trezoreria statului (P)1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)

166. Datorii care privesc imobilizările financiare1661. Datorii față de entitățile afiliate (P)1663. Datorii față de entitățile asociate şi entitățile controlate în comun (P)

167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate (P)

168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligațiuni (P)1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)1685. Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile afiliate (P)1686. Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile asociate şi entitățile controlate în comun(P)1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate (P)

169. Prime privind rambursarea obligațiunilor şi a altor datorii1691. Prime privind rambursarea obligațiunilor (A)1692. Prime privind rambursarea altor datorii (A)

Clasa 2 ‐ Conturi de imobilizări

20. Imobilizări necorporale

201. Cheltuieli de constituire (A)

203. Cheltuieli de dezvoltare (A)




205. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi şi active similare (A)

206. Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (A)

207. Fond comercial

2071. Fond comercial pozitiv (A)2075. Fond comercial negativ (P)

208. Alte imobilizări necorporale (A)

21. Imobilizări corporale

211. Terenuri şi amenajări de terenuri (A)2111. Terenuri2112. Amenajări de terenuri

212. Construcții (A)

213. Instalații tehnice şi mijloace de transport2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalații de lucru) (A)2132. Aparate şi instalații de măsurare, control şi reglare (A)2133. Mijloace de transport (A)

214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane şi materiale şialte active corporale (A)

215. Investiții imobiliare (A)

216. Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (A)

217. Active biologice productive (A)

22. Imobilizări corporale în curs de aprovizionare

223. Instalații tehnice şi mijloace de transport în curs de aprovizionare (A)

224. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane şi materiale şialte active corporale în curs de aprovizionare (A)

227. Active biologice productive în curs de aprovizionare (A)

23. Imobilizări în curs

231. Imobilizări corporale în curs de execuție (A)

235. Investiții imobiliare în curs de execuție (A)




26. Imobilizări financiare

261. Acțiuni deținute la entitățile afiliate (A)

262. Acțiuni deținute la entități asociate (A)

263. Acțiuni deținute la entități controlate în comun (A)

264. Titluri puse în echivalență (A)

265. Alte titluri imobilizate (A)

266. Certificate verzi amânate (A)

267. Creanțe imobilizate2671. Sume de încasat de la entitățile afiliate (A)2672. Dobânda aferentă sumelor de încasat de la entitățile afiliate (A)2673. Creanțe față de entitățile asociate şi entitățile controlate în comun (A)2674. Dobânda aferentă creanțelor față de entitățile asociate şi entitățile controlate încomun (A)2675. Împrumuturi acordate pe termen lung (A)2676. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung (A)2677. Obligațiuni achiziționate cu ocazia emisiunilor efectuate de terți (A)2678. Alte creanțe imobilizate (A)2679. Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate (A)

269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare2691. Vărsăminte de efectuat privind acțiunile deținute la entitățile afiliate (P)2692. Vărsăminte de efectuat privind acțiunile deținute la entități asociate (P)2693. Vărsăminte de efectuat privind acțiunile deținute la entități controlate în comun (P)2695. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare (P)

28. Amortizări privind imobilizările

280. Amortizări privind imobilizările necorporale2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale, drepturilor şiactivelor similare (P)2806. Amortizarea activelor necorporale de explorare şi evaluar e a resurselor minerale (P)2807. Amortizarea fondului comercial (P)2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale (P)

281. Amortizări privind imobilizările corporale2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri (P)2812. Amortizarea construcțiilor (P)2813. Amortizarea instalațiilor şi mijloacelor de transport (P)




2814. Amortizarea altor imobilizări corporale (P)2815. Amortizarea investițiilor imobiliare (P)2816. Amortizarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (P)2817. Amortizarea activelor biologice productive (P)

29. Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor290. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)2905. Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale,drepturilor şi activelor similare (P)2906. Ajustări pentru deprecierea activelor necorporale de explorare şi evaluare aresurselor minerale (P)2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale (P)

291. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale2911. Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri (P)2912. Ajustări pentru deprecierea construcțiilor (P)2913. Ajustări pentru deprecierea instalațiilor şi mijloacelor de transport (P)2914. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale (P)2915. Ajustări pentru deprecierea investițiilor imobiliare (P)2916. Ajustări pentru deprecierea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselorminerale (P)2917. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice productive (P)

293. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuție2931. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuție (P)2935. Ajustări pentru deprecierea investițiilor imobiliare în curs de execuție (P)

296. Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare2961. Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entitățile afiliate (P)2962. Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entități asociate şi entitățicontrolate în comun (P)2963. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)2964. Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor de încasat de la entitățile afiliate (P)2965. Ajustări pentru pierderea de valoare a creanțelor față de entitățile asociate şientitățile controlate în comun (P)2966. Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung (P)2968. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanțe imobilizate (P)

Clasa 3 ‐ Conturi de stocuri şi producție în curs de execuție

30. Stocuri de materii prime şi materiale

301. Materii prime (A)




302. Materiale consumabile3021. Materiale auxiliare (A)3022. Combustibili (A)3023. Materiale pentru ambalat (A)3024. Piese de schimb (A)

3025. Semințe şi materiale de plantat (A)3026. Furaje (A)3028. Alte materiale consumabile (A)

303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)

308. Diferențe de preț la materii prime şi materiale (A/P)

32. Stocuri în curs de aprovizionare

321. Materii prime în curs de aprovizionare (A)

322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare (A)

323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare (A)

326. Active biologice de natura stocurilor în curs de aprovizionare (A)

327. Mărfuri în curs de aprovizionare (A)

328. Ambalaje în curs de aprovizionare (A)

33. Producție în curs de execuție

331. Produse în curs de execuție (A)

332. Servicii în curs de execuție (A)

34. Produse

341. Semifabricate (A)

345. Produse finite (A)

346. Produse reziduale (A)

347. Produse agricole (A)

348. Diferențe de preț la produse (A/P)

35. Stocuri aflate la terți




351. Materii şi materiale aflate la terți (A)

354. Produse aflate la terți (A)

356. Active biologice de natura stocurilor aflate la terți (A)

357. Mărfuri aflate la terți (A)

358. Ambalaje aflate la terți (A)

36. Active biologice de natura stocurilor

361. Active biologice de natura stocurilor (A)

368. Diferențe de preț la active biologice de natura stocurilor (A/P)

37. Mărfuri

371. Mărfuri (A)

378. Diferențe de preț la mărfuri (A/P)

38. Ambalaje

381. Ambalaje (A)

388. Diferențe de preț la ambalaje (A/P)

39. Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producției în curs de execuție

391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P)

392. Ajustări pentru deprecierea materialelor3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P)3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P)

393. Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție (P)

394. Ajustări pentru deprecierea produselor3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P)3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P)3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P)3947. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole (P)

395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terți (P)3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți (P)




3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terți (P)3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți (P)3955. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole aflate la terți (P)3956. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor aflate la terți (P)3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți (P)

3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți (P)396. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor (P)

397. Ajustări pentru deprecierea măr furilor (P)

398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P)

Clasa 4 ‐ Conturi de terți

40. Furnizori şi conturi asimilate

401. Furnizori (P)

403. Efecte de plătit (P)

404. Furnizori de imobilizări (P)

405. Efecte de plătit pentru imobilizări (P)

408. Furnizori ‐ facturi nesosite (P)

409. Furnizori ‐ debitori4091. Furnizori ‐ debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor (A)4092. Furnizori ‐ debitori pentru prestări de servicii (A) 4093. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (A)4094. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale (A)

41. Clienți şi conturi asimilate

411. Clienți4111. Clienți (A)4118. Clienți incerți sau în litigiu (A)

413. Efecte de primit de la clienți (A)

418. Clienți ‐ facturi de întocmit (A)

419. Clienți ‐ creditori (P)




42. Personal şi conturi asimilate

421. Personal ‐ salarii datorate (P)

423. Personal ‐ ajutoare materiale datorate (P)

424. Prime reprezentând participarea personalului la profit (P)

425. Avansuri acordate personalului (A)

426. Drepturi de personal neridicate (P)

427. Rețineri din salarii datorate terților (P)

428. Alte datorii şi creanțe în legătură cu personalul4281. Alte datorii în legătură cu personalul (P)

4282. Alte creanțe în legătură cu personalul (A)

43. Asigurări sociale, protecția socială şi conturi asimilate

431. Asigurări sociale4311. Contribuția unității la asigurările sociale (P)4312. Contribuția personalului la asigurările sociale (P)4313. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P)4314. Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate (P)

437. Ajutor de şomaj4371. Contribuția unității la fondul de şomaj (P)4372. Contribuția personalului la fondul de şomaj (P)

438. Alte datorii şi creanțe sociale4381. Alte datorii sociale (P)4382. Alte creanțe sociale (A)

44. Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate

441. Impozitul pe profit/venit4411. Impozitul pe profit (P)4418. Impozitul pe venit (P)

442. Taxa pe valoarea adăugată 4423. TVA de plată (P)4424. TVA de recuperat (A)4426. TVA deductibilă (A)4427. TVA colectată (P)4428. TVA neexigibilă (A/P)




444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)

445. Subvenții4451. Subvenții guvernamentale (A)4452. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții (A)

4458. Alte sume primite cu caracter de subvenții (A)446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (P)

447. Fonduri speciale ‐ taxe şi vărsăminte asimilate (P)

448. Alte datorii şi creanțe cu bugetul statului4481. Alte datorii față de bugetul statului (P)4482. Alte creanțe privind bugetul statului (A)

45. Grup şi acționari/asociați

451. Decontări între entitățile afiliate4511. Decontări între entitățile afiliate (A/P)4518. Dobânzi aferente decontărilor între entitățile afiliate (A/P)

453. Decontări cu entitățile asociate şi entitățile controlate în comun4531. Decontări cu entitățile asociate şi entitățile controlate4538. Dobânzi aferente decontărilor cu entitățile asociate şi entitățile controlate în comun(A/P)

455. Sume datorate acționarilor/asociaților4551. Acționari/Asociați ‐ conturi curente (P)4558. Acționari/Asociați ‐ dobânzi la conturi curente (P)

456. Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul (A/P)

457. Dividende de plată (P)

458. Decontări din operațiuni în participație4581. Decontări din operațiuni în participație ‐ pasiv (P)4582. Decontări din operațiuni în participație ‐ activ (A)

46. Debitori şi creditori diverşi

461. Debitori diverşi (A)

462. Creditori diverşi (P)

47. Conturi de subvenții, regularizare şi asimilate

471. Cheltuieli înregistrate în avans (A)




472. Venituri înregistrate în avans (P)

473. Decontări din operațiuni în curs de clarificare (A/P)

475. Subvenții pentru investiții

4751. Subvenții guvernamentale pentru investiții (P)4752. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții pentru investiții (P)4753. Donații pentru investiții (P)4754. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P)4758. Alte sume primite cu caracter de subvenții pentru investiții (P)

478. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienți (P)

48. Decontări în cadrul unității

481. Decontări între unitate şi subunități (A/P)

482. Decontări între subunități (A/P)

49. Ajustări pentru deprecierea creanțelor

491. Ajustări pentru deprecierea creanțelor ‐ clienți (P)

495. Ajustări pentru deprecierea creanțelor ‐ decontări în cadrul grupului şi cuacționarii/asociații (P)

496. Ajustări pentru deprecierea creanțelor ‐ debitori diverşi (P)

Clasa 5 ‐ Conturi de trezorerie

50. Investiții pe termen scurt

501. Acțiuni deținute la entitățile afiliate (A)

505. Obligațiuni emise şi răscumpărate (A)

506. Obligațiuni (A)

507. Certificate verzi primite (A)

508. Alte investiții pe termen scurt şi creanțe asimilate5081. Alte titluri de plasament (A)5088. Dobânzi la obligațiuni şi titluri de plasament (A)

509. Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt5091. Vărsăminte de efectuat pentru acțiunile deținute la entitățile afiliate (P)5092. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiții pe termen scur t (P)




51. Conturi la bănci

511. Valori de încasat5112. Cecuri de încasat (A)

5113. Efecte de încasat (A)5114. Efecte remise spre scontare (A)

512. Conturi curente la bănci5121. Conturi la bănci în lei (A)5124. Conturi la bănci în valută (A)5125. Sume în curs de decontare (A)

518. Dobânzi5186. Dobânzi de plătit (P)5187. Dobânzi de încasat (A)

519. Credite bancare pe termen scurt5191. Credite bancare pe termen scurt (P)5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență (P)5193. Credite externe guvernamentale (P)5194. Credite externe garantate de stat (P)5195. Credite externe garantate de bănci (P)5196. Credite de la Trezoreria Statului (P)5197. Credite interne garantate de stat (P)5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)

53. Casa

531. Casa5311. Casa în lei (A)5314. Casa în valută (A)

532. Alte valori5321. Timbre fiscale şi poştale (A)5322. Bilete de tratament şi odihnă (A)5323. Tichete şi bilete de călătorie (A)5328. Alte valori (A)

54. Acreditive

541. Acreditive5411. Acreditive în lei (A)5414. Acreditive în valută (A)

542. Avansuri de trezorerie (A)




58. Viramente interne

581. Viramente interne (A/P)

59. Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie

591. Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entitățile afiliate (P)

595. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor emise şi răscumpărate (P)

596. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor (P)

598. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiții pe termen scurt şi creanțeasimilate (P)

Clasa 6 ‐ Conturi de cheltuieli

60. Cheltuieli privind stocurile

601. Cheltuieli cu materiile prime

602. Cheltuieli cu materialele consumabile6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare6022. Cheltuieli privind combustibilii6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat6024. Cheltuieli privind piesele de schimb6025. Cheltuieli privind semințele şi materialele de plantat6026. Cheltuieli privind furajele6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile

603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

604. Cheltuieli privind materialele nestocate

605. Cheltuieli privind energia şi apa

606. Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor

607. Cheltuieli privind mărfurile

608. Cheltuieli privind ambalajele

609. Reduceri comerciale primite




61. Cheltuieli cu serviciile executate de terți

611. Cheltuieli cu întreținerea şi reparațiile

612. Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune şi chiriile

613. Cheltuieli cu primele de asigurare

614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările

615. Cheltuieli cu pregătirea personalului

62. Cheltuieli cu alte servicii executate de terți

621. Cheltuieli cu colaboratorii

622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile

623. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate

624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal

625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări

626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicații

627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate

628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți

63. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

64. Cheltuieli cu personalul

641. Cheltuieli cu salariile personalului

642. Cheltuieli cu avantajele în natură şi tichetele acordate salariaților6421. Cheltuieli cu avantajele în natură acordate salariaților6422. Cheltuieli cu tichetele acordate salariaților

643. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii

644. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit




68. Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere devaloare

681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentrudepreciere

6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante6817. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea fondului comercial

686. Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru pierderede valoare6861. Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilorfinanciare6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelorcirculante6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor şi aaltor datorii

69. Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite

691. Cheltuieli cu impozitul pe profit

698. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu a par în elementele de maisus

Clasa 7 ‐ Conturi de venituri

70. Cifra de afaceri netă

701. Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole şi a activelor biologice denatura stocurilor7015. Venituri din vânzarea produselor finite7017. Venituri din vânzarea produselor agricole7018. Venituri din vânzarea activelor biologice de natura stocurilor

702. Venituri din vânzarea semifabricatelor

703. Venituri din vânzarea produselor reziduale

704. Venituri din servicii prestate

705. Venituri din studii şi cercetări

706. Venituri din redevențe, locații de gestiune şi chirii




707. Venituri din vânzarea mărfurilor

708. Venituri din activități diverse

709. Reduceri comerciale acordate71. Venituri aferente costului producției în curs de execuție

711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse

712. Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție

72. Venituri din producția de imobilizări

721. Venituri din producția de imobilizări necorporale

722. Venituri din producția de imobilizări corporale

725. Venituri din producția de investiții imobiliare

74. Venituri din subvenții de exploatare

741. Venituri din subvenții de exploatare7411. Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri 7412. Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime şi materiale7413. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli externe7414. Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului7415. Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări şi protecție socială 7416. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare7417. Venituri din subvenții de exploatare în caz de calamități şi alte evenimente similare7418. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată 7419. Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri

75. Alte venituri din exploatare

754. Venituri din creanțe reactivate şi debitori diverşi

755. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale

758. Alte venituri din exploatare7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalități7582. Venituri din donații primite7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operațiuni de capital7584. Venituri din subvenții pentru investiții7588. Alte venituri din exploatare




76. Venituri financiare

761. Venituri din imobilizări financiare7611. Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate7612. Venituri din acțiuni deținute la entități asociate

7613. Venituri din acțiuni deținute la entități controlate în comun7615. Venituri din alte imobilizări financiare

762. Venituri din investiții financiare pe termen scurt

764. Venituri din investiții financiare cedate7641. Venituri din imobilizări financiare cedate7642. Câştiguri din investiții pe termen scurt cedate

765. Venituri din diferențe de curs valutar7651. Diferențe favorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate învalută 7652. Diferențe favorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiția netă într ‐o entitate străină

766. Venituri din dobânzi

767. Venituri din sconturi obținute

768. Alte venituri financiare

78. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare

781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare7812. Venituri din provizioane7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante7815. Venituri din fondul comercial negativ

786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante

Clasa 8 ‐ conturi speciale

80. Conturi în afara bilanțului

801. Angajamente acordate8011. Giruri şi garanții acordate8018. Alte angajamente acordate




802. Angajamente primite8021. Giruri şi garanții primite8028. Alte angajamente primite

803. Alte conturi în afara bilanțului

8031. Imobilizări corporale luate cu chirie8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie8034. Debitori scoşi din activ, urmăriți în continuare8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință 8036. Redevențe, locații de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate8037. Efecte scontate neajunse la scadență 8038. Bunuri primite în administrare, concesiune şi cu chirie8039. Alte valori în afara bilanțului

805. Dobânzi aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse lascadență 8051. Dobânzi de plătit8052. Dobânzi de încasat

806. Certificate de emisii de gaze cu efect de seră

807. Active contingente

808. Datorii contingente

809. Creanțe preluate prin cesionare

89. Bilanț

891. Bilanț de deschidere

892. Bilanț de închidere

Clasa 9 ‐ conturi de gestiune

90. Decontări interne

901. Decontări interne privind cheltuielile

902. Decontări interne privind producția obținută

903. Decontări interne privind diferențele de preț

92. Conturi de calculație

921. Cheltuielile activității de bază




922. Cheltuielile activităților auxiliare

923. Cheltuieli indirecte de producție

924. Cheltuieli generale de administrație925. Cheltuieli de desfacere

93. Costul producției

931. Costul producției obținute

933. Costul producției în curs de execuție

Întrebări: 1. Ce este contul şi care sunt funcţiile acestuia? 2. Care sunt elementele contului?3. Care sunt regulile de funcţionare a conturilor? 4. Ce este analiza contabilă? Dar formula contabilă? 5. Cum se clasifică conturile?




CAPITOLUL 7

ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR

7.1. CONTABILITATEA CAPITALURILOR

Capitalul reprezintă totalitatea surselor de finanţare stabile, aflate la dispoziţiaunităţii patrimoniale.

7.1.2 STRUCTURA CAPITALURILOR ŞI REFLECTAREA LOR ÎNCONTABILITATE

Structura capitalurilor

Capitalurile proprii

Capitalul social - sursa proprie permanentă a întreprinderii. seconstituie la înfiinţare prin aporturi în bani şi natură. Capitalulsocial se împarte în capital subscris nevărsat şi capital subscrisvărsat.Subscrierea capitalului social constă în angajamentul scris alacţionarilor/asociaţilor de a participa la constituirea capitalului prin aport în bani şi/sau natură. Vărsarea (aportul) capitalului constă în realizarea efectivă aaporturilor subscrise.

Primele legate de capital

Rezerve din reevaluare reprezintă plusul de valori economicecreate prin reevaluarea activelor, de regulă a celor imobilizate.

Rezervele reprezintă profituri capitalizate şi se constituie din profiturile anuale. În mod excepţional rezervele se mai potconstitui şi din alte resurse, cum sunt: diferenţele dinreevaluare şi primele de capital.

Rezultatul exerciţiului se determină cu ocazia închideriiconturilor de venituri şi cheltuieli.

Subvenţiile - sume alocate de la bugetul de stat sau din alteresurse de care beneficiază unitatea patrimonială pentru

finanţarea unor activităţi pe termen lung, a investiţiilor, precumşi a imobilizărilor primite ca donaţii sau cu titlu gratuit.

Provizioanele asimilatecapitalurilor proprii;

Provizioanele sunt destinate finanţării riscurilor şi cheltuielilor pe care evenimente trecute sau actuale le fac probabile (litigii, penalităţi, impozite, cheltuieli provocate de reparaţii ce serepartizează pe mai multe exerciţii).

Împrumuturile petermen lung şi

Creditele bancare pe termen lung şi mijlociu – sunt ocomponentă a capitalurilor permanente, reprezentând o sursă




mijlociu; de finanţare cu caracter durabil pentru întreprindere, termenelede contractare fiind între unu şi cinci ani pentru creditele bancare pe termen mijlociu şi peste cinci ani pentru creditele pe termen lung.

Alte surse cu durată de

finanţare mai mare deun an.

Capitalul social - Pentru reflectarea capitalului social se utilizează contul 101“Capital social”.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa capitalului subscris şi vărsat în natură sauîn numerar de acţionarii sau asociaţii societăţii, precum şi măririle sau micşorările acestuia.

După conţinutul economic, este un cont de surse proprii, după funcţia contabilă estecont de pasiv.

SE CREDITEAZĂ : Cu capitalul social subscris deacţionari sau asociaţi în natură şi/sauîn numerar, în corespondenţă cudebitul contului 456 “Decontări cuasociaţii privind capitalul”:

456“Decontări cu

asociaţii privindcapitalul”

=

1011“Capital subscris

nevărsat”

Cu rezervele încorporate în capitalulsocial în corespondenţă cu debitulcontului106 “Rezerve”:

106“Rezerve” = 1011

“Capital subscris nevărsat”

Cu profitul net realizat în exerciţiile precedente şi destinat măririicapitalului social, în corespondenţă cudebitul contului 117 “Rezultatulreportat”:

117“Rezultatulreportat”

=1011

“Capital subscrisnevărsat”

Cu profitul net realizat la încheiereaexerciţiului precedent destinat măririicapitalului social, în corespondenţă cudebitul contului 121 “Profit şi pierdere”:

121“Profit şi

pierdere” =


nevărsat”

Cu primele de capital încorporate încapitalul social, în corespondenţă cu

debitul contului 104 “Prime legate decapital”:

104“Prime legate de

capital”

=1011

“Capital subscris

nevărsat”

SE DEBITEAZĂ:

Cu micşorarea capitalului hotărâtă deA.G.A în corespondenţă cu creditul456 “Decontări cu asociaţii privind


vărsat

= 456“Decontări cu asociaţii

privind capitalul”




capitalul”:

Cu pierderile realizate în exerciţiilefinanciare precedente care diminueazăcapitalul social în corespondenţă cucreditul 117 “Rezultatul reportat”

(dacă pierderile au fost reportate) saucu creditul contului 121 “Profit şi pierdere”:

1012“Capitalsubscrisvărsat

= %117 “Rezultatul reportat”

121 “Profit şi pierdere”

Soldul contului este creditor şi reprezintă capitalul social subscris, vărsat şinevărsat.

Contul 101 “Capital social” se desfăşoară în conturi sintetice de gradul II (conturioperaţionale) astfel:

1011 “Capital subscris nevărsat” Înregistrează şi controlează procesul desubscriere a capitalului până în momentul

vărsării lui de către asociaţi sau acţionari.

1012 “Capital subscris vărsat”

Înregistrează şi controlează procesul deconstituire efectivă a capitalului subscris prin depunere în natură sau în numerar decătre asociaţi sau acţionari.

456 “Decontări cu asociaţii privind capitalul” - este cont bifuncţional care ţine evidenţa aporturilor subscrise de asociaţi sau acţionari pentru constituirea sau creştereacapitalului social.

Dacă are loc creşterea capitalului social, funcţionează ca un cont de activ.

SE DEBITEAZĂ:

Cu capitalul subscris de către asociaţi sau acţionari în natură sau în bani, încorespondenţă cu contul 1011 “Capital subscris nevărsat”.

SE CREDITEAZĂ:

Cu valoarea aporturilor în natură sau în bani, depuse de către asociaţi încorespondenţă cu debitul conturilor de mijloace băneşti, imobilizări, stocuri, înfuncţie de felul aporturilor depuse.

Soldul debitor reprezintă sumele subscrise de asociaţi sau acţionari la constituireasocietăţii, dar nevărsate încă.

Dacă are loc reducerea capitalului social, funcţionează ca un cont de pasiv. SE CREDITEAZĂ:

Cu micşorarea capitalului social, hotărâtă de AGA, prin debitul contului 1012“Capital subscris vărsat”.

SE DEBITEAZĂ:

Cu sumele achitate asociaţilor sau acţionarilor cu ocazia retragerii capitalului.

Soldul creditor reprezintă obligaţiile unităţii patrimoniale faţă de asociaţi privind




reducerea capitalului social.

Pe parcursul desfăşurării activităţii, prin aprobarea AGA se pot produce majorărisau diminuări ale capitalului social.

MODIFICĂRI ALE CAPITALULUI SOCIAL

Creştereacapitaluluisocial

Noi aporturi în natură şi/sau numerar presupune creşterea surselorfinanciare proprii prin emisiunea de noi acţiuni, la preţ de emisiune.Dacă preţul de emisiune este mai mare decât valoarea nominală avechilor acţiuni, atunci diferenţa o reprezintă prima de emisiune.

subscrierea noilor acţiuni 456

“Decontări cu asociaţii privindcapitalul”

= %1011 ”Capital subscris nevărsat”

1041 ”Prime de emisiune” realizarea aportului

%

211 ”Terenuri şi construcţii” 212 ”Instalaţii tehnice şi maşini” 5121 ”Conturi la bănci în lei”

= 456

“Decontări cu asociaţii privind capitalul”

trecerea capitalului subscris aferent creşterii de capital lacategoria ”vărsat”:

1011“Capital subscris nevărsat”

= 1011”Capital subscris vărsat”

Operaţii interne - încorporarea primelor de capital, a rezervelor,diferenţelor din reevaluare, profitului şi rezultatului reportat (profitulnerepartizat)

%104 ”Prime legate de capital” 105 ”Rezerve din reevaluare”

106 ”Rezerve” 117 ”Rezultatul reportat”

129 ”Repartizarea profitului”

= 1012“Capital subscris vărsat”

Conversia obligaţiunilor în acţiuni din emisiunea de obligaţiuniconcomitent cu creşterea capitalului social.

Diminuareacapitaluluisocial

Rambursarea unei părţi către acţionari/asociaţi când se decidevânzarea unei părţi din activul societăţii sau la cererea acţionarilor, încondiţiile prevăzute în statut.

obligaţia faţă de acţionari pentru capitalul de restituit :1012“Capital subscris vărsat”

= 456“Decontări cu asociaţii privind capitalul”

stingerea obligaţiei faţă de acţionari prin restituireacapitalului:

456“Decontări cu asociaţii


= %211”Instalaţii tehnice şi maşini ” 512 ”Conturi curente la bănci ”




Acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente 1012

“Capital subscris vărsat” = 117

”Rezultatul reportat”

Primele legate de capital sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului 104”Prime legate de capital”. Este un cont de pasiv.

SE CREDITEAZĂ:

Cu primele determinate laemisiunea de noi acţiuni, cadiferenţă între preţul deemisiune mai mare şivaloarea nominală aacestora, mai mică.

456”Decontări cu

asociaţii privindcapitalul”

= %1011 ”Capital subscris şi nevărsat”

104 ”Prime legate de capital”

SE DEBITEAZĂ :Cu utilizarea lor fie pentrumajorarea capitalului, fie pentru majorarea rezervelor

104”Prime legate de capital”

= %1012 ”Capital subscris vărsat”

106 ”Rezerve”

Soldul creditor reprezintă primele de emisiune, fuziune sau de aport la capital,neîncorporate la capitalul social sau la rezerve.

Rezervele din reevaluare sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul contului 105”Rezerve din reevaluare”. Este un cont de pasiv.

SE CREDITEAZĂ: Cu diferenţele constatate în plus cu ocazia reevaluăriiimobilizărilor, prin debitulconturilor de imobilizăricorporale:

213”Instalaţii tehnice şi maşini”

= 105”Rezerve din reevaluare”

SE DEBITEAZĂ :

Cu diferenţele dinreevaluare încorporate încapitalul social prin creditul

contului 1012 sautransferate la rezerve, princreditul contului 1068.

105”Rezerve din reevaluare”


1068 ”Alte rezerve”

Soldul creditor reprezintă diferenţele din reevaluare constatate şi neutilizate.

Rezervele. Evidenţa rezervelor se realizează cu ajutorul contului de pasiv 106”Rezerve”, dezvoltat pe trei sintetice de gradul II:




1061 ”Rezerve legale” ţine evidenţa rezervelor constituite în baza reglementărilorlegale. Este un cont de surse proprii, cu funcţie de pasiv.

SE CREDITEAZĂ:

Cu rezervele constituite din

profitul brut, încorespondenţă cu debitulcontului 121 ”Profit şi pierdere”

121 ”Profit şi pierdere” = 1061 ”Rezerve legale”

SE DEBITEAZĂ :

Cu rezervele legale utilizate pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile precedente, prin creditulcontului 107, respectiv cu

rezervele legale încorporateîn capitalul social, princreditul contului 1012.

1061„Rezerve legale”


107 ”Rezultatul reportat”

Soldul creditor reprezintă rezervele legale constituite şi neutilizate.

1063 ”Rezerve statutare” ţine evidenţa rezervelor constituite anual din profitul net,în baza prevederilor din statutul societăţii. 1068 ”Alte rezerve” ţine evidenţa unor rezerve neprevăzute de lege sau statut,constituite facultativ din profitul net pentru acoper irea pierderilor, creştereacapitalului social sau pentru alte scopuri, potrivit hotărârii AGA.

Rezultatul exerciţiului se determină cu ocazia închiderii conturilor de venituri şicheltuieli. Evidenţa rezultatelor se ţine cu ajutorul conturilor:

121 ”Profit şi pierdere” – ţine evidenţa prfitului sau pierderii realizate în cursulexerciţiului. După funcţie contabilă este un cont bifuncţional .

SE CREDITEAZĂ:

Cu veniturile obţinute;Cu pierderile care sunt repartizate.

SE DEBITEAZĂ :

Cu cheltuielile înregistrate;

Cu profitul net realizat supus sau nu repartizării.Soldul creditor reprezintă profit şi apare în cazul în care veniturile sunt mai mari decâtcheltuielile.

Soldul debitor exprimă pierderea şi apare în cazul în care veniturile sunt mai mici decâtcheltuielile.




129 ”Repartizarea profitului” – ţine evidenţa repartizării profitului, asupra căruiadecide AGA. Este un cont de activ.

SE DEBITEAZĂ :

Cu repartizarea profitului pe diverse destinaţii: majorarea capitalului, constituirea de

rezerve statutare şi alte rezerve, constituirea fondurilor proprii, dividende de plată, etc. SE CREDITEAZĂ:

Cu profitul net repartizat

Soldul debitor reprezintă repartizările din profit efectuate în cursul anului.

Dacă AGA nu a repartizat parţial sau integral prof itul sau nu s-a hotărât asupramodului de acoperire a pierderilor, aceste sume rămânând în aşteptare. Contabilitateaacestor sume se operează prin contul 117 ”Rezultatul reportat”, cont bifuncţional.

SE CREDITEAZĂ:

Cu reducerea capitalului social sau a rezervelor folosite pentru acoperirea pierderilor dinexerciţiile precedente,Cu profitul net realizat în exerciţiile precedente şi nerepartizat.

SE DEBITEAZĂ :

Cu pierderea realizată în exerciţiile precedente, neacoperite;Cu partea din profitul realizat în exerciţiile precedente, folosite pentru majorareacapitalului social sau a rezervelor, ori cu dividendele cuvenite acţionarilor sauasociaţilor din profitul realizat în exerciţiile precedente

Soldul creditor reprezintă profitul nerepartizat.

Soldul debitor reprezintă pierderea nerepartizată.

Provizioanele – reprezintă echivalentul unor datorii generatoare de pierderi sau decheltuieli. Evidenţa provizioanelor se ţine cu ajutorul contului 151 ”Provizioane” – cont desurse, asimilate celor proprii, de pasiv.

SE CREDITEAZĂ:

La constituirea provizioanelor, prin trecerea pe cheltuieli du pă natura lor (6812, 6862).

SE DEBITEAZĂ :

Cu diminuarea sau anularea provizioanelor în corespondenţă cu creditul conturilor devenituri corespunzător activităţii şi naturii cheltuielilor care le-au generat (7812, 7862).

Soldul creditor reprezintă provizioanele constituite şi neutilizate.

Împrumuturile şi datoriile asimilate




Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, denumite şi credite obligatare suntutilizate pentru satisfacerea nevoilor de investiţii.

Obligaţiunile reprezintă titluri de credit negociabile emise, de regulă de societăţile pe acţiuni. Societatea pe acţiuni poate emite obligaţiuni pentru o sumă care nu depăşeşte3/4 din capitalul vărsat existent.

Obligaţiunile pot fi emise la un preţ de emisiune – fie egal cu valoarea nominală aacestora, fie inferior valorii nominale. Diferenţa dintre valoarea nominală şi preţul deemisiune reprezintă prima de emisiune. Preţul de rambursare al obligaţiunilor poate fifixat la o valoare superioară valorii nominale. Diferenţa dintre preţul de rambursare şi preţul de emisiune reprezintă prima de rambursare.

Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind împrumuturile din emisiunea deobligaţiuni se face cu ajutorul conturilor:

161 ”Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”. Este un cont de surseîmprumutate, de pasiv.

SE CREDITEAZĂ:

Cu suma împrumuturilorobţinute în urma emisiuniide obligaţiuni prin debitulcontului 5121 dacă sumelesunt încasate direct încontul de disponibil, sau461 ”Debitori diverşi”, dacăîncasarea este ulterioară.

5121”Conturi la bănci în lei”

= 161”Împrumuturi din

emisiunea de obligaţiuni”

Cu primele de rambursareaferente, prin contul 169

”Prime privind rambursareaobligaţiunilor”

%461 ”Debitori diverşi”

169 ”Prime privind

rambursareaobligaţiunilor”

= 161”Împrumuturi din emisiunea de

obligaţiuni”

SE DEBITEAZĂ :

Cu suma împrumuturilorrambursate, prin creditulcontului 5121

161”Împrumuturi din emisiunea

de obligaţiuni”

= 5121”Conturi la bănci în lei”

Cu valoarea obligaţiuniloremise, răscumpărate şianulate, la valoarea derăscumpărare, prin creditul

contului 505 ”Obligaţiuniemise şi răscumpărate”.

