Balan Istoria Scrierii An3 Sem2

download Balan Istoria Scrierii An3 Sem2

of 31

  • date post

    12-Feb-2015
  • Category

    Documents

  • view

    44
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Balan Istoria Scrierii An3 Sem2

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE SPECIALIZAREA: ROMN / LIMB STRIN INVMNT LA DISTAN

PROGRAMA ANALITICA Disciplina: Optional B- limba latina (Din istoria scrierii) Specializarea: Romna-latin Anul III Semestrul II

Titularul disciplinei: lector dr. Nina Aurora Blan

I. -

OBIECTIVELE DISCIPLINEI: familiarizarea studentilor cu notiuni de istorie a scrierii, subiect tratat de lingvistica la capitolul fonetica; prezentarea unui tablou general al evolutiei scrierii ca parte integranta a dezvotarii umanitatii; introducerea de scurte informatii despre evolutia scrisului in limba romna. TEMATICA CURSURILOR: rupestre. Nodurile. Pietroglifele. Gesticulatia. Materiale de scris: lut, papirus, pergament, hrtie.

-

II.

1. Etapa pre-scrieii. Gnd, imagine, semn. Semne mnemonice (mnemotehnice). Picturile

2. Pictografia. Scrierile Americii Centrale. 3. Scrierea propriu-zisa. Ideografia. Scrierea cuneiforma. Scrierea hieroglifica egipteana. Scrierea chineaza. 4. Scrierea fonetica. Scrierea silabica. Scrierea literala (alfabetica).

5. Istoria alfabetului. Scrierea feniciana; scrierea paleomoabitica, scrierea ugaritica, inscriptiile de la Byblos. Alfabetele arameice. Scrierea ebraica patrata. Scrierea araba. Scrieri indiene. 6. Originile scrierii grecesti. Alfabetul grec clasic. Alfabetul latin. Scrierea etrusca. Scrierile latine. Carti si biblioteci in Grecia si Roma antica. 7. Scrierea limbii romne. Alfabete de tranzitie. Trecerea la alfabetul latin. Contributia Scolii Ardelene si a lui I.H.Radulescu. 8. Scrisul si cartea manuscris in tarile romne. III. IV. EVALUAREA STUDENTILOR: referat 50%, examen scris 50% BIBLIOGRAFIE GENERALA ARNOLD, Paul 1996, Cartea mayasa a mortilor: scriere mayasa descifrata, Editura Antet, Bucuresti. BIANU, Ion; CARTOJAN, Nicolae 1921, Pagini de veche scriere romneasc, Editura Cartea Romneasc, Bucuresti. BRATESCU, Gh. 1987, De la desenele rupestre la satelitii de comunicatii , Editura Albatros, Bucuresti. CORNEA, Andrei 1988, Scriere si oralitate in cultura antica , Editura Cartea Romneasca, Bucuresti. CSEH, Gustav 1973, Scrisul, Editura Dacia, Cluj. DUTA,Victor 1988, Calatorie in lumea scrierii si tiparului , Editura Sport-Turism, Bucuresti. FLOCON, Albert 1976, Universul cartilor, traducere de Radu Berceanu, Editura Stiintifica si Pedagogica, Bucuresti. GHETIE, Ion 1974, Inceputurile scrisului in limba romn. Contributii filologice si lingvistice, Editura Academiei, Bucuresti. * * * - 1972, Introducere in lingvistica, Editura Academiei, Bucuresti. HERING, Elisabeta 1960, Povestea scrisului, Editura Albatros, Bucuresti. MURESAN,Camil 1995, Istoria scrierii, a cartii si tiparului , Universitatea BabesBolyai, Cluj. PEIGNOT, Jerome 1967, De lecriture a la typographie, Gallimard, Paris. SIMIONESCU, Dan; BULUTA, Gh. 1999, Scurta istorie a cartii romnesti, Editura Demiurg, Bucuresti.

INTRODUCERE IN LINGVISTICA 1972, Editura Academiei, Bucuresti.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE SPECIALIZAREA: ROMN / LIMB STRIN INVMNT LA DISTAN SUPORT DE CURS Disciplina: Din istoria scrierii Anul III Semestrul II

Titularul disciplinei: lector dr.Nina Aurora Blan

I.

PREZENTAREA CURSULUI

Cursul cuprinde opt teme, fiecare avnd un numar de subteme care detaliaza subiectul. Aceste teme incearca sa acopere o arie larga si generala a istoriei scrierii, plecnd de la primele etape ce anunta scrierea (semne mnemotehnice) pna la scrierea propriu-zisa (pictografia, ideografia, scrierea fonetica). Incercarea de a integra acest subiect nu numai lingvisticii generale ci si istoriei culturii si civilizatiei umane, ne-a determinat sa nu neglijam un scurt capitol dedicat cartii manuscrise in civilizatia greaca si romana. De asemenea prezentam un scurt istoric la cartii manuscris in tarile romne. Ultima tema a cursului scrierea limbii romne reprezinta o introducere in istoria culturii romne si a etapelor pe care le-a strabatut scrierea limbii romne. II. CURSUL

