1

BANCA MONDIALĂ / FONDUL GLOBAL DE MEDIU

REPUBLICA MOLDOVA

PROIECTUL PILOT „GENERAREA BIOGAZULUI DIN DEJECŢIILE ANIMALIERE DE GRAJD”

PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU

REZUMAT

Februarie, 2010

Elaborat de Tatiana Belous, PhD

2

1. Scopul Planului de Management de Mediu. Scopul planului de management de mediu (PMM) este de a furniza un plan al măsurilor de atenuare, care vor fi puse în aplicare pentru a gestiona efectele negative potenţiale asupra mediului, asociate cu implementarea proiectului. PMM propus nu este unul specific şi va fi actualizat, în conformitate cu necesităţile apărute pe parcursul implementării proiectului, atunci când vor fi cunoscute atât detaliile specifice despre fermele, unde vor fi instalate cele două bioreactore-pilot, precum şi anumite detalii tehnice de proiectare a acestora. 2. Obiectivul proiectului. Obiectivul proiectului este gestionarea utilizării dejecţiilor animaliere de grajd pentru generarea de biogaz şi de energie electrică, prin aplicarea unei tehnologii inovatoare, care ar proteja mediul. Proiectul va asigura o abordare complexă pentru a gestiona utilizarea biogazului şi va contribui la reducerea efectelor schimbărilor climatice şi de poluare a resurselor de apă, aducând beneficii pentru sectorul agricol, prin intermediul unor metode mai bune de gestionare a gunoiului de grajd, şi pentru sectorul energetic, prin introducerea instalaţiilor energetice favorabile din punct de vedere ecologic. 3. Descrierea proiectului. Proiectul Pilot „Generarea biogazului din dejecţiile animaliere de grajd (în continuare: Proiectul) constă din cinci componente. Componenta 1: Asigurarea mediului legislativ şi politic include: (i) certificarea şi acordarea de licenţe bioreactorilor pentru utilizare în Republica Moldova şi (ii) cooperarea cu autoritatea de reglementare în energetică a ţării în vederea acordării micilor producători de energie electrică a permisiei de vindere a surplusului de energie în reţeaua naţională. Componenta 2: Asistenţa tehnică, consolidarea capacităţilor şi creşterea gradului de conştientizare privind buna gestionare a deşeurilor de grajd, bioreactoare bazate pe dejecţiile animaliere şi tehnologii de producere a energiei electrice va contribui la promovarea practicilor de gestionare sigură a gunoiului animalier de grajd şi abordarea complexă a utilizării tehnologiei de biodigestie. Activităţile vor include consolidarea capacităţilor. Componenta 3: Asistenţa tehnică şi consolidarea capacităţilor locale pentru construirea bioreactoarelor va ajuta producătorii locali, prin transferul de cunoştinţe, în dezvoltarea capacităţilor privind diversele tehnologii de biodigestie şi echipamentelor de co-generare în scopul reducerii costurilor de investiţii. Componenta 4: Granturi de Investiţii pentru construirea bioreactorilor, care va testa şi pune în aplicare tehnologiile-pilot de biodigestie la fermele mici de animale, în cazul cărora reducerile mici de emisii de carbon le împiedica să obţină investiţii de cofinanţare de la beneficiile de carbon. Anume în cadrul acestei componente este propusă susţinerea instalării bioreactorilor la două ferme de animale. Componenta 5: Managementul proiectului şi măsuri de protecţie. 4. Locaţia. Deoarece activităţile de asistenţă tehnică vor acoperi întreaga ţară, locaţiile pentru instalarea a două bioreactoare-pilot vor fi stabilite în timpul pregătirii proiectului. 5. Categoria proiectului. Deoarece majoritatea activităţilor propuse nu vor avea nici un impact asupra mediului, proiectul ar putea avea doar anumite efecte negative, legate de construirea şi exploatarea bioreactoarelor. Având în vedere faptul că proiectul propus este considerat ca fiind „cu risc redus, de categoria B”, pentru el este necesar un PMM simplu. 6. Cadrul de reglementare din Moldova privind Evaluarea de Mediu (EM). În Republica Moldova sunt bine dezvoltate sistemul Evaluării de Mediu, instrumentele legislative de mediu şi standardele tehnice care vor fi aplicate la implementarea Proiectului. Cadrul de reglementare naţional privind Evaluarea de Mediu este, în general, în conformitate cu normele şi procedurile Băncii Mondiale. În plus, Republica Moldova are o experienţă bună în punerea în aplicare a diverselor proiecte de infrastructură, care implică conformarea la cerinţele EM.

3

7. Cadrul instituţional şi capacităţile pentru realizarea măsurilor de protecţie. Punerea în aplicare a măsurilor de protecţie a mediului va fi realizată de către Echipa de Management al Proiectelor (EMP) existentă în cadrul Ministerului Mediului (MM). EMP are un staff de personal, desemnat cu responsabilităţi în acest sens, şi o experienţă adecvată, ea fiind şi unitatea de implementare a proiectului GEF „Managementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi”, proiect full-size care face parte din categoria A. Rezultatele implementării până în prezent a măsurilor de protecţie a mediului în cadrul proiectului menţionat sunt considerate unele de succes. Evaluarea capacităţilor instituţionale pentru Evaluarea de Mediu a demonstrat faptul că instituţiile naţionale şi entităţile de implementare au capacităţi relevante pentru îndeplinirea sarcinilor sale conform cerinţelor evaluării de mediu şi aplicarea dispoziţiilor PMM. Proiectul va sprijini activităţi suplimentare de informare şi instruire, care ar permite asigurarea cerinţelor de mediu, precum şi implementarea completă a dispoziţiilor PMM. 8. Ghidul privind Cerinţele de Mediu. Ghidul privind Cerinţele de Mediu include: (i) procedurile de Evaluare de Mediu şi Expertiza Ecologică de Stat; (ii) impactul potenţial asupra mediului şi societăţii în rezultatul construcţiei şi instalării bioreactoarelor şi operării acestora; (iii) măsuri de atenuare şi (iv) activităţi de monitorizare. 9. Evaluarea de Mediu şi Expertiza Ecologică de Stat a proiectului. Proiectele, care pot avea un impact negativ asupra mediului, sunt supuse Evaluării de Mediu şi Expertizei Ecologice de Stat (EES), care urmează să se efectueze înainte de construcţie/punere în aplicare. În cazul în care tehnologia utilizată în proiect este aplicată în Moldova pentru prima dată, această tehnologie constituie întâi de toate un subiect prioritar pentru Academia de Ştiinţe a Moldovei. 10. Procedura de aprobare a PMM. Un Plan specific-local de management de mediu va fi pregătit după selectarea locaţiilor pentru implementarea proiectului şi după ce va fi identificată tehnologia ce va fi utilizată pentru generarea biogazului. Procedura generală pentru aprobarea PMM din perspectiva protecţiei mediului pentru construcţia/instalarea bioreactoarelor va consta din următoarele etape:

Pasul 1. Solicitantul Proiectului prezintă propunerea/descrierea proiectului autorităţii locale competente (unde va fi amplasată instalaţia), precum şi va obţine aprobarea acestuia pentru a continua acţiunile.

Pasul 2. Îndată ce propunerea de proiect a primit aprobarea, solicitantul trebuie să angajeze un specialist în domeniu pentru elaborarea Planului specific-local de management de mediu, în numele său, folosind acest PMM drept format general, şi luând în consideraţie caracteristicile teritoriului unde va fi amplasat bioreactorul la care va fi aplicată tehnologia de biodigestie (elementele pentru efectuarea analizei de referinţă şi pentru adaptarea PMM în raport cu locaţia unde va fi plasat bireactorul, sunt prevăzute în Anexa 2).

Pasul 3. Solicitantul trebuie să iniţieze procesul de obţinere a permisiunilor de la toate instituţiile în cauză.

Notă: Solicitantul este responsabil pentru obţinerea tuturor permisiunilor relevante.

Pasul 4. Când PMM este finisat, solicitantul îl face public prin intermediul autorităţilor publice locale şi organizează consultări publice cu comunitatea ONG-urilor, cu grupurile potenţial afectate în rezultatul implementării proiectului şi cu alte părţi interesate. În acest scop, PMM trebuie să fie prezentat autorităţilor locale şi să fie asigurat accesul la informaţie într-un mod acceptabil pentru public. După consultare, solicitantul/specialistul încorporează recomandările primite în PMM.

Pasul 5. În conformitate cu cerinţele naţionale de autorizare de mediu, PMM trebuie inclus în capitolele „Protecţia mediului” şi „Planul de organizare a construcţiilor” / sub-capitolul

4

„Protecţia mediului în timpul construcţiei” ale documentaţiei de proiect, care urmează să fie elaborat de un specialist sau o instituţie autorizată. Această documentaţie, precum şi alte documente necesare, inclusiv permisiunile de la instituţiile în cauză şi procesele-verbale ale consultărilor publice, sunt transmise Inspectoratului Ecologic de Stat pentru efectuarea Expertizei Ecologice de Stat.

Note: i) EES este de obicei aplicată atât înainte, cât şi după etapele de proiectare. Cu toate acestea, în cazul în care există o expertiza ecologica pentru proiecte similare (de ex., producerea biogazului), deja puse în aplicare în Republica Moldova, atunci PMM poate fi depus cu un set de documente care conţin deja documentaţia de proiectare; ii) în cazul în care tehnologia pentru construcţia şi pentru folosirea bioreactoarelor nu a fost anterior aplicată în Moldova, atunci aceasta este un subiect de aprobare prealabilă de către Institutul de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, concluzia căruia trebuie să fie inclusă în setul de documente prezentate pentru EES; iii) în cazul în care tehnologia este livrată din străinătate, dovezile privind securitatea ecologică trebuie sa fie furnizate de firma din străinătate.

Pasul 6. Îndată ce este obţinută decizia pozitivă a EES asupra documentaţiei de proiect, respectiv asupra PMM, proiectul poate fi început.

11. Impactul potenţial asupra mediului. Proiectul va avea impact pozitiv atât din punct de vedere economic şi social, cât şi din cel al protecţiei mediului. Deşi cele mai multe tehnologii privind energia regenerabilă sunt, teoretic, şi de protecţie a mediului, ele pot avea un impact negativ asupra mediului, dacă sunt prost planificate. Un interes deosebit prezentă acele operaţiuni care ar putea cauza poluarea aerului şi explozii. Toate aceste efecte pot fi uşor diminuate printr-o planificare reuşită a proiectelor, prin aderenţa procesului tehnologic şi a practicilor de implementare. Evaluarea de bază a mediului, constrângerile de mediu şi monitorizarea, formarea profesionala a personalului EMP (si/sau a ofiţerului de mediu/ a specialistului din cadrul EMP) va favoriza reducerea riscurilor de poluare a mediului.

Proiectul nu conduce direct la nici un risc negativ social pe parcursul implementării sale şi nu presupune pierderi de locuri de muncă sau relocări. Dimpotrivă, acesta va facilita crearea unor locuri de muncă suplimentare şi, respectiv, a veniturilor în localităţi. Rezumatul impacturilor pozitive şi a celor negative posibile este prezentat în tabelul de mai jos.

Impacturi pozitive Impacturi negative posibile

Cuantificate - Îmbunătăţirea calităţii aerului la nivel local: reducerea mirosului cu 50% - 98%

- Reducerea agenţilor patogeni din fluxul de deşeuri: între 100 şi 1000 de ori reducere a agenţilor patogeni

- Contaminarea de suprafaţă şi a apelor subterane redusă: reducerea consumului biochimic de oxigen (CBO) cu 40%, şi a nutrienţilor prin prelingerile dejecţiilor de grajd

- Reducerea viabilităţii seminţelor de buruieni cu 70% - 90% (rezultând în utilizarea mai redusă a erbicidelor)

- Reducerea emisiilor de GHG: cu 2 - 4 tone în echivalent CO2 pe cap de bovină pe an

- Posibilităţi de creşterea a emisiilor de nutrienţi (în principal, de amoniac cu 10% - 20%)

5

Non cuantificate - Producţia de energie pe teritoriul fermei / producerea de energie electrică regenerabilă sau de gaze din surse regenerabile

- Îmbunătăţirea managementului nutrienţilor la nivel local / eliminarea deşeurilor organice solide şi lichide de la depozitele de deşeuri