161”Împrumuturi din emisiunea

de obligaţiuni”

= 505”Obligaţiuni emise şi

răscumpărate”

Soldul creditor reprezintă împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni nerambursate.

169 ”Prime privind rambursarea obligaţiunilor”; este un cont de regularizare, deactiv.




SE DEBITEAZĂ :

Cu suma primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni, prin creditul contului 161.

SE CREDITEAZĂ :

Cu primele de rambursare amortizate prin debitul contului 6868 ”Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor”

Soldul debitor reprezintă valoarea primelor de rambursare neamortizate.

168 ”Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate” – ţine evidenţadobânzilor datorate, aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni, creditelor bancare pe termen lung şi mijlociu, datoriilor privind concesiunile legate de participaţii, aaltor împrumuturi şi datorii asimilate. Este un cont de surse, de pasiv.

SE CREDITEAZĂ:

Cu valoarea dobânzilordatorate, prin debitulcontului 666 ”Cheltuieli privind dobânzile”:

666”Cheltuieli privind

dobânzile”

= 168”Dobânzi aferente împrumuturilor şi

datoriilor asimilate”

SE DEBITEAZĂ :

Cu suma dobânzilor plătite prin creditul contului 512.

168”Dobânzi aferente

împrumuturilor şi datoriilorasimilate”

= 512”Conturi la bănci”

Soldul creditor reprezintă valoarea dobânzilor neplătite.

Creditele bancare pe termen lung sunt urmărite şi evidenţiate în contabilitate princontul 162 “Credite bancare pe termen lung”. Este un cont de surse împrumutate, cufuncţie contabilă de pasiv.

SE CREDITEAZĂ:

O bligaţiile întreprinderiifaţă de instituţiile bancare pentru creditele primite dela acestea în corespondenţăcu debitul contului 5121.

5121“Conturi la bănci în

lei”

= 162”Credite bancare pe termen lung”

SE DEBITEAZĂ :

Cu stingerea obligaţiilorfaţă de bănci, pentrusumele rambursate cuocazia ajungerii la scadenţăa creditelor.

162”Credite bancare pe termen

lung”





Soldul creditor reprezintă creditele bancare pe termen lung şi mijlociu primite,neajunse la scadenţă.

7.2. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Activele imobilizate sau fixe (denumite şi active pe termen lung, imobilizări sau bunuri mobile) sunt acele valori economice de investiţie a căror perioadă deutilizare şi lichiditate este mai mare de un an. Activele imobilizate se împart în trei grupe:

Imobilizări necorporale;Imobilizări corporale;Imobilizări financiare.

7.2.1. EVALUAREA IMOBILIZĂRILOR

Momentele evaluării Modalităţi de evaluare

1. La intrarea în patrimoniu

Evaluarea şi înregistrar ea în contabilitate se face lavaloarea de intrare sau valoare contabilă:a. costul de achiziţie pentru mijloacele fixe

cumpărate; b. costul de producţie pentru mijloacele fixe

produse în unitatea patrimonială; c. valoarea de aport, pentru mijloacele fixe

intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii sau

fuziunii, conform contractelor sau statutelor;d. valoarea rezultată în urma reevaluărilor

conform dispoziţiilor legale.

2. La ieşirea din patrimoniu Evaluarea se face la valoarea contabilă

3. La inventariere

Imobilizările sunt evaluate la valoarea actuală saude utilitate (valoare de inventar), stabilită înfuncţie de utilitatea bunului pentru întreprindere şi preţul pieţei.

4. La închiderea exerciţiului Imobilizările se evaluează şi se reflectă în bilanţ lavaloarea de intrare în patrimoniu, corectată cu

rezultatele inventarierii.DEPRECIEREA IMOBILIZĂRILOR

Depreciere reversibilă Apare în cazul în care are loc o scădere a valorii deutilitate. Se constituie provizioane pentru depreciere.

Depreciere ireversibilă Are loc ca urmare a uzurii fizice şi morale amijloacelor fixe. R ecuperarea treptată a valorii se face prin amortizare.




7.2.2. SISTEME DE AMORTIZARE

Sistemul deamortizare liniar

Calcularea şi alocarea uniformă avalorii contabile de intrare aactivelor amortizate pe toată duratanormală de funcţionare exprimatăîn ani.

f N

Vi Aa

Aa – amortizareaanuală; Vi – valoare de intrare(de înregistrare); Nf – durata normală defuncţionare

Sistemul deamortizaredegresiv

Accelerarea procesului de amortizare în primii ani de la punerea în funcţiune.

Sistemul deamortizareaccelerată

Calcularea în primul an de funcţionare a unei amortizări pânăla 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.Pentru exerciţiile următoare, amortizările anuale suntcalculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimulliniar, prin raportarea la numărul de ani de utilizare rămaşi

7.2.3. CONTABILITATEA CONTURILOR DIN CLASA A II-a

CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARIGrupa 20. IMOBILIZARI NECORPORALE

201. Cheltuieli de constituire (A)203. Cheltuieli de dezvoltare (A)205. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi şi activesimilare (A)206. Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (A)207. Fond comercial208. Alte imobilizări necorporale (A)

201 Cheltuieli de constituire - evidenţiază cheltuielile ocazionate de înfiinţareaunităţii patrimoniale: cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli cu emisiunea şivânzarea de obligaţiuni şi acţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei, cheltuieli de publicitateşi alte cheltuieli. Este un cont de activ.

SE DEBITEAZĂ :

Cu cheltuielile legate deconstituirea societăţii, încorespondenţă cu creditulconturilor de disponibilităţi;

201”Cheltuieli de constituire”

= %5121 “Conturi la bănci în lei” 5311 ”Casa în lei”




Cu obligaţia de plată aacestor cheltuieli.

201”Cheltuieli de constituire”

= 404”Furnizori de imobilizări”

SE CREDITEAZĂ :

Cu cheltuielile de constituireamortizare integral, , scoasedin evidenţă debitul contului2801

2801

”Amortizarea cheltuielilorde constituire”

= 201

”Cheltuieli de constituire”

Soldul debitor reprezintă cheltuielile de constituire existente neamortizate integral.

Pentru înregistrarea amortizării imobilizărilor necorporale se foloseşte contul 280Amortizări privind imobilizările necorporale – cont rectificativ a valorii imobilizărilornecorporale, de pasiv.

SE CREDITEAZĂ:

Cu amortizarea aferentă imobilizărilor , prin debitul conturilor 6811 ”Cheltuieli deexploatare privind amortizarea imobilizărilor ”

SE DEBITEAZĂ :

Cu amortizarea imobilizărilor necorporale ieşite din patrimoniul unităţii, prin creditulconturilor de imobilizări necorporale.

Soldul creditor reprezintă amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale.

205 ”Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alte drepturi şi valorisimilare”- ţine evidenţa imobilizărilor necorporale concretizate în brevete, licenţe, know-how, şi alte elemente cum sunt: mărcile de fabrică şi de comerţ şi alte drepturi de proprietate industrială şi intelectuală similare. Este un cont de activ.

SE DEBITEAZĂ :

Cu valoarea bunurilorconcesionate (167):

205 = 167“Alte împrumuturi şi datorii

asimilate”

Cu costul de achiziţie al brevetelor, mărcilor defabrică şi de comerţ.

205”Concesiuni, brevete,

licenţe, ...”


Cu valoarea de aport a celoraduse de către asociaţi sauacţionari


licenţe, ...”

= 456”Decontări cu asociaţii privind

capitalul”

Cu costul de producţie acelor provenite din producţie proprie


licenţe, ...”

= 721”Venituri din producţia deimobilizăr i necorporale”

SE CREDITEAZĂ :

Cu brevetele, licenţele şi altedrepturi şi valori similarevândute sau scoase din

2805”Amortizarea

concesiunilor, brevetelor

= 205”Concesiuni, brevete,

licenţe, ...”




funcţie, amortizate integral şi alte valori similare”

Cu brevetele, licenţele şi altedrepturi şi valori similarevândute, neamortizate

integral

%2805 ”Amortizarea

concesiunilor, brevetelorşi alte valori similare”

6583 ”Cheltuieli privindactivele cedate”


licenţe, ...”

Cu brevetele, licenţele şi altedrepturi şi valori similarerestituite acţionarilor

456” Decontări cu asociaţii



licenţe, ...”

Soldul debitor reprezintă imobilizările necorporale de natura concesiunilor, brevetelorşi altor drepturi şi valori asimilate aflate în patrimoniu.

Contabilitatea fondului de comerţ se ţine cu ajutorul contului 207 ”Fondcomercial”, cont de imobilizări necorporale, de activ.

SE DEBITEAZĂ :

Cu valoarea fonduluicomercial achiziţionat;

%211 ”Terenuri şi

construcţii” 207 ”Fond comercial”


Cu valoarea fonduluicomercial adus ca aport:

%212 ”Instalaţii tehnice şi

maşini” 207 ”Fond comercial”

= 456” Decontări cu asociaţii privind

capitalul”

SE CREDITEAZĂ :

Cu valoarea fonduluicomercial cedat, nesupusamortizării


activele cedate”

= 207”Fond comercial”

Cu valoarea fonduluicomercial cedat, amortizat parţial

%2807 ”Amortizarea fondului

comercial” 6583 ”Cheltuieli privind

activele cedate”

= 207”Fond comercial”

Soldul debitor reprezintă valoarea fondului comercial existent.

Grupa 21. IMOBILIZĂRI CORPORALEPentru înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale se utilizează conturiledin grupa 21 ”Imobilizări corporale”

211. Terenuri şi amenajări de terenuri (A)212. Construcţii (A)213. Instalaţii tehnice, mijloace de transport214. Mobilier, aparatur ă birotică, echipamente de protecţie a valorilor umaneşi materiale şi alte active corporale (A)




215. Investiții imobiliare (A)216. Active corporale de explorare şi evaluar e a resurselor minerale (A)217. Active biologice productive (A)

Acestea sunt conturi de imobilizări corporale, iar după funcţia contabilă, suntconturi de activ.

SE DEBITEAZĂ :

Cu valoarea de înregistrare aterenurilor, respectiv aimobilizărilor corporale achiziţionate:

%211 ”Terenuri şi construcţii”

212 ”Instalaţii tehnice şi maşini”


Aduse ca aport: %

211 ”Terenuri şi construcţii”


= 456” Decontări cu asociaţii


O bţinute din producţia

proprie:

211 ”Terenuri şi construcţii”

= 722“Venituri din producţia

de imobilizări corporale”

Primite cu titlu gratuit:

%211 ”Terenuri şi construcţii”


= 131” Subvenţii

guvernamentale pentruinvestiţii”

SE CREDITEAZĂ :

Cu valoarea de înregistrare aterenurilor, respectiv amijloacelor fixe ieşite din patrimoniu, prin scoatere din

funcţiune, vânzări:

%281 ” Amortizarea

imobilizărilor corporale” 6583 ”Cheltuieli privind

activele cedate”

= 212”Instalaţii tehnice şi

maşini”

Cu donaţiile acordate subforma imobilizărilorcorporale

6582” Donaţii şi subvenţii

acordate”

= %211 ”Terenuri şi construcţii” 212 ”Instalaţii tehnice şi

maşini”

Cu retragerea aportuluiasociaţilor/acţionarilor:


privind capitalul

= ”%212 ”Instalaţii tehnice şi

maşini” 207 ”Fond comercial”

Soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente.