1. Etapa pre-scrierii.

Scrierea, asa cum o cunoastem noi, reprezinta notarea pe un material oarecare (lemn, piatra, hrtie) a limbajului sonor cu ajutorul unui sistem de semne care se adreseaza ochilor si care sunt, de obicei, legate de o anumita limba (Introducere in lingvistica, p.100). Scrierea actuala e un mijloc de comunicare subordonat limbii, creat numai pe baza limbii sonore. Studiul istoriei scrierii se confunda in parte cu studiul istoriei culturii si civilizatiei umane. Scrierea este o parte componenta a civilizatiei, chiar printre factorii determinanti ai acesteia si a insemnat o foarte mare inlesnirwe a progresului omenirii. Scrisul este pentru omul civilizat un lucru att de natural inct definirea lui pare inutila (A.Flocon, p.11). Cu toate acestea, a fixa gndirea cu ajutorul cuvintelor prin semne materiale pentru a o obiectiva, pentru a realiza de la fraza articulata la fraza scrisa sau tiparita este in realitate un proces care pune in joc insesi fundamentele civilizatiei noastre. Toate societatile moderne se sprijina pe existenta textelor. Stiinta si arta, istoria si filozofia, dreptul si politica sunt esentialemente accesibile si se definesc prin colectii de scrieri. Chiar dialogul, pentru a fi rodnic, are nevoie de intermediul mut al scrierii. Stiintele scrierii sunt o ramura esentiala a istoriei. Lingvisti, paleografi, epigrafi, psihologi si matematicieni contribuie, fiecare in domeniul lor, la lamurirea unor chestiuni extrem de complexe. Insusi omul, trestie gnditoare, este urmarit prin evocarea procesului evolutiei gndirii. O scriere exista in masura in care un ansamblu de semne este acceptat de un grup social si daca aceste semne au acelasi sens pentru toti membrii sai. Elaborarea acestei conventii simbolice serveste oentru a exprima ct mai clar posibil o fraza vorbita, echivalenta unei gndiri coerente. Exista numeroase legende, mituri, prin care oamenii au incercat sa dezlege o enigma: cine a inventat scrierea? In cartea inti, care cuprinde istoria Babilonului, Berosos ne spune ca a trait pe vremea lui Alexandru, fiul lui Filip. El aminteste de niste scrieri pastrate in Babilon despre un sir de cincisprezece miriade de ani. Aceste scrieri povesteau istoria cerurilor si a marii, nasterea omenirii, tot asa si istoria celor care au avut puterea de suverani [...] Faptura aceasta (este vorba de Oannes, amfibia gnditoare) statea de vorba in rastimpul zilei cu oamenii, insa nu mnca deloc. Ea ii invata scrierea, stiinta si felurite arte (V.Kernbach, 1978, p. 219). In Epopeea lui Ghilgames gasim afirmatia privind consemnarea in scris, pe tablite de lut, a tuturor ispravilor eroului.

Muntele Sinai a intrat in istorie prin Moise, care, potrivit Bibliei, ar fi primit aici cele zece porunci pe care degetul lui Dumnezeu insusi le-a sapat in doua tablii de piatra. In Cartea a IIa a lui Moise apare textul: Sunt dator sa arat ca am invata sa scriu de la preotul Jetro, socrul meu. Pe paleta de farduri a regelui egiptean Narmer se gaseste un fragment sde scriere ideografica: un oval care reprezinta o bucata de pamant, cu un cap legat cu o funie si un soim care sta pe un manunchi de sase frunze de lotus tinnd capatul frnghiei in gheare. Soimul este simbolul eroului Hor. Acesta ii aduce regelui ca prizonieri pe locuitorii unei tari. Cele sase frunze de lotus inaseamna, poate, cifra de 6000, deoarece frunza de lotus s-a utilizat mai trziu pentru redarea notiunii de o mie. Paleta de farduri nu da numele celui care a creat ideograma dar demonstreaza clar ca acum cinci mii de ani se scria (apud V.Duta, 1988, p.13). Gnd, imagine, semn. Nevoia oamenilor de a-si comunica gndurile s-a realizat inca din cele mai vechi timpuri fie oral, fie utiliznd alte mijloace. In acest sens au aparut conventii, care, prin generalizare, au devenit simboluri. Dm cteva exemple care sunt utilizate si astazi. Astfel, florile cau capatat intelesuri, unele pastrate pna astazi. Simbolul variaza in functie de culoarea florii si chiar de numele ei. Un trandafir galben inseamna gelozie, culoarea rosie indica iubirea, albastrul credinta. Tot asa este folosita creanga de maslin simbolizeaza pacea, cununa de lauri victoria, porumbelul alb pacea si prietenia. Trebuie sa precizam ca notiunea de scriere presupune indeplinirea a doua conditii: o realizare grafica desen, gravura, pictura; un scop concret de a consemna sau de a comunica.

Semne mnemonice. Semnele mnemonice (mnemotehnice) reprezinta un ansamblu larg raspndit de simboluri pe care oamenii le utilizeaza pentru aducere aminte si constituie precursori ai scrierii. In cele ce urmeaza vom aminti o serie de semne mnemonice utilizate de-a lungul istoriei umanitatii, care au o anumita semnificatie conventionala, unele din ele fiind intlnite si in zilele noastre. Triburile de vnatori sau de pastori foloseau pentru a comunica intre ele diferitwe mijloace: o ramura rupta dintr-un copac asezata pe marginea unui drum indica direcvtia in care s-a deplasat tribul; o movila formata din pietre reprezenta un loc de popas sau locul unde s-a ascuns hrana etc.

Toate aceste swemne aflate in domeniul vizualului erau mihjloace rapide de informare, stabilite conventional intre membrii unei comunitati. Toiagul este un semn menmotehnic folosit din vremuri stravechi, el fiin un insemn al puterii. Tot in categoria semnelor mnemotