Mircea Muthu

Balcanismul literar romenesc

Panoramic sud-est europeanConfluente culturale

- edilie revdzath qi adnugitn -

Cluj-Napoca,2077

Cuprins

Balcanismul literar romffnesc .....,..................,...5

Cuvint introductiv .....................9Dintr-un dicfionar de termeni ....................16

I. Etapele istorice ale coneeptului ......................23

794 MIRCEA MUTHU

Ecouri contemporane ............... .............205Proza....-...- .....205Poezia ............241Prime concluzii ...............249

II. Permenen{e literare sud-est europene ...............251Repere metodologice............. ................253I Tipologie .........258

TiFl tragic ..................258Haiducul ....294

heleptul rAt5citor .......304Prr-enirul ....................311

II Ciutrul isoriei....... .......321Spre o poetic[ a romanului istoric

a^asd-€s european... ...........J/.J\{ihei Viteazul in eposul sud-estic..' ..'.'...'......'...331De la Sindipa la divanul persian .......336Dimensiuni ale romanului istoric sud-est european... ...........3 44

III }lcir-e .........351Bizanful .........359Roaa .............371frmina ..........382Drumul ..........392Cmluzii secunde ...........395

III Belcedtete gi balcanism............ ........39)Contert cultural qi determinare............ ...................399I Delimitari .......405

Orient gi Occident ...........407

-Balcanic" gi..Sud-est european" .....418Enropa central5/Europa de sud-est...... ................424BalcanismBizantinism/Orientalism ...................431Circumscrieri terminologice .............437

II Balcanitate Ei balcanism literar... ......451III Panopticum........... .........469

Homo balcanicus. ............47IPitorescul.. .....483

PANORAMIC SUD.EST EUROPEAN, CONFLUENTE CULruRALE 795

Bizan[fardBizan[ ............49gPeriple rdsEritene.. ...........502

Addenda.. .............513Schit6 despre ontologia lui intre..... .......515Ce poate aduce sud-estul? ...52g

Panoramic sud-est europeanconfluen{e cu|turale...............................,...............,........ 53l

Acolade teoretice ..................537Identitigr/alteritdli balcanice... ..............539Insemne bizarfiine in spafiul romdnesc ...............545Bizanlul gi ideologia politic6.. ............547,C6dere" gi compensalie.......... ...........551Intregiri bibliografice ............... ............556Comparatismul in trei ipostaze............... .............562Geografie culinar6..... .........564,,De la gliptic la major,, ...566Periple balcanice ................570Lingvistice .........574Etnologie balcanicd.. ..........57gOdiseea cealaltd..... .............5g6

Inser{ii in imaginar............. ..................5g9Fdt-Frumos qi ,,wemea uitatd,, ...........591O compon ent[" a tipului tragic : Chira Chiralina................... 596Tipologii sud-estice in proza rom6neasc6.............................603Teologie qi filologie ..........610Dor pi Ma11.......... ..............619Kostandin qi Doruntina............... ........622Diptic epic sArbesc............... ...............625Induntnr/inafard"......... ..........630Bizan[til - un pretext?............ ............633Antologii lirice balcanice.............. ......637

Bizanful dincolo de moarte

,,$i si umplu Solomon de minte gi fu mai ingeleptu decit toli fecioriialtor boiari 9i decdt toli inteleplii de la Eghipeti'-

(nvdldturile lui Neagoe Basarab cmrc.nul sdu Thealosiel

I

./ Inveqm6ntat in purpurd qi fir, marcat cu insemnul imfterial al rulturuluibicefal bizanttn,,,preacuviosul domn, marele voievod ;i *apan ;i auttxratorul''(Gavriil Protul) Neagoe Basarab pdtrunde mereu ma: adinc in ctrnstiinFposterititii, capabild sE disceam[ adevdrul de legendi ;i si circurn*rie. in liniide grarrurS, locul lnvifiturilor in istoria culturii noastrE. PerisabiE prin naturasa" fiintra fizicd aluneci mereu in uitare, supravieluindu-i in *himt'- superbS-

elegia omului qi ,,sfifuirea" basileului in acompaniamentul arit de nrhmolic 5iat6t de ad6nc, al slovei lui Neculce sau Costin. Considerari- rind pe rand unadmirabil ,,manual diplomatic" (Virgil C6ndea). o ..operi literari- oiemplard(Vasile Grecu), ,,carte de dockind politicd imbrdcati in haine lirerzre- tP- P.

Panaitescu), sau, mai recent, ,,un imens testsntent ideoltlpc ;i proh. "*- tDanZamfirescu), parenetica acestui autocrat cu domnie scurti t ISll-l5ll t a f5cutsd curgd multi cerneali tipografictr, datoritA contestatei sale arnentxit{i- Nu -apus in schimb la indoiald apafienenta operei la frrirnetrul & culturi al

Sud-Estului, ale c5rui modele au fost relevate de cire eiiegsrii rchi gi noi.Sintezd grandioasd a veacurilor X[V-XVI, invnphrile c'xlstiulie ptnxtul tinalal unei lungi evolu{ii, al cdrei inceput coboar6 in smrurile atincl de unde numaipreJioasele vestigii arheologice mai pot creiona desenul Eangaci al unor epoci de

conviefuire bizantino-romdnd. incet-incel din marunaiele pamAntului gi

inscripliile ciuntite de vreme, se incheagd tabloul unei ch-iliza$i de esenfimediteraneand, la care s-au addugat, printr<r sdimentalie lenti, formelealuvionare ale unor culturi mai mult sau mai pain pasagere. Fizionomiacomplex[ a omului de la nordul Danubiului nu pcffe t-i izolata de contextul ce odefineqte in realitate. Cum altfel am putea erplica incorporarea organicd aspfuitualitAfli noastre carpatine in aria asa-numitei .romanititi orientale"? ,,Dincele doud mari arii de cultur[ europeanS- cea larini gi cea elenicl - observa P. P.

Panaitescu - s-a desprins romanitatea orientall av6nd la bazh c;.tlhxa roman6,dsr cu addnci influenle bizantine, datorita aSe:drii sale geografice Si legdturilor

26 MIRCEA MUTHU

economice cu Bizanlul Si cu slavii"(s.n.)l.Influenfa directi a Bizantului (sec.IV-VID, marc6nd restabilirea autoritifii politice, militare qi economice aImperiului Roman asupra liniei Dundri?, va fi intreruptl drn caaza migraliilor,ca apoi sE revin[ (sec. X-KII)3, pentru a se accentua, incepdnd cu veacul alXfV-lea, odati cu intensificarea relafiilor religioasea. Mediate de c6ke slavi,raporturile cu B.izar:{ll muribund din punct de vedere economic primesc oculoare specific[ ce impregneaz[ firesc substan]a invifiturilor. Studiul epociislavo-bizantine, zgaduiti, de erezia bogomilic[ sau de disputelevarlaamo-palamite, este normal pentru inlelegerea literafurii noastre vechi, cecorespunde in realitate cu momentul apariliei primelor valori artistice culte maimult decdt notabile. Filtrul slav n-a avut ochiurile atirt de dese incAt s[ permitistrecurarea doar a unor produse inferioare sau mediocre, destinate vulgului.invlfifurile sunt, in acest sens, o strdlucit6 mlrturie a capacltigii de conservaregi prelucrare a spiritului bizarfiin de citre creativitatea romdneasc6, indiferentdacd textele parenetice originale au fost cunoscute prin filier6 bulgari oris6rbeasc6. Aceasta, admi(6nd, impreuni cu D. Russo, c6,,nu hebuie sI se uite c5influenfa bizarftindera aceea care stipAnea!"5. Tradilia bizarfind,,infeleg6nd prineatezawtl de gAndire al noii Rome, rdmdne, intr-adevir, definitorie. Deqi dupd1453 luminile minunatului orag de pe malurile Bosforului se sting, sclipirea 1or,

mutatl in amintire, continud si fascineze lumea creqtinflti]ii ortodoxe, iar gesfulde strimutare a acesteia ?n nordul Dunirii este nu un act disperat, ci g6ndit canecesar. Pe de altl parte, este greu sd se argumentezp teza despre ,,capilularea

1 P.P.Panaitescu, lntroducere la istoria culturii romAnegti, Editura $tiintifica, Bucureqti,1969,p.49.2 Corina Nicolescu, Mogtenirea artei bizantine in RomAnia, Editura Meridiane. Bucureqti,1971, p. 14, dar qi Vasile Grecu, care, in Prefatra la versiunea romdneasc6 a lui ConstantinPorfirogenetul, Carte de invlfiturl pentru fiul sIu Romanos, Editura Academiei R. S. R.,Bucureqti, 1977, atrage aten[ia cd,,teritoriul actual al {irii noastre era in rela}ii strdnse cuImperiul Bizantin, in care fusese incorporat parfial din vremea lui Constantin cel Mare pfufilaIustinian" (p. 8). Ambii cercetdtori subliniazd procesul de continui tate a elementuluiromanic, ceea ce explicd, de altfel, a;a cum demonstra inc[ N. Iorga, aderen{a spaliuluinord-dunirean la luminile Bizanlului. Despre studiul Corinei Nicolescu cf. infr4 p. 545-547.3 Cf. Dinu C. Giurescu, Relaliile ecoiomice ale fdrii RomdneSti cu fdrile PeninsuleiBalcanice tn perioada feudalismului timpuriu (sec. X-Xill,ln ,,Romanoslavica", X, 1964, p.359: ,,UrmErind migcarea mdrfurilor pe baza unei documentalii cdt mai largi, fix6mdeopotrivi cadrul general al schimbului de valori culturale qi contribuim lainlelegerea acelei<unitdli fn diversitate> ce caracterizeazd complexa civilizalie a popoarelor sud-est europene"(s. n.). Vezi, de asemene4 lucrarea lui G. L Brdtianu, Priviliges et franchises municipalesdans I'Empire Byzantin, Paris - Bucarest. 1936.

' Cf. studiul debazd al lui Al. Elian, Les rapports byzantins-roumains, \n,,Byzantinoslavica",XD(, 1958, nr.2.s Demostene Russo, Elenizmul tn Romdnia, in ider4 Studii istorice greco-romAne, II,Bucureqti, 1939, p. 505.

BALCANIS\fLL LITERA,R ROMANESC 27

parliald" a Constantinopolului6. Dar amintirea Bizantului continui sd trdiasci inintreaga Peninsul6 Balcanicd, precum qi in tirile Romine. Semiluna insSgi se

adapteazl tiparelor bizanttne.,,Nu mai vedem in furci sfErimitorii ImperiuluiBizantin, ci continuatorii 1u1"7, scria Nicolae Iorga qi afirmalia sa nu mai pare

astilzi atilt de paradoxald. Tocmai din cauza prelu[rii, de cdtre otomani. a

formelor de organizare aparlinAnd vechii lumi, devine posibih cultivarea dinnou, a diplomafiei de kadifie bizarfinL.,,Cu aceqti noi stip6nitori ai Bizanpluistatele europene puteau nu numai sE lupte, dar gi iA incheie tratate''8.

Invi{iturile lui Neagoe Basarab ne seryesc, din nou, drept exemplu.

Oricum, ziua de mai 29 a anului 1453 ,,inseamn6 o cotituri a istoriei.inseamnl sffirgitul unei vechi povegti, povestea civilizaliei bizantine. Vreme de

unsprezece veacuri a dlinuit pe Bosfor un ora$ in care puterile minfii stArnisera

admira{ie, iar invhldtura qi scrierile trecutului clasic fuseserl cercetate qi sc[pate

de la pieire"e. Posteritatea imperiului romeic nu s-a rczamat doar la amintiriledenaturate in secolul al XVII-lea de Apusul ce poafi5 in buni misuri povara

rispunderii morale fafd de una dintre marile tragedii ale istoriei. Imperiul, odatS

cdzut, nu e de conceput ca totul sd fi pierit ca un frrm1o. Popoarele balcanice qi

intregul Rdslrit european au pdstrat amintirea Bizantului, pe de o parte ca pe unreaz€m moral in lupta eroicS, antiotomani, iar pe de alta, datoritd faptului ci,odati cu dominatia Semilunii, relaliile dintre Orient qi Occident - reficute dupd

Cruciada a IV-a (1204) - sunt distruse. Abia in epoca lui Cantemir vor fi mair izibile, dar firave inc5, elemente sosite din sfera umanismului apusean. Spafiulpeninsular indeosebi, cu excepfia regiunilor limitrofe ce primesc influenleleVeneliei, Poloniei g. a., r[mdne oarecum izolat, constatate de la care s-ar putea

pomi in fixarea, tocmai in aceast[ perioadi, a notelor unei axiologii comune. Invirhrtea tuturor acestor elemente, la care adiuglm inestimabila valoare artisticd.

ioregt,r.it* lui Neagoe Basarab citre fiul siu Theodosie constituie. flrd

' Al. Elian, \n Postfa1a la Steven Runciman. CEderea Constantinopolului. Editura

$tiin{ific5" Bucureqti, 1971, contestdnd supoziliile bizantinologului englez care i;i recunoa;tepuncrele de plecare in Istoria lui Cantemir qi in Capitularea Constantinopolului in 1453 a

orientalistului L H. Mordtmann, afirmi cd ,,problema discutati prezintd un interes cu totulleosebit pentru cunoa$terea unor forme ale convie{uirii greco-otomane..." (p.273).

\icolae Iorga" Generalitifi cu privire la studiile istorice, 1933, p. 158.

' .\-irgil cdndea. Primul monument al experien[ei diplomatice romdnesti medievale:

inr.dydturile lui Neagoe Basarab", in volumul colectiv Pagini din trecutul diplomafieiromineqti, Editura Politici, Bucureqti, 1966, p. 107.- Stelen Runciman, op. cit p. 202. Cf. antologia lui Agostino Perh-rsi. La caduta diConstantinopoli. L'Eco nel mondo, vol. I-I| Mondadori, 1976. Cf. qi o compilatie:irr:ineasci a.,pldngerii" c6derii Bizan[ului, alcdtuit[ probabil de Samuil Micu in infra,

; 6E9-204 (cap. Amintirea Bizanlului tn Transibania)Spirirul unei civiliza{ii cum a fost ceabizantind nu putea sd dispard imediat dupi 1453. De

::i-=a concluzia lui D. Russo, de pildd, c5 ,,intreaga viald a Imperiului Bizantin (s' n.) se

.:.::::tcd cu desivdrqire. orice miqcare culturald se opre$te pe loc" (op. cit., tomul I, p' l9) este

:..,:-::<-hil5..

28 MIRCEAMUTHU

indoial4 sintezacultl a literaturii romdne vechi. O ucenicie lung[, multiseculari,

l' ifl*."]*iz-anfului a luat sfrrqit astfel. Influen{ele bizantine"qi slave convergih fbcarul rnvifiturilor nord-dunirene, al cdror nucleu rdmdn intrelepciunelpractici gi un echilibru consubstan{ial.Aparfin6nd, prin substratul dac-ic, la oetnie bine configurati in ansambrur sud-istic, spiriiut autohton dezvoltd - gimomenful Neagoe Basarab e o dovad6 - apartenenla,la spiritualitatea de esen{i1.atn6, fie pe cale directS, fie pe aceea intermediati de ,,noua Rom6,,, a basileiloi.In acest context, sfaturile tui Agapet citre rustiniaa invifrturile luiPseudo-vasile (867-886), cele ale lui constantin porfirogenetui 1or:-esoypentru fiul siu Romanos, parenetica lui Manuel paleologul lt|ny,preceptele luivladimir Monomahul q.a. iqi gIsesc o finalizare straluciti in c'arlea domnuluimuntean. ApartenenJa acesteia la genul parenetic reconfirmd, alrturi de alteelemente,deocamdatiexterioare(cultivareaetopeii,numerotareacapricioasI

1 p54ilor etc.), indelungata traditrie orientali in care au fost alcdtuiteInviflturile.

Esenlial5 e aqadar opera deoarece, ca ideologie qi valoare artistici - destul deneglijatr de cercetitorii in cdutarea autenticitd\ii -, ea se incadreuzi inrrehotarele a ceea ce numim primul balcanism al literaturii noastre. Un balcanismsfuctural. inlelegand prin acesta o comunitate de interese vitale pentrucrestindtatea balceaicd, aflatd in fala pericolului otoman, dar si sensibilitateaesteticd" connotd si ea, manifestatd in preferinla pentru aceleasi forme de artd,indeosebi religioasd, originare din perimetrul mai larg, oiientalo-bizantin.Realitnlile fosnrlui Bizant cu simbolica Pantocratorului iau cu exhaordinarulfond paremiologic de indepirtate origini orientale, incrustat in trunchiul c[(ilorpopulare, au legat- dupa dezash-ul de la 1453, uealia popoarelor dtn zonasud-esticd a continentului. Aceastd primd v6rsti a balcanismului literar nu este,se qtie, cea consacrati de istoria gi mai ales de critica noastrE literard. Epoca luiITgo" B.asarab, ce prelungegte statul centralizat de basileul autoritar, n-aveaincd nevoie de qarja cantemirescr- indreptata impotriva boierimii care duce lastatul nobiliar qi la dezbinare politica. io i"i.rlaturi mai grsim, desigur

lublextual, acea capitald a vechiului Bizan! care la cantemir va deveni cetateaEpithimiei, Istanbulul turcesc, cu corespondenle firegti in mentalitateapersonajelor din rstoria ieroglificr, precum gi intr-o suma de influenle estetice,emise de fabulatia orientali (primele povestiri in serie. un anume estetism, maibine spus ermetism, determinat de procedeul medieval al alego.,zdni, dar qi de

-considerente social-politice $.a.). Istorioarele, cu tilcul im"ediat descifrat la

Neagoe ?n bund hadi(ie esopici, vor fi urmate de alegorismul strident, la care seadaugd gustul pentru burlesc qi sublire ironie, moiiv pentm care princepelemoldav a fost etichetat, prin optica unei lungi tradilii critice de aceastr dati,

BAIC.T\ISLftA LITER{R ROMANESC 29

drept primul nostru balcanicll. Daci privim problema rmi din acest unghi,

atunci totul e mai simplu. Cantemir anticipS, e afuir. bmric 9i literar,

perioada fanariotd ce consacrd balcanismul, pe o mrmi6 filiri. odati cu

scrierile ulterioare ale triadei Anton Pann, Nicolae Filfunon $i Im CSica Acesta

e doar un aspect al chestiunii in disculie. cel[lalt, negliid & acgrza crfuice-

trebuie s[ find seama de fiorul tragic, sublimat mai tArziu, mfi Ei tirzju in

crepusculul,,crailor" mateini ori in,,melanholia" Princepelui lui EuFa Btbuinceputul il face tocmai tulburbtorul testament al lui Neagoe Bu"$ ce

veqtejegte ,,slava deqarti", frrI sI piardd din vedere realismul imarM cmp(b-mentului politic. E adevirat, nu gisim inci puterea de generalizare filmffi a

lui Cantemir care ra\ionalizeazi, qi el, asemeni lui Miron Costin ffifu"u|

', fortunei labilis. Dar balcanitatea invlflturilor qi, ?n primul rAnd, bizantinismul

,,' acestora trebuie si le ciutlm - finAnd seama de alcSfuirea structurali, dar 9i de

,,conhadicliile" de care s-a facrld' atata caz - trebuie s[ le c[utim deci iz

dualismul de facturd propriu-zis bizantirud, ce a caracterizat timp de un mileniu

cu normale alterndri de planuri, cultura Si spiritul imperiului din rdsdritul

continentului.

II

Dualismul din arta qi gdndirea bizantnh a stat adeseori in centrul atenfiei

specialiqtilor. S-a vorbit in mod insistent despre cele dou6 tendinle, aulicd qi

populard, impletitein spiritul bizanttn. AHtui de arta oficiallconstantinopolitanS, de esen!6 religioasd s-a dezvoltat in paralel iar dup6 aceea)

ca un complement firesc, ,,o artd cu mult mai vie qi mult mai apropiati de

tradiliile sirian[ qi orientald. Tehnici mai pufin somptuoase, pictura murallsubstituitd mozaicului, un stil intru totul realist, ciutarea elementelor pitoreqti,

multi migcare (cAteodati neprecisd), emofie dramaticd - iati" caracteristicile

acestei arte monahnle Si populare (s. n.), de origine sirian6^ qi palestiniani, ca qi

poeziile ritmate de melodii cu cale seamin[ at6t de mult."l2.Dincolo de tendinta

" Cf. Manuela Tindsescu, Despre ',Istoria

ieroglifici", Editura Cartea Romdneasc6,

Bucuregti, 1970.:: Louis Brdhier, L'Art Byzantin, Paris, 1924,p. 15-18' Charles Diehl Marile probleme ale

:sroriei bizantine, in idem, Figuri bizantine, Editura pentru Literaturd, Bucureqti, 1966,

sintetizdnd cercetlrile sale din mai vechiul Manuel d'Art byzantin, urmhreqte permanenla

variabil[ a acestui dualism in toate cele trei mari epoci de strblucire artisticS a Bizanfului: sec.

\-I. X-XL X1V-XV. in ultima perioadi ,,este o artd atdt de indrigostit6 de pitoresc qi de via{a,

inci1 trateazd cdteodatd ca pe niste subiecte familiare temele sacre cele mai grave: ii plac

compozi{iile in care poate s[ se manifeste emo{ia dramaticd sau tandrd qi pateticul... Ultima 5i

remarcabila rena5tere a artei bizantine pune pe fruntea Bizanlului muribund o supremd razd de

_elorie" (p. 150 - s. n.). La noi, Nicolae Iorga vorbeqte in diverse lucrhri despre

30 MIRCEAMUTHU

permanenti qi subterani delaicizare, complementaritateaaceastadevine posibiliqi datoriti faptului cd produc{ia artistic[ profan[ - cu o mare circula(ie in texteleapocrife sau in romanele populare - concurecud cu succes spiritul religios,dogmatic, el tnsuqi contaminat de elemente realiste, prelungite din universul de

odiniomd al Helladei. in momentele de strdluckebizarfind se poate vorbi prinurmare de o arti monahalS qi popular[ in acelaqi timp, lard a fi vorba desigur de

existenfa, intotdeauna, a unui echilibru perfect, sau de absorb{ie reciproci qi

total6. Astfel c[ in contextul nostru, nu numai complexul arhitectonic de laCurtea de Argeg, ci qi inviflturile - .,corespondentul literar perfect al ctitorieiin piatr6"13 - imbind hieraticul qi dinamicul sub variate aspecte social-istorice qi

artistice. Fata de opera lui Dimitrie Cantemir, testamentul lui Neagoe, caideologie qi structurd, este ordonat in planuri mai pufin fuzionate, vizibile incoexisten{a celor dou[ capitole mari dar conciliabile. Tot atilt de adevdrat e insdfaptul ci ele pot fi circumscrise izolat ducAnd la concluzia contradic{ieifundamentale ce ar caracteriza lnvitlturile pSrere emisi initrial de cltreneoelenistul D. Russo, care vedea aici un fel de mozaic alc[tuit din interpolSrifragmentare. in realitate insd religiosul qi laicut se imbin[ in concepfia politic[ a

domnitorului muntean inf-o lucrare, aga cum s-a demonstrat de altfel, g6nditn

ynitarla. Era qi normal s[ fie astfel, din moment ce anfopocentrismulInvifiturilor este datorat mai mult interpret6rii teologice a lumii decdtprocesului delaicizare a gdndirii, specific Occidentului. De altfel, o net6 opozilieera practic cu neputinld. lnc[ prin Evagrie Ponticul - adeptul ,,rugiciunii pure" -neoplatonismul se transformi info-un sistem religios, corectat apoi de citreMacarie Egipteanul sau de Ioan Climax, h a cirui ScarI intelectualismulevagrian se int6lnepte cu recunoa$terea trupului omenesc. Pe acesta GrigorePalamas nuJ mai consider[ o inchisoare a suflefului, teoretizAnd chiar, invirtutea ,,realismului mistic" (sic!) - opus celui ,,intelectual" (profan) aloccidentalizatului Varlaam -, posibilitatea,,indumnezetrii" omului - ca suflet gi

corp - in lumina etern[. Se qtie c[ isihasmul - cea mai importanti doctrinlbisericeasc[ din Orientul ortodox - insemna cdutare4 impinsi pdnd la obsesie, a

unirii credinciosului cu divinitate4 printr-o meditafie deloc stiin[ de exerci]ii

,,Constantinopolul duat" din epoca bizantind, gi chiar musulman6 (cf. ftudes Roumaines, I.In/luences 4trangires sur la nation roumaine, p. 11 qi urm.).t' Dan Zamfresat, b,presie geniald a vechii civilizalii romdnesti, in ,,Argeg", 1967, w.8.la ldem, Primul monument al literaturii romdne. Studiu introductiv la inviafdturile luiNeagoe Basarab cltre fiul sIu Theodosie, Editura Minerva, Bucureqti, 1971, edi\ie din caream extras citatele inserate in textul cercetdrii noastre: ,,Un singur mare om - conchide DanZamfirescu -, un mare artist al cuvdntului a gdndit gi elaborat aceast[ carte, carc este intdianoastr6 capodoperd" (p. 55).Aceasta. dupf, ce afirml- pomind de la un studiu al lui EmilLizlrescu despre Curtea de Argeg - cd ,,aceeaqi imbinare a hieraticului Si dinamicului eslecaracteristici InvIf5turilor" (p. 27).