Pentru înregistrarea în contabilitate a amortizării imobilizărilor corporale seutilizează contul 281 “Amortizări privind imobilizările corporale”- cu rol rectificativ alvalorii mijloacelor fixe, fiind cont de pasiv.

SE CREDITEAZĂ:

Cu amortizareaimobilizărilor corporale

6811“Cheltuieli de

= 281“Amortizări privind imobilizările




incluse lunar în cheltuieli, prin (6811):

exploatare privindamortizările”

corporale”

SE DEBITEAZĂ :

Cu amortizarea aferentăimobilizărilor corporaleieşite din patrimoniu, prinvânzare, scoatere dinfuncţiune, donaţii

281

“Amortizări privindimobilizărilecorporale”

= %

211 ”Terenuri şi construcţii” 212 ”Instalaţii tehnice şi maşini”

Soldul creditor reprezintă amortizarea aferentă imobilizărilor corporale existente în patrimoniu.

Grupa 26. IMOBILIZĂRI FINANCIARE Imobilizările financiare reprezintă investiţii financiare, respectiv sume de bani

investite de o societate comercială în patrimoniul altor societăţi comerciale sub formatitlurilor de participare, a titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu sau a creanţelor

imobilizate. Imobilizările financiare nu se amortizează.

Pentru înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor financiare se utilizează conturiledin grupa 26 “Imobilizări financiare”, conturi de activ.

261. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)262. Acțiuni deținute la entități asociate (A) 263. Interese de participare (A)264. Titluri puse în echivalenţă (A)265. Alte titluri imobilizate (A)266. Certificate verzi amânate (A)267. Creanţe imobilizate

269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare SE DEBITEAZĂ :

Cu valoarea titlurilorimobilizate ale activităţii de portofoliu achiziţionate, cu plata imediată:

261“Acţiuni deţinute la entităţile

afiliate”


Cu valoarea titlurilorimobilizate ale activităţii de portofoliu achiziţionate, cu plata ulterioară:

261“Acţiuni deţinute laentităţile afiliate”

= 269”Vărsăminte de efectuat pentru

imobilizări financiare”

Aduse ca aport laconstituirea societăţii:


afiliate”

= 456“Decontări cu asociaţii privind capitalul”

SE CREDITEAZĂ :

Cu valoarea titlurilorimobilizate ale activităţii de portofoliu cedate (6583):


activele cedate”

= 261“Acţiuni deţinute laentităţile afiliate”




Cu valoarea titlurilorimobilizate ale activităţii de portofoliu retrase (456)


privind capitalul


afiliate”

Soldul debitor reprezintă valoarea titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliuexistente.

269 ”Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare” - cont de obligaţiifaţă de terţi pentru imobilizările financiare achiziţionate ce urmează a se plăti. Este un contde pasiv.

SE CREDITEAZĂ:

Cu sumele datorate pentru imobilizările financiare achiziţionate, în corespondenţă cuconturile de imobilizări financiare.

SE DEBITEAZĂ :

Cu sumele plătite din disponibilităţile băneşti (512, 531).

Soldul creditor reprezintă sumele datorate pentru imobilizările financiare achiziţionate.

267 ”Creanţe imobilizate” iau naştere prin acordarea de împrumuturi pe termenlung societăţilor la care unitatea patrimonială deţine titluri de participare, din dobânzileaferente creanţelor imobilizate, precum şi din alte creanţe care sunt imobilizate pe timpîndelungat.

Contabilitatea acestor creanţe se ţine cu contul 267 cont de imobilizări financiare, deactiv.

SE DEBITEAZĂ :

Cu valoarea împrumuturiloracordate (512, 531):

267“Creanţe imobilizate”


Cu veniturile de realizat dinîmprumuturi şi dobânzi:

267“Creanţe imobilizate”

= 763”Venituri din creanţe

imobilizate”

SE CREDITEAZĂ :

Cu valoarea împrumutuluirambursat şi a dobânziiîncasate (512, 531):

5121”Conturi la bănci în lei

= 267“Creanţe imobilizate

Cu valoarea privindcreanţele legate de

participaţii trecute pecheltuieli:

663“Pierderi din creanţe

legate de participaţii”

267“Creanţe imobilizate

Soldul debitor reprezintă valoarea valoarea împrumuturilor şi a creanţelor acordate.




7.3. CONTABILITATEA STOCURILOR

Stocurile reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale destinate fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după preluarea lor în procesul de

producţie, fie a fi consumate la prima lor utilizare. 7.3.1. EVALUAREA STOCURILOR

Reflectarea în etalon bănesc a stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie presupune evaluarea acestora. Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante înregistrateîn contabilitate se numesc preţuri de înregistrare.

PREŢURI DE ÎNREGISTRARE

Materiile prime, materialeleconsumabile, obiectele deinventar, ambalajele şi baracamentele achiziţionate

Se evaluează la costul de achiziţie, preţulstandard sau preţul de facturare alfurnizorului.

Producţia în curs de execuţie,semifabricatele şi produselefinite, obiectele de inventar,ambalajele şi alte bunuri produse de către unitatea patrimonială

Se evaluează la cost de producţie sau la preţstandard.

Momentele evaluării Modalităţi de evaluare

1. La intrarea în patrimoniu

Evaluarea şi înregistrar ea în contabilitate se face lavaloarea de intrare sau valoare contabilă:

a) costul de achiziţie pentru bunuri cumpărate; b) costul de producţie pentru bunuri produse înunitatea patrimonială.

2. La inventarierela valoarea actuală sau de utilitate (valoare deinventar).

3. La închiderea exerciţiului Evaluarea se face la valoarea de intrar e (contabilă)corectată cu rezultatele evaluării la inventariere.

4. La ieşirea din patrimoniusau darea în consum

Evaluarea se face folosind una dintre metodele:metoda “costului mediu ponderat”; metoda “primei intrări- primei ieşiri” (FIFO);

metoda “ultimei intrări- primei ieşiri” (LIFO); metoda costului standard (prestabilit).

Pentru înregistrarea în contabilitate a stocurilor şi producţiei în curs de execuţie sefolosesc conturile din clasa a 3-a.

CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIEGrupa 30. STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE




Grupa 32. STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONAREGrupa 33. PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIEGrupa 34. PRODUSEGrupa 35. STOCURI AFLATE LA TERTIGrupa 36. ACTIVE BIOLOGICE DE NATURA STOCURILOR

Grupa 37. MARFURIGrupa 38. AMBALAJEGrupa 39. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SIPRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE

Grupa 30 STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE301. Materii prime (A)302. Materiale consumabile303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)308. Diferente de pret la materii prime si materiale (A/P)

301 “Materii prime” - este un cont de active circulante, de activ.

SE DEBITEAZĂ :

Cu valoarea stocurilor dematerii prime achiziţionate (401):

301“Materii prime”

= 401”Furnizori”

Cu valoarea stocurilor dematerii prime aduse ca aport:


= 456“Decontări cu asociaţii privind

capitalul”

Cu valoarea stocurilor de

materii prime primite cu titlugratuit:


= 7412” Venituri din subvenţii de

exploatare pentru materii primeşi materiale consumabile”

SE CREDITEAZĂ :

Cu valoarea stocurilor dematerii prime ieşite dingestiune prin consum (601)sau constatate lipsă lainventar:

601“Cheltuieli cu materiile prime”

= 301“Materii prime”

Cu valoarea materiilor primetrecute la mărfuri spre a fi

vândute (371):

371“Mărfuri”


Cu valoarea materiilor primedonate:

6582”Donaţii şi subvenţii acordate”


Soldul debitor reprezintă valoarea materiilor prime existente în stoc.

302 “Materiile consumabile” -este un cont de active circulante, cont de activ. Funcţionează identic cu contul 301.




308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”- se utilizează în cazul încare evaluarea şi înregistrarea materiilor prime, materialelor consumabile şi materiale denatura obiectelor de inventar se face la preţuri prestabilite (standard) sau de facturare .Esteun cont de activ , rectificativ al preţului de înregistrare al materiilor prime şi materialelorconsumabile.

SE DEBITEAZĂ :

Cu diferenţele de preţ aferente materiilor prime şi materialelor , în negru dacă preţurile prestabilite sunt mai mici decât costul de achiziţie, sau în roşu, dacă preţurile prestabilite sunt mai mari decât costul de achiziţie (evidenţa se ţine la preţ standard).

Cu cheltuielile de transport aferente stocurilor intrate în gestiune, în negru (evidenţa seşine la preţ de facturare).

SE CREDITEAZĂ :

Cu diferenţele de preţ aferente materiilor prime şi materialelor ieşite din gestiune , în

negru sau în roşu, în funcţie de felul cum se ţine evidenţa. Soldul debitor reprezintă diferenţele de preţ aferente materiilor prime şi materialelorexistente în stoc, în negru sau în roşu.

303 “Materiale de natura obiectelor de inventar” - cont de active circulante, deactiv.

SE DEBITEAZĂ :

Cu valoarea obiectelor deinventar achiziţionate (401):

303“Materiale de natura obiectelor de inventar ”

= 401”Furnizori”

Cu valoarea obiectelor deinventar aduse ca aport:

303“Materiale de natura

obiectelor de inventar ”

= 456“Decontări cu asociaţii privind

capitalul”

Cu valoarea obiectelor deinventar primite cu titlugratuit:

303“Materiale de

natura obiectelorde inventar ”

= 7412”Venituri din subvenţii de

exploatare pentru materii primeşi materiale consumabile”

SE CREDITEAZĂ :

Cu valoarea obiectelor deinventar ieşite date înconsum (603):

603“Cheltuieli privind materialele

de natura obiectelor deinventar ”

= 301“Materiale de natura


Cu valoarea obiectelor deinventar trecute la mărfurispre a fi vândute (371):

371“Mărfuri”

= 301“Materiale de natura


Cu valoarea materiilor primedonate:

6582”Donaţii şi subvenţii acordate”


Cu valoarea materiilor primerestituite acţionarilor:

456”Decontări cu asociaţii privind





capitalul”

Soldul debitor reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar aflateîn gestiune.

Grupa 34. PRODUSE341. Semifabricate (A)345. Produse finite (A)346. Produse reziduale (A)347. Produse agricole (A)348. Diferențe de preț la produse (A/P)

Acestea sunt conturi de activ, cu funcţionare asemănătoare.

SE DEBITEAZĂ :

Cu preţul de înregistrare alsemifabricatelor, respectiv al produselor finite şi/sau produselorreziduale intrate în gestiune (711):

Ex:345

“Produse finite”

= 711

”Variaţia stocurilor ” SE CREDITEAZĂ :

Cu preţul de înregistrare alsemifabricatelor, respectiv al produselor finite şi/sau produselorreziduale ieşite din gestiune sprevânzare (711) sau alte destinaţii

Ex:345

“Produse finite” = 711

”Variaţia stocurilor ”

Soldul debitor reprezintă valoarea la preţ de înregistrare al semifabricatelor, produselorfinite şi/sau produselor reziduale existente în stoc.

În cazul în care pentru evaluarea şi înregistrarea produselor se utilizează preţurile prestabilite (standard), diferenţele dintre preţurile prestabilite şi costurile de producţieefective, calculate la sfârşitul lunii, se vor înregistra în contul 348 ”Diferenţe de preţ laproduse”. Acesta este de activ, de rectificare a valorii de înregistrare a produselor.

SE DEBITEAZĂ :

Cu diferenţa în plus sau în minus dintre costul de producţie efectiv şi cel prestabilit al produselor obţinute, în roşu sau în negru, după caz (711):

SE CREDITEAZĂ :

Cu diferenţa în plus sau în minus aferentă produselor ieşite din gestiune, în roşu sau înnegru, după caz.Soldul debitor reprezintă diferenţele de preţ aferente produselor existente în stoc.

Grupa 35. STOCURI AFLATE LA TERTI351. Materii si materiale aflate la terti (A)354. Produse aflate la terti (A)356. Active biologice de natura stocurilor aflate la terti (A)




357. Marfuri aflate la terti (A)358. Ambalaje aflate la terti (A)

La terţi se pot afla stocurile în următoarele situaţii : achitate şi lăsate în custodiafurnizorilor, date spre prelucrare - recondiţionare la terţi, depozitate la terţi, predate terţilorspre vânzare în consignaţie, aflate în curs de aprovizionare (achitate, dar nesosite sau sosite

şi nerecepţionate).Conturile din grupa 35 sunt conturi de activ şi funcţionează similar.

SE DEBITEAZĂ :

Cu preţul de înregistrare preţulde înregistrare a stocuriloraflate la terţi din diferitemotive:

Ex:351

“Materii şimateriale aflate la

terţi”

= %301 ”Materii prime” 302 ”Materiale consumabile” 303 ”Materiale de natura obiectelor de

inventar ”

SE CREDITEAZĂ :

Cu preţul de înregistrare alstocurilor intrate în gestiune,aduse de la terţi sau celor încurs de aprovizionare sosite înunitate:

Ex:%

301 ”Materii prime” 302 ”Materiale consumabile” 303 ”Materiale de natura obiectelor

de inventar ”

= 351“Materii şi

materiale aflate laterţi”

Soldul debitor reprezintă valoarea stocurilor aflate în curs de aprovizionare sau trimisela terţi.

7.4. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII

În vederea desfăşurării activităţii economice, între unităţile patrimoniale serealizează schimburi de valori care dau naştere la creanţe şi datorii.

Creanţa este dreptul creditorului de a primi la un anumit termen o sumă de bani saualte bunuri economice.

Datoriile reprezintă obligaţiile pe termen scurt ale unităţii, respectiv surse atrase lafinanţarea activităţii acesteia.

CLASIFICAREA CREANŢELOR

După naturaoperaţiiloreconomice:

creanţe comerciale; creanţe financiare; alte creanţe.

După conţinutuleconomic şiobiectul creanţelor :

creanţe asupra clienţilor pentru produse vândute, lucrăriexecutate şi servicii prestate;

creanţe asupra furnizorilor generate de avansurile acordateanticipat;




creanţe generate de deţinerea unor bilete la ordin, cupoane, bonuri de tezaur;

diverse creanţe asupra debitorilor provenite din operaţiinecomerciale.

CLASIFI CAREA DATORII LOR

După naturaoperaţiiloreconomice:

datorii comerciale; datorii financiare; datorii fiscale; datorii salariale şi sociale; alte datorii.

După conţinutuleconomic şi

obiectul datoriilor:

datorii faţă de furnizori; datorii faţă de clienţi pentru avansurile primite de la

aceştia; datorii faţă de buget; datorii din efecte comerciale; datorii faţă de salariaţi; datorii faţă de asigurările şi protecţia socială; datorii faţă de acţionari; alte datorii.

Observaţie: Evaluarea creanţelor şi a datoriilor se face în momentul apariţiei lor , la valoareanominală.

7.4.1. CONTABILITATEA CREANŢELOR

Conturile în creanţe se găsesc în grupa 41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE ,dar există conturi de creanţe şi în alte grupe de conturi. Conturile pe care le analizăm şi carereflectă creanţele unităţii patrimoniale sunt:

411 Clienţi 413 Efecte de primit;461 Debitori diverşi; 425 Avansuri acordate personalului.

411 “Clienţi” - este un cont de activ care ţine evidenţa decontărilor cu clienţiiinterni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale şi mărfuri etc., vândute lucrăriexecutate şi servicii prestate, pe bază de facturi.

SE DEBITEAZĂ : Cu preţul de vânzare al produselor, semifabricatelor,mărfurilor, lucrărilor executateşi serviciilor prestate princreditul conturilor de venituri, precum şi cu taxa pe valoareaadăugată aferentă acestora

411“Clienţi”

= %701 “Venituri din vânzarea produselorfinite” 4427 ”TVA colectată”




SE CREDITEAZĂ :

Cu sumele încasate de laclienţi în conturile dedisponibilităţi (512, 531), cuvaloarea efectelor comerciale

acceptate în contul drepturilorde creanţă (413), cu sumeledecontate pe seamaavansurilor primite de laclienţi (419), etc.

512”Conturi bancare în lei”

= 411“Clienţi”

413”Efecte de primit” = 411“Clienţi”

419” Clienti - creditori”

= 411“Clienţi”

Soldul debitor reprezintă reprezintă drepturile de creanţă care nu au fost încă încasate.

413 “Efecte de primit”- este un cont de activ care reflectă drepturile de creanţăstabilite pe bază de efecte comerciale (trate, bilete la ordin etc.).

SE DEBITEAZĂ :

Cu sumele datorate de clienţireprezentând valoareaefectelor comerciale acceptate(411):

413“Efecte de primit”

= 411“Clienţi”

SE CREDITEAZĂ :

Cu valoarea efectelorcomerciale primite de laclienţi (5113):

5113” Efecte de încasat”

= 413“Efecte de primit”

Cu sumele încasate de laclienţi prin bancă (5121):

5121” Conturi la bănci în lei”

= 413“Efecte de primit”

Soldul debitor reprezintă reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

461 “Debitori diverşi”- este un cont de activ care ţine evidenţa debitorilor dinreclamaţii şi pagube materiale aduse unităţii patrimoniale şi a altor creanţe izvorâte dinexistenţa unor titluri executorii.

SE DEBITEAZĂ :

Cu creanţele din imputaţii privind bunurile constatatelipsă la inventar , imputabile, lacare se adaugă TVA aferentă:

461”Debitori diverşi”

= %758 ”Alte venituri din exploatare” 4427 ”TVA colectată”

SE CREDITEAZĂ :

Cu valoarea debitelor încasate:%

5121” Conturi la bănci în lei” 5311 “Casa în lei”

= 461“Debitori diverşi”

Soldul debitor reprezintă debitele de încasat.




409 ”Furnizori-debitori” – este un cont de activ care evidenţiază creanţele faţă deterţi pentru avansurile sau aconturile acordate acestora.

SE DEBITEAZĂ :

Cu valoarea avansurilor sauaconturilor acordate

furnizorilor (512, 531):

409”Furnizori - debitori”

= %5121” Conturi la bănci în lei”

5311 “Casa în lei SE CREDITEAZĂ :

Cu valoarea avansurilorregularizate cu furnizorii, la primirea bunurilor pentru careau fost acordate (401), aavansurilor restituite (512,531) etc.

%401 ”Furnizori” 5121 ”Conturi la bănci în lei”

= 409”Furnizori - debitori”

Soldul debitor reprezintă creanţele unităţii faţă de furnizori (avansuri şi nedecontate).

425 “Avansuri acordate personalului” - este un cont de activ care reflectăavansurile acordate personalului.

SE DEBITEAZĂ :

Cu avansurile plătite personalului conformcontractelor de muncă (5311):

425“Avansuri acordate personalului”

= 5311“Casa în lei

SE CREDITEAZĂ :

Cu sumele reţinute pe statelede salarii reprezentândavansurile acordate (421):

421”Personal – salarii datorate”

= 425“Avansuri acordate

personalului”

Soldul debitor reprezintă avansurile plătite în cursul lunii.

7.4.2. CONTABILITATEA DATORIILOR (OBLIGAŢIILOR)

Categorii de obligaţii ale unităţii patrimoniale faţă de terţi:

a) faţă de furnizoriide bunuri şiservicii

b) faţă de personal, pentru munca prestată;

c) faţă deorganismele de protecţia socială

d) faţă de stat privind impozite,taxe şi alte obligaţii

a) Datoriile faţă de furnizorii de bunuri şi servicii sunt evidenţiate cu ajutorulconturilor din grupa 40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE.

401 “Furnizori” - este un cont de pasiv care reflectă evidenţa decontărilor cufurnizorii pentru aprovizionările de bunuri, lucrări şi servicii.

SE CREDITEAZĂ:

Cu obligaţiile de plată a valorii bunurilor intrate în patrimoniu la preţ de achiziţie,lucrărilor executate şi a serviciilor prestate de terţi (cl.3), precum şi a taxei pe




valoarea adăugată înscrisă în factura furnizorilor (4426), etc.

SE DEBITEAZĂ :

Cu plăţile efectuate către furnizori, cu valoarea efectelor comerciale de platăacceptate de furnizori (403), cu valoarea avansurilor virate anterior furnizorilor (cuocazia regularizării plăţilor - 409), etc.

Soldul creditor reprezintă sumele datorate furnizorilor.

404 “Furnizori de imobilizări” - funcţionează identic cu contul 401 “Furnizori”,dar acest cont reflectă obligaţiile de plată faţă de furnizorii de imobilizări.

403 “Efecte de plată” - este un cont de pasiv care reflectă obligaţiile de platăstabilite pe bază de efecte comerciale (bilet de ordin, trată).

SE CREDITEAZĂ:

Cu valoarea acceptată acambiilor sau biletelor la ordinsubscrise (401):

401

“Furnizori”

= 403

“Efecte de plătit”

SE DEBITEAZĂ :

Cu plăţile efectuate lascadenţă a acestor efectecomerciale (512):

403“Efecte de plătit”

= 5121“Conturi bancare în lei”

Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor de plătit.

405 ”Efecte de plătit pentru imobilizări” – funcţionează asemănător contului 403,cu observaţia că intră în corespondenţă cu contul 404.

419 ”Clienţi - creditori”- este un cont de pasiv care reflectă obligaţiile unităţii patrimoniale faţă de clienţi pentru avansurile încasate de la aceştia.

SE CREDITEAZĂ:

Cu sumele încasate de laclienţi sub formă de avansuri(512, 531):

5311“Casa în lei”

= 419”Clienţi - creditori”

SE DEBITEAZĂ :

Cu valoarea avansurilor,decontate clienţilor pe seamalivrărilor de bunuri, facturateacestora (411):

419”Clienţi - creditori”

= 411“Clienţi”

Soldul creditor reprezintă datoriile unităţii faţă de clienţi pentru avansurile primiteşi nedecontate încă.

b) Datoriile faţă de personal, pentru munca prestată - au ca obiect de calcul,înregistrarea la cheltuieli şi decontarea salariilor cuvenite angajaţilor.




421 “Personal – salarii datorate” - este un cont de pasiv, folosit pentruevidenţierea decontărilor cu personalul unităţii pentru salariile cuvenite acestora, inclusivsporurile şi premiile.

SE CREDITEAZĂ:

Cu cu salariile şi alte drepturicuvenite personalului (641):

641“Cheltuieli cu salariile

personalului”

= 421” Personal – salarii

datorate”

SE DEBITEAZĂ :

Cu reţinerile din salarii privind: avansurile acordate (425); sumele datorate terţilor

(427); contribuţia salariaţilor

pentru pensia suplimentară(4312); la asigurările sociale de

sănătate (4313); contribuţia salariaţilor

pentru ajutorul de şomaj(4372);

impozitul pe salarii (444); alte reţineri.

421”Personal –

salariidatorate”

= %425 ”Avansuri acordate

personalului” 427 ”Reţineri din salarii datorate

terţilor” 4312 ”Contribuţia personalului laasigurarile sociale” 4313 ”Contribuţia personalului laasigurările sociale de sănătate ” 4372 ”Contribuţia personalului lafondul de şomaj” 444 ”Impozitul pe salarii”

Cu sumele neridicate întermen (426) şi cu salariilenete achitate personalului(5311):

421”Personal –

salariidatorate”

= %426 ” Drepturi de personal

neridicate” 5311 “casa în lei”

Soldul creditor reprezintă datoriile unităţii faţă de personal.

426 ”Drepturi de personal neridicate” – este un cont de pasiv care evidenţiazădrepturile salariale neridicate în termen.

SE CREDITEAZĂ:

Cu salariile nete (421) sauavansurile (425) datorate personalului şi neridicate

%421 ”Personal – salarii

datorate” 425 ”Avansuri acordate

personalului”

= 426”Drepturi de personal

neridicate”

SE DEBITEAZĂ :

Cu sumele achitate celor îndrept (531)

426”Drepturi de personal neridicate”

= 5311“Casa în lei”

Soldul creditor reprezintă sumele datorate de unitate personalului neridicate la




termen.

427 “Reţineri din salarii datorate terţilor” - este un cont de pasiv care evidenţiazăsumele reţinute din salariile personalului, pentru terţi

SE CREDITEAZĂ:

Cu sumele reţinute de lasalariaţi, datorate terţilor (421):

421”Personal – salarii

datorate”

= 427”Reţineri din salarii

datorate terţilor”

SE DEBITEAZĂ :

Cu sumele achitate terţilor (5311, 5121)

427”Reţineri din salarii datorate

terţilor”

= 5311“Casa în lei”

Soldul creditor reprezintă sumele reţinute de la salariaţi, datorate terţilor.

c) Datorii faţă de organismele de protecţia socială Grupa 43. ASIGUR ĂRISOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE431 “Asigurări sociale” - este un cont de pasiv care evidenţiază decontările privind

contribuţia unităţii şi a personalului la asigurările sociale.Se dezvoltă în următoarele conturi sintetice de grad II:

4311. Contribuția unității la asigurările sociale (P)4312. Contribuția personalului la asigurările sociale (P)4313. Contribuția angajatorului pentru asigurăr ile sociale de sănătate (P)4314. Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate (P)

SE CREDITEAZĂ:

Cu contribuţia unităţii laasigurările sociale (6451) – aplicată asupra fondului desalarii brut;Cu contribuţia unităţii lafondul de sănătate (6451).

6451”Contribuţia

unităţii laasigurările

sociale

= %4311 ”Contribuţia unităţii laasigurările sociale” 4313 ”Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale desănătate””

SE DEBITEAZĂ :

Cu sumele virate în contulasigurărilor sociale (5121):

431”Asigurări sociale”

= 5121“Conturi bancare în lei”

Soldul creditor reprezintă sumele datorate bugetului asigurărilor sociale

437 “Ajutor de şomaj” - este un cont de pasiv care evidenţiază decontările privindajutorul de şomaj datorat de unitate şi de salariaţi, potrivit legii. Se dezvoltă în conturisintetice de grad II:

4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (P)4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj (P)




SE CREDITEAZĂ:

Cu sumele datorate de unitate (6452) şi de către personalul salariat (421) pentruconstituirea fondului de şomaj.

SE DEBITEAZĂ :

Cu sumele virate pentru constituirea f ondului de şomaj (5121).Soldul creditor reprezintă sumele datorate pentru fondul de şomaj, nevirate.

d) Datorii faţă de stat privind impozite, taxe şi alte obligaţii Impozitul pe salarii se calculează lunar de către angajator (cel ce angajează),

asupra venitului realizat în luna respectivă de către fiecare salariat şi este reţinut din salarii. Impozitul pe salarii se varsă la bugetul statului o dată cu ridicarea sumelor pentru

plata chenzinei a II-a.

444 “Impozitul pe salarii” - este un cont de pasiv care evidenţiază impozitul pesalarii şi alte drepturi similare datorate bugetului.

SE CREDITEAZĂ: Cu sumele datorate bugetului reprezentând impozitul pe salarii reţinut din drepturile băneşti cuvenite salariaţilor, potrivit legii (421).

SE DEBITEAZĂ :

Cu sumele virate la buget reprezentând impozitul pe salarii şi pe alte drepturisimilare (5121).

Soldul creditor reprezintă sumele datorate bugetului.

442 ”Taxa pa valoarea adăugată” este un cont bifuncţional.Taxa pe valoarea adăugată este o taxă generală de consum care cuprinde toate

fazele circuitului economic, respectiv producţia, serviciile şi distribuţia până la vânzărilecătre consumatorii finali. Ea este un impozit indirect, respectiv un venit la bugetul statului.4423 TVA de plată 4424 TVA de recuperat4426 TVA deductibilă 4427 TVA colectată 4428 TVA neexigibilă

4426 “Taxa pe valoarea adăugată deductibilă” - este un cont de activ careevidenţiază TVA înscrisă în facturile furnizorilor pentru bunurile, lucrările şi serviciileachiziţionate de unitate, deductibilă din punct de vedere fiscal.

SE DEBITEAZĂ :

Cu sumele reprezentând TVA deductibilă, potr ivit legii (401, 404, 5121, 4428) etc.

SE CREDITEAZĂ :

Cu sumele deductibile din taxa pe valoarea adăugată (4427), cu sumele reprezentândTVA deductibilă ce depăşesc valoarea TVA colectată ce urmează a se încasa de la bugetul statului (4424) etc.




Nu prezintă sold.

4427 “Taxa pe valoarea adăugată colectată” - este un cont de pasiv care evidenţiază sumele datorate de unităţile patrimoniale bugetului de stat, reprezentând TVAaferentă vânzărilor de produse şi mărfuri, prestărilor de servicii sau executării de lucrări.

SE CREDITEAZĂ:

Cu TVA înscrisă în facturile emise către clienţi sau alte documente legalereprezentând vânzări de produse, mărfuri, prestări de servicii şi executări de lucrări(411, 461, 5311) etc.

SE DEBITEAZĂ :

Cu sumele reprezentând TVA deductibilă (4426), cu TVA de plată datorată bugetuluide stat (4423) etc.

Nu prezintă sold.

4423 “Taxa pe valoarea adăugată de plată”- este un cont de pasiv careevidenţiază TVA de plătit bugetului de stat.

SE CREDITEAZĂ:

Cu diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între TVA colectată > TVA deductibilă

SE DEBITEAZĂ :

Cu sumele plătite bugetului de stat reprezentând TVA (5121) sau cu TVA derecuperat compensată (4424).

Soldul creditor reprezintă TVA de plată.

4424 ”Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”- este un cont de activ careevidenţiază TVA de recuperat de la bugetul statului.

SE DEBITEAZĂ :

Cu diferenţa dintre TVA deductibilă > TVA colectată.

SE CREDITEAZĂ :

Cu sumele încasate de la bugetul statului reprezentând TVA cuvenită pe baza cereriide rambursare.

Soldul debitor reprezintă contravaloarea TVA cuvenită de la bugetul statului

4428 ”Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă”- este un cont bifuncţional.

SE CREDITEAZĂ:




TVA neexigibilă rezultată din vânzări cu plata în rate sau pentru prestaţii efectuate şinefacturate clienţilor.

SE DEBITEAZĂ :

TVA neexigibilă aferentă cumpărărilor făcute cu plata în rate şi aprovizionărilor pentru care nu au sosit facturile furnizorilor.

Soldul creditor reprezintă sume care pe măsură ce devin exigibile se trec în debitul contului TVA deductibilă (cumpărări), sau în creditul contului TVA colectată(vânzări).

7.5. CONTABILITATEA ACTIVELOR BĂNEŞTI

Pentru reflectarea în contabilitate a activelor băneşti se realizează cu conturile dinclasa a 5-a “Conturi de trezorerie”.

Trezoreria reprezintă ansamblul operaţiilor financiare, făcute de către o unitate patrimonială în vederea obţinerii mijloacelor băneşti necesare desfăşurării activităţiisale.

Tipuri de operaţiuni financiare

O peraţiuni financiare similareoperaţiunilor de capital (genereazăangajamente pe termen lung).

Operaţiuni financiare cu caracteroperaţional (încasări şi plăţi curente) pentru asigurarea lichidităţilor careformează trezoreria.

7.5.1. CONTABILITATEA INVESTIŢIILOR FINANCIARE

Plasamentele de trezoreriesau titlurile de plasamentsunt valori mobiliare emise desocietăţile pe acţiuni.

Acţiunile şi obligaţiunile sunt principalele valorimobiliare;

Sunt titluri negociabile, cotate la bursă saususceptibile de a fi cotate;

Sunt cumpărate în vederea realizării unui profit într -un termen scurt.

Grupa 50. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT

501. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)505. Obligaţiuni emise şi r ăscumpărate (A)506. Obligaţiuni (A)507. Certificate verzi primite (A)508. Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt




501. “Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” este un cont de active cu ajutorulcăruia se ţine evidenţa investiţiilor financiare pe termen scurt la societăţile din cadrulgrupului, cumpărate în vederea obţinerii de venituri financiare pe termen scurt.

SE DEBITEAZĂ :

Cu valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor cumpărate de la societăţile din cadrul

grupului (509, 512, 531).

SE CREDITEAZĂ :

Cu valoarea acţiunilor deţinute la societăţile din cadrul grupului, cedate (512, 531,664).

Soldul debitor reprezintă valoarea investiţiilor financiare pe termen scurt (acţiuni) deţinute la societăţile din cadrul grupului.

505 ”Obligaţiuni emise şi răscumpărate” – este un cont de activ care evidenţiazăobligaţiunile emise de unitatea patrimonială în vederea obţinerii de împrumuturi publice şirăscumpărate de la obligatari (creditori

SE DEBITEAZĂ :

Cu costul obligaţiunilor emise şi răscumpărate achitate imediat (512, 531) sauulterior (509);

SE CREDITEAZĂ :

Cu valoarea obligaţiunilor răscumpărate, anulate (161);

Cu diferenţele nefavorabile dintre preţul de răscumpărare şi preţul de rambursare aîmprumutului obţinut prin emisiunea de obligaţiuni (668).

Soldul debitor reprezintă valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate existente în patrimoniu.

506 ”Obligaţiuni” – este un cont de activ care evidenţiază obligaţiunile cum păratede unitatea patrimonială, pentru a obţine venituri sub formă de dobândă.

SE DEBITEAZĂ :

Cu costul obligaţiunilor cumpărate achitate imediat (512, 531) sau ulterior (509);

SE CREDITEAZĂ :

Cu valoarea obligaţiunilor rambursate de emitent sau revândute (5121);

Cu diferenţele nefavorabile dintre preţul de cumpărare şi preţul primit din vânzare

sau rambursare (664). Soldul debitor reprezintă valoarea obligaţiunilor existente.

509 ”Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt” - este un contde pasiv care evidenţiază obligaţia de plată a titlurilor de plasament achiziţionate.

SE CREDITEAZĂ:




Cu valoarea datorată, de vărsat pentru titlurile de plasament dobândite (501, 505,506);

SE DEBITEAZĂ :

Cu valoarea plătită din conturile de disponibilităţi (5121, 5311).

Soldul creditor reprezintă valoarea de vărsat pentru titlurile de plasamentachiziţionate.

7.5.2. CONTABILITATEA DISPONIBILITĂŢILOR BĂNEŞTI

Disponibilităţile băneşti sunt reprezentate prin numerarul aflat în casieria unităţii şi prin disponibilităţile aflate în conturi la bănci, atât în lei cât şi în valută.

512 “Conturi curente la bănci”- este un cont de active băneşti care reflectăexistenţa şi mişcarea disponibilităţilor băneşti păstrate în conturi la bănci, în lei sau valută.

SE DEBITEAZĂ :

Cu încasările de la clienţi, debitorii unităţii patrimoniale, precum şi cu sumele depusedin casieria unităţii în contul de disponibil de la bancă.

SE CREDITEAZĂ :

Cu plăţile efectuate prin conturi la bănci, precum şi cu numerarul ridicat din cont şidepus în casieria întreprinderii.

