Bazele Contabilitate - Note de Curs - Conf. Dr.ec. FLORENTINA MOISESCU

7/29/2019 Bazele Contabilitate - Note de Curs - Conf. Dr.ec. FLORENTINA MOISESCU

1/187

Conf. dr.ec. FLORENTINA MOISESCU

BAZELE CONTABILITATII

- note de curs -

ISBN 978-973-7845-77-1 Editura Europlus Galati 2007

1


2/187

CUPRINS

Capitolul 1Informatia contabila utilizatorii acesteia .............................................................. 5

Capitolul 2

Obiectul metoda contabilitatii ............................................................................. 142.1.Patrimoniul - obiectul de studiu al contabilitatii ..................................... 142.2.Metoda contabilitatii ............................................................................... 17

2.2.1Procedeele metodei contabilitatii............................................ 172.2.2Principiile contabile ................................................................ 19

Capitolul 3

Pozitia situatia financiara a intreprinderii ......................................................... 243.1.Bilantul contabil ...................................................................................... 253.2.Contul de rezultate .................................................................................. 473.3.Tipuri de modificari bilantiere ................................................................ 523.4.Teme de casa ........................................................................................... 56

Capitolul 4Documentarea - procedeu al metodei contabilitatii............................................ 63

Capitolul 5

Tratamente contabile ............................................................................................ 73

Capitolul 6Contul dubla inregistrare ..................................................................................... 87

Capitolul 7

Contabilitatea ciclurilor de operatii din activitatea intreprinderii ................. 1037.1Contabilitatea operatiilor de exploatare ......................................................... 1047.2Contabilitatea operatiilor de investitii ............................................................. 1297.3Contabilitatea operatiilor de finantare ............................................................ 1427.4Contabilitatea operatiilor de trezorerie .......................................................... 1557.5determinarea rezultatului exercitiului financiar ............................................. 158Capitolul 8

Inventarierea patrimoniului ............................................................................... 166

Capitolul 9Balanta de verificare ........................................................................................... 172

Bibliografie .......................................................................................................... 187

2


3/187

Capitolul 1

Informatia contabila utilizatorii acesteia

Bazele contabilitatii" are rolul de initiere in cunoaterea principalelor elemente

teoretice i practice ale obiectului i metodei de cercetare a contabilitatii, a principiilor,

procedeelor i instrumentelor specifice utilizate pentru reflectarea starii, structurii itransformarii patrimoniului.

In acceptiunea moderna, contabilitatea, rolul sau reprezentativ i multiplele functii

in activitatea economica, financiara i sociala are o istorie proprie, ale carei inceputuri sunt

greu de delimitat datorita trecutului indepartat al genezei contabilitatii. Ceea ce constituie o

certitudine este faptul ca aparitia contabilitatii i evolutia lenta, sinuoasa a acesteia au ca

factor determinant necesitatea practica de a cunoate anumite realitati de natura economica,

financiara, sociala.

Aparitia contabilitatii este nemijlocita de un anumit context economico-social. A

avut la inceput un caracter rudimentar, care pe masura dezvoltarii a crescut rolul ei de

cunoatere a realitatilor. Numai experienta practica dobandita treptat in domeniul

cunoaterii, cu ajutorul evidentei a creat premisele elaborarii de reguli, principii i norme

cu caracter teoretic privind contabilitatea.

Notiunea de contabilitate in intelesul ei de astazi nu este echivalenta cu niciuna din

insemnarile sau urmele scrise folosite de unele triburi indiene, nici cu tablitele de lut ars,

nici cu alte insemnari descoperite in Persia, aceasta constituind etapa evidentei rudimentare.

Contabilitatea a inceput sa se contureze in evul mediu odata cu aparitia

capitalismului, a extinderii economiei monetare.

Stadii superioare de dezvoltare a atins contabilitatea in unele orae mari ale Italiei

de Nord - Florenta, Venetia - dezvoltarea afacerilor in sec .XV impunand conceperea i

aplicarea "metodei venetiene" de organizare a contabilitatii. In anul 1494 a aparut la Venetia

prima lucrare de literatura contabila apartinand italianului Luca Paciolo sub titlul "Summa

de arithmetica, geometria, proportioni et proportionalita"

In cartea a-IX-a a acestei lucrari, denumita " Tractatus de computis et scripuris"

descrie pentru prima data partida dubla, care reprezinta i astazi una din trasaturiledefinitorii ale contabilitatii.

Opera lui Paciolo a raspuns nevoilor vietii economice, ale caselor de comert,

deoarece prin partida dubla ("Scrittura doppia") se punea ordine in socotelile afacerilor

companiei, aceasta fiind apreciata ca una din cheile succesului .

5

Aplicarea metodei dublei partide incepe sa se generalizeze intre secolele

XVII-XVIII, indeosebi in Europa Occidentals, etapa caracterizata i prin conturarea unei

literaturi contabile. in Italia profesia de contabil era superioara tuturor celorlalte. Contabilii

au inceput sa-i infiinteze organizatii profesionale i pastrau secretul asupra partidei duble,

ceea ce a contribuit la creterea prestigiului lor.


4/187

Incepand cu a doua jumatate a sec XIX se remarca dezvoltarea societatilor pe

actiuni, a caror conducere se separa de proprietarii acestora. Aceasta a dus la aparitia

contabilitatii de intreprindere, cu 2 circuite distincte:

- contabilitatea generala - denumita i financiara;- contabilitatea de gestiune (dualism contabil)- se ocupa cu calculatia costurilor.In primele decenii ale secolului XX contabilitatea de intreprindere incepe sa fie

supusa procesului de normalizare (stabilirea de reguli i norme privind modul de organizare

ale contabilitatii)

Incepand cu a doua jumatate a sec. XIX se remarca evolutia contabilitatii

romaneti, indeosebi in planul literaturii contabile, care apare cu un decalaj de aproape 3

secole fata de tarile europene occidentale, deoarece in spatiul romanesc formele economicecapitaliste au aparut cu intarziere.

Pana in prima parte a secolului XVIII in Tarile Romane se foloseau lucrari de

contabilitate ale unor autori straini (lucrari franceze in Tarile Romane, italiene in Moldova).

Cercetarea contabila fundamentala are ca obiect definirea conceptelor, principiilor,

ale functiilor contabilitatii, ceea ce dei nu are implicatii directe i certe asupra activitatii

practice contribuie la promovarea i orientarea anumitor practici contabile.

Cercetarea contabila aplicativa consta in studierea cailor i modalitatilor de

perfectionare i inovare a mijloacelor concrete de lucru cu care opereaza contabilitatea,

aceasta implicand i o confirmare a valabilitatii acestora.

Ca i celelalte activitati umane i celelalte discipline care cad sub incidenta

tiintelor sociale, contabilitatea este in mod fundamental produsul mediului sau. Mediul

contabilitatii este dat de conditiile, de restrictiile, de influentele societatii, economiei,

politicii i cadrului juridic. El evolueaza odata cu timpul. Printre multiplele situatii i

diverii factori care au influentat contabilitatea, o atentie speciala merita acordata:

oamenilor, deoarece ei traiesc intr-o lume in care resursele sunt limitate; ca atare, eise straduiesc sa prezerve aceste resurse, sa le utilizeze cat mai rational posibil i

sa-i incurajeze pe cei ce pot sa obtina un randament maximal;

societatii, deoarece ea trebuie sa determine ceea ce este just in repartizareadiferitelor interese; intrebarile care se pot pune sunt: cum se definesc drepturile de

proprietate protejate de societate? Care sunt valorile privilegiate sau considerate a

fi juste sau echilibrate?

contabilitatea trebuie sa tina cont de faptul ca, intr-un sistem economic complex ifoarte dezvoltat, unii actori (proprietarii i investitorii) incredinteaza pastrarea i

controlul averii lor conducatorilor i auditorilor intreprinderii.

6

Partea vizibila a contabilitatii financiare, tinerea registrelor i intocmirea situatiilor

financiare, este foarte adesea perceputa ca o aplicare de capacitati elementare la sarcini

comune care nu comporta provocari i nu solicita nicio imaginatie. Cu totul altfel se discuta

atunci cand este vorba despre un cadru teoretic care cuprinde obiective filosofice, speculatii

teoretice, judecati, creativitati sau discutii. Vorbim despre teorii normative, idei organizate,

definitii precise, ipoteze, postulate, principii, restrictii preliminare.

Elementele definitorii proprii oricarei tiinte sunt, ca i in cazul contabilitatii

domeniul ce formeaza obiectul de cercetare i metoda de cercetare folosita pentru ai

demonstra independenta i particularitatile ei fata de alte tiinte. Ca obiect de studiu

contabilitatea studiaza latura valorica a activitatii economice la nivel micro i


5/187

macroeconomic sub forma mijloacelor materiale i baneti folosite de unitatile patrimoniale

in activitatea lor, procesele economice (aprovizionarea, productie, desfacere) sursele de

provenienta i rezultatele activitatii agentilor economici .Metoda proprie de cercetare

consta in utilizarea de principii i procedee specifice sau comune altor discipline

economice. Conducerea i organizarea activitatilor economice presupune cunoaterea

permanenta a tuturor elementelor componente ale agentilor economici, starea i

functionarea acestora. In acest sens contabilitatea utilizeaza informatiile furnizate de

organele de executie .

In acceptia generala informatia reprezinta o comunicare, o tire despre un obiect,

un proces material, un fenomen, deci ea trebuie inteleasa ca o cunoatere sau actiune de

constatare aducand elemente noi in raport cu alte cunotinte prealabile . Informatiile se pot

grupa dupa diferite criterii:

a)Dupa rolul pe care le au in sistemul de management se divid in :- informatii de conducere (decizii, hotarari, dispozitii ) ;- informatii de raportare furnizate de subsistemele conduse (informatii

financiare, contabile, indicatori statistici etc. ).

b)in functie de reflectarea in timp a proceselor i fenomenelor deosebim:- informatii active sau dinamice - care sunt culese in timpul desfaurarii

economice;

- informatii pasive sau istorice - care reflecta fenomene i procese incheiate(bilantul contabil, contul de profit i pierdere, raportari statistice, etc.)

