Bazele Contabilitatii 10 Bun

24
CLASIFICAREA ŞI GRUPAREA CONTURILOR SCHEMA GENERALĂ DE CLASIFICARE A CONTURILOR

description

bazele contabilitatii

Transcript of Bazele Contabilitatii 10 Bun

Page 1: Bazele Contabilitatii 10 Bun

CLASIFICAREA ŞI GRUPAREA CONTURILOR

SCHEMA GENERALĂ DE CLASIFICARE A CONTURILOR

Page 2: Bazele Contabilitatii 10 Bun

• Totalitatea conturilor utilizate de contabilitate pentru evidenţa operaţiilor economice se reprezintă ca un ansamblu unitar cunoscut sub denumirea de SISTEMUL CONTURILOR.

• Ordonarea conturilor, ca modele individualizate în sistemul conturilor, necesită o clasificare a acestora care constă în sistematizarea conturilor potrivit caracteristicilor lor comune şi specifice, în clase de conturi, grupe şi subgrupe.

Page 3: Bazele Contabilitatii 10 Bun

• Clasificarea conturilor poate fi realizată după mai multe criterii, fiecare din ele caracterizând sistemul conturilor dintr-un anumit punct de vedere:

• Conţinutul economic al conturilor,• Funcţia contabilă a contului,• Sfera de cuprindere a contului,• Modalitatea de “închidere” a conturilor.

Page 4: Bazele Contabilitatii 10 Bun

Clasificarea conturilor după conţinutul lor economic

• Este criteriul fundamental de clasificare a conturilor,• Pe baza acestui criteriu se întocmeşte SCHEMA

GENERALĂ DE CLASIFICARE A CONTURILOR,• Conform acestui criteriu, fiecare cont este

individualizat ca fiind: un activ, un capital propriu, o datorie sau un proces economic (venit sau cheltuială).

• Prezentarea conturilor în schema generală este ordonată pe clase de conturi, grupe şi subgrupe.

Page 5: Bazele Contabilitatii 10 Bun

1. CLASA CONTURILOR DE BILANŢ

1.1. conturi de active imobilizate

1.2. conturi de active circulante

1.3. conturi de capitaluri proprii

1.4. conturi de provizioane

1.5. conturi de datorii

1.6. conturi de regularizare şi rectificative

2. CLASA CONTURILOR DE PROCESE

2.1. conturi de cheltuieli

2.2. conturi de venituri

3. CLASA CONTURILOR DE ORDINE ŞI EVIDENŢĂ

3.1. conturi de ordine

3.2. conturi de evidenţă

4. CLASA CONTURILOR INTERNE DE GESTIUNE

4.1. conturi de decontări interne

4.2. conturi de calculaţie

4.3. conturi privind costul producţiei

Page 6: Bazele Contabilitatii 10 Bun

CLASA CONTURILOR DE BILANŢ

• Grupa conturilor de active imobilizate

• Cuprinde conturi care exprimă valori economice ale unor bunuri care se utilizează o perioadă mai îndelungată în activitatea societăţii, fără a se consuma la prima lor utilizare.

• Au conţinut de activ,• Funcţionează după regulile conturilor de activ,• În debit se înregistrează creşteri, • în credit descreşteri, • iar la sfârşitul perioadei, au sold final debitor şi exprimă

valoarea activelor imobilizate aflate în inventarul societăţii.

Page 7: Bazele Contabilitatii 10 Bun

CLASA CONTURILOR DE BILANŢ

• Grupa conturilor de active circulante

• Cuprinde conturi care exprimă valori economice ale unor bunuri care se află în procese de transformare, de circulaţie sau de consum (conturi de stocuri, creanţe, investiţii financiare pe termen scurt, casa şi conturi la bănci).

• Au conţinut de activ,• Funcţionează după regulile conturilor de activ,• În debit se înregistrează creşteri, • în credit descreşteri, • iar la sfârşitul perioadei, au sold final debitor şi exprimă

valoarea activelor circulante aflate în inventarul societăţii.

Page 8: Bazele Contabilitatii 10 Bun

CLASA CONTURILOR DE BILANŢ

• Grupa conturilor de capitaluri proprii

• Cuprinde conturi care servesc pentru evidenţa operaţiilor de consituire şi modificare a capitalurilor proprii.

• Au conţinut de pasiv,• Funcţionează după regulile conturilor de pasiv,• În credit se înregistrează creşteri, • în debit descreşteri, • iar la sfârşitul perioadei, au sold final creditor şi

exprimă capitalurile proprii existente în structura patrimoniului ca surse de finanţare ale activelor.

Page 9: Bazele Contabilitatii 10 Bun

CLASA CONTURILOR DE BILANŢ

• Grupa conturilor de provizioane• include conturile utilizate pentru evidenţa

provizioanelor constituite, în scopul acoperirii unor eventuale riscuri şi cheltuieli ce pot avea în exerciţiile următoare.

