______________________

BANII ȘI EVOLUȚIA FORMELOR SALE

Lucrul Individual

Conducător ştiinţific:

________________, pr. universitar

CHIŞINĂU-2014

1

CUPRINS

Pag.

INTRODUCERE...........................................................................................................................3

Subiectul I. FORMELE EVOLUȚIEI BANILOR.....................................................................4

1.1 Apariția banilor și conceptul de monedă, funcțiile ei………………………………...4

1.2 Formele banilor…………………………………………………………………………6

Subiectul II. BANII LA ETAPA ACTUALĂ...........................................................................12

2.1 Totalizarea etapelor evoluției banilor..........................................................................12

2.2 Etapa actuală de evoluție a banilor..............................................................................12

CONCLUZII................................................................................................................................15

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................16

2

INTRODUCERE

Rolul banilor în economiei, în exprimarea necesităților societății în continuă și sensibilă schimbare și, mai ales, în promovarea eficienței economice a trebuit să fie mereu reactualizat domeniul de studiere a banilor de activitatea economică reală, de practică.

Deci, scopul acestei lucrări constă în investigarea formelor banilor de la apariție și pînă în prezent. Drept obiective avem să determinăm ce sunt banii, în urma căror factori a apărut moneda, să delimităm conceptul de monedă și funcțiile ei, să numim și să explicăm formele banilor, să analizăm forma banilor la etapa actuală, să delimităm avantajele și dezavantajele, în sfîrșit să formulăm concluzii și să oferim recomadări.

În calitate de obiect de studiu în această lucrare sunt banii și ei vor fi prezentați și studiați din

punct de vedere economic și istoric, căci pentru a înțelege natura esențială a lor vom cerceta

domeniul lor inițial de întrebuințare de la apariția economiei.

Pentru a realiza cercetarea vom avea ca bază informațională surse metodologice, manuale și

surse electronice cu privire la obiectul de studiu, fiind enumerate la sfîrșit în compartimentul

Bibliografie, iar în procesul cercetării vom folosi metodele de cercetare ca metoda istorică,

logică și abstracția științifică.

Pe parcurs vom întîlni urmăroarele Cuvinte-cheie: banii, monedă, etalon al valorii, mijloc de circulație, mijloc de plată, mijloc de tezaurizare, bani universali, forma valorică, forma simplă a valorii, forma dezvoltată a valorii, forma generală a valorii, moneda metalică, moneda cîntărită, moneda bătută, moneda de hîrtie, biletul reprezentativ, biletul convertibil și biletul neconvertibil, banii de credit sau scripturali, titlurile de credit, cambia, bancnota, cecul, banii electronci, cardul.

3

Subiectul I. FORMELE EVOLUȚIEI BANILOR

1.1 Apariția banilor și conceptul de monedă, funcțiile ei.

Banii au apărut încă în antichitate, ca rezultat al dezvoltării prducției și schimbului. Din toate

definițiile banilor, cele mai frecvent folosite și publicate în literatura economică sunt două:

1) Banii reprezintă o marfă deosebită care îndeplinește funcția de echivalent general;

2) Banii sunt un mijloc de schimb care favorizează producția de mărfuri și este acceptat de

toți în spațiul dat de efectuare a plăților.

Într-o difiniție mai modernă, banii constituie ansamblul mijloacelor de plată direct utilizabile

pentru a efectua plățile pe piețele de bunuri și servicii, adică ansamblul de active acceptate

pretutindeni, de către toți și întotdeauna pentru a regla datoriile generate prin schimbul de

mărfuri.

Prin urmare, cu ajutorul banilor, sub forma lor monetară, se calculează valoarea oricărei

mărfi, garantîndu-se schimbul de bani pe orice marfă. Apariția banilor a contribuit masiv la

dezvoltarea și perfecționarea relațiilor social-economice în sfera producției de mărfuri. Cu alte

cuvinte, banii sunt ceea ce folosim în calitate de monedă. Deci toate lucrurile care îndeplinesc

funcția de monedă se și numesc bani.