- informatii previzionale - care se refera la fenomene i procese ce vor avea loc .Dupa natura proceselor i fenomenelor pe care le reflecta - tehnice, economice,

tiintifice - informatia contabila este o informatie economica specifica.

Informatia contabila ocupa un loc important in cadrul sistemului informational

economic .

Sistemul informational economic reprezinta un ansamblu organizat i integrat al

principiilor, metodelor, mijloacelor i procedeelor utilizate intr-o unitate pentru culegerea,

inregistrarea, prelucrarea, stocarea sau transmiterea, analiza i valorificarea informatiilor

economice necesare organelor de conducere in vederea luarii deciziilor .

Etapele succesive parcurse din momentul culegerii pana la valorificarea

informatiilor reprezintafluxurile informational.

7

In cadrul sistemului informational economic, contabilitate ocupa un loc primordial.

Principala sursa de date i informatii care se inregistreaza, prelucreaza i vehiculeaza in

cadrul sistemului informational o reprezinta evidenta economica .

Evidenta economica constituie un sistem unitar de inregistrare, urmarire i control

pe baza unor principii bine stabilite, a mijloacelor economice, surselor de provenienta a

acestora, proceselor economice i a rezultatelor acestor procese. Sarcinile evidentei

economice :

- inregistrarea i asigurarea integritatii patrimoniului economic;- reflectarea proceselor economice i rezultatul acestor procese;- controlul realizeaza indicatorilor economico financiari stabiliti i compararea lor

cu cei din evidenta economica;

- determinarea costului productiei, a veniturilor i a rezultatelor financiare;- urmarirea respectarii i urmarirea legislatiei;


6/187

- obtinerea tuturor informatiilor in vederea luarii deciziilor. Conditii :- sa fie organizata pe principii i norme fundamentate tiintific:- sa dispuna de o metodologie care sa asigure un sistem unitar de indicator;- sa asigure operativ i eficient toate informatiile necesare:- sa fie simpla, clara, precisa, documentata, neintrerupta i sa reflecte fenomenele

economice;

- sa poata fi adaptata continuu modificarilor ce se impun.Pentru exprimarea cantitativa i valorica a mijloacelor i proceselor economice,

evidenta economica folosete unitati de masura denumite i etaloane de evidenta

respectiv:

- etalon natural sau cantitativ care masoara mijloacele i procesele in unitati demasura specifice proprietatilor fizice ;- etalonul banesc valoric sau monetar;- etalonul in munca care masoara volumul de munca folosit in productie (ore munca,

zile ) ;

- etalonul natural conventional care exprima mai multe feluri de produse intr-unanumit produs principal utilizat in industria sarmei, sticlei .

In functie de obiectul supus inregistrarii, de metoda utilizata pentru identificarea,

colectarea, prelucrarea i prezentarea datelor, evidenta economica se prezinta sub trei forme

:

1.evidenta operativa2.statistica3.

contabilitateaEvidenta operativa are ca obiect inregistrarea, urmarirea i controlul operativ de

regula cu ajutorul unor aparate tehnice a operatiilor i fenomenelor economice in momentul

i la locul producerii lor. Astfel, se urmarete consumul de materiale, prezenta la lucru a

salariatilor, folosirea timpului de lucru, executarea contractelor i comenzilor, utilizarea

utilajelor etc. .

Pentru organizarea acesteia nu exista norme metodologice unitare ea putand utiliza toate

cele trei etaloane de evidenta .

Statisticainregistreaza dupa criterii unitare fenomenele social economice de masa,grupeaza i totalizeaza datele pentru obtinerea de indicatori generalizatori .Ea se

8

realizeaza pe doua cai. Printr-o cale proprie ,respectiv prin anchete, recensaminte,

monografii, bugete de familie sau prin utilizarea informatiilor furnizate de celelalte douaforme ale evidentei economice.

Contabilitatea este forma principala a evidentei economice. Ea inregistreaza,urmarete i controleaza in mod documentar complect, neintrerupt acele fenomene i

procese economice care se pot exprima valoric.

Sarcinile functiile contabilitatii

Ca disciplina tiintifica, contabilitatii ii revin urmatoarele sarcini :- definirea cu exactitate a obiectului de studiu i a sferei de cuprindere;- precizarea metodei de cercetare a obiectului i a procedeelor ei urmarind definirea

de norme i principii generale bazate pe terminologie precisa;

- stabilirea rolului i locului in cadrul tiintelor i a evidentei economice ;


7/187

- elaborarea mijloacelor pentru aplicarea in practica a contabilitatii (documente,registre, fie) .

Organizata in fiecare unitate gestionara, contabilitatii aplicate ii revin o serie de

atributii specifice :

1. Furnizarea datelor i a informatiilor necesare elaborarii programelor in care un locimportant il ocupa bugetul de venituri i cheltuieli (BVC) care prevede veniturile,

cheltuielile ,profitul impozabil, profitul net i modul de repartizare al acestuia .

2. Inregistrarea cronologica a operatiilor economice i financiare, prelucrarea ipastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului, informatii necesare atat

pentru nevoi proprii cat i in relatiile cu clientii, furnizorii, bancile, organele

fiscale, alte persoane fizice sau juridice .3. Controlul operatiilor patrimoniale efectuate, a exactitatii datelor contabile in

vederea asigurarii integritatii patrimoniului. Astfel contabilitatea utilizeaza pentru

controlul faptic inventarierea, iar pentru asigurarea exactitatii datelor contabile

balantele de verificare .

4. Contabilitatea are sarcina de a contribui prin datele i informatiile ei la cretereaeficientei economice prin urmarirea folosirii judicioase a factorilor de productie

care sa asigure recuperarea cheltuielilor din venituri i obtinerea de profit .

5. Furnizarea datelor i a informatiilor necesare intocmirii situatilor financiare anualesau a documentelor de sinteza (bilant, cont de profit i pierderi, note explicative ).

Functiile contabilitatii1. Functia de inregistrare consta in capacitatea ei de a reflecta

operativ, precis i in complexitatea lor procesele i fenomenele economice ce apar in cadrul

unitatilor patrimoniale care se pot exprima valoric .

2. Functia de informare (de cunoatere) consta in furnizarea deinformatii asupra structurii i dinamicii patrimoniului a stadiului desfaurarii proceselor

economice i a rezultatelor obtinute la sfaritul unei perioade de gestiune in scopul

fundamentarii deciziilor .

9

3. Functia de control gestionar consta in verificarea cu ajutoruldatelor contabile a modului de pastrare i utilizarea valorilor materiale i baneti, de

gospodarire a fondurilor, verificarea gradului de realizare a indicatorilor previzionati, a

termenelor de achitare a datoriilor, de recuperarea drepturilor etc. Datele, contabilitatea idocumentele de evidenta servesc ca mijloc de proba in justitie .

4. Functia previzionala. Contabilitatea da posibilitatea descopeririitendintelor viitoare a fenomenelor i proceselor economice, adica a prevederii lor i a luarii

deciziilor corecte i de perspectiva .

Tipuri de informatie contabila

Informatia contabila dintr-o intreprindere se poate clasifica in doua mari categorii:

informatie contabila financiara i informatie contabila de gestiune.

Informatia contabila financiara este destinata utilizatorilor externi i estedesemnata prin situatiile financiare de sinteza compuse din: bilantul contabil, contul de

rezultate, situatia modificarilor capitalurilor proprii, tabloul fluxurilor de numerar, politicile

contabile i notele explicative.


8/187

Informatia contabila de gestiune este destinata utilizatorilor interni, respectivconducerii intreprinderii.

Utilizatorii informatiei contabile1

Principalii utilizatori ai informatiei contabile produse intr-o entitate sunt:

Investitorii actuali i potentiali sunt interesati de catigurile care pot fi obtinute dininvestitia intr-o anumita intreprindere, impreuna cu riscurile aferente;

Conducerea intreprinderii Managerii folosesc informatiile contabile la intocmireasistemului de bugete, dar mai ales in faza de control a realizarii planurilor i

programelor;

Salariatii doresc informatii privind stabilitatea locurilor de munca, dar i despre gradulin care li se repartizeaza o fractiune corecta din valoarea adaugata de intreprindere; Creditoriifinanciari sunt bancile i alte institutii similare interesate de lichiditatea i

solvabilitatea pe termen lung a intreprinderii, de capacitatea ei de a rambursa la termen

creditele contractate, impreuna cu dobanzile aferente;

Creditorii comerciali sunt furnizorii de bunuri i servicii, a caror preocupare estelichiditatea pe termen scurt a intreprinderii;

Clientii au in vedere continuitatea relatiilor comerciale cu intreprinderea, in special insituatiile in care aceasta se afla in situatie de monopol sau oligopol pe piata respectiva;

Nevoile informational ale guvernului se individualizeaza la nivelul institutiilorsale;

Publicul se ateapta ca intreprinderile sa furnizeze informatii despre impactul activitatiiasupra comunitatilor locale, asupra mediului natural, iar organizatiile pentru protectia

consumatorilor sunt interesate de reflectarea in preturi a calitatii produselor i

serviciilor.

1

Moisescu Florentina, Bazele contabilitatii, Editura Didactica i pedagogica, Bucureti, 2004 10


9/187

Reglementarea contabilitatii in Romania

In Romania, contabilitatea este reglementata de principiile Legii 82/1991,

republicata in ianuarie 2005 (Legea Contabilitatii).

In conformitate cu Legea Contabilitatii, toate persoanele juridice i persoanele fizice

autorizate sa desfaoare activitati independente au obligatia sa organizeze i sa conduca

contabilitatea proprie in limba romana i in moneda romaneasca. In scopul informarii la

nivel intern, entitatile pot alege sa ii intocmeasca situatii i in alta moneda.