• sunt conturi de pasiv,• În credit se înregistrează creşteri, • în debit descreşteri, • iar la sfârşitul perioadei, au sold final creditor şi

exprimă provizioanele consituite şi nefolosite încă.

Page 10: Bazele Contabilitatii 10 Bun

CLASA CONTURILOR DE BILANŢ

• Grupa conturilor de datorii

• Exprimă datoriile societăţii faţă de terţi.• Conturile din această grupă sunt conturi de pasiv.• În credit se înregistrează creşteri, • în debit descreşteri, • iar la sfârşitul perioadei, au sold final creditor şi

exprimă datoriile în curs de decontare.

Page 11: Bazele Contabilitatii 10 Bun

CLASA CONTURILOR DE BILANŢ

• Grupa contruilor de regularizare şi rectificative

• Conturi de regularizare (cheltuieli şi venituri înregistrate în avans).

• Au funcţiuni de activ, dacă se referă la cheltuieli.• Au funcţiuni de pasiv, dacă se referă la venituri.

• Conturi rectificative (amortizările şi ajustările pentru deprecierea activelor) se utilizează pentru a corecta, cu sumele înscrise în ele, valoarea activelor înregistrate în contabilitate la o altă valoare decât cea reală sau actuală.

• reprezintă prin definiţie ieşiri de resurse care afectează beneficiile economice.

• toate amortizările şi ajustările pentru deprecierea activelor sunt considerate ca un cont de contra-activ şi asimilate conturilor de pasiv, au funcţiuni de pasiv

Page 12: Bazele Contabilitatii 10 Bun

CLASA CONTURILOR DE PROCESE ECONOMICE

• Grupa conturilor de cheltuieli• Cheltuielile prin definiţie micşorează capitalurile proprii, iar

funcţia contabilă a conturilor de cheltuieli este opusă funcţiei contabile a capitalurilor proprii, astfel cheltuielile sunt asimilate conturilor de activ, (de exemplu, 601 Cheltuieli cu materiile prime).

• Grupa conturilor de venituri• Veniturile sunt opuse cheltuielilor, ele prin definiţie majorează

capitalurile proprii şi astfel funcţia contabilă a conturilor de venituri derivă de la capitalurile proprii, toate veniturile sunt asimilate conturilor de pasiv (de exemplu, 701 Venituri din vânzarea produselor finite).

Page 13: Bazele Contabilitatii 10 Bun

CLASA CONTURILOR DE ORDINE ŞI EVIDENŢĂ

• Cuprinde conturi care nu fac parte din activul sau pasivul societăţii, fapt pentru care se mai numesc conturi în afara bilanţului.

• Se debitează cu valorile intrate.• Se creditează cu restituirea lor.

• Grupa conturilor de ordine• Servesc pentru evidenţa unor valori materiale sau băneşti aflate

temporar în posesia unităţii (mijloace fixe luate cu chirie, materiale sau mărfuri în custodie etc.)

• Grupa conturilor de evidenţă• Reflectă drepturi şi angajamente eventuale, care ulterior devin

certe sau se anulează (ex: debitori insolvabili, urmăriţi în continuare)

Page 14: Bazele Contabilitatii 10 Bun

CLASA CONTURILOR INTERNE DE GESTIUNE• Conturile de decontări interne• Se referă la decontări privind cheltuielile privind producţia

fabricată şi la decontarea unor eventuale diferenţe de preţ.• Sunt conturi bifuncţionale.• Conturile de calculaţie• Asigură gruparea şi colectarea cheltuielilor după edstinaţia lor,

pe activităţi, secţii, faze de fabricaţie şi produse• Sunt conturi de activ, se debitează cu cheltuielile efectuate,

se creditează prin operaţia de decontare a cheltuielilor aferente producţiei obţinute.

• Conturile privind costul producţiei• Ţin evidenţa producţiei obţinute• Sunt conturi de activ, se debitează cu costul producţiei finite

obţinute şi se creditează cu decontările interne de cheltuieli.

Page 15: Bazele Contabilitatii 10 Bun

• Clasa 1 - Conturi de capitaluri• În general, sunt conturi cu funcţia contabilă de pasiv (de

exemplu, 1012 Capital social subscris vărsat).• Clasa 2 - Conturi de imobilizări• În general, sunt conturi cu funcţia contabilă de activ (de

exemplu, 201 Cheltuieli de constituire).• Clasa 3 - Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie• În general, sunt conturi cu funcţia contabilă de activ (de

exemplu, 301 Materii prime).• Clasa 4 – Conturi de terţi• Conturile de datorii sunt conturi cu funcţia contabilă de pasiv

(de exemplu, 4011 Furnizori interni).• Conturile de creanţe sunt conturi cu funcţia contabilă de activ

(de exemplu, 4111 Clienţi).• Clasa 5 - Conturi de trezorerie• În general, conturile au funcţia contabilă de activ (de exemplu,

5311 Casa în lei).

Page 16: Bazele Contabilitatii 10 Bun

Clasificarea conturilor după funcţia lor contabilă

• Conturile monofuncţionale, care au un singur tip de sold (debitor sau creditor).