Moneda a fost difinită în decursul timpului în funcție de formele și rolul care i s-au atribuit în

fiecare perioadă a dezvoltării societății. Dar la bază sunt trei factori ce i-au determinat apariția:

Fig. 1.1 Factorii ce au determiat apariția monedei

Sursă: Monedă și credit: (scheme, st. de caz, teste), Ana Berdilă-Cîrlan, 2006, p.5.

Una din cele mai exacte și complete definiții a fost dată de François Perroux : „moneda este

un instrument de plată nedeterminat, general și imediat”.

4

Factorii ce au determiat apariția monedei

Trecerea de la economia naturală la

economia de producere și schimb a mărfurilor

Apariția proprietății private și a proprietarilor

care produceau producție-marfă

Menținerea echivalenței în

procesul de schimb

Nedeterminat: pentru că trebuie să permită plata unei datorii, oricare ar fi ea și dobîndirea

oricărui bun sau serviciu;

General: pentru că trebuie să fie admisă în orice loc, în orice moment de toată lumea;

Imediat: pentru că transferul ei trebuie să permită reglarea imediată și definitivă a

achiziționării bunurilor sau serviciilor ori rambursarea datoriilor.

În această difiniție se regăsesc de altfel, cele trei funcții tradiționale ale monedei, care se

manifestă la nivel microeconomic și care sunt în general acceptate. În prezent se enumeră

următoarele funcții:

Tabelul 1.1 Funcțiile monedei

FUNCȚIILE MONEDEI

Etalon al valorii Mijloc de circulație Mijloc de plată Mijloc de tezaurizare Bani universali

Sursa: Monedă și credit: (scheme, st. de caz, teste), Ana Berdilă-Cîrlan, 2006, p.18.

Funcțiia banilor ca etalon al valorii. Mărimea valorii e determinată în urma raportării

acestora la (sau asimilării lor cu) un anumit număr de bani, de aceea aceștia din urmă servesc

drept întruchipare și unitate de măsură generală a valorilor marfare. Trebuie de menționat că

criteriul de bază al conmensurabilității mărfurilor nu sunt banii propriu-zis, ci valoarea însăși

a mărfurilor, care exprimă consumul de muncă socialente necesară producerii lor,

concretizată în bani.

Funcțiia banilor ca mijloc de circulație. În sfera schimbului de mărfuri M-B-M, banii ca

mijloc de circulație asigură executarea plăților pentru cumpărarea materiei prime și a

materialelor și achitarea cu producătorii de mărfuri pentru producția finită. De aici rezultă că,

în acest proces, banii joacă rolul de factor intermediar în schimbul de mărfuri și îndeplinesc

funcția de mijloc de circulație.

Funcția banilor ca mijloc de plată. Ca o urmare a inegalității ciclurilor producției diferitelor

mărfuri și perioadelor circulației lor, a caracterului sezonier al producției și desfacerii

mărfurilor, cumpărătorii potențiali, către momentul apariției pe piață a proprietarului de

mărfuri, s-ar putea să nu dispună de bani în numerar. În asemenea situație, devine necesară

cumpărarea-vînzarea în credit a mărfurilor, adică e vorba de o amînare a plăților. În cazul

dat, ca mijloc de circulație nu servesc banii înseși, ci titlurile de creanță exprimarte de

aceștia. La folosirea lor, banii îndeplinesc funcția de mijloc de plată. În funcție de mijloc de

5

plată, banii apar ca o verigă ce încheie procesul de schimb și ca o realizare independentă a

valorii însăși.

Funcția banilor ca mijloc de tezaurizare. Banii sunt întruchiparea (expresia) generală a

avuției publice – astfel se explică năzuința oamenilor spre acumularea lor – lucru posibil,

dacă vînzarea (M–B) nu este urmată de cumpărare (B–M). Banii își îndeplinesc funcția de

formare a tezaurelor, acumulări și economii, cînd sunt scoși un timp din circulație și se află la

producătorii de mărfuri, adică fezabilitatea acestei funții rezultă din separarea în spațiu și

timp a celor două acte – vînzare și cumpărare.

Funcția banilor universali. Banii, ca echivalent general, în funcția de monedă universală, își

află expresia în relațiile mutuale dintre țări sau dintre subiecții economici-persoane juridice

sau fizice. După orientarea lor funcțională și destinație, banii îndeplinesc funcția de:

- mijloc international de plată. Utilizarea largă a creditului international poate crea o

situație cînd volumul de plăți al țării în străinătate va depăși volumul încasărilor din țările

străine. Aurul, în cazul dat, e folosit ca mijloc de plată în balanțele internationale, în

special, balanța de plăți,

- mijloc international de cumpărare – de exemplu, în cazul unor circumstanțe extraordinare

(secetă etc.), cînd e nevoie de importarea unor mărfuri cu achitarea urgentă în aur;

- întruchiparea generală a avuției publice. Folosirea banilor în calitate de mijloc de

transferare a avuției naționale dintr-o țară în alta (pentru achitarea contribuțiilor,

acordarea de împrumuturi și credite externe).

1.2 Formele banilor.

La începutul istoriei monetare, banii au luat forma obiectelor materiale, de utilizare curentă, a căror valoare și utilitate era mai mult sau mai puțin constantă; ele erau în mod general acceptate ca mijloace e plată și se cunosc sub denumirea generală de monedă-marfă sau paleomoneda. Acest proces de schimb se numește troc. Dar iată că mărfile au diferite valori, în acest context au fost trei forme ale valorii:

a) În etapa economiei naturale cînd membrii triburilor dobîndeau un surplus de anumite produse, ei îl schimbau pe alte produse necesare, propuse de triburile vecine. În acest caz apare forma simplă a valorii, cînd schimbul este limitat din cauza nivelului scăzut al producerii, și este necesar să coincidă interesele participanților la schimb.

Marfă X = Marfă Y (1.1)

b) De-a lungul dezvoltarii societății umane, o dată cu ivirea unor surplusuri stabile de produse, apare necesitatea schimbului permanent de rezerve acumulate. În consecință

6

forma simplă a valorii evoluează în forma dezvoltată a valorii. Cînd în procesul de schimb o marfă se schimbă pe mai multe mărfuri, exprimînd astfel valoarea lor, și iarăși schimbul are loc cînd coincid interesele participanților.

Marfă B

Marfă A= Marfă C (1.2)

Marfă Z

c) Apoi procesul de producție se lărgește, și forma valorii din urmă cedează locul formei generale a valorii. Aici odată cu dezvoltarea schimbului, o marfă, comparativ cu altele, începe să apară mai frecvent pe piață. Multitudinea de mărfuri de pe piață își exprimau valoarea lor prin intermediul acestei mărfi. Ca echivalet general au fost: vite, podoabe, ceai, piei, scoici etc. Aceste echivalente generale nu corespundeau după calitățile lor echivalenței și de aceea s-au aflat în postură respectivă nu pentru mult timp.

Y Marfă B

X Marfă A = Marfă echivalent = Z Marfă C (1.3)

R Marfă L

Dezvoltarea ulterioară a producției de mărfuri și a schimbului s-a datorat separării meșteșugurilor de agricultură în urma avansării diviziunii sociale a muncii. Anume în aceste condiții s-a cristalizat forma bănească a valorii, ce se caracterizează prin desprinderea unei mărfi speciale, cea mai potrivită pentru rolul de „unitate de măsură a tuturor mărfurilor” – echivaletul general. Acest fapt a fost favorizat și de circumstanța că celelalte mărfuri au încetat să mai corespundă rolului de obiecte de bază ale procesului de schimb, iar supremația în sfera elaborării mijloacelor de producție începe să o dețină metalele.

Aici apare forma monetară a schimbului, determinată de o marfă, și anume metalul, ce îndeplinește rolul de echivalent general. Condițiile necesare ca moneda-marfă să fie echivalent general:

- trebuie să fie recunoscută atît de vînzător, cît și de cumpărător;- trebuie să posede calități fizice speciale: durabilitatea, divizibilitatea, valoarea proprie

etc.

Deci, după cum observăm o nouă formă a banilor este moneda metalică, în special din metale nobile ca aurul și argintul, din aliajul acestor metale numit electrum, dar evident că pe parcurs s-au folosit și alte metale ca bronzul, arama, aluminiul, oțelul, alama, nichelul etc. Inițial metalele prețioase și-au păstrat forma de marfă, apoi au circulat sub formă de lingouri și în final ca monede emise de puterea politică. Metalul era acceptat numai după cîntărire și verificare, ceea ce a condus în timp la păstrarea unor denumiri de monedă derivate din acestemăsurări: livra, mark etc. Treptat, marcarea monedelor atesta greutatea, respectiv valoarea monedei și astfel sa trecut

7

de la moneda cîntărită la moneda bătută. Aceasta a creat numeroase avantaje practice, deoarece operațiunea de numărare este mult mai ușoară, decît operațiunile de cîntărire, verificare etc.

În urma dezvoltării ulterioare a societății, apare moneda de hîrtie ce sunt bani reprezentativi,

emiși de autoritățile statale, pentru acoperirea deficitului bugetar, de regulă, neconvertibili în aur

și căror le este atribuit un curs artificial față de aur. Banii de hîrtie nu simbolizează valoarea

aurului, ci semnifică valoarea bunurilor materiale și serviciilor ce pot fi procurate cu ajutorul lor.

În funcție de legătura sa cu metalul prețios, moneda de hîrtie se prezintă istoric în trei forme:

biletul reprezentativ, biletul convertibil și biletul neconvertibil.

Biletul reprezentativ apare în Evul Mediu ca „recipise” care se remitau și atestau

existența depozitului sub formă de monede de aur, argint, lingouri, bijuterii ale clienților

încredințate bancherilor italieni, olandezi sau bijuterierilor francezi, englezi etc. Aceste

depozite nu aduceau nici o dobîndă, dimpotrivă, depunătorul era cel care plătea

bancherului o anumită taxă de păstrare. În cazul în care „recipisa” trecea de la un posesor

la altul, ceea ce se transfera, în realitate, era moneda metalică.

Biletul convertibil a apărut din cauză că deținătorii de bilete reprezentative nu veneau

întotdeauna să-și retragă depozitul, ceea ce a permis depozitarilor să emită o cantitate de

bilete mai mare decît stocul de aur. Aceste bilete se deosebeau de vechile „certificate de

depozit” , deoarece nu mai corespundeau unei cantități de metal. În comparație cu

monedele metalice existente în circulație, ele prezentau avantajul că erau mai ușor de

folosit în tranzacțiile zilnice. Între aceste bancnote și metal se menținea o strînsă legătură.

De fiecare dată cînd un asemenea bilet era pus în circulație, o anumită cantitate de metal

prețios (aur, argint), reprezentînd aceiași valoare, era retrasă din circulație, bancnotele

fiind doar „reprezentantul” metalului (circulau în locul metalului). Prezentatorii la scont

primeau nu piese metalice, ci bilete de hîrtie, care conțineau angajamentul băncii de a

pune la dispoziția posesorilor la cerere suma corespunzătoare în monedă metalică.

Cu timpul, bancnotele au devenit o veritabilă monedă, distinctă de moneda metalică,

și nu înlocuiau moneda metalică, ci se alăturau acesteia, concurînd cu ea în îndeplnirea

funcțiilor monetare.

Biletul neconvertibil a apărut din cauza pierderii încrederi deținătorilor de bancnote, ceea

ce a dus la creșterea cererii de convertire a acestora în aur. Asfel treptat bancnotele își

pierd valoare intrinsecă și circulă doar cu valoare de schimb. În prezent, toate statele emit

doar bancnote neconvertibile, acestea avînd la rîndul lor anumite avantaje căci sînt ușor

8

de păstrat și de transportat, iar totodată utilizînd sistem zecimal, tipărind în mod estetic și

cu figuri complicate, biletul de hîrtie poate fi protejat eficient împotriva falsurilor și

înșelăciunilor.