Persoanele juridice sau fizice au obligatia sa mentina evidenta tuturor tranzactiilor

efectuate i sa inregistreze aceste tranzactii in evidentele lor contabile. Registrele contabile

obligatorii conform Legii contabilitatii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar (pe baza

inventarierii anuale a activelor i pasivelor), i Cartea mare (pe baza informatiilor contabilepreluate din documentele-sursa sau Registrele-jurnal). Registrele i inregistrarile contabile

pot fi pastrate pe hartie sau in format electronic i pot fi folosite ca dovezi in justitie, putand

face obiectul controalelor din partea autoritatilor fiscale i judiciare. Contabilii trebuie sa

intocmeasca anual balante de verificare pe baza informatiilor din Cartea mare, aceasta

constituind baza pentru situatiile financiare periodice.

Reglementarile contabile emise prevad utilizarea unui plan de conturi specific i un

continut specific al informatiilor prezentate in situatiile financiare, precum i un format

specific al acestora. Anterior, acestea au fost indicate in OMF 94/2001, OMF 306/2002 i in

reglementarile aferente. Incepand cu 1 ianuarie 2006, OMF 1752/2005 prevede baza care

trebuie aplicata i este insotit de doua reglementari:

- Reglementarile contabile pentru conformitatea cu Directiva a 4-a aComunitatilor Economice Europene; i- Reglementarile contabile pentru conformitatea cu Directiva a 7-a aComunitatilor Economice Europene.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2006, se aplica OMF 1752/2006 care, impreuna cu

reglementarile contabile aferente abordeaza: formatul i continutul prescris pentru situatiile

financiare anuale, principiile contabile i regulile de evaluare, regulile pentru intocmirea,

aprobarea, auditarea i publicarea situatiilor financiare statutare.

Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin

persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, precum i sediile permanente din

Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in strainatate au

obligatia sa organizeze i sa conduca contabilitatea proprie.

Persoanele juridice care la data bilantului depaesc limitele a doua dintre

urmatoarele 3 criterii, denumite criterii de marime: total active: 3.650.000 euro; cifra deafaceri neta: 7.300.000 euro; numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50 -

intocmesc situatii financiare anuale care cuprind:

-bilant;-cont de profit i pierdere;-situatia modificarilor capitalului propriu;-situatia fluxurilor de trezorerie;-note explicative la situatiile financiare anuale.

11


10/187

Persoanele juridice care la data bilantului nu depaesc limitele a doua dintre

criteriile de marime prevazute anterior, intocmesc situatii financiare anuale simplificate

care cuprind:

-bilant prescurtat;-cont de profit i pierdere;-note explicative la situatiile financiare anuale simplificate.

Optional, ele pot intocmi situatia modificarilor capitalului propriu i/sau situatia

fluxurilor de trezorerie.

Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale trebuie insotite de o declaratie

scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei juridice pentru intocmirea situatiilor

financiare anuale in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a

a Comunitatilor Economice Europene.

Raportul are rolul de a furniza comentarii asupra activitatilor desfaurate de catre

entitate in anul curent, pozitiei financiare a acesteia, precum i o descriere a principalelor

riscuri i incertitudini cu care se confrunta entitatea. De asemenea, este incurajata i

prezentarea indicilor financiari i nefinanciari:

- Evenimente semnificative care au avut loc- Evolutia probabila a entitatii- Activitati de cercetare-dezvoltare- Cumparari de actiuni proprii- Sucursale ale entitatii-

Utilizarea de instrumente financiare i potentiale riscuri asociate.

Normalizarea (standardizarea) contabilitatii

Globalizarea pietelor i in special a celor financiare a influentat normalizarea

(standardizarea) contabilitatii firmelor la nivel mondial. Scopul normalizarii contabile

internationale este crearea de norme contabile care sa permita prezentarea de situatii

financiare comparabile pentru companiile cu activitate transfrontaliera i o buna

comunicare financiara intre actorii unei piete financiare globale.

Globalizarea pietelor i in special a celor financiare a influentat normalizarea

(standardizarea) contabilitatii firmelor la nivel mondial. Scopul normalizarii contabile

internationale este crearea de norme contabile care sa permita prezentarea de situatii

financiare comparabile pentru companiile cu activitate transfrontaliera i o buna

comunicare financiara intre actorii unei piete financiare globale. Putem spune ca IASB

tinde sa devina autoritatea recunoscuta la nivel mondial ca unic normalizator pentrucontabilitatea marilor intreprinderi, organism care produce norme contabile internationale

cu caracter facultativ i cu solutii care duc la uniformizarea practicilor contabile pentru

aceeai situatie. In masura in care diferite organisme internationale sau state le impun ca

norme contabile pentru operatorii lor, normele emise de IASB devin obligatorii i deci

imperative. Deci, pe fondul unor piete globalizate, intreprinderile multinationale comunica

printr-o informatie contabila tot mai reglementata, de o instanta internationala, cu solutii

uniforme i cu norme care tind sa devina imperative. Consideram ca intram intr-o alta etapa

a comunicarii financiare a marilor intreprinderi, bazata pe un drept contabil international,

din ce in ce mai uniform i imperativ, ca una din conditiile necesare functionarii economiei

globale.

12


11/187

Acquis-ul comunitar, ca sistem de referinta in domeniul contabilitatii

Pentru a se alatura U.E., Romania, ca i celelalte tari membre, trebuie sa

indeplineasca anumite criterii, printre care i adoptarea acquis-ului comunitar. Astfel, doua

directive pot fi considerate baza acquis-ului comunitar pentru domeniul contabilitatii

corporatiilor: Directiva a Patra a Consiliului (78/660/EEC) privind conturile anuale ale

societatilor comerciale i Directiva a aptea a Consiliului (83/349/EEC) privind Conturile

consolidate ale societatilor comerciale. Intrucat aceste doua directive nu acopera sectoral

bancar i cel al asigurarilor, au fost adoptate alte doua directive pentru a acoperiproblematica conturilor anuale (situatiilor financiare) ale acestor doua sectoare (Directiva

Conturilor Sectorului Bancar din 1986 i Directiva Conturilor Societatilor de Asigurari din

1991). Aceste patru directive sunt considerate stalpii fundamentali ai acquis-ului, cu

relevanta pentru contabilitatea sectorului corporativ.

Directiva a Patra a Consiliului coordoneaza ansamblul cerintelor impuse statelor

membre i in curs de aderare privind prezentarea i continutul situatiilor financiare anuale

i a rapoartelor la acestea, principiile generale privind evaluarea pozitiei i performantei

financiare a unei entitati, reguli specifice de evaluare a activelor i pasivelor i de publicare

a conturilor anuale. Totodata, directiva prevede cerintele privind auditul statutar al

situatiilor financiare anuale de catre persoane autorizate sa auditeze in acest scop, conform

cerintelor europene. Reguli mai putin severe sunt stabilite pentru societatile mici i mijlocii,

astfel ca statele membre pot decide ca obligatiile privind intocmirea, auditarea i publicareasituatiilor financiare sa fie mai putin stricte sau pot excepta companiile mici de la

respectarea cerintei privind auditarea conturilor anuale.

Directiva a aptea a Consiliului coordoneaza legislatia cu privire la conturile

consolidate (la nivel de grup) i definete imprejurarile in care urmeaza sa fie intocmite

conturile consolidate. O companie-mama i toate filialele sale urmeaza sa consolideze

atunci cand compania-mama sau una sau mai multe filiale sunt infiintate ca i companie cu

raspundere limitata. O companie-mama care controleaza legal o alta companie (filiala) are

obligatia de a intocmi conturi consolidate. In cele mai multe cazuri, controlul legal este dat

de detinerea majoritatii drepturilor de vot. Statele membre pot cere sa fie intocmite conturi

consolidate in cazurile in care este detinuta doar o minoritate de voturi, dar de fapt se

exercita controlul. Pot fi prevazute exceptii de la cerinta privind conturile consolidate, de

exemplu pentru grupurile mici i mijlocii care pot fi complet scutite de obligatia de

intocmire a conturilor consolidate.

In conditiile in care Romania este membra a Uniunii Europene, orice modificare i

completare a legislatiei comunitare trebuie transpusa in legislatia nationala. In ceea ce

privete aplicarea la aceasta data a Standardelor Internationale de Raportare Financiara, in

relatia cu institutiile statului, obligatia aplicarii lor se limiteaza la situatiile financiare anuale

consolidate intocmite de societatile comerciale ale caror valori mobiliare, la data bilantului,

sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata. Pentru celelalte cazuri - situatii

financiare anuale consolidate ale entitatilor necotate i situatii financiare anuale individuale

- aplicarea acestor standarde este doar o optiune.

13


12/187

Capitolul 2

Obiectul metoda contabilitatii

2.1 Patrimoniul - obiect de studiu al contabilitatii9

Obiectul de studiu al contabilitatii este averea entitatii, numita in continuare

patrimoniu.

Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor i obligatiilor cu valoareeconomica, apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum i bunurile la care serefera.

Deci, patrimoniul este format din doua elemente interdependente: persoana fizica

sau juridica, respectiv subiectul, titularul de patrimoniu sau proprietarul, care

poseda i gestioneaza bunurile, ii asuma drepturi i obligatii asupra unor bunuri.

In aceasta calitate subiectul de patrimoniu poate exercita acte de dispozitie iadministrare asupra patrimoniului; ^ obiectul patrimoniului, respectiv bunurile

economie care compun patrimoniul, reprezentand materializarea drepturilor i

obligatiilor.

Patrimoniul poate fi determinat: fizic, economic, contabil i juridic.

1. Din punct de vedere fizic, patrimoniul cuprinde: bunurile materiale;serviciile de diverse categorii; avutia spirituala disponibila i alte bunuri atrase in circuitul

economic.

2. Din punct de vedere economic, patrimoniul delimiteaza valorileeconomice prin prisma: resurselor (proprii i straine) i a utilizarilor (permanente/stabile,

temporare/curente i utilizari rezultat-pierderea generata de o activitate nerentabila).

3.Din punct de vedere contabil, patrimoniul este considerat o unitate indivizibila ce

cuprinde elemente materiale i nemateriale care pot fi exprimate valoric.