• Conturile bifuncţionale, care, la un moment dat pot avea fie sold debitor, fie creditor. În funcţei de tipul de sold pe care îl au, aceste conturi, sunt fie conturi de activ, fie de pasiv.

• Conturile balansate sau soldate, adică cu sold final zero.

Page 17: Bazele Contabilitatii 10 Bun

Clasificarea conturilor după sfera de cuprindere

• Conturile sintetice, servesc pentru evidenţa activelor, proceselor (veniturilor şi cheltuielilor) şi a pasivelor după caracteristicile lor generale.

• Conturile analitice, înregistrează activele, procesele (veniturile şi cheltuielile) şi a pasivelor reflectate în conturile sintetice, în forma lor individualizată, potivit însuşirilor specifice ale acestora.

Page 18: Bazele Contabilitatii 10 Bun

ÎNREGISTRAREA ANALITICĂ şi SINTETICĂ

Orice operaţie economică trebuie înregistrată atât la nivel analitic, cât şi la nivel sintetic

SSolduri iniţiale conturi analitice i = Sold iniţial cont sintetic

SRulaje debitoare conturi analitice i = Rulaj debitor cont sintetic

SRulaje creditoare conturi analitice i = Rulaj creditor cont sintetic

SSolduri finale conturi analitice i = Sold final cont sintetic

Page 19: Bazele Contabilitatii 10 Bun

CONTURI SINTETICE DE GRADUL 1 şi de GRADUL 2

• Conturile simbolizate cu 3 cifre = Conturi SINTETICE DE GRADUL 1

• Conturile simbolizate cu 4 cifre = Conturi SINTETICE DE GRADUL 2

• Dacă există, în planul de conturi, un cont sintetic de gradul 2, atunci NU se poate folosi contul sintetic de gradul 1 corespunzător.

Page 20: Bazele Contabilitatii 10 Bun

Clasificarea conturilor după modalitatea de “închidere” a conturilor.

• Conturile permanente, numite şi conturi bilanţiere, sunt conturile ce reprezintă elementele bilanţului (active, capitaluri proprii şi datorii).

• Conturile temporare, numite şi conturi de procese, sunt conturile de cheltuieli (clasa 6) şi venituri (clasa 7) ce fac obiectul contului de rezultate 121 Profit şi pierdere.

Page 21: Bazele Contabilitatii 10 Bun

• Ce înseamnă închiderea conturilor pentru conturile de activ, capitaluri proprii şi datorii (conturile permanante)?

• La sfârşitul perioadelor de gestiune, conturile permanente suportă procedural o operaţie de închidere, de stabilire a soldurilor, iar soldurile finale devin solduri iniţiale ale perioadelor următoare.

Page 22: Bazele Contabilitatii 10 Bun

• Ce înseamnă închiderea conturilor pentru conturile de venituri şi cheltuieli (conturile temporare)?

• Procedura de închidere pentru conturile temporare, constă în:– Calculul TSC pentru conturile de venituri – Calcul TSD pentru conturile de cheltuieli.

• Conturile temporare de venituri şi cheltuieli reprezintă, de fapt, subdiviziuni ale rezultatului exerciţiului.

Page 23: Bazele Contabilitatii 10 Bun

• La sfârşitului perioadelor de gestiune, conturile temporare de venituri şi cheltuieli sunt închise prin contul 121 Profit şi pierdere.

• Pentru a putea determina efectul veniturilor şi cheltuielilor – profit sau pierdere, procesul de închidere constă în transferarea totalului sumelor din fiecare cont temporar către contul de profit şi pierdere.

• Conturile temporare de venituri şi cheltuieli nu prezintă niciodată un sold iniţial la începutul perioadelor de gestiune.

Page 24: Bazele Contabilitatii 10 Bun

• CONCLUZIE

• conturile de active, capitaluri proprii şi datorii (conturile din bilanţ) au în general solduri iniţiale şi finale - sume reportate de la o lună la alta.

• conturile de cheltuieli (clasa 6) şi venituri (clasa 7) nu au solduri iniţiale sau finale, pentru că ele sunt soldate la sfârşitul perioadelor de gestiune, aceasta fiind condiţia de pregătire şi preluare a lor în perioada de gestiune viitoare.