Datorită limitării cantității sale, moneda modernă are o anumită valoare – mai precis o

anumită putere de a cumpăra bunuri și servicii – independentă de orice acoperire în aur sau de

eventualele garanții oferite de stat.

În societatea capitalistă avansată, cînd, în locul circulației mărfurilor, se intensifică circulația

capitalului, în domeniul activității economice, s-a extins considerabil practica folosirii creditului

comercial și bancar. În condițiile date, banii de credit sau scripturali devin o marfă universală,

ce ține de sfera superioară a procesului social-economic. Aceaștia au garanții mai mari oferite la

protecția împotriva furtului și lasă urme în contabilitatea bancară, ce pot servi drept probe în caz

de contestație. Titlurile de credit apar cînd vînzarea cumpărarea se face pe credit, cînd momentul

cumpărării diferă de cel al plății. Apariția titlurilor de credit au ca scop asigurarea elasticitații

circulației bănești. Ele trebuie să fie capabile să asigure necesitățile circulației de mărfuri în

numerar, să economisească banii reali, să contribuie la dezvoltarea decontărilor prin viramente.

Din categoria titlurilor de credit fac parte: cambia, bancnota sau biletul de bancă, cecul.

Cambia (vecselul) reprezintă un titlu de creanță a cărei bază o constituie creditul

comercial. O dată cu dezvoltarea relațiilor marfă-bani, cambia devine un instrument

universal de credit și plată (decontare). Principala funcție economică a cambiei constă în

folosirea ei ca instrument în operațiile de credit.

Există mai multe tipuri de cambii.

Cambia simplă reprezintă un titlu de creanță, prin care emitentul se obligă să

plătească înainte de scadență deținătorului cambiei o anumită sumă de bani.

Cambia transferabilă conține o dispoziție în scris a deținătorului dată plătitorului

ca acesta să plătească suma de bani indicată în cambie unei terțe persoane către

care a fost transferată cambia – destinatarului. Trăgătorul trebuie să accepte

cambia, adică să confirme că este de acord să o plătească girînd-o.

Cambiile bazate pe tranzacțiile comerciale se numesc comerciale. Cambii de acest

tip dacă se respectă toate cerințele privind perfectarea lor, sunt acceptate de bănci

în calitate de gaj sau se iau în calcul la garantarea împrumuturilor acordate.

9

Cambii financiare se numesc cambiile ai căror plătitori sunt băncile. O varietate a

cambiilor financiare o reprezintă obligațiile de tezaur, emise pentru acoperirea

cheltuielilor bugetare.

Bancnota este un titlu de creanță al băncii și reprezintă banii de credit. Bancnotele sunt

emise prin efectuarea operațiunilor de credit – pe calea scontării cambiilor de către banca

eminentă.

Bancnota diferă de cambie, dar și de banii de hîrtie.

Bancnota se deosebește de cambiile comerciale după:

- durata termenului (urgența scadenței) – cambia reprezintă un angajament pe

termen scurt de 3-6 luni, iar bancnota un angajament perpetuu;

- tipul garanției – cambia este lansată în circulație individual, de către orice

întreprinzător și e garantată individual; bancnotele în prezent sunt emise de Banca

Centrală și sunt garantate de guvern.

În plus, bancnota se bucură de circulație universală, fiind lansată de Banca Centrală de

emisiuni, a cărei solvabilitate nu poate fi pusă la îndoială.

Principalele căi de emitere a bancnotelor actuale sunt:

- creditarea bancară a economiei, care asigură relația dintre circulația monetară și

dinamica reproducției capitalului public;

- creditarea bancară a guvernului (cînd, în locul titlurilor de creanță, sunt emise

bancnote);

- sporirea rezervelor de valută aur în țările cu balanța activă a plăților.

Din cauza suspendării schimbului de bancnote pe aur, acestea nu și-au păstrat decît

parțial fundamentala condiție de marfă sau de credit, supunîndu-se, în temei, legităților

circulației banilor de hîrtie. Bancnotele emise în scopul creditării circulației de mărfuri

reprezintă banii de credit, iar dacă sunt folosite pentru acoperirea cheltuielilor de stat, se

transformă de fapt din bani de credit în bani de hîrtie.

