8/12/2019 Baze Referat

1/13

PLANTELE MEDICINALE SIAROMATICE

8/12/2019 Baze Referat

2/13

Constantinescu Andrei-CristianGrupa 1201

IMPORTANTA PLANTELOR MEDICINALE

Din cele mai vechi timpuri si pana astazi,mestesugul vindecarii

suferintelor umane nu s-a putut desparti de plantele medicinale. Pana in urma cu

un veac, aproape toate leacurile folosite de om erau de origine vegetala.

Treptat, sita stiintei a separate ce este folositor si ce nu din cunostiintele

medicinii populare.

Vechile civilizatii umane si-au adus, fiecare, contriutia la cunoasterea si

utilizarea unui numar tot mai mare de plante medicinale. !umerosi invatati

antici si din evul mediu au cunoscut si au consemnat in scrierile lor insusirilemedicinale si modul de utilizare a numeroase plante.

"n zilele noastre, pe glo, circa #umatate din produsele farmaceutice au la

aza plante medicinale sau au in compozitia lor principii active e$trase din

plante% alcaloizi, glicozizi, uleiuri volatile,etc.&, fiind folosite in tratamentul unor

oli grave de inima,stomac,etc. 'a aceasta se adauga produsele utilizate la

prepararea ceaiurilor si in diverse industrii %alimentara,parfumerie,cosmetica&.

(e apreciaza ca la scara mondiala, se folosesc astazi in fitoterapia populara si

culta circa )**** specii de plante medicinale si aromatice, din care cele mai

utilizate sunt circa +** de plante.

"n toata lumea, imogatirea sortimentului de plante medicinale si

aromatice si diversificarea utilizarii lor este in plin avant.

Preocuparea privind valorificarea plantelor medicinale si a romatice din tara

noastra a capatat un suport stiintific recunoscut inca de la inceputul acestui

secol.

erita mentionat faptul ca prima statiune e$perimentala din lume

specializata in studiul plantelor medicinale a fost infiintata la lu#, in anii /*0,

punandu-se astfel azele cercetarii e$perimentale in domeniul plantelor

medicinale si aromatice din flora noastra. 1otanisti, iologi, agronomi,

farmacisti si medici de prestigiu din tara noastra si-au legat numele decunoasterea si valorificarea plantelor medicinale si aromatice.

2vand conditii foarte variate de sol sic lima, tara noastra are o flora

diversificata si ogata. Din zona de stepa pana in cea montana se intalnesc

felurite specii ieroase si lemnoase, plante care cresc spontan si un numar

insemnat de plante cultivate. "n scop medicinal si aromatic,pentru nevoile

interne si pentru e$port, in tara noastra se recolteaza s3stematic, in present, peste

4* de specii de plante.

"n 5omania se cultiva peste 4* de specii de plante in scop medicinal si

aromatic, cu tendinta de crestere, pe masura sporirii solicitarilor din partea

)

8/12/2019 Baze Referat

3/13

industriei chimico-farmaceutice, a altor eneficiari interni si a posiilitatilor de

stimulare si de valorificare tot mai eficienta a acestor produse la e$port.

RECOLTAREA !SCAREA SI CONSER"AREA PLANTELOR

MEDICINALE SI AROMATICE

Deoarece la aza eficientei terapeutice a plantelor medicinale sta relatia

dialectica sustanta aciva- actiune farmacodinamica, de prima importanta este

calitatea materiei prime.

Primul element pentru otinerea unei materii prime de una calitate il

constituie cunoasterea organului de planta cu continutul cel mai ridicat in

sustante active% radacini, rizomi, parti aeriene, scoarta, flori, 6runze, fructe,

seminte&.2l doilea element important, legat tot de continutul in sustante active,

este #o#entu$ opti# de reco$tare.

Tot in legatura cu acest factor sunt si perioada de zi si conditiile

meteorologice cand se face recoltarea. "n general, plantele medicinale se

recolteaza pet imp uscat, dimineata, dupa ce roua s-a evaporat sau dupa amiaza,

pana la apusul soarelui. Plantele continand uleiuri volatile se vor recolta, in

special, pe timp noros sau dimineata, inainte de rasaritul soarelui.

Radacinile (Radix), rizomii (Rhizoma), bulbii (Bulbus) si tuberculii(Tubera),cu alte cuvinte partile suterane ale plantelor,se recolteaza primavera

timpuriu, inainte de formarea mugurilor sau a partilor aeriene ale plantei sau

toamna tarziu dupa ofilirea partilor aeriene.

Partile aeriene (Herba& ale plantei, impropriu numite iara prin

vulgarizarea termenului latin hera se recolteaza, de oicei, cu putin inainte de

imflorirea completa sau in timpul infloririi. 5ecoltarea se face manual, cu

foarfeca sau cu secera, in nici un caz prin smulgere.

Mugurii foliari ( Gemmae sau Turiones& se recolteaza primavera

devreme, inainte de desfacerea lor. (e recomanda ca mugurii sa se recolteze inparchetele de e$ploatare forestiera.

Scoarta sau coaa (!ortex& tulpinilor, ramurilor sau radacinilor se

recolteaza, in special, primavera, la inceputul vegetatiei, cand se desprinde mult

mai usor.

"runzele ( "olium& se recolteaza dupa ce au a#uns la ma$imum de

dezvoltare, manual dar nu prin stru#ire pentru a nu se zdroi, marind astfel

suprafata de contact cu aerul si pentru a nu se distruge celulele ce contin uleiuri

volatile.

+

8/12/2019 Baze Referat

4/13

Recoltarea florilor("lores& pentru unele specii se recomanda sa se faca in

ooc, iar pentru altele la inceputul infloririi sau in timpul infloririi,inainte de

inflorire.

"ructele ("ructus) se recolteaza unele in parga %macese&, cand contin

ma$imum de vitamine, iar altele cand au a#uns la coacere %afine,ienupere&.Semintele (Semen& se recolteaza cu putin inainte de completa maturitate,

apoi se intend imediat pentru uscare in straturi sutiri.

!scarea%"nainte de uscare se va proceda la o conditionare a partilor de planta,intelegand prin aceasta indepartarea corpurilor straine, a partilor din planta care

nu sunt indicate, partile alterate sau atacate de insecte.

'a materia prima care nu se prelucreaza imediat dupa recoltare se face

uscarea pe cale naturala la soare sau la umra..

"n timpul uscarii produsul se intoarce, pentru a evita decolorarea,

incingerea si deprecierea calitatii.

7scarea artificiala se face la diferite temperaturi in functie de produs si

compusii active, fapt care va fi evidentiat la fiecare planta in parte. Temperatura

si conditiile de uscare influenteaza puternic continutul in principii active.

Dupa uscare produsul se sorteaza pe calitati, se amaleaza, se eticheteaza

si se pastreaza pana la livrare.

SIT!ATIA PLANTELOR MEDICINALE IN ROMANIA

(uprafetele cultivate cu plante medicinale si aromatice au inceput sa ia

amploare si in tara noastra. 2stfel de la ,0 mii ha in /4* in 5omania, s-a a#uns

la 0,) mii ha in anul )***. Productia de plante medicinale si a crescut de la *,0

mii tone la cca ,0 mii tone.

ea mai mare suprafata alocata plantelor medicinale si aromatice precumsic ea mai ridicata productie s-a inregistrat in anul /8/ cand suprafata a fost de

0,9 mii ha, iar productia de ++,+ mii tone.

erintele crescande de materie prima vegetala pentru indistria chimico :

farmaceutica, care s-a dezvoltat mult in zilele noastre, a condus la marirea

suprafetelor cu plante medicinale cultivate si la largirea sortimentului acestora.

Dupa //* atat suprafetele cat si productiile au scazut considerail, mult

su limita posiilitatilor de valorificare a potentialului productive din tara

noastra.

Totusi comparative cu alte plante agricole, plantele medicinale se cultivape suprafete destul de mici. "mportanta acestor plante nu treuie insa apreciata

0

8/12/2019 Baze Referat

5/13

in functie de suprafetele pe care se cultiva, ci prin valoarea lor specifica, prin

dozele de medicamente ce se otine pe unitatea de suprafata.

"n anul )**+ suprafetele cultivate cu plante medicinale au cunoscut o

crestere semnificative a#ungandu-se la apro$imativ ),) mii de hectare de astfel

de culture si o productie de * mii de tone.COADA SORICEL!L!I - Achillea millefoliumL.

En&$e'a (yarrow, milfoil) *rance'a ( millefeuille , saigne nez;Ger#ana (Schafgarbe;Ita$iana ( millefoglio.