4. Din punct de vedere juridic, patrimoniul se reflecta prin relatiile dedrepturi i obligatii.

Contabilitatea, prin campul ei de actiune este grefata pe o entitate patrimoniala.

Insa, obiectul contabilitatii depaete limitele unitatii patrimoniale i a persoanei fizice

care desfaoara activitati comerciale. El se extinde i asupra grupurilor de societati

comerciale (contabilitatea considera grupul ca o singura entitate, pe care-o abordeaza prin

intermediul "tehnicilor de consolidare"), respectiv economia nationala in ansamblul ei.

14


13/187

Potrivit reglementarilor contabile in vigoare, organizarea i conducerea

contabilitatii proprii revine urmatoarelor categorii de persoane (denumite in continuare

entitati):

a)societatile comerciale:-societatile in nume colectiv;-societatile in comandita simpla;-societatile pe actiuni;-societatile in comandita pe actiuni; i-societatile cu raspundere limitata.

b)societatile/companiile nationale;c)regiile autonome;d)institutele nationale de cercetare-dezvoltare;e) societatile cooperative i celelalte persoane juridice care, in baza legilor speciale deorganizare, functioneaza pe principiile societatilor comerciale;

f) subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartinpersoanelor prevazute la pct. a) - e), cu sediul sau domiciliul in Romania, precum i sediile

permanente din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul in

strainatate.

Aceste unitati patrimoniale au obligatia sa asigure:

- intocmirea documentelor justificative pentru operatiile care afecteazapatrimoniul unitatii;

- inregistrarea in contabilitate a operatiilor patrimoniului;-

inventarierea patrimoniului unitatii;- intocmirea bilantului contabil;- controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate;- furnizarea, publicarea i pastrarea informatiilor cu privire la situatiapatrimoniului i rezultatelor obtinute de unitate.

Principalele trasaturi ale obiectului contabilitatii sunt:

1. Contabilitatea reflecta in expresie valorica patrimoniul: inregistreaza inconditii concrete de loc i timp circuitul elementelor patrimoniale; masoara i calculeaza in

expresie valorica marimea elementelor patrimoniale i dezvaluie prin analiza i control in

ce masura se asigura integritatea materiala i gestionarea eficienta a acestor valori.

2. Contabilitatea studiaza modul in care se asigura gestiunea patrimoniului:prin contabilitate se organizeaza controlul privind realizarea deciziilor, se asuma drepturi i

obligatii, se stabilesc raspunderi cu privire la gospodarirea, la integritatea i dezvoltareapatrimoniului.

3.Contabilitatea studiaza echilibrul global al patrimoniului.Acest echilibru se creeaza intre bunurile economice pe de o parte i drepturile i

obligatiile de valoare economica pe de alta parte. Poate fi scris sub forma unei egalitati,

cunoscuta sub denumirea de ecuatia echilibrului global al patrimoniului,

astfel: ________________________________________________________| Bunuri economice = Drepturi + Obligatii |

15


14/187

4. Contabilitatea studiaza echilibrul intern al patrimoniului, echilibrul specificproceselor sau activitatilor economice interne care produc transformari cantitative i

calitative in volumul i structura patrimoniului.

Relatia: _____________________________________________| Venituri = Cheltuieli Rezultat net |

este cunoscuta in contabilitate sub denumirea de ecuatia echilibrului intern al

patrimoniului.

Nevoia de armonizare i uniformitate in contabilitate la nivel international, impune

normalizarea sa.

Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistemde referinta pentru productia de informatii contabile i validarea sociala a situatiilorfinanciare (rapoarte financiare, documente contabile de sinteza sau bilant contabil).

Normele contabile sunt prezente sub forma principiilor, regulilor i procedurilor

constituite ca sistem de referinta pentru productia" de informatii i ratificarea situatiilor

financiare de catre profesionitii acreditati i recunoscuti.

Acceptarea normelor de catre partile afectate poate fi fortata sau voluntara, sau

ambele in acelai timp. In mod corespunzator se disting doua forme ale normalizarii:

- normalizarea legala sau reglementata se impune tuturor in virtutea textelorlegale (legi) i altor texte reglementate (ordonante, hotarari de guvern, ordine

ministeriale i intraministeriale) i

-

normalizarea profesionala care se impune profesiunilor corespunzatoare, iarprin profesiune in productia de informatii contabile i validarea sociala a acestora.

Obiectul normalizarii contabile il poate constitui situatiile financiare anuale sauplanul contabil.

^ Normalizarea situatiilor financiare anuale este proprie tarilor anglo-

saxone i cuprinde: componenta situatiilor financiare; elementele descrise in situatiile

financiare, recunoaterea i evaluarea acestor elemente; reglementarile, standardele i

procedurile de contabilitate referitoare la intocmirea i prezentarea situatiilor financiare.

In sfera normalizarii nu sunt prescrise ordinea sau formatul in care trebuie

prezentate elementele reprezentate in situatiile financiare.

^ Normalizarea cu plan contabil generaleste proprie tarilor Europei

continentale, iar sintagma de plan contabil apartine contabilitatii din Franta. Elementelenormalizate sunt: situatiile financiare anuale, inclusiv forma i formatul; planul de conturi

general (sistemul de conturi, denumire, simbol, continut i functie contabila); organizarea

documentelor de contabilitate i a procedurilor de inregistrare, de validare i de control a

operatiilor.

16

Toate normele contabile impuse in mod obligatoriu printr-o norma juridica sunt

denumite reglementari contabile. Ele cuprind totalitatea legilor, normelor, ordinelor,

instructiunilor i a altor acte normative referitoare la organizarea i conducerea

contabilitatii i la intocmirea situatiilor financiare


15/187

Dispozitivul de normalizare i reglementari contabile, dei nuantabil sau

diferentiabil de la o tara la alta, se definete prin urmatoarele componente2:

cadrul contabil sau cadrul conceptual; reteaua de norme sau standarde contabile nationale (locale); sistemul de reglementare normativa contabila (dreptul contabil); planul de conturi i schema de contabilizare a operatiilor economice i

financiare;

ghiduri contabile profesionale; dictionarele de conversie contabila; politica de contabilitate; institutia normalizarii contabile i legea contabilitatii.

2.2 Metoda contabilitatii

Metoda contabilitatii este constituita dintr-un sistem logic de conventii, principii,

procedee i instrumente aflate intr-o stransa interconditionare, in vederea stabilirii normelor

i principiilor cu caracter special pe care se fundamenteaza contabilitatea i cu ajutorul

carora cerceteaza starea i micarea elementelor patrimoniale, se calculeaza rezultatele i

se analizeaza activitatea desfaurata.

2.2.1. Procedeele metodei contabilitatii9

Metoda contabilitatii folosete o serie de procedee care permit furnizarea de

informatii cu privire la fenomenele i procesele economice care au loc in cadrul activitatii

patrimoniale.

a. Procedee comune tuturor disciplinelor ^tiintifice.

Dintre procedeele comune tuturor tiintelor metoda contabilitatii utilizeaza:

observatia, rationamentul, comparatia, clasificarea, analiza, sinteza etc.

- Observatiaeste faza initiala a cercetarii obiectului de studiu al oricareitiinte

- Rationamentul se aplica de catre metoda contabilitatii pentru ca pe baza dejudecati logice, pornind de la fenomenele i procesele economice care au fostobservate, sa ajunga la concluzii noi

- Comparatia se folosete de metoda contabilitatii prin alaturarea a doua sau maimulte fenomene i procese economice care se pot exprima

valoric, cu scopul de a stabili asemanarile i deosebirile dintre ele, ca pe

aceasta baza sa se fixeze anumite notiuni, sa se traga o serie de concluzii.

2Mihai Ristea, Mirela Dima, Contabilitatea societatilor comerciale, Editura Universitara,

Bucureti, 20021

7


16/187

- Clasificarea este operatia de distribuire, impartire, repartizare sistemica peclase sau intr-o anumita ordine a obiectelor sau fenomenelor in functie de

deosebirile dintre ele.

- Analiza reprezinta procedeul care se bazeaza pe examinarea, pe studiereasistemica a fiecarui element in parte.

- Sinteza se bazeaza pe trecerea de la particular la general, de la simplu lacompus, pentru a se ajunge la generalizare.

b. Procedeele metodei contabilitatii, comune i altor discipline economice.Aceste procedee sunt necesare metodei contabilitatii pentru completarea

procedeelor specifice, cu care se intrepatrund i formeaza un tot unitar.

Dintre procedeele metodei contabilitatii, comune i altor discipline economice,mai importante sunt: documentatia, evaluarea, calcularea i inventarierea.

- Documentarea consta in faptul ca orice operatie economica i financiarareferitoare la existenta i micarea elementelor patrimoniale trebuie sa fie

consemnata in documentele care fac dovada infaptuirii lor.

- Evaluarea este procedeul prin care datele contabilitatii sunt reprezentateintr-o singura unitate de masura, creand posibilitatea centralizarii lor cu

ajutorul balantelor de verificare i generalizare cu ajutorul bilantului.

- Calculatia este strans legata de evaluare, i ii gasete aplicarea cea mailarga in domeniul calculatiei costurilor de productie.

- Inventariereaeste utilizata de contabilitate pentru cunoaterea situatiei realea patrimoniului; pentru verificarea existentei faptice a acestuia in scopul

descoperirii neconcordantelor dintre datele inregistrate in costuri irealitatile de pe teren.

Toate aceste procedee fac obiectul urmatoarelor capitole din curs.

c.Procedee specifice metodei contabilitatiiProcedeele specifice metodei contabilitatii, utilizate pentru studierea i cercetarea

obiectului sau, sunt: bilantul, contul i balanta de verificare.

- Bilantul este procedeul metodei contabilitatii prin care se infaptuiete dublareprezentare a patrimoniului entitatii. Cu ajutorul bilantului se prezinta la un

moment dat in expresie valorica, patrimoniul unitatii sub dublul sau aspect i

anume: pe de o parte sub aspectul destinatiei economice i pe de alta parte,

sub aspectul surselor de procurare.

- Contul se deschide in contabilitatea curenta pentru reflectarea fiecaruielement patrimonial de activ i pasiv precum i a fiecarei pozitii noi pe careo ocupa fiecare element in micare i transformarea sa de-a lungul fazelor

circuitului economic. Aceste conturi au legaturi reciproce, atat intre ele, cat

i cu bilantul, legaturi determinate de unitatea obiectului contabilitatii.

Totalitatea conturilor utilizate de contabilitate in scopul realizarii

obiectivului sau, formeaza sistemul conturilor.

18

Legatura dintre cont i bilant se realizeaza cu ajutorul altui procedeu specific

metodei contabilitatii, numit balanta de verificare.

- Balanta de verificare asigura respectarea in contabilitate a dublei inregistrari aelementelor patrimoniale din cadrul unitatii economice, dand prin aceasta


17/187

garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi. Datele din balanta de

verificare stau la baza intocmirii bilantului.

2.2.2 Principiile contabile

Principiile contabile se refera, in principal, la continutul i calitatea informatiilor

contabile furnizate i publicate prin intermediul situatiilor financiare anuale i pot fi:

principii teoretice fundamentale; principii prevazute in legislatia romaneasca armonizata cu normele

internationale;

alte principii.1. Principiile teoretice fundamentale sunt principiile universal - valabile in orice conditii

i oricarui sistem de contabilitate.

a. Principiul dublei reprezentari. Acest principiu presupune reflectareaelementelor patrimoniale sub cele doua aspecte: sub aspectul componentei i al destinatiei

i sub aspectul raporturilor de proprietate in cadrul carora se procura i se gestioneaza

bunurile economice.

Dubla reprezentare a patrimoniului poate fi redata sintetic prin ecuatia dubleireprezentari:

TOTAL ACTIV = TOTAL PASIV

Acest principiu sta la baza contabilitatii in partida dubla.

b.Principiul dublei inregistrari este o consecinta a dublei reprezentari, deoarecepe fazele circuitului economic, in timpul micarii i transformarii elementelor patrimoniale,

acestea sunt tratate tot sub dublul aspect al destinatiei lor i al resurselor de procurare.

Pornind de la relatia generala de echilibru prin dubla inregistrare se creeaza cea

de-a doua relatie specifica, cunoscuta sub denumirea de ecuatia dublei inregistrari:

Cre^terea mijloacelor economice _ Mic^orarea mijloacelor economice + Mic^orarea

surselor economice + Cre^terea surselor economice

c. Principiul calculelor periodice de sinteza. Calculele periodice de sinteza serealizeaza prin intermediul bilantului (trimestrial i anual), anexelor la bilant, balantei de

verificare i contului de rezultate.

2. Principiile contabile prevazute explicit in reglementarile contabile dinRomania3 sunt:

- Principiul continuitatii activitatii. Acest principiu presupune ca entitatea iicontinua in mod normal functionarea, fara a intra in stare de lichidare sau

reducere semnificativa a activitatii. Daca administratorii unei entitati au luat

cunotinta de unele elemente de nesiguranta legate de anumite evenimente care

pot duce la incapacitatea acesteia de a-i continua activitatea, aceste elemente

trebuie prezentate in notele explicative.

- Principiul permanentei metodelor. Metodele de evaluare trebuie aplicate in modconsecvent de la un exercitiu financiar la altul.

3OMFP nr. 1752/2005

19


18/187

Exemplu: Societatea A a achizitionat un utilaj a carui durata utila de functionare

este de 10 ani i pentru care a platit suma de 10.000 lei. Managementul societatii estimeaza

ca utilajul va fi folosit constant in timp i, de aceea, amortizarea lineara este cea mai

potrivita metoda contabila, adica, in fiecare an, a zecea parte din costul utilajului va fi

transferata in contul de profit i pierdere, sub forma unei cheltuieli. Dupa doi ani de

activitate deosebit de profitabila, managementul ajunge la concluzia ca profitul este prea

mare, iar cererile de dividende din partea actionarilor franeaza continuarea investitiilor in

noi utilaje. De aceea, din dorinta de a mic^ora profitul, managementul decide modificarea

metodei de amortizare de la lineara la degresiva. Metoda degresiva presupune transferarea

unei fractiuni mai mari din costul gaterului in contul de profit pierdere in prima parte a

vietii utile a utilajului, i, deci, un profit mai mic. Principiul consecventei interzice punereain practica a unei asemenea decizii; o metoda contabila poate fi schimbata doar atunci

cand s-au modificat conditiile economice pe care aceasta propune sa le reprezinte sau daca

astfel se prezinta mai fidel realitatea.

- Principiul prudentei. Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta, i in special:a)poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului;b) trebuie sa se tina cont de toate datoriile aparute in cursul exercitiului

financiar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin

evidente numai intre data bilantului i data intocmirii acestuia;

c) trebuie sa se tina cont de toate datoriile previzibile i pierderile potentialeaparute in cursul. exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu

financiar precedent, chiar daca acestea devin evidente numai intre data

bilantului i data intocmirii acestuia;d) trebuie sa se tina cont de toate deprecierile, indiferent daca rezultatul

exercitiului financiar este pierdere sau profit.

Exemplu: In luna septembrie, societatea A. a actionat m judecata un furnizor pentru

plata unor despagubiri datorate mtarzierii livrarii materiilor prime. Societatea a ca^tigat

procesul, dar furnizorul parat a inaintat apel. La inchiderea exercitiului N, societatea A.

are anse bune de a obtine o sentinta defmitiva favorabila, dar nu se va recunoa^te un venit

din despagubiri, intrucat obtinerea lui nu este certa. Principiul prudentei presupune

situatia in care contabilul este pus in fata alegerii unei metode de evaluare a unui activ. In

aceasta situatie, el trebuie sa o aleaga pe cea mai mica. Principiul prudentei se traduce

astfel prin regula evaluarii stocurilor la cea mai mica valoare dintre cost (de achizitie sau

de productie) valoarea de piata.

20

Exemplu: Societatea A este angrosist de ceai i cafea. La 31 decembrie are in

depozit un stoc de ceai achizitionat cu 50.000 lei i un stoc de cafea al carui cost de achizitie

a fost de 75.000 lei. Valoarea de piata a celor doua produse la inchiderea exercitiului este

de 40.000 lei, respectiv 100.000 lei. Conform principiului prudentei, se va recunoa^te o

cheltuiala de 10.000 lei datorata scaderii preturilor la ceai, dar nu se va recunoa^te nici un

venit ca urmare a cre^terii pretului cafelei, datorita lipsei de certitudine ca aceasta va putea

fi vanduta la pretul actual.

- Principiul independentei exercitiului. Trebuie sa se tina cont de veniturile icheltuielile aferente exercitiului financiar, indiferent de data incasarii sau platii

acestor venituri i cheltuieli.


19/187

Exemplu: Societatea comerciala A. a achizitionat in 1994 un imobil pentru

echivalentul in lei al sumei de 10.000 de dolari. ase ani mai tarziu, ca urmare a cre^terii

cererii de imobile de locuit in zona respectiva, cladirea valoreaza echivalentul in lei a

15.000 dolari. Cre^terea valorii imobilului de 5.000 de dolari nu reprezinta un venit pentru

societatea A., decat in masura in care exista o tranzactie cu un cumparator care accepta sa

plateasca 15.000 de dolari pentru a dobandi cladirea. In absenta tranzactiei, contul de

profit i pierdere al soc. A nu inregistreaza nici un venit.

Exemplu: Pe 24 aprilie 2000, societatea comerciala H achizitioneaza 10

imprimante. Datoria fata de furnizor este achitata pe 15 mai 2000. Imprimantele sunt

livrate unui client pe 2 iunie. Clientul achita contravaloarea acestora pe 7 iulie. Cand

trebuie recunoscut venitul din vanzarea imprimantelor de catre H S.R.L.?Venitul trebuie recunoscut in momentul livrarii marfurilor, adica atunci cand are loc

tranzactia dintre parti, ceea ce in drept este echivalent cu existenta acordului de vointa al

partilor.

- Principiul evaluarii separate a elementelor de activ i de datorii. Conformacestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie

evaluate separat.

- Principiul intangibilitatii. Bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiufinanciar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar

precedent.

- Principiul necompensarii. Orice compensare intre elementele de activ i dedatorii sau intre elementele de venituri i cheltuieli este interzisa.

- Eventualele compensari intre creante i datorii ale entitatii fata de acelai agenteconomic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai dupa

inregistrarea in contabilitate a veniturilor i cheltuielilor la valoarea integrala.

Exemplu: Societatea A a achizitionat materii prime de la un furnizor in suma de

30.000 lei i i-a livrat in schimb produse finite in valoare de 50.000 lei. In bilantul societatii

A va figura o creanta de 50.000 lei (in activ) i o datorie de 30.00 lei (in pasiv), iar nu o

creanta neta de 20.000 lei.

- Principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Prezentarea valorilordin cadrul elementelor din bilant i contul de profit i pierdere se

21

face tinand seama de fondul. economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate,i nu numai de forma juridica a acestora.

O aplicare a acestui principiu este tratamentul contabil al contractelor de leasing

financiar. De exemplu, societatea A., in calitate de locator, incheie un contract de leasing

financiar cu societatea comerciala B, in calitate de locatar, obiectul contractului find un

echipament industrial. Clauzele contractului prevad ca locatarul sa foloseasca bunul pe

perioada contractului (5 ani), care este aproape egala cu durata de viata a echipamentului

(5 ani), dar titlul de proprietate asupra bunului nu este transferat intre parti decat la

terminarea contractului. Un asemenea contract nu difera in substanta sa economica de o

cumparare in rate, contract in care cumparatorul dobande^te titlul de proprietate asupra

bunului, chiar daca nu l-a achitat integral. De aceea, conform acestui principiu, locatarul

recunoa^te ca activ un bun preluat printr-un contract de leasing financiar, simultan cu

datoria corespunzatoare redeventelor ce vor fi platite in viitor.


20/187

- Principiulpragului de semnificatie. Elementele de bilant i de cont de profit ipierdere care sunt precedate de cifre arabe pot fi combinate daca:

a) acestea reprezinta o suma nesemnificativa, saub) o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate, cu conditia ca

elementele astfel combinate sa fie prezentate separat in notele explicative.

Exemplu: Daca societatea comerciala A. detine mai multe investitii financiare,

fiecare reprezentand aproximativ 10% din capitalul altor societati comerciale, aceste

active pot fi insumate. Daca intreprinderea detine, pe langa aceste investitii, o participatie

de 51% in capitalul unei alte societati comerciale, data fiind existenta pachetului de

control, aceasta investitie trebuie prezentata separat.

Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai in cazuriexceptionale. Asemenea abateri se vor prezenta in notele explicative. De asemenea, se vor

prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri i o evaluare a efectului acestora

asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare i profitului sau pierderii intreprinderii.

3. Pe langa aceste principii prevazute in mod explicit in legislatia din Romania, in

practica sunt aplicate i alte principii chiar daca, din punct de vedere teoretic, ele sunt

controversate in literatura de specialitate. Dintre acestea prezinta interes urmatoarele

principii :

- Cuantificarea monetara. Aceasta conventie nu este prevazuta in mod distinct inlegislatia noastra, dar Legea contabilitatii precizeaza : contabilitatea se tine... in

moneda nationala i contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine

atat in moneda nationala, cat in valuta .

- Costul istoric.Acest principiu presupune inregistrarea in contabilitate a bunurilorla valoarea lor de achizitie sau de productie, iar creantele i obligatiile, la

valoarea lor nominala.

De exemplu, un utilaj industrial, achizitionat pentru suma de 70.000 lei in

decembrie 1998 cu o durata utila de functionare de 5 ani, va figura in bilantul

22

incheiat la 31 decembrie 1998 cu costul sau de achizitie (istoric). In bilantul de la 31

decembrie 1999 va fi reflectata la costul de achizitie mai putin amortizarea calculata

pentru o cincime din durata utila de viata, adica la valoarea de 56.000 lei (70.000 - 70.000

x 1/5)

- Entitatea. Contabilitatea considera unitatea patrimoniala ca o entitate autonoma,distincta de proprietarii ei, indiferent de forma juridica a acestuia. In acestesituatii, separarea celor doua patrimonii este dificil de asigurat.

- Principiul mentinerii capitalului pornete de la premisa ca orice eveniment sautranzactie din viata intreprinderii trebuie sa permita mentinerea capacitatii de

finantare a capitalului.

In elaborarea situatiilor financiare intreprinderile pot adopta urmatoarele concepte

privind capitalul: conceptul financiar al capitalului i conceptului fizic al capitalului.

- Contabilitatea de angajamente: Cheltuiala va fi inregistrata in contabilitate candexista obligatia de a o plati i nu in momentul platii, iar venitul atunci cand exista

dreptul de a primi numerar i nu in momentul incasarii.

Exemplul: Societatea comerciala A inchiriaza parterul unui imobil pentru

show-room. Chiria se ridica la 5.000 lei lunar, dar proprietarul insista ca plata sa fie


21/187

efectuata in avans pentru urmatoarele ase luni. Cand trebuie inregistrata cheltuiala cu

chiria in contul de profit pierdere al societatii A?

Plata chiriei precede angajarea cheltuielii. Societatea A se folosete de cladirea inchiriata

pe masura trecerii timpului, deci cheltuiala va fi recunoscuta lunar. Suma platita in avans

nu este o cheltuiala nu va fi inregistrata in contul de profit pierdere; din punctul de vedere

al societatii A, proprietarul devine un debitor, fata de care societatea are dreptul de a-i

utiliza spatiul inchiriat.

- Conectarea cheltuielilor la venituri. Conectarea cheltuielilor la venituripresupune mai intai inregistrarea veniturilor i apoi recunoaterea cheltuielii

aferente. Acest principiu sta la baza deductibilitatii cheltuielilor, din punct de

vedere fiscal.

Exemplu: Societatea A are un magazin de specialitati din ciocolata. Pe 20

septembrie se achizitioneaza ciocolata; 1.000 de bucati cu pretul de 10.000 lei/bucata, iar

in aceea^i luna se revinde jumatate din cantitatea de ciocolata cu 13.000 lei/bucata. In

contul de profit pierdere al acestei intreprinderi pentru luna septembrie, cheltuielile sunt

conectate la venituri astfel: Venituri din vanzarea marfurilor (500 buc.^13.000 lei/buc.)

6.500.000 lei Cheltuieli privind marfurile (500 buc.^10.000 lei/buc.) 5.000.000 lei Marja

(profit) bruta 1.500.000lei

Unele cheltuieli nu sunt expresia unor tranzactii generatoare de venit, ci ele exista

indiferent daca intreprinderea are sau nu asemenea tranzactii. Astfel de cheltuieli se numesccosturi ale perioadei i sunt concretizate in: amortizarea cladirii administrative, salariile

personalului administrativ i de vanzari, diferite materiale consumabile i utilitati pentru

administrate intreprinderii, alte costuri care nu sunt direct legate de productie.

23

Capitolul 3

Pozitia situatia financiara a intreprinderii

Obiectivul situatiilor financiare il constituie furnizarea de informatii despre pozitia

financiara, performantele i modificarile pozitiei financiare a intreprinderii, care sunt utile

unei sfere largi de utilizatori, in luarea de decizii economice"4

Cadrul conceptual al Standardelor Internationale de Contabilitate (IAS 1

,,Prezentarea situatiilor financiare"iIAS 7 Situatia fluxurilor de numerar"), ca i OMF

1752/2005, prevad ca situatiile financiare sa-i realizeze obiectivul prin intermediul

urmatoarelor documente: ^ bilantul(pozitia financiara); ^ contul de profit pierderi (situatia

financiara);

4

Standardele Internationale de Contabilitate - 2001 24


22/187

^ situatia modificarilor capitalurilor proprii reflecta modificarea pozitiei financiare cu

ajutorul detaliilor privind :

- profitul/pierderea neta a perioadei- unele venituri/cheltuieli/catiguri/pierderi recunoscute direct in

capitalurile proprii cum este cazul : diferentelor din reevaluare i a

anumitor diferente de curs valutar

- efectul modificarii politicilor contabile si a corectiei erorilor fundamentale^ situatia fluxurilor de numerar- reflecta modificarea pozitiei financiare cu ajutorulfluxurilor de numerar (incasari i plati) ale activitatii de exploatare, de finantare i

investitionala ^ politici contabile notele explicative. Ca i forma de prezentare, notele

explicative sunt redate narativ, precum i sub forma unor situatii sau tabele.

Pozitia financiara a unei intreprinderi (capacitatea de a se adapta schimbarilormediului) este reflectata prin bilant, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele),structurii de finantare (datorii i capitaluri proprii), precum i cu ajutorul unor indicatori

economico-financiari importanti precum lichiditate i solvabilitate. Bilantul ofera

informatii esentiale despre capacitatea intreprinderii de a degaja fluxuri viitoare de numerar

i echivalente de numerar, despre necesitatile de creditare viitoare i capacitatea de onorare

a acestora, despre repartizarile viitoare catre creditori, actionari i alte categorii.

Performantele intreprinderilor (capacitatea de a genera profit) reprezinta o altadimensiune a interesului utilizatorilor de informatii financiare, reflectata in contulde profit i pierdere. Performanta sau neperformanta intreprinderii reflecta capacitatea de agenera fluxuri viitoare de numerar(venituri realizate), prin utilizarea resurselor existente

(cheltuieli ale perioadei), precum i prin gradul de eficienta in utilizarea de noi resurse

(profitsau pierdere).

Indiferent de marimea intreprinderii i de sistemul contabil aplicat, situatiile

financiare au drept obiectiv asistarea proceselor decizionale referitoare la acea entitate

patrimoniala, in principal asistarea luarii deciziilor de investitie. De aceea, informatia

contabila trebuie sa fie credibila i relevanta, dar in acelai timp inteligibila i comparabila.

3.1. Bilantul contabil9

Bilantul este definit ca un tablou al situatiei patrimoniului care prezinta inunitati monetare marimea valorica a bunurilor economice (activul), in corelatie cusursele lor de finantare (pasivul), precum i cu rezultatul obtinut.

Bilantul - reflecta pozitia financiara a intreprinderii (capacitatea de a se adapta

schimbarilor mediului) cu ajutorul resurselor economice controlate (active) i a structurii de

finantare (capitaluri proprii, datorii).

Activul bilantier, cuprinde mijloacele economice ca forme functionale de investire

a capitalului, precum i rezultatul negativ obtinut sub forma pierderilor, iar pasivulbilantier, reflecta sursele de provenienta ale mijloacelor economice in cadrul procesului de

reproductie a patrimoniului i rezultatul pozitiv obtinut sub forma profitului. Pierderile, caelement de activ bilantier, exprima marimea capitalului consumat in activitatea economica

care nu poate fi acoperit din veniturile proprii. Profitul, ca element de pasiv bilantier,


23/187

reprezinta sursa de finantare proprie a activelor create ca excedent al veniturilor proprii fata

de cheltuieli.

Rezultatul (profit sau pierdere) poate fi reprezentat i in pasivul bilantului ca o

componenta a capitalurilor proprii: profitul cu semnul (+), iar pierderea cu semnul (-).

25

Modelul de principiu al unui bilant se prezinta astfel:

Bilant contabil

intocmit la data de .............................

Specificare

ACTIV

Exercitiul9

Specificare

PASIV

Exercitiul9

N N+1 N N+11. Active imobilizate2. Active circulante3. Active de regularizare iasimilate

1. Capitaluri proprii2. Provizioane pentru riscuri

i cheltuieli

3. Datorii4. Pasive de regularizare i

asimilate

Indicatorii bilantieri prin care sunt grupate i generalizate elementele de activ i pasiv poarta

denumirea de posturi de bilant. Fiecare element de activ i pasiv constituie, dupa caz, unpost de activ sau pasiv. La randul lor, posturile sunt grupate i


24/187

sistematizate in capitole i grupe de activ i, respectiv de pasiv. Ordonarea posturilor se

face, de regula, in functie de criteriul lichiditatii activului i exigibilitatiipasivului.