Soldul debitor reprezintă disponibilităţi băneşti în lei sau în valută existente.

531 “Casa”- este un cont de activ care reflectă disponibilităţile băneşti în numerar,în lei şi în valută.

SE DEBITEAZĂ : Cu încasările în numerar şi cu sumele ridicate din disponibilul de la bancă.

SE CREDITEAZĂ :

Cu plăţile efectuate în numerar şi cu sumele depuse la bancă.

Soldul debitor reprezintă numerarul în lei şi în valută existent.

581 ”Viramente interne” – este un cont de activ care evidenţiază viramentele dedisponibilităţi între conturile de trezorerie.

SE DEBITEAZĂ :

Cu sumele virate dintr-un contde trezorerie în alt cont detrezorerie:

581„Viramente interne”

= 5121„Conturi curente la bănci”

SE CREDITEAZĂ :

Cu sumele intrate într-un contde trezorerie din alt cont detrezorerie:

5121„Conturi curente la bănci”

= 581„Viramente interne”




Soldul debitor reprezintă elementele de trezorerie virate la un alt loc de destinaţie şineajunse la acesta.

7.6. CONTABILITATEA REZULTATELOR

Conturile din clasa a 6-a a planului general de conturi “Conturi de cheltuieli” şiconturile din clasa a 7-a “Conturi de venituri” se mai numesc şi conturi de rezultate,deoarece pe baza datelor înscrise în aceste conturi, la sfârşitul exerciţiului financiar , sedetermină rezultatul financiar.

7.6.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Cheltuielile unei unităţi patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plătit pentru:consumurile de materii prime şi materiale, pentru lucrările executate şi serviciile prestate, pentru plata personalului şi a altor obligaţii contractuale sau legale, pentru depreciereaactivelor, valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute.

CLASI FI CAREA CHELTUIELI LOR

Dupănaturaeconomică

Cheltuieli deexploatare

consumurile de materii prime şi materiale consumabile;costul de achiziţie al energiei electrice şi apei;costul de achiziţie al materialelor nestocabile;costul mărfurilor vândute;cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate;cheltuieli cu personalul;alte cheltuieli de exploatare.

Cheltuielifinanciare

pierderi din creanţe legate de participaţii; pierderi din vânzarea de titluri de plasament;diferenţele nefavorabile de curs valutar;dobânzi aferente împrumuturilor primite;sconturi acordate clienţilor; alte cheltuieli financiare.

Cheltuieliextraordinare

operaţii de gestiune: despăgubiri, amenzi, penalităţi plătite etc.operaţii de capital: valoarea contabilă a imobilizărilorcedate;alte cheltuieli extraordinare.

Clasa a 6-a CONTURI DE CHELTUIELI

Grupa 60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILEGrupa 61. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DETERTIGrupa 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI




Grupa 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTEASIMILATEGrupa 64. CHELTUIELI CU PERSONALULGrupa 65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATAREGrupa 66. CHELTUIELI FINANCIARE

Grupa 67. CHELTUIELI EXTRAORDINAREGrupa 68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SIAJUSTARILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOAREGrupa 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE

Conturile de cheltuieli funcţionează după regulile conturilor de activ.

SE DEBITEAZĂ :

Cu cheltuielile efectuate în cursul lunii, în funcţie de natura lor economică.

SE CREDITEAZĂ :

La sfârşitul lunii, cândcheltuielile înregistrate încursul lunii se trec asuprarezultatului exerciţiului.

121„Profit şi pierdere”

= Clasa a 6-a„Conturi de cheltuieli”

Nu prezintă sold.

7.6.2. CONTABILITATEA VENITURILOR

Veniturile unei unităţi patrimoniale reprezintă valorile sau sumele încasate sau deîncasat din: livrări de bunuri, executări de lucrări, prestări de servicii, executări de obligaţiisau contractuale.

Totodată, pentru determinarea rezultatelor financiare, se cuprind în cadrulveniturilor: venituri din producţia stocată, venituri din producţia imobilizată, preţul devânzare al activelor cedate, anularea sau diminuarea de provizioane.

CLASIFI CAREA VENI TURILOR

După

naturaeconomică

Venituri deexploatare

venituri din vânzarea produselor, lucrărilor executate,serviciilor prestate;venituri din producţia stocată; venituri din producţia imobilizată; venituri din subvenţii de exploatare; alte venituri din exploatare.

Veniturifinanciare

venituri din participaţii; venituri din imobilizări financiare; venituri din creanţe imobilizate; venituri din titluri deplasament;venituri din dobânzi;venituri din sconturi obţinute; alte venituri financiare.




Venituriextraordinare

despăgubiri şi penalităţi încasate;venituri din cedarea activelor;cote- părţi din subvenţii pentru investiţii virate larezultatul exerciţiului; alte venituri excepţionale.

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURIGrupa 70. CIFRA DE AFACERI NETAGrupa 71. VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCȚIEI ÎN CURS DEEXECUȚIE Grupa 72. VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARIGrupa 74. VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATAREGrupa 75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATAREGrupa 76. VENITURI FINANCIAREGrupa 78. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTARI PENTRUDEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE

Conturile de venituri funcţionează după regulile conturilor de pasiv.

SE CREDITEAZĂ:

Cu veniturile înregistrate în cursul lunii, după natura lor economică.

SE DEBITEAZĂ :

La sfârşitul lunii, cândveniturile înregistrate în cursullunii se trec asupra rezultatuluiexerciţiului.

Clasa a 7-a„Conturi de venituri”

= 121„Profit şi pierdere”

Nu prezintă sold.

7.6.3 CONTABILITATEA REZULTATELOR FINANCIARE ALE EXERCIŢIULUI

Rezultatul din activitateade exploatare

= Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare

Rezultatul din activitateafinanciară

= Venituri financiare – Cheltuieli financiare

Rezultatul curent= Rezultatul din activitatea de exploatare +Rezultatul din activitatea financiară

Rezultatul din activitateaextraordinară

= Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare

Rezultatul brut= Rezultatul current + Rezultatul din activitateaextraordinară

Rezultatul net = Rezultatul brut – Impozitul pe profit




Contabilitatea rezultatelor financiare se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 12.Grupa 12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR

121. Profit sau pierdere (A/P)129. Repartizarea profitului (A)

121 “Profit sau pierdere” - este un cont bifuncţional cu ajutorul căruia se ţineevidenţa profitului sau a pierderii din exer ciţiul curent.

SE CREDITEAZĂ:

Cu veniturile obţinute în cursul exerciţiului finaciar , preluate din conturile de venituri(clasa 7), la sfârşitul perioadei de gestiune;

Cu pierderile realizate în exerciţiul precedent, care sunt acoperite prin reducereacapitalului social (1012) sau care nu au fost încă repartizate (117).

SE DEBITEAZĂ :

Cu cheltuielile înregistrate în conturile de cheltuieli (clasa 6), la sfârşitul perioadei degestiune;

Cu profitul net realizat, supus repartizării (129).

Soldul creditor reprezintă profitul realizat.Soldul debitor reprezintă pierderea înregistrată.

Impozitul pe profit reprezintă pentru un agent economic o cheltuială determinatăde remunerarea factorului „macroeconomic” ca participant la viaţa economico – socială aagentului economic.

Cheltuiala cu impozitul pe profit este suportată la nivelul activităţii agentului

economic şi înscrisă în partea de cheltuieli a contului 121 „Profit şi pierdere”, înaintearepartizării profitului. Impozitul pe profit este datorat de către toate societăţile comerciale, regiile

autonome, organizaţii cooperatiste, instituţii financiare şi de credit, alţi agenţi economiciorganizaţi ca persoane juridice, inclusiv cele de capital străin, precum şi unităţileeconomice ale altor persoane juridice, române sau străine, care realizează profituri dinactivitatea desfăşurată.

Rezultatul exerciţiuluiînainte de impozitare

= Veniturileexerciţiului

- Cheltuielileexerciţiului

Rezultatul exerciţiului înainte de impozitare, corectat cu cheltuielile nedeductibiledin punct de vedere fiscal şi deducerile fiscale permit obţinerea rezultatului fiscal.

Rezultatfiscal

=Rezultatulcontabil +

Elementenedeductibile

fiscal-

Elementedeductibile

fiscal




441 ”Impozit pe profit/venit” – este un cont bifuncţional, care funcţionează ca uncont de pasiv, când exprimă datorii şi ca un cont de activ, când exprimă creanţe.

SE CREDITEAZĂ :

Cu impozitul pe profit datorat

bugetului statului:

691„Cheltuieli cu impozitul

pe profit”

= 441„Impozit pe profit/venit”

SE DEBITEAZĂ :

Cu impozitul pe profit achitat bugetului statului

441„Impozit pe profit/venit”

= 5121„Conturi la bănci în lei”

Soldul creditor reprezintă sume datorate ca impozit pe profit;Soldul debitor reprezintă sume vărsate în plus ca impozit pe profit.

Repartizarea profitului este decizia AGA presupune următoarele repartizări dinrezultatul exerciţiului:

se deduce rezerva legală;

se adaugă rezultatul reportat; se scad fondurile constituite; se scad vărsămintele la buget; se scad alte rezerve; se scad dividendele.Rezultă reportul la noul exerciţiu.

129 ”Repartizarea profitului”- este un cont de activ care ţine evidenţa repartizării profitului.

SE DEBITEAZĂ :

Cu r epartizările din profit pentru: majorarea capitalului (1012);constituirea rezervelor (106);dividende (457) etc.

SE CREDITEAZĂ :

Cu profitul net realizat în exerciţiul precedent destinat repartizării, prin debitulcontului 121 după închiderea şi aprobarea bilanţului pentru exerciţiul precedent.

Soldul debitor reprezintă repartizările efectuate din profit în cursul exerciţiului.

117 ”Rezultatul reportat” - este un cont bifuncţional.

SE DEBITEAZĂ :

Cu pierderea neacoperiteînregistrată în exerciţiile precedente

117„Rezultatul reportat”

= 121„Profit sau pierdere”

Cu partea din profitul realizatîn exerciţiile precedente,

117„Rezultatul

= %1012 „Capital subscris vărsat”




folosita pentru majorareacapitalului social (1012), arezervelor (106), sau cudividendele cuveniteacţionarilor din profitul realizat

în exerciţiile precedente (457).

reportat” 106 „Rezerve”

457 „Dividende de plată”

SE CREDITEAZĂ :

Cu reducerea capitalului social(1012) sau a rezervelor (106), pentru acoperirea pierderilordin exerciţiile anterioare:

%1012 „Capital subscris vărsat” 106 „R ezerve”

= 117„Rezultatul

reportat”

Cu profitul net realizat înexerciţiile precedente şinerepartizat (121).

121 „Profit sau pierdere”

= 117„Rezultatul reportat”

Soldul creditor reprezintă profitul nerepartizat;

Soldul debitor reprezintă pierderea nerepartizată.

457 ”Dividende de plată” - este un cont de pasiv utilizat pentru reflectarea datorieiunităţii faţă de asociaţi pentru dividendele cuvenite.

Dividendul este cota parte din profitul net anual, realizat de societăţile pe acţiuni,care se cuvine acţionarilor.

SE CREDITEAZĂ :

Cu dividendele datorate acţionarilor sau asociaţilor din profitul realizat (129, 117);

SE DEBITEAZĂ :

Cu impozitul pe dividende reţinut;

Cu sumele nete achitate acţionarilor . Soldul creditor reprezintă dividendele datorate de unitate asociaţilor/acţionarilor.

Întrebări: 1. Care este structura capitalurilor?2 Ce sunt activele imobilizate? Care sunt principalele grupe de active imobilizate?

Bazele Contabilitatii - Suport de Curs

Documents

Transcript of Bazele Contabilitatii - Suport de Curs