Cecul este un document întocmit după o anumită formă și conține dispoziția

necondiționată a emițătorului cecului către instituția de credit, pentru ca această să-i

plătească deținătorului suma indicată în cec. Cecul poate fi folosit pentru a primi de la

bancă, precum și pentru plătirea mărfurilor cumpărate sau serviciilor prestate. Circulînd

în cadrul ciclului comercial și deservind operațiile de cumpărare-vînzare a mărfurilor,

cecurile îndeplinesc funcția de mijloc de circulație.

10

Caracterul economic al cecului constă în faptul că el poate fi folosit ca mijloc de

circulație și plată, ca mijloc de încasare a banilor cash din bancă, precum și ca element al

sistemului de decontări prin virament.

În condițiile capitalismului dezvoltat, circulația cecurilor joacă un rol extrem de

important, majoritatea plăților pentru mărfuri și servicii executîndu-se fără numerar –

prin intermediul cecurilor. Volumul operațiunilor cu cecul îl depășește considerabil pe cel

cu bani cash.

O nouă formă a banilor sunt banii electronci au apărut odată cu progresul tehnico-științific. Ei

sunt bani depuși în conturile incluse în memoria computerelor băncilor și pot fi gestionți cu

ajutorul unui dispozitiv electronic special. Apariția noilor metode de stingere sau de transferare a

datoriilor a fost condițioată de trecerea la utilizarea pe larg a calculatoarelor electronice, de

mecanizarea și automatizarea operațiunilor bancare. Această etapă reprezintă o treaptă calitativ

noua în evoluția circulației monetare. Noile posibilități tehnice ce s-au ivit în activitatea bancară

permit înlocuirea cecurilor cu cartele de material plastic cu microschemă – cardurile (de debit și

de credit).

Cardul oferit clientului ce are deschis cont bancar, este un mijloc modern de decontări, care

vine în locul banilor cash și cecurilor și prin care acest posesor poate lua de la bancă

împrumuturi pe termen scurt. Cele mai răspîndite și populare sunt cardurile comerciale.

11

Subiectul II. BANII LA ETAPA ACTUALĂ

2.1 Totalizarea etapelor evoluției banilor

Pe cînd în Subiectul I am abordat amănunțit formele banilor și analizîndu-le, aici voi reprezenta printr-un tabel o rezumare cu momentele cheie ale evoluției formelor banilor.

Tabelul 2.1 Etape în evoluția monedei

Sursa: Monedă și credit: (scheme, st. de caz, teste) / Ana Berdilă-Cîrlan, Evrica, 2006

(Tipogr.AȘM), 120 p.

2.2 Etapa actuală de evoluție a banilor

În prezent rolul pe care și-l asumă banii în economia de piață se rezumă în faptul că ei se

transformă în capital. Banii devin capital bănesc în procesul reproducerii industriale, datorită

faptului că funcționarea lor se include în circuitul capitalului productiv-industrial și ei își

schimbă forma. În rezultatul ciclului de producție se obțin tot bani.

Banii asigură producerea și realizarea capitalului social.

12

METALE ȘI ALIAJE

ETAPELE ÎN EVOLUȚIA MONEDEI

TROCUL

Moneda de hârtie

Moneda de cont

Moneda electronică

Europa - vite

Africa – scoici,

podoabe

Tibet – ceai

Cupru Bronz Fier Metale prețioase

Bancnota

Reprezintă un simplu certificat de depozit de monedă metalică la o bancă.

Cecuri Viramente

Din cele mai vechi timpuri, omul își procura direct ceea ce avea nevoie pri vînătoare, prin pescuit și prin cules. Treptat specializîndu-se, fiecare individ producea un anumit bun, fapt ce nu-i permitea satisfacerea tuturor nevoilor. Era necesar ca individul să schimbe bunurile pre care le producea pentru a-și procura alte bunuri create de semenii săi.