Indiferent de tipul schemei de bilant, datele privind marimea elementelor

patrimoniale de activ i pasiv sunt prezentate la inceputul i la sfar^itul exercitiului

financiar. Marimea fiecarui element patrimonial se determina pe baza relatiei de sold,

astfel:

Soldul la

sfaritul

perioadei de

raportare a

elementului

bilantier

Soldul la

inceputul

perioadei de

raportare a

elementului

bilantier

Creterea in

timpul

perioadei de

raportare a

elementului

bilantier

Micorarea in

timpul perioadei

de raportare a

elementului

bilantier

In practica se intocmesc mai multe feluri de bilanturi, fapt pentru care se pot

clasifica dupa mai multe criterii, fiecare dintre ele avand un continut adecvat scopului pentru

care se intocmesc i surselor din care se procura informatiile pentru elaborarea lui.

a. Dupa statutul juridic al unitatii patrimoniale pentru care se intocmete, bilantulpoate fi:

- bilant initial - se intocmete la infiintarea unei unitati patrimoniale;- bilant curent - este bilantul intocmit in cursul activitatii patrimoniale;-

bilant final - se intocmete atunci cand o unitate patrimoniala ii inceteazaactivitatea.b. Din punct de vedere al perioadei legale cand unitatile patrimoniale sunt obligate sa

intocmeasca bilantul curent, acesta poate fi:

- bilant anual - presupune in mod obligatoriu verificarea prealabila a realitatiidatelor inregistrate in conturi prin inventariere;

- bilant intermediar.c. In functie de marimea unitatii patrimoniale, bilanturile contabile curente pot fi:

- bilant contabil in sistem de baza, intocmit de unitatile patrimoniale mari;- bilant contabil simplificat intocmit de unitatile mici i mijlocii.

d. Din punct de vedere al sferei de cuprindere, a nivelului organizatoric la care se referainformatiile pe care le contin, bilanturile se clasifica in:

- bilanturi primare - pot fi considerate bilanturile unitatilor patrimoniale i suntintocmite exclusiv pe baza datelor din conturi;

- bilanturile centralizatoare pot fi considerate bilanturile intocmite la nivelulorganelor centrale, pe ramuri i pe economie nationala, prin preluarea succesiva

i centralizatoare a datelor i informatiilor din bilanturile primare.

Analiza structurilor bilantiere9

Structurile calitative prin care bilantul realizeaza dubla reprezentare a

patrimoniului sunt cele de activ i pasiv.

Activul bilantier cuprinde mijloacele economice ca avere concreta i drepturile de

creanta, iar pasivul bilantier cuprinde sursele acestor mijloace, proprii i

26

+


25/187

straine. Astfel, activul i pasivul sunt interpretate i definite prin prisma a doua categorii

economice: mijloace economice i surse de finantare.

Mijloacele economice formeaza continutul activului, iar sursele de finantare,

continutul pasivului.

STRUCTURI BILANTIERE DE ACTIV9

Activele bilantiere pot fi grupate i clasificate dupa diferite criterii. Criteriile cele

mai utilizate in literatura i practica de specialitate pentru structurarea activelor

patrimoniale au in vedere:

continutul economic i natura activelor patrimoniale, modul de valorificare; lichiditatea activelor patrimoniale.Modul de valorificare a mijloacelor economice se refera la felul in care acestea

participa la procesul de productie, in care se consuma i ii transmit valoarea asupra

produselor obtinute, inclusiv la felul cum se asigura reproductia lor. Din acest punct de

vedere, mijloacele economice utilizate intr-o unitate patrimoniala pot fi:

mijloace economice cu o durata mare de functionare i care se consuma i sevalorifica in mod treptat pe parcursul mai multor cicluri de exploatare

(constructii, instalatii, utilaje, etc.);

mijloace economice care se consuma dintr-o data i care trebuie reinnoite cuexemplare noi in fiecare ciclu de exploatare (materii prime, materiale

consumabile, obiecte de inventar, etc).

Lichiditatea presupune capacitatea fiecarui mijloc economic de a parcurge caleanormala a ciclului de exploatare pana la transformarea lui in bani. Timpul necesar sau

gradul de lichiditate este termenul in care un bun economic sau un drept poate fitransformat in bani lichizi in cursul circuitului lor.

Din punct de vedere al criteriilor mentionate: valorificarea i lichiditatea, se pot

determina urmatoarele structuri de activ:

1. Active imobilizatea. Imobilizari corporale;b. Imobilizari necorporale;c. Imobilizari financiare.

2.Active circulantea. Stocurileb. Creantelec. Investitiile financiare pe termen scurtd. Casa i conturile la banci

3.Active de regularizare i asimilateUn activ patrimonial, reprezinta o sursa controlata de intreprindere ca rezultat al

unor evenimente trecute i de la care se a teapta sa genereze beneficii economiceviitoare.

27

I. RECUNOATEREA ACTIVELOR IMOBILIZATE


26/187

Activele imobilizate sunt denumite i bunuri de investitii, active pe termen lung sau

bunuri imobile. Cuprind acele categorii de bunuri care se caracterizeaza prin aceea ca:

- au o existenta durabila in intreprindere (mai mare de un an);- participa la desfaurarea mai multor cicluri economice;- nu se consuma i nu se inlocuiesc dupa prima intrebuintare;- nu sunt destinate direct comercializarii. Acestea sunt grupate

astfel:

a. Imobilizarile necorporale (intangibile, nemateriale) sunt activele care se prezintasub forma unor bunuri fara materializare.

Imobilizarile necorporale sunt activele identificabile nemonetare, fara suportcorporal care sunt detinute pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare debunuri i servicii, pentru locatie la terti sau in scopuri administrative.

Intreprinderile trebuie sa recunoasca un activ necorporal, daca, i numai daca se

estimeaza ca beneficiile economice viitoare care sunt atribuite activului vor fi obtinute de

catre societate i costul activului poate fi evaluat in mod fidel. Pentru imobilizarile

necorporale generate cu resurse proprii (de exemplu costurile efectuate pentru un proiect de

dezvoltare tehnologica), pe langa respectarea celor doua criterii generale, sunt prevazute

conditii suplimentare de recunoatere (fezabilitate tehnica, intentia de finalizare,

capacitatea de a utiliza sau de a vinde activul necorporal, existenta unei piete, etc).

Imobilizarile necorporale se amortizeaza liniar in urmatoarele durate de timp:

- cheltuielile de constituire, cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza in maximum 5ani;

- brevetele, licentele, know-how-urile, marcile de fabrica, de comert i de serviciui alte drepturi de proprietate industriala i comerciala similare se amortizeaza pe

durata prevazuta pentru utilizarea lor;

- programele informatice create de agentii economici sau achizitionate de la terti, seamortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, dar nu mai mult de 3 ani.

- imobilizarile necorporale de natura concesiunii, superficiei i a uzufructului seamortizeaza pe durata contractului.

Valoarea amortizabila a activelor necorporale trebuie alocata sistematic pe durata

de viata utila. Durata de viata utila a unui activ necorporal este discutabila, existand

prezumtia rezonabila i justificabila, conform careia durata de utilizare nu poate depai 20

de ani de la data cand este pregatit pentru utilizare.

In structura imobilizarilor necorporale sunt incluse: cheltuielile de constituire,cheltuielile de dezvoltare; concesiuni, brevete, licente, marci i alte drepturi i valori

similare; fondul comercial; alte imobilizari necorporale i imobilizari necorporale in curs de

executie.

Cheltuielile de constituire (de stabiliment sau de fondare), sunt cheltuielile

ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea persoanei juridice (taxe i alte cheltuieli de

28

inscriere i inmatriculare, cheltuieli privind emisiunea i vanzarea de actiuni i obligatiuni,

cheltuieli de prospectare a pietei, de publicitate i alte cheltuieli de aceasta natura, legate de

infiintarea i extinderea activitatii persoanei juridice).


27/187

O persoana juridica poate imobiliza cheltuieli de constituire. In aceasta situatie,

suma reflectata in contul de imobilizari necorporale trebuie amortizata potrivit legii, iar

elementele de natura cheltuielilor de constituire se prezinta detaliat in notele explicative.

Cheltuieli de dezvoltare. Dezvoltarea este aplicarea rezultatelor cercetarii sau aaltor cunotinte in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau imbunatatite substantial,

inaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare se

efectueaza conform legislatiei in vigoare.

Potrivit IAS 38"Active necorporale", un activ necorporal provenit din faza decercetare nu trebuie recunoscut pentru ca, de regula, nu se poate demonstra ca va genera

beneficii economice viitoare. Prin urmare, cheltuielile efectuate in faza de cercetare trebuie

recunoscute ca atare, atunci cand au fost efectuate. Dintre activitatile de cercetare care nugenereaza active necorporale mentionam: activitatile desfaurate pentru obtinerea de noi

cunotinte; evaluarea i selectia finala a aplicatiilor din cercetare sau alte cunotinte;

cautarea de alternative pentru materiale, aparate, produse, sisteme sau servicii, etc.

Potrivit aceluiai IAS, un activ necorporal provenit din dezvoltare sau din faza de

dezvoltare a unui proiect intern trebuie sa fie recunoscut, daca i numai daca, o societate

poate demonstra urmatoarele:

- fezabilitatea tehnica pentru finalizarea activului necorporal in aa fel, incat sa fiedisponibil pentru utilizare sau vanzare;

- intentia sa de a finaliza acel activ necorporal;- abilitatea sa de a folosi sau vinde activul;- modul in care activul necorporal va genera probabile beneficii viitoare.Pe langa acestea, societatea trebuie sa demonstreze existenta unei piete pentruprodusele obtinute de acel activ necorporal sau pentru insui activul necorporal sau, daca

este folosit intern, utilitatea activului necorporal.