Re&n+ P$antae

,ncren&tur+ Ma&no$iop./ta Produsu$ rut+C$as+ Ma&no$iopsidaOrdin+ Astera$es Flos millefolii

*a#i$ie+ Asteraceae Herba millefoliiGen+AchilleaSpecie+ A% #i$$eo$iu#

4

http://w/index.php%3Ftitle=Plant&action=edithttp://w/index.php%3Ftitle=Flowering_plant&action=edithttp://wiki/Magnoliopsidahttp://w/index.php%3Ftitle=Asterales&action=edithttp://wiki/Asteraceaehttp://w/index.php%3Ftitle=Achillea&action=edithttp://w/index.php%3Ftitle=Flowering_plant&action=edithttp://wiki/Magnoliopsidahttp://w/index.php%3Ftitle=Asterales&action=edithttp://wiki/Asteraceaehttp://w/index.php%3Ftitle=Achillea&action=edithttp://w/index.php%3Ftitle=Plant&action=edit

8/12/2019 Baze Referat

6/13

Denu#ire popu$ara+ radetel, iara oii, iara soricelului, iara stranutatoare,prisnel, sorocina, tata forcotecii.

Descriere.(pecie perena, ieroasa, cu rizomi suterani stoloniferi, taratori, dion care

apare, anual, o tulpina aeriana ramificate, inalta de pana la 8* cm. Tulpinileaeriene sunt de doua tipuri; sterile, scurte care poarta numai frunze si florifere,

mai lungi si mai groase, paroase, ramificate catre varf, terminate cu

inflorescente. 6runzele sunt alterne, lanceolate, cele azale lungi de pana la +*

cm si late de pana la 8 cm, iar cele tulpinale, )-4 ori penat-sectate si cu lungimea

de circa 8 cm. Pe fata inferioara au vezicule cu ulei eteric. "nflorescenta este un

corim compus alcatuit din numeroase antodii lungi de 0-9 mm, fiecare antodiu

avand 4-9 flori al-murdar, roze sau rar al-galui. "nflorirea are loc din luna

mai pana in octomrie.6ructul este o achena.

Raspandire%si conditii de crestere si de'o$tare a p$antei(pecia este foarte frecventa in toata tara, pe toate formele de relief pana la

altitudinea de .*** m, prin fanete, pasuni, livezi, margini de drumuri si ogoane,

de-a lungul cailor ferate, rape, locuri uscate, poieni si margini de padure.

8/12/2019 Baze Referat

7/13

Date te.no$o&ice

= cultura rezista 0-4 ani.

g@ha.

Productia ; 8-) tone@ha hera proaspata

,4- ),) tone@ha hera uscata

Or&ane uti$i'ate; 6lores et hera illefolii : flori si partea aeriananelignificata.

Se#anatu$(e face in teren ine manuntit si nivelat in lunile august :

septemrie sau in pragul iernii, realizandu-se densitatea de )-9 plante la

mA. (e seamana cu semanatori universale, adaptate pentru seminte mici, la 04

cm intre randuri si la o adancime de *,4 cm, folosindu-se cca 9 >g@ha.

Lucrari$e de in&ri3ire(e mentine solul curat de uruieni si afanat, prin prasile si pliviri de

cate ori este nevoie. and plantele au 4-8 cm, se face rarirea la )-4 cm pe

rand, pentru a realize densitatea amintita.

Reco$tareaPlantele se taie la )* cm deasupra solului, in timpul infloririi %lunile

mai-iunie, august-septemrie&, pe vreme insorita evitandu-se partile

lignificate ale tulpinii. 7scarea naturala se face la umra, iar cea artificiala nu

treuie sa depaseasca +4B . 5andamentul la uscare este de 0-4; la partea

aeriana si de +-4; la inflorescente. Dupa uscare, produsul pastreaza un miros

placut, gust sarat, astringent si putin amar.

Productia"n fiecare an, la prima recoltare se otin 9**-C** >g@ha

inflorescente uscate, iar la a doua recoltare +** -+4* >g@ha inflorescente

uscate.

Continutu$ c.i#ic

7lei volatil % *,) : *,4 in hera si *,4 -*,8 in flori& ogat in

azulene % in special chamazulena&, si alti compusi odoranti; cineol %* din

C

8/12/2019 Baze Referat

8/13

total&, sainen, camfen, pinen, cariofilen, mircen, limonene, geraniol,

linaloon, orneol si proazulene % ,),, achilina&E

6lavonoide %cosmosina, apigenina, luteolina&E

Taninuri %+&, glicoalcaloizi %achilenina, moscatina&E

(escviterpene amare, esteri ai acidului izovalerianicE 2cizi organici %formici, utirici, cafeic, izovalerianic&E

2cizi grasi % oleic, palmitic, linoleic, miristic&E

5asini cu hidrocaruri alifatice %heptadecan, pentadecan&E

(aponine hemolizante, coline, sustante cu actiune antiioticaE

(aruri minerale; fosfati, cloruri, ioni de F, 6e, g, n, Gn, (i.