- Îmbunătăţirea sănătăţii umane prin reducerea impactului cauzat de gestionarea necorespunzătoare a dejecţiilor de grajd

- Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor la nivel local

- Îmbunătăţirea calităţii solului şi a fertilităţii prin reducerea poluării şi aplicarea îngrăşămintelor de înaltă calitate şi a compostului

- Dezvoltare rurală, inclusiv investiţii, creşterea bazei de impozitare şi oportunităţi de locuri de muncă

- Sursă suplimentară de venituri pentru producătorii agricoli

- Sursă suplimentară de venituri din vânzarea în reţeaua naţională a surplusului de energie electrică produsă

- Venituri de la compensarea costurilor de energie şi din producţia de metan, si compensările emisiilor de gaze cu efect de seră

- Dezvoltarea infrastructurii locale

- Venituri suplimentare de la reducerea achiziţiilor de la furnizorii de energie electrică şi de gaze, datorită înlocuirii combustibililor fosili şi vânzării îngrăşămintelor de înaltă calitate

- Creşterea gradului de conştientizare în rândul întreprinderilor din sectorul privat, pentru a dezvolta activităţi similare în toată ţara

- Creşterea traficului de camioane (în faza de construcţie a proiectului şi în caz de transportare a dejecţiilor de grajd cu vehicule rutiere)

- Creşterea sarcinii de nutrienţi pe terenurile agricole (în cazul importului deşeurilor din afara fermei)

- Posibilităţi de creştere a nivelului zgomotului în imediata vecinătate

- Emisiile provenite de la arderea biogazului (similare cu nivelurile de emisii în cazul gazelor naturale)

- Posibilităţi de poluare a solului/apei de la întreţinerea inadecvată a depozitelor de dejecţii de grajd şi a instalaţiilor de prelucrare

Impactul cumulativ. Impactul cumulativ are loc atunci când efectele unei acţiuni se adaugă sau interacţionează cu alte efecte într-un anumit loc şi într-un anumit moment. Impactul cumulativ nu este susceptibil de a fi o problemă pentru proiect. Activităţile proiectului pot necesita un consum suplimentar de apă, care ar putea conduce la o oarecare scădere a tabelului apelor subterane; ele pot cauza poluarea apelor subterane si de suprafaţa, contribuind astfel la o deteriorare a calităţii apei de suprafaţă şi, respectiv, la degradarea ecosistemelor acvatice. Cu toate acestea, luând în considerare faptul că toate măsurile de atenuare sunt luate, acest impact va fi foarte nesemnificativ.

Impacturile reziduale. Efectele reziduale sunt cele care rămân, după ce toate măsurile de atenuare au fost realizate. Presupunând că toate măsurile de atenuare sunt puse în aplicare în mod adecvat, aşa cum se indică în tabelele directoare, efectele reziduale, chiar şi cumulative pe toate sub-proiectele, nu ar trebui să fie semnificative. Problema-cheie, pentru a minimiza impactul rezidual este implementarea adecvată a PMM. Proiectul trebuie să fie implementat în mod transparent şi eficient, şi măsurile de monitorizare de mediu realizate.

6

12. Măsuri de atenuare. În general, măsurile de atenuare în faza de exploatare se vor referi la prevenirea poluării solului şi a apelor subterane legată de capacităţile de depozitare temporară a dejecţiilor de grajd şi rezervoarelor de încărcare a bioreactorului, de prevenire a poluării aerului cu emisii de metan de la instalaţia de depozitare a dejecţiilor de grajd şi de la sistemele de depozitare a biogazului, de la scurgerile de gaz brut, minimizarea riscului de expunere şi alte măsuri de securitate la locul de muncă.

Matricea care identifică potenţialele impacturi negative, ce pot fi generate în timpul etapelor de construcţie şi de operare ale Proiectului, clasificate pe categorii, precum şi măsurile recomandate de atenuare sunt prezentate în Anexele 1 şi 2. 13. Monitoringul. Ghidul privind Cerinţele de Mediu oferă în secţiunea privind monitoringul informaţii privind: monitoringul de bază, ce se monitorizează şi care parametri trebuie monitorizaţi, frecvenţa de monitorizare, responsabilităţile instituţionale etc., atât la faza de construcţie cât şi la cea de funcţionare ale implementării proiectelor, pentru: (i) a asigura detectarea precoce a situaţiilor care necesită măsuri speciale de atenuare, şi (ii) a furniza informaţii cu privire la progresele şi rezultatele măsurilor de atenuare.

Înainte ca proiectul să fie dezvoltat, trebuie efectuată o monitorizare de referinţă a mediului în imediata apropiere a locaţiei pentru a evalua nivelurile de fond ale poluanţilor-cheie, cu scopul de a diferenţia condiţiile existente de mediu de cele legate de impactul proiectului.

Următoarele informaţii de bază, în cazul în care nu sunt disponibile la moment, trebuie obţinute cât mai curând practic posibil:

• calitatea aerului înconjurător, • nivelurile de zgomot la graniţele locaţiei.

Monitorizarea de performanţă a mediului are drept scop să evalueze schimbările de mediu anticipate şi neaşteptate, care vor rezulta din activităţile proiectului. Orice abatere de la condiţiile de referinţă trebuie să iniţieze o acţiune de remediere, sau schimbări în abordările de atenuare sau de management. Monitorizarea performanţei ar putea include atât colectarea de date fizice, cât şi informaţii de la vecinii sau părţile potenţial afectate.

Bioreactoarele anaerobe necesită o monitorizare atentă şi întreţinerea adecvată a echipamentelor. Prin urmare, odată ce instalaţia devine operaţională, următorii parametri ar trebui să fie monitorizaţi în mod regulat:

• calitatea aerului înconjurător, • nivelurile de zgomot la graniţele locaţiei, • conductele de biogaz şi rezervoarele de gaz verificate pentru depistarea eventualelor

scurgeri şi a coroziuni, • efluenţii.

Planul general de monitorizare pentru proiectul de instalare/construcţie a bireactorului este prezentat în Anexa 3.

Programul de monitorizare şi Raportarea. Odată ce planul de monitorizare este pus în aplicare în cadrul proiectului local-specific, EMP va solicita rapoarte la intervale corespunzătoare şi va include concluziile în rapoartele sale periodice către Banca Mondială şi va pune constatările sale la dispoziţia personalului Băncii în timpul misiunilor de supraveghere. Informaţiile colectate în timpul exerciţiilor de monitorizare, precum şi a acţiunilor întreprinse, sau ajustările operaţionale luate vor fi înregistrate şi aceste rapoarte puse la dispoziţie în orice moment, la cererea Băncii Mondiale. Se anticipează că, că atât la etapa de construcţie şi cât şi la cea de funcţionare, persoana responsabilă pentru punerea în aplicare a PMM (ofiţerul de mediu din EMP) va fi, de asemenea, responsabilă pentru monitorizarea mediului şi ţinerea evidenţei pe durata de viaţă a proiectului.

7

Măsurile de management prevăzute pentru faza de construcţie a proiectului vor intra în vigoare îndată ce vor demara activităţile de construcţie pe şantier, în timp ce colectarea de informaţii de bază pentru monitorizare ar trebui să fie lansată înainte de începerea construcţiei.

Pe parcursul etapei de construcţie, vizitele periodice la faţa locului vor servi ca mecanism de monitorizare. Un calendar de audituri ale site-ului la etapa de construcţie trebuie convenit la momentul numirii ofiţerului de mediu. Ofiţerul PMT ar trebui să comenteze impacturile de mediul care nu sunt suficient atenuate, precum şi măsurile de atenuare care nu sunt eficiente, şi să sugereze acţiuni suplimentare adecvate de management. Aceste comentarii vor trebui incluse în PMM modificat.

Măsurile de management prezentate pentru faza de exploatare vor intra în vigoare îndată ce instalaţia va deveni operaţională. Această monitorizare va trebui să evalueze eficienţa managementului existent şi a măsurilor de atenuare, precum şi conformitatea cu PMM. Constatările în rezultatul monitorizării vor trebui încorporate în continuare în PMM pentru a se asigura că managementul de mediu şi măsurile de atenuare au fost ajustate şi actualizate, şi că impacturile sunt gestionate în mod eficace şi eficient. Rapoarte de monitorizare, precum şi Registrele plângerilor trebuie să fie păstrate şi să fie disponibile la cererea Băncii Mondiale şi autorităţilor naţionale de mediu.

8

ANEXE

Anexa 1 Impactul negativ asupra mediului şi măsurile de atenuare (faza de construcţie)

Categoria impactului / Impacturi

Probleme ce urmează a fi abordate Măsuri de atenuare recomandate

Poluarea solului/apei cu deşeuri (deşeuri de construcţii, instalaţii sanitare, de transport)

i) Calitatea proastă a apei folosite de către localnici în scopuri casnice care afectează sănătatea umană

ii) Scăderea calităţii apei în aval ecosistemelor acvatice care afectează condiţiile biodiversităţii

iii) sărăcirea aspectului estetic al locaţiei

− Deşeurile de construcţii nu trebuie să fie eliminate sau stocate pe şantier / deşeurile de construcţie trebuie să fie colectate şi eliminate în mod corespunzător

− Trebuie să fie reduse la minimum deşeurile produse pe şantier prin reutilizare şi reciclare, pe cât e posibil

− Toate deşeurile care nu pot fi refolosite sau reciclate trebuie să fie sortate pe şantier înainte de a fi eliminate adecvat într-o instalaţie de eliminare a deşeurilor licenţiată şi înregistrată în mod corespunzător

− Căile de eliminare şi locurile de colectare a deşeurilor trebuie să fie identificate pentru toate tipurile de deşeuri previzibile din activităţile de construcţii

− Deşeurile minerale de construcţie trebuie separate de gunoi, deşeurile organice, lichide şi chimice de pe şantier, sortare şi depozitate în containere adecvate

− Trebuie să se asigure depozitarea în siguranţă materialelor de pe şantier, în deosebi a materialelor periculoase, ca de exemplu, produsele chimice şi combustibilii

− Deşeurile periculoase generate pe şantier trebuie eliminate într-o instalaţie de eliminare a deşeurilor periculoase licenţiată corespunzător

− Nu se admite pregătirea amestecurilor de ciment/beton pe suprafaţa solului. Malaxoarele de ciment trebuie să fie plasate pe platouri mari pentru a preveni intrarea în contact a deversărilor accidentale cu suprafaţa solului

− Reziduurile de ciment sau beton de pe vehicule nu trebuie spălate cu apă din furtun pe şantier

− Deşeurile de construcţii sau de oricare alt gen nu pot fi eliminate pe şantier

− Registrele de eliminare a deşeurilor vor fi menţinute ca dovadă a bunei gestionări

− Pe şantier trebuie amplasate butoaie pentru gunoi sau alte recipiente adecvate, pentru a se asigura că deşeurile generate pe şantier sunt colectate şi eliminate într-un mod adecvat şi la timp

− Trebuie asigurat şi menţinut pe şantier accesul la instalaţiile sanitare adecvate / toalete portabile

10

corespunzătoare, pe durata activităţilor de construcţie

− Manipularea deşeurilor sanitare şi a apelor uzate de la şantierul de construcţie trebuie să fie aprobată de către autorităţile locale

− Înainte de a fi evacuate în sistemele de captare, efluenţii din sistemele individuale de ape reziduale trebuie să fie tratate în scopul de a îndeplini criteriile minime de calitate

− Generatoarele şi rezervele de combustibil în timpul construcţiei trebuie să fie plasate pe platouri

− Vehiculele si echipamentele de construcţie, nu trebuie deservite/reparate pe şantier

− Odată ce construcţia a fost terminată, deşeurile trebuie să fie îndepărtate de pe şantier şi eliminate într-o instalaţie de eliminare a deşeurilor înregistrată corespunzător

− În caz că s-a produs oricare gen contaminare a apelor subterane, trebuie aplicate măsurile operaţionale adecvate pentru a aborda o astfel de contaminare

− Pentru a stabili măsuri adecvate de control al eroziunii şi reziduurilor, ca de exemplu, baloturi de fân şi/sau garduri pentru a preveni deplasarea reziduurilor în afara şantierului şi cauzarea unei turbidităţi excesive în cursurile de apă şi râurile din apropiere, după caz

Poluarea aerului Diminuarea calităţii aerului prin emisiile de la vehicule şi praf care afectează sănătatea umană

− Asiguraţi-vă că echipamentul este în stare bună de funcţionare şi nu generează emisii excesive

− Contractantul sau responsabilul de protecţia mediului trebuie să informeze toţi proprietarii de terenuri adiacente cu privire la orice activităţi de construcţii şi orice altă activitate după orele de muncă, care ar putea cauza incomodităţi, de exemplu, procese care generează praf sau aplicarea de produse chimice

− Reprimarea prafului în timpul forărilor pneumatice / distrugerii zidurilor prin pulverizarea continuă a apei şi/sau a instalării unor paravane contra prafului de pe şantier

− Păstraţi mediul din jur (locurile pentru plimbare, drumurile) liber de moloz, pentru a minimiza praful

− Nu ardeţi materialele de construcţie / deşeurile pe şantier

− Nu lăsaţi vehiculele de construcţie să funcţioneze excesiv în gol pe şantier

11

Poluarea acustică Impactul asupra sănătăţii umane şi perturbarea faunei locale, dacă este cazul

− Proprietarii de terenuri învecinate trebuie bine informaţi, în prealabil, în cazul când urmează sa aibă loc activităţi ce produc zgomot.

− Nivelul de zgomot trebuie controlat (lucrările zgomotoase nu ar trebui să fie permise pe şantier)

− Zgomotul de la construcţii va fi limitat în ore restricţionate, stabilite în autorizaţie

− Şedinţe de instruire pentru angajaţi pe şantier privind protecţia mediului

− Personalul din construcţii, angajat în activităţi cu zgomot, trebuie să poarte echipament adecvat de protecţie individuală

− În timpul funcţionării motoarelor, învelişurile ce acoperă generatoarele, compresoarele de aer şi alte echipamente mecanice trebuie să fie închise, şi echipamentele amplasate cât mai departe posibil de zonele rezidenţiale

− Un registru al plângerilor trebuie să fie păstrat pe şantier pentru a documenta plângerile asociate cu activităţile de construcţie, urmate de o listă a acţiunilor corective întreprinse

Folosirea forţei de muncă / securitatea muncii

Notificarea, securitatea lucrătorilor, impacturile asupra sănătăţii

− Inspectoratele locale în construcţii şi de mediu şi comunităţile trebuie notificate despre activităţile viitoare

− Publicul trebuie notificat cu privire la lucrări printr-un anunţ corespunzător în mass-media şi/sau în locuri accesibile publicului (inclusiv pe şantierul de lucru)

− Toate permisele legale obligatorii pentru construcţie şi/sau reabilitare trebuie obţinute

− Toate lucrările vor fi efectuate într-un mod sigur şi disciplinat, conceput pentru a minimiza impactul asupra rezidenţilor din vecinătate şi asupra mediului

− Lucrătorii vor respecta bunele practici internaţionale (vor purta întotdeauna căşti şi, după necesitate, măşti şi ochelari de protecţie, centuri de siguranţă şi cizme)

− Semne corespunzătoare instalate pe şantier vor informa lucrătorii despre regulile şi instrucţiunile-cheie ce trebuie urmate

− Muncitorii locali trebuie instruiţi pentru a asigura securitatea la locul de muncă, în scopul reducerii la minimum a riscului de accidente de muncă şi impactul asupra sănătăţii

12

Traficul şi siguranţa pietonilor

Riscurile directe sau indirecte pentru traficul public şi pietoni de la activităţile de construcţii

− În conformitate cu reglementările naţionale contractantul va asigura că şantierul de construcţie este protejat în mod corespunzător şi traficul ce tine de construcţie este reglementat. Acest lucru include, dar nu se limitează la:

• semnalizare, semne de avertizare, barierele şi devieri de trafic: locaţia va fi vizibilă în mod clar şi publicul prevenit despre toate pericolele potenţiale

• sistem de gestionare a traficului şi de instruire a personalului, în special privind accesul la şantier, traficul intens din apropierea şantierului. Asigurarea cu pasaje în condiţii de siguranţă şi treceri pentru pietoni în cazul când se interferează cu traficul de construcţie

• Ajustarea orelor de lucru la condiţiile de trafic local, de exemplu, evitarea activităţilor de transport majore, în timpul orelor de vârf sau în orele de trecere a efectivelor de animale

• gestionarea activă a traficului de către personalul instruit şi vizibil pe şantier, dacă este necesar pentru trecerea în condiţii de siguranţă şi convenabilă pentru public

13

Anexa 2 Efectele negative potenţiale şi măsurile de atenuare aferente (faza de exploatare)

Categoria impactului / Impacturi Sursele de impact / Probleme ce urmează a fi abordate Măsuri de atenuare recomandate

Poluarea aerului

Emisiile de metan de la rampa de depozitare a gunoiului de grajd

Gunoiul de grajd umed, utilizat pentru producţia de biogaz, emite de obicei un miros neplăcut şi cantităţi mari de metan în timpul stocării

− Definirea corectă a parametrilor sistemului de depozitare

− Proiectarea, exploatarea şi întreţinerea adecvate a instalaţiilor de depozitare a deşeurilor

− Conformitatea cu cele mai bune practici de operare şi întreţinere, pentru a minimiza ventilarea metanului din instalaţiile de depozitare

Emisiile de metan şi dioxid de azot de la sistemele de depozitare de scurtă durată şi intermediară a biogazului

În dependenţă de presiunea biogazului, dispozitivele de stocare, dimensiunile şi materiale care vor fi folosite pentru construirea sistemelor de depozitare a biogazului pe locaţie sunt următoarele:

1. Presiunea <0,07 atm.: dispozitiv de stocare – capac flotant; dimensiuni – volum variabil, de obicei mai mic decât producţia zilnică; materiale de construcţie – plastic armat sau non-armat, cauciuc.

2. Presiunea <0,5 atm.: dispozitiv de stocare – pungă de gaze naturale; dimensiuni – 150-11000 4,25 310 m3; materiale de construcţie – plastic armat sau non-armat, cauciuc.

3. Presiunea 0,15-0,4 atm.:

3.1. dispozitiv de stocare – butelie de gaz cu sifon cu apă; dimensiuni – 100 m3; material de construcţie – oţel;

− Alegerea corectă şi dimensionarea sistemului de stocare a biogazului

− Menţinerea presiunii de lucru şi a volumului de producere a biogazului stocat adecvate

− Utilizarea materialelor adecvate pentru construirea de sisteme de stocare a biogazului

− Asigurarea etanşeităţii instalaţiei şi conectarea bună a conductelor şi dispozitivelor

14

3.2. dispozitiv de stocare – pungă de gaz; dimensiuni – 25-790 m3; materiale de construcţie – plastic armat sau non-armat, cauciuc;

3.3. dispozitiv de stocare – capac flotant; dimensiuni – volum variabil, de obicei mai mic decât producţia zilnică, materiale de construcţie – plastic armat sau non-armat.

Sursa: : Biomethane from Dairy Waste: A Sourcebook for the Production and Use of Renewable Natural Gas in California

Emisiile de biogaz brut (necurăţat) prin scurgerile din sistemul de colectare a gazelor naturale

Emisiile prin scurgeri de gaz sunt o problemă potenţială a tuturor instalaţiilor de producere a biogazului. Procesele de ardere pot afecta proprietăţile fizice sau chimice ale componentelor biogazului brut şi, prin urmare, pot conduce la emisii complexe de compuşi organici, cum ar fi dioxinele şi metalele grele, cum ar fi mercurul şi hidrogenul sulfurat (H2S), care sunt toxice pentru oameni, corozive (biogazul brut poate conţine H2S în concentraţii de aproximativ 2000 ppm, în timp ce standardele din Moldova admit pană la 20 ppm.), şi, de asemenea, formează dioxid de sulf în procesul de ardere

− Plantarea de verdeaţă în jurul instalaţiei, dacă este cazul (de ex. plopul piramidal, care creştere rapid şi este un captator bun al poluanţilor din aer, poate fi folosit ca absorbant principal de poluanţi)

− Proiectarea, exploatarea şi întreţinerea adecvată a instalaţiilor de colectare de gazului: ţevi, valve, etc.; conexiunile între aparate, etc.

− A asigura menţinerea emisiilor de la cazane în limitele legale

− Asiguraţi-vă de existenţa licenţelor şi autorizaţiilor pentru cazane

− Curăţarea biogazului brut pentru a elimina conţinutul de hidrogen sulfurat şi de amoniac din el. Următoarele opţiuni pot fi utilizate pentru curăţirea biogazului: a-l adăuga în conductele de gaze naturale; a-l utiliza drept combustibil pentru motoarele cu combustie internă; a-l utiliza drept combustibil pentru turbinele cu gaz la producerea de energie electrică

− Trebuie aplicate controale tehnice pentru a minimiza riscurile de emisie a gazului

− În încăperea cu cazane trebuie instalate echipamente de monitorizare a scurgerilor de gaze

15

− Conductele de biogaz trebuie inspectate în mod regulat privind scurgerile şi coroziunea

− Analizorul de gaze de eşapament trebuie să fie întreţinut în mod corespunzător

− Debitmetrele urmează să fie întreţinute corespunzător şi reglate în conformitate cu standardele naţionale

− Conformitatea cu cele mai bune practici, pentru a minimiza ventilarea

Mirosul Produsele generatoare de mirosuri neplăcute constau în principal din compuşi ai azotului (în special, amoniac şi amină) şi compuşi ai sulfului (hidrogen sulfurat şi mercaptani), precum şi cantităţi mult mai mici de compuşi organici volatili, cum ar fi aldehidele, cetonele

− Amplasarea corectă locurilor de depozitare a gunoiului de grajd şi a instalaţiilor de colectare a gazelor (la distanţă de zonele populate, cartierele locative, zonele de lucru, etc.)

− Folosirea metodelor celor mai bune practici pentru depozitarea deşeurilor organice, pentru a reduce mirosul

− Proiectarea, exploatarea şi întreţinerea depozitelor de gunoi de grajd şi a instalaţiilor de colectare a gazelor

− Conformitatea cu metodele celor mai bune practici de colectare a biogazului pentru a evita ventilarea, minimiza-rea lungimilor conductelor (de ex., localizarea instalaţiilor de colectare a gazelor cât mai aproape de instalaţiile de recuperare energiei), monitorizarea frecventă pentru a preveni/reduce scurgerile de biogaz în condiţiile de funcţionare normală

− A reacţiona la reclamaţiile din partea vecinilor

Contaminarea apelor de supra-faţă, apelor subterane şi a solului de la bioreactor, rezervoa-rele de pre- şi post-stocare, pre-cum şi de la transportarea gunoiu-lui de grajd brut (dacă este cazul)

Condiţii generale − Alegerea corectă a locaţiei instalaţiei: aceasta ar trebui să fie destul de aproape de ferma de animale, în cazul în care se produc deşeuri (este un avantaj în cazul în care deşeurile de la fermă pot fi spălate cu apă şi apoi scurse sub influenţa gravitaţiei direct în orificiul de intrare a bioreactorului), dar departe de cartierele locative

16

− Structura de depozitare trebuie să aibă, de asemenea, o capacitate suficientă pentru a asigura stocarea gunoiului de grajd suficient de lung timp, aşa cum gunoiul de grajd nu este utilizat în lunile de iarnă

Riscurile naturale − Alegerea în mod corespunzător a locaţiei pentru instalaţie

- Inundaţii − Amplasarea pe pantă şi nu pe terenuri joase

- Cutremure − Proiectarea tehnică a blocurilor încălzite rezistente la cutremure de 7 grade (în cazul în care instalaţia se află în interiorul clădirii)

Rezervoarele de pre- şi post-stocare, bioreactoarele

− Proiectarea, operarea şi gestionarea adecvate a

rezervoarelor de pre- şi post-stocare (de exemplu, pentru ultimele – disponibilităţi suplimentare de stocare, garnituri impermeabile în bazinele de păstrare a dejecţiilor animaliere)

− Dimensiunile instalaţiei de stocare şi perioada de depozitare trebuie să fie adecvate pentru a răspunde rigorilor faţă de fermă în afara perioadei de vegetaţie

- Rezervorul de post-stocare: conceput pentru descărcarea efluenţilor de la digestia anaerobă, înainte de prelucrarea lor ulterioară, dacă este cazul (CBO, compuşi de azot şi fosfor, agenţi patogeni – de preferinţă, paratuberculoza Mycobacterium avium paratuberculosis în cazul dejecţiilor de la fermele de lapte şi Salmonella spp. în cazul folosirii pentru biodigestie a dejecţiilor de la fermele de porcine şi de păsări)

Lichidele pot fi adecvate pentru deversare în apă, dacă se asigură un nivel suficient de tratare a lor pentru reducerea consumului biochimic de oxigen (CBO), suspensiilor solide (SS) şi azotului total (TN).

− Folosirea bazinelor de decantare căptuşite impermeabil; folosirea bazinelor de evaporare căptuşite impermeabil în zonele aride, urmată de compostare, pasteurizare, etc.

− Folosirea metodelor celor mai bune practici pentru depozitarea deşeurilor organice (de ex., compostarea, dacă este cazul) pentru a reduce agenţii patogeni

17

- Rezervorul de pre-stocare / bioreactorul, transportarea – emisiile de nutrienţi (în principal, amoniac) prin prelingeri şi scurgeri de la dejecţiile brute (excesul de nutrienţi în sol şi, respectiv, în apă, duce la eutrofizare, care afectează ecosistemele acvatice în corpurile de apă în aval)

− Bioreactorul şi rezervorul de pre-stocare trebuie să fie plasate într-o zonă deschisă şi nu ar trebui să fie aproape de orice corp de apă

− Rezervorul de încărcare trebuie să fie absolut etanş; pereţii trebuie construiţi din ciment/beton, fundul – din amestec de ciment cu nisip şi/sau pietriş

− În cazul în care este posibil, instalaţiile de depozitare deschise se acoperă

− În cazul conductelor de transport a dejecţiilor de grajd, acestea trebuie inspectate regulat pentru a evita scurgerile

− În cazul transportului rutier al dejecţiilor de grajd, a inspecta vehiculele şi echipamentele înainte de fiecare utilizare, pentru a depista uzurile sau deteriorările

− Asiguraţi în timp util reparaţiile necesare

− Luaţi toate măsurile de precauţie rezonabile pentru a minimiza riscul de deversare a dejecţiilor de grajd în timpul transportării şi raportaţi autorităţilor locale de mediu orice scurgeri, imediat ce acestea au avut loc

Contaminarea apei/solului cu nutrienţi

Creşterea sarcinii de nutrienţi pe terenurile agricole (în cazul importului dejecţiilor de fermă)

- Aplicarea pe terenuri a îngrăşămintelor în cantităţi calculate de în mod corespunzător

- Planificarea/realizarea pe site a practicilor de eliminare a deşeurilor: acestea includ conformitatea cu cele mai bune practici agricole, în cazul utilizării efluenţilor ca îngrăşăminte sau amelioratori de sol, pentru a evita suprafertilizarea solului şi a organismelor acvatice

Resursele de apă Utilizarea apei în scopuri de producţie - Controlul strict al utilizării apei

Poluarea acustică Nivelul de zgomot de la funcţionarea centralei termice - Cazanele trebuie să fie amplasate într-o încăpere specială închisă, în blocul de locuinţe

18

- Şedinţe de instruire la locul de muncă pentru angajaţi privind protecţia mediului

Emisiile accidentale sunt o problemă potenţială a tuturor instalaţiilor de producţie biogazului; cu toate acestea, o atenţie deosebită trebuie acordată proiectării, exploatării şi întreţinerii instalaţiilor de mici dimensiuni, care vor funcţiona, în general, în condiţiile unui control de mediu, sănătate şi securitate mai puţin strict, comparativ cu instalaţiile de scară mare

Accesul la bioreactor trebuie să fie restricţionat pentru animale, copii, şi, de asemenea, el trebuie acoperit pentru a-l proteja contra razelor solare, care pot deteriora materielele plastice; este recomandabil, de asemenea, de a pune un gard in jurul instalaţiei (în cazul în cazul în care instalaţia nu este plasată în clădire)

– Emisiile de metan de la depozitele de deşeuri pentru a evita riscul de:

- incendiu - explozii - asfixiere - intoxicaţie

- Proiectarea, funcţionarea şi întreţinerea adecvată a instalaţiilor de depozitare a deşeurilor

- Conformitatea cu metode bunelor practici pentru manipularea deşeurilor, pentru a se evita ventilarea metanului

- Măsuri de prevenire a incendiilor pe locaţie (de ex., mar-carea clară a instalaţiei de depozitare cu semne de averti-zare „Pericol de incendiu!” şi amplasarea ei departe de zo-nele cu risc de incendiere; echipament de urgenţă pe locaţie, asigurarea cu mijloace suplimentare de securitate, etc.)

- Instruirea personalului

Securitatea muncii

– Emisiile de metan în timpul colectării gazului pentru a evita riscul de:

- incendiu - explozii - asfixiere - intoxicaţie

- Proiectarea, funcţionarea şi întreţinerea adecvată a instalaţiilor de colectare şi stocare a gazului,

- Utilizarea celor mai bune metode aplicabile pentru colectarea biogazului pentru a evita ventilarea

- Dacă este posibil, minimizarea lungimii conductelor (de exemplu, localizarea instalaţiilor de colectare gazelor cât mai aproape la instalaţiile de recuperare a energiei)

- Măsuri de prevenire a incendiilor pe locaţie (de ex., mar-carea clară a sistemului de colectare cu semne de avertizare „Pericol de incendiu!” şi amplasarea lui departe de zonele cu risc de incendiere; echipament de urgenţă pe locaţie,

19

asigurarea cu mijloace suplimentare de securitate, etc.)

- Asigurarea că angajaţii sunt conştienţi de pericolele asociate cu instalaţia

- Măsurile de urgenţă planificate sau stabilite, în special cele pentru aplicare în caz de incendiu, explozie, sau măsurile de urgenţă medicale, inclusiv de prim ajutor în caz de otrăvire sau asfixiere

- Asigurarea că echipamentul de siguranţă este uşor accesibil şi în stare de funcţionare, precum şi că personalul este pe deplin instruit în utilizarea echipamentului de protecţie

- Instrucţiuni de lucru şi controale tehnice trebuie puse în aplicare pentru a minimiza riscul de emisie a gazelor

- În încăperea în care se află cazanul trebuie instalate echipamente de monitorizare a scurgerilor de gaze

- Monitorizarea frecventă pentru a asigura condiţii de scurgere a biogazului în timpul funcţionării normale la niveluri apropiate de zero

- Trebuie stabilite măsuri de urgenţă pentru a face faţă scurgerilor de gaz şi incendiilor

- Conductele de biogaz trebuie inspectate în mod regulat privind scurgerile şi coroziunea

- Trebuie asigurate cazane adecvate şi formare profesională corespunzătoare a operatorilor de aprovizionare de biogaz

- Măsurile de urgenţă planificate sau stabilite, în special cele puse în aplicare în cazul incendiilor şi exploziilor (alertarea/evacuarea comunităţii locale, în cazul emisiilor accidentale care conduc la acumulări de metan)

- Asigurarea unui control tehnic permanent pentru a preveni defecţiunile posibile ale echipamentelor

20

Anexa 3 Planul general de monitorizare a mediului pentru proiectele de construcţie a bioreactoarelor

Costul Responsabilitatea instituţională Etapa

Care parametru urmează a fi monitorizat?

Unde va fi monitorizat parametrul?

Cum va fi monitorizat parametrul?

Când va fi monitorizat parametrul?

De ce este parametrul

monitorizat? Instalarea Operarea Instalarea Operarea

La momentul iniţial

Calitatea aerului în zonă: CO2 (pentru comercializarea ulterioară a carbonului)

În aer de la sursa de emisii, luând în considerare amplasarea comunităţi-lor potenţial afectate, precum şi direcţiile predomi-nante ale vântului

Programele de monitorizare trebuie să aplice metode naţionale de colectare a probelor şi analiză (nu există nici un standard naţi-onal pentru concentraţia de CO2 în aer)

Înainte de începerea proiectului

Înainte ca proiectul să fie dezvoltat, trebuie efectuată o monitorizare iniţială a calităţii aerului în imediata apropiere a locaţiei, pentru a evalua nivelurile de fond ale poluanţilor de bază, cu scopul de a diferenţia condiţiile de mediu existente de cele legate de impactul proiectului.

Inclus în costul proiectului Agenţia de mediu desemnată

Nivelul de zgomot

Pe locaţie, şi în zona/ zonele

Programele de monitorizare trebuie să

Înainte de începerea proiectului

Ca şi mai sus Inclus în costul proiectului Centrul local de medicină preventivă

21

rezidenţiale potenţial afectate

aplice metode-le naţionale pentru colecta-rea de probe şi analiză

Etapa de construcţie

Nivelul de zgomot

În aer de la sursa de emisii

Programele de monitorizare trebuie să aplice metode-le naţionale pentru colecta-rea de probe şi analiză

Zilnic Pentru a evalua impactul zgomotului şi a întreprinde măsuri de atenuare, dacă este necesar

Inclus în costul proiectului

n/a Centrul local de medicină preventivă

n/a

Calitatea aerului în zonă: - Praf - SO2

În aer de la sursa de emisii

Ca si mai sus

Conform cerinţelor

Pentru a evalua impac-tul asupra cali-tăţii aerului şi a întreprinde măsuri de atenuare, dacă este necesar

Inclus în costul proiectului

n/a Agenţia de mediu desemnată

n/a

Etapa de operare

Calitatea aerului în zonă: - CO2 (numai pentru tranzacţi-onarea creditelor de carbon); - H2S (aceste emisii se presu-pun a fi foarte mici)

La locul funcţionării şi în bazinele de acumulare

Programul de monitorizare trebuie să apli-ce metodele naţionale de colectare a probelor şi analiză (pentru măsurarea concentraţiei de gaz pot fi utilizate apara-te portabile de

Lunar Pentru a evalua impactul asupra calităţii aerului şi a întreprinde măsuri de atenuare, dacă este necesar

n/a Proprietarul instalaţiei

n/a Agenţia de mediu desemnată

22

detectare a gazelor)

Instalaţia de depozitare a gazului: - CH4 - H2S (vezi

mai sus)

La locul funcţionării

Ca si mai sus

Lunar GES pronun-ţate (factor 25 în comparaţie cu CO2); pentru a spori securitatea (risc de explo-zie); pentru a redu-ce pierderile, după caz

n/a Proprietarul instalaţiei

n/a Ca si mai sus

Efluenţii Cantitatea Apele efluente

Ca si mai sus

Săptămânal Pentru a cuantifica gradul de stabilizare a deşeurilor

n/a Proprietarul instalaţiei

n/a Proprietarul instalaţiei

Efluenţii (în cazul instalaţi-ilor propriii de tratare a apelor reziduale / sau conexiunii bioreactorului la sistemul local de colec-tare a apelor reziduale)

Particule solide în suspensie (SS), consumul biochimic de oxigen (CBO), fosfaţi (P-PO4), amoniu (N-H4)

Apele efluente

Programul de monitorizare trebuie să aplice metodele naţionale pentru colectarea probelor si analize

După caz

Pentru a evalua calitatea apei în efluenţi si a întreprinde măsuri de atenuare, dacă este necesar

n/a

Proprietarul instalaţiei

n/a

Proprietarul instalaţiei

Apele subterane (în caz de accidente în sistemul

Compuşi ai azotului şi fosforului, agenţi patogeni (bacterii

În apele subterane receptoare

Programul de monitorizare trebuie să aplice standardele

După caz

Pentru a evalua impactul asupra calităţii apei subterane

n/a

Proprietarul instalaţiei

n/a

Agenţia de mediu desemnată

23

bioreactorului) coliforme, numărul total de agenţi patogeni)

tehnice naţionale

şi a întreprinde măsuri de atenuare, dacă este necesar

Conductele de biogaz

Scurgeri şi coroziune

Conducte / Eficienţa arderii / Debitul

Pentru măsurarea concentraţiei gazului pot fi utilizate aparate portabile de detectare a gazelor

Lunar / Lunar / Săptămânal

Pentru a preveni scurgerile şi coroziunea care pot provoca explozii

n/a

Ca si mai sus

n/a

Serviciul gazificare

Finalizarea proiectului N/A