- existenta resurselor tehnice, financiare i a altor resurse adecvate, pentru a ducela bun sfarit dezvoltarea sa, in vederea utilizarii sau vinderii activului

necorporal;

- abilitatea sa de a evalua cheltuiala atribuita activului necorporal in timpuldezvoltarii sale

5.

In masura in care cheltuielile de constituire i de dezvoltare nu au fost amortizate

complet, este interzisa orice distribuire a profiturilor, daca suma rezervelor disponibile

pentru distribuire i a profiturilor reportate nu este cel putin egala cu suma cheltuielilor

neamortizate, cu exceptia situatiei in care legislatia nu prevede altfel.

Concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica i alte valori similarecuprind toate cheltuielile ocazionate cu achizitionarea sau realizarea pe cont propriu a

brevetelor, licentelor, marcilor de fabricate, know-how-urilor i a altor drepturi similare de

proprietatile industriala i intelectuala, inclusiv valoarea acestora aduse ca aport de catre

actionari sau primite gratuit.

5

Standarde Internationale de Contabilitate 2000, Editura Economica, Bucureti, 2005

29


28/187

Toate aceste cheltuieli sunt amortizate pe toata perioada cat intreprinderea a

achizitionat dreptul de exploatare sau de utilizare a unor astfel de imobilizari

Fondul comercial reprezinta acele cheltuieli care sunt efectuate pentrumentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate a agentului economic cum ar fi:

clientela, vadul comercial, segmentul de piata, reputatia etc.

Fondul comercial apare, de regula, la consolidare i reprezinta diferenta dintre

costul de achizitie i valoarea justa, la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate

de catre o persoana juridica.

In cazul in care fondul comercial este tratat ca un activ - ca urmare a achizitiei de

catre o societate a actiunilor altei societati, se au in vedere urmatoarele prevederi:

- valoarea fondului comercial achizitionat trebuie amortizata sistematic;- perioada de amortizare nu trebuie sa depaeasca durata de viata utila.Potrivit IAS 22 "Combinari de intreprinderi", fondul comercial poate fi:

^ pozitiv, cand costul de achizitie a unei afaceri este mai mare decat valoarea justa a activelor

i datoriilor identificabile mai mici, la data achizitiei afacerii. Acest fond comercial

este amortizabil intr-o perioada de 5-20 ani de la data achizitiei. De asemenea, in caz de

depreciere, poate fi supus provizionarii. ^ negativ, cand valoarea justa a activelor i

datoriilor identificabile la data achizitiei afacerii este mai mare decat costul achizitiei

afacerii.

Fondul comercial negativ nu este nici amortizabil, nici provizionabil. El trebuie

recunoscut ca venit:

- la data achizitiei afacerii, pentru partea din valoarea sa care depaete valorilejuste ale activelor nemonetare achizitionate;- in mod sistematic, pe toata durata de viata a activelor amortizabile, pentru parteadin valoarea sa care nu depaete valorile juste ale activelor nemonetare

achizitionate.

Alte imobilizari necorporale cuprind active nenominalizate in grupelementionate, cum ar fi: programele informatice, create de intreprindere sau achizitionate de

la terti in scopul utilizarii pentru nevoi proprii, precum i alte imobilizari necorporale.

Dreptul de proprietate intelectuala asupra acestor programe se stabilete prin

achizitie, prin aportul intreprinzatorului sau al asociatilor i prin crearea cu eforturi proprii.

Amortizarea acestor imobilizari necorporale se realizeaza sistematic pe durata de utilizare in

limita prevederilor legale.

Imobilizarile necorporale in curs, sunt active imobilizate care nu au fostterminate la sfaritul exercitiului financiar.

b. IMOBILIZARILE CORPORALE (sau fizice, tangibile) sunt activele

corporale:

- detinute de o intreprindere fie pentru a fi utilizate in productia de bunuri sauprestarea de servicii, fie pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in

scopuri administrative; i

- pentru care se a^teapta o utilizare pe o perioada mai mare de un exercitiucontabil.

Un element de imobilizari corporale sau necorporale trebuie sa fie contabilizat ca activ daca:30

- este probabil ca intreprinderea sa beneficieze de avantajele economiceviitoare asociate acestuia; i

- costul lui poate fi determinat in mod fiabil.


29/187

Valorificarea i implicit reproductia imobilizarilor corporale se realizeaza pe calea

amortizarii, adica prin includerea in cheltuieli a unor cote-parti din valoarea lor.

Din punct de vedere economic, amortizarea reprezinta un ansamblu de procedeetehnice prin care se recupereaza parte cu parte pretul de achizitionare a capitalului fix,pe masura deprecierii, a uzurii fizice i uzurii morale.

Amortizarea este o cheltuiala inclusa in costuri i recuperata prin pretul de vanzare,

suma ce servete la reconstituirea i sporirea capitalului fix.

Un activ corporal trebuie recunoscut in bilant daca se estimeaza ca va genera

beneficii economice pentru persoana juridica i costul activului poate fi evaluat in mod

credibil.

In structura imobilizarilor corporale se includ: terenurile, constructive, instalatiitehnice i maini, alte instalatii, utilaje i mobilier, avansuri i imobilizari corporale in curs

de executie.

Terenurile sunt o categorie aparte de imobilizari corporale i cuprind:terenurile agricole i silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu

constructii i alte categorii. Terenurile au durata de utilizare nelimitata, fiind singurele

elemente ale imobilizarilor corporale care nu se supun amortizarii. In schimb, investitiile

efectuate pentru amenajarea terenurilor i alte lucrari similare se supun amortizarii.

Amenajarile de terenuri reprezinta investitii efectuate pentru punerea in valoare a

terenurilor, lacurilor, baltilor, iazurilor i alte lucrari similare. Tot ca amenajari de terenuri

sunt considerate sistemele de irigatii, de desecare, racordari la sistemele de alimentare cu

energie, imprejmuiri, drumuri de acces, etc.

Investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor se recupereaza pe calea

amortizarii, prin includerea in cheltuielile de exploatare intr-o perioada de maximum 10 ani,

cu aprobarea consiliului de administrate.

Celelalte terenuri, paduri, lacuri, balti etc. daca nu sunt rezultatul unor investitii se

asimileaza imobilizarilor corporale, dar nu se amortizeaza.

Mijloacelefixecuprind, urmatoarele categorii de imobilizari corporale:- constructii;- instalatiile tehnice, mijloacele de transport, animale i plantatii;- mobilier, aparatura de birou, echipamentele de protectie a valorilor umane i

materiale i alte active corporale.

Sunt considerate mijloace fixe, conform legislatiei, obiectul singular sau complexul

de obiecte ce se utilizeaza ca atare i indeplinegte, cumulativ, urmatoarele conditii:- o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin Hotarare de

Guvern6

(in prezent 1.500 lei);

6

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe se actualizeaza periodic in functie de rata inflatiei.

31


30/187

- are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Constructiile sunt mijloace fixe reprezentate de cladiri achizitionate de la tertisau din productie proprie, care se supun amortizarii, deoarece ele au durata de utilizare

limitata. Cu toate ca o constructie nu poate fi separata de terenul pe care il ocupa, este

important sa se evidentieze separat terenurile i constructiile.

Instalatiile tehnice i mainilesunt mijloace fixe reprezentate de echipamentetehnologice (maini, utilaje i instalatii de lucru), aparate i instalatii de masurare, control

i reglare, mijloace de transport, animale i plantatii.

Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau formeaza un singur corp, la

incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului lot, set sau corp.

Costul de achizitie sau de productie al mijloacelor fixe se include treptat incheltuielile activitatii prin procesul amortizarii, cu scopul masurarii corecte a rezultatelor

activitatii. Amortizarea se determina pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii

acestora in functiune i pana la expirarea duratei utile de viata, tinand seama de conditiile

specifice de utilizare a mijloacelor fixe.

Alte instalatii, utilaje i mobilier includ active nenominalizate in grupelementionate, cum ar fi: mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor

umane i materiale i alte active corporale.

Avansurile i imobilizarile corporale in curs de executie includ imobilizarilein curs de executie (care nu au fost terminate) pentru nevoile proprii efectuate de

intreprindere sau de terti, inclusiv sumele de bani achitate in contul activelor corporale.

Sunt considerate active corporale, dar nu sunt supuse amortizarii, mijloacele fixe

apartinand proprietatii publice incluse in aceasta categorie in baza prevederilor legale,precum i lacurile, baltile, iazurile care nu sunt rezultatul unor investitii, precum i

terenurile, inclusiv cele impadurite.

c. IMOBILIZARILE FINANCIARE numite i investitii financiare pe termen

lung sau imobilizari de portofoliu, sunt acele titluri a car or posesiune durabila asigurarealizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor i a dobanzilor sau carepermit exercitarea unui control asupra societatii emitente

Dobanzile, redeventele, dividendele i chiriile ataate unei imobilizari financiare

sunt considerate, de regula, venituri, constituind performanta investitiei.

Imobilizarile financiare cuprind: titlurile de participare, interese de participare

detinute, alte titlurile imobilizate i creantele imobilizate.

Titlurile de participare reprezinta titlurile de valoare sub forma de actiuni sauparti sociale detinute de o societate in capitalul altor societati comerciale sau agenti

economici, a caror detinere pe o perioada indelungata este considerata utila acesteia.

Amortizarea participatiilor se realizeaza sub forma dividendelor distribuite din

profitul obtinut de societatea comerciala emitatoare de titluri de participare.

Interesele de participare reprezinta drepturi detinute in capitalul altei societaticomerciale. Sunt detinute pe termen lung in scopul garantarii contributiei la activitatile

persoanei juridice respective. Ele cuprind investitiile in intreprinderi asociate i investitii

strategice.

32

O participare de 10% pana la 20% in capitalul altei societati este o investitie

strategica.

Bazele Contabilitate - Note de Curs - Conf. Dr.ec. FLORENTINA MOISESCU

Documents

Transcript of Bazele Contabilitate - Note de Curs - Conf. Dr.ec. FLORENTINA MOISESCU