Proprietati terapeuntice (tomahice, gastrice, hepatice, anticolitice, astringente, tonic-amare,

carminative, coleretice, stimulatoare ale digestiei, usor la$ative,

antihemoragice, vermifugeE

Hipotensive, antispastice ale sistemului vascular, hemostaticeE

Diuretice, antialergice, antipiretice, anticonvulsiveE

Vulnerare, antiinflamatoare, epitelizante, calmanteE

Actiuni speciice

#fectiuni digesti&e; hiperacididate gastrica, ulcer gastric si

duodenal, diaree, colite enterocolite, tumori hepatice, malaria, hemoragii

stomacale, stimularea secretiei i>ei si drenarea ritmica, hemoroizi, viermi

intestinali, anore$ie la covalescentiE

#fectiuni cardiace; reglarea circulatiei sanguine cu temperature

aflu$ului sanguine spre creier, hipertensiune, reduce durata de coagulare a

sangeluiE

2ccese de sughit, diplazie, tuse, astm ronsic, alergii, ameteliE #fectiuni renale si ale &ezicii urinare,infectii genitaleE

Dureri reumatice si ale ratelor, amorteala palmelorE

Hemoragii nazale, afte, lacrimarea ochilor, dureri in urechiE

#fectiuni dermatice; varice, ulcer varicose, fisuri ale sanului,

crapaturi ale picioarelor, rani greu vindecaile, dermatite.

*or#e de uti$i'are+!' intern

8

8/12/2019 Baze Referat

9/13

"nfuzie; din lingura planta uscata si maruntita la )4* ml apa

fierinteE se infuzeaza acoperit * minute, se strecoara si se ea caldut pentru

tuse, tonifierea organismului si ca antispasmodic.

Decoct din * g planta uscata la litru apaE se fiere pana apascade la #umatate si se consuma cate + cani pe zi pentru diaree, colici

adominali si ulcerE

Decoct din amestec, in parti egale, de coada soricelului cu

sunatoare din care se ia lingura la )4* ml apaE se fiere +* de minute, se

infuzeaza 4-)* minute acoperit, se strecoara si se ea cate o can ape zi,

dimineata, la )* de minute dupa micul de#un, timp de 0 saptamani, avand

efecte in tratarea olilor de nervi, a durerilor reumatice, dureri de stomac

provocate de hemoroizi si viermi intestinali, dureri de cap, ronhiilor si

plamanilorE Tinctura din hera de coada soricelului in alcool de 0*B, consumata

cate )*-+* picaturi de + ori pe zi, contra secretiei mucoasei gatului, piptului si

a indigestieiE

(uc proaspat otinut prin presarea plantei proaspete si consumat in

cura de primavara % +*g suc pe zi consumat in reprize sau in )-+ lingurite puse

in supe de pasare&E

(uc proaspat de coada soricelului amestecat cu o cantitate egala de

suc de urzica vie care se ea in ) reprize pe zi, la interval de o ora, in

comaterea hemoragiilor interne.

!n e4tern

"nfuzie dulu concentrate pentru tratarea ranilor vechi si infectate

1aile locale din )-+ pumni de hera uscata pusi in cada de aie

pentru copii slaiti, atrani si olnavi de reumatism si gutaE

"nfuzie din amestec cu scoarta de crusin si rizomi de pir pentru

spalaturi vaginale, cu efecte in afectiunile corniceE

"nhalatii aplicate in cazul afectiunilor respiratoriiE

(uc proaspat aplicat direct pe rani,fisuri, crapaturi

Reactii aderse

"n caz de folosinta indelungata sau a unor cantitati mari, achileina

hidrolizeaza, en$imatic, in ulei volatile si acid cianhidric care produce fenomene

to$ice manifestate prin stari de apatie si crampe. "nto$icatia se comate cu

vomitive si la$ative, su oservatie medicala. De asemenea nu se recomanda

aplicarea sucului pe rani proaspete datorita iritatiilor ce le produce

/

8/12/2019 Baze Referat

10/13

5I5LIOGRA*IE

. III http;@@JJJ.salvaeco.org@plmed@page@coadaKsoricelului.php

). III http;@@JJJ.gradina-online.ro@=2D2K(=5"

8/12/2019 Baze Referat

11/13

ANE6E

8/12/2019 Baze Referat

12/13

)

8/12/2019 Baze Referat

13/13

+