Monedele și-au făct apariția în Mesopotamia și Asia Mică în sec.II î.Hr., mai întîi sub formă de lingouri, iar mai apoi sub formă de monedă propriu-zisă. Erau bătute de bancheri, comercianți, iar mai apoi de monarhi.

Odată cu dezvoltarea schimbului, nevoile de monedă- marfă respectiv de metale prețioase, cresc, în timp ce producerea lor rămîne limitată. Apare un dezechilibru între cererea și oferta de metale.

Depozitarea biletelor de bancă a condus la utilizarea acestor deozite pentru a se efectua reglementarea datoriei prin virament.

Inovația tehnologică în domeniul monetar permite stocarea puterii de cumpărare într-o cartelă „plătită anterior”,cartelele eliberate de bănci titularilor de conturi fiind utilizate pentru efectuarea plăților.

În anii ’80 s-a înțetit rolul banilor în calitate de instrument de redresare a economiei, cînd în

țările dezvoltate de rînd cu concepția monetaristă, se utilizează pe larg și politica monetar-

creditară.

Fără existența banilor este imposibilă organizarea proceselor de producere și realizare a

mărfurilor și serviciilor și prin urmare, este imposibilă existența societății.

Banii sunt unicul mijloc cu ajutorul cărora se poate efectua schimbul de mărfuri, evidența

contabilă și statistică a cheltuielilor pentru producerea mărfurilor și veniturilor de la realizarea

mărfurilor.

Banii sunt unul dintre principalele stimulente ale activității fiecărui membru al societății.

Numai cu ajutorul banilor poate exista specializarea și cooperarea producătorilor, pot fi

organizate relațiile economice internaționale.

Ar fi bine de menținut că la etapa actuală, datorită progresului tehnico-științific, forma banilor

ce avansează pe zi ce trece sunt banii electronici.

Comert electronic înseamnă, în accepțiune "traditionlă", utilizarea în rețele cu valoare

adaugată a unor aplicații de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicaților

fax, codurilor de bare, transferului de fișiere și a poștei electronice. Extraordinara dezvoltare a

interconectivității calculatoarelor în Internet, în toate segmentele societății, a condus la o tendință

tot mai evidentă a companiilor de a folosi aceste retele în aria unui nou tip de comerț, comerțul

electronic în Internet, care să apeleze - pe lîngă vechile servicii amintite - și altele noi. Este

vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumpărături prin rețea, consultînd cataloage

electronice "on" pe Web sau cataloage "off" pe CD-ROM și plătind prin intermediul cărților de

credit sau a unor portmonee electronice. Pentru alții, comerțul Internet reprezintă relațiile de

afaceri care se derulează prin rețea între furnizori și clienți, ca o alternativă la variantele de

comunicații "tradiționale" prin fax, linii de comunicații dedicate sau EDI pe rețele cu valoare

adaugată. În fine, o altă formă a comerțului Internet implică transferul de documente - de la

contracte sau comenzi pro formă, pînă la imagini sau înregistrări vocale.

Acest nou tip de comert a stimulat însă cererea pentru noi metode adecvate de plată. În cadrul

noului concept de "sat global" (global village), dezvoltarea unor activitati comerciale între

participanți situați la mari distanțe geografice unii de altii nu poate fi concepută fără folosirea

unor sisteme electronice de plăți. Aceste noi mijloace de plată permit transferarea comodă, sigura

și foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. De asemenea, înlocuirea monedelor și

13

bancnotelor (actualele forme traditionale de numerar) prin ceea ce denumim bani electronici

conduce, pe lîngă reducerea costurilor de emitere și mentinere în circulație a numerarului, și la o

sporire a flexibilității și securității sistemelor de plăți.

În domeniul mijloacelor electronice de plată, cercetările sunt în plină desfăsurare. Există

numeroase sisteme în curs de experimentare, altele abia au fost cercetate și supuse analizei. Este

normal ca prudenta și securitatea sa fie cuvintele cheie ale acestor demersuri. Vom prezenta în

continuare cîteva sisteme de plăți electronice mai cunoscute:

- CyberCash;

- Sistem on-line de plata cu moneda electronica Ecash;

- NetCash;

- MilliCent;

- CyberCoin.

Viteza cu care evoluează tehnologia Internet-ului este impresionantă. Dacă acum se apreciază

ca exista cîteva milioane de oameni care folosesc serviciile Internet în fiecare moment, numărul

lor va creste exponențial în anii următori. Dintr-un recent sondaj a reiesit că, dacă cu un an în

urmă 70% din utilizatorii Internet-ului apreciau e-mail-ul ca principal beneficiu și doar 30%

Web-ul, astăzi 50% din persoane consideră pe primul loc e-mail-ul, 40% Web-ul și, deja 10%,

comerțul și plățile electronice. În acest domeniu revoluția abia a început: să observăm că plățile

electronice reprezintă un fel de e-mail în raport cu banii reali, așa cum poșta electronică

reprezentă, acum cîțiva ani, o adevarată revoluție în comunicatiile dintre persoane. Departe de a

fi rezolvate problemele de securitate și acceptabilitate necesare, sistemele electronice de plată,

puternic cercetate și experimentate azi, vor progresa rapid, devenind o realitate a Cyberspace-

ului anilor viitori.

14

CONCLUZII

În urma divizării muncii din totalitatea mărfurilor a fost stihiinic selectată una, care executa

funcția de echivalent general în intermedierea schimburilor de marfă. Pe parcursul dezvoltării

industriei și comerțului moneda schimba formele evoluînd la unele tot mai favorabile volumelor

mari și vitezei accelerate a tranzacțiilor. O dată cu dezicerea de standardul de aur în sistemele

bănești valoarea intrinsecă a banilor tinde spre zero, concomitent crește pericolul dezechilibrelor

monetare.

Referitor la bani ca instrument al valorii, susțin că ei au o funcție centrală în dezvoltarea

toturor proceselor atît economice cît si sociale, căci precum spune Aristotel: „toate lucrurile care

participă la procesul de schimb au nevoie să fie cumva comparate cu ceva... Dacă acest ceva

lipsește, nu vor exista nici schimbul, nici relațiile dintre oameni... E necesar să existe o anumită

unitate (de măsură), bazată pe convenționalitate... Ea va face ca toate lucrurile să fie

comensurabile, căci totul se va masura cu moneda”.

Precum spune Paul Samuelson că banii sunt „sîngele care irigă sistemul economic”, eu

concluzionez că ei sînt cei ce leagă ani, civilizații și populații. Iar în prezent folosirea banilor

constituie un aspect esențial al vieții economice moderne, căci în absența acestora actuala

diviziune națională și internațională a muncii ar fi imposibilă. Ori, dacă producția ar continua sa

se desfășoare și la ora actuală în unități sau regiuni izolate, costurile scă zute ale produției de

masă pe care se bazează nivelul de trai ridicat din societățile contemporanenu ar putea fi

realizate. Numai specializarea și schimbul de produse și de activități permit fiecărui individ și

fiecărei colectivități să-și valorifice la maximum aptitudinile și resursele diferențiale de care

dispune.

15

BIBLIOGRAFIE

1. Ana Berdilă-Cîrlan, Monedă și credit: (scheme, st. de caz, teste). Chișinău. Evrica. 2006.

120p.

2. Anatolie Caraganciu, Monedă și credit: Manual. Chișină. ASEM. 2004. 249p.

3. Cerna Silviu, Banii şi creditul în economiile contemporane. Vol.1. Bucureşti. 1994. 392p.4. Corina Staicu, Monedă și credit: Note de curs. Cahul. USC. 2009. 197p.

5. Gheorgeta Dragomir, Moneda. Credit: curs. Galați. 1996. 99p.

6. Mayer Thomas, Banii, activitatea bancară şi economia. Bucureşti. 1993. 590p.7. Gîrlea Mihail, Monedă și credit : Ghid metodologic. Chișinău. 2013. 162p.8. Sisteme electronice de lpăți. http://www.web-bani.narod.ru/sep.html (vizitat la

02.11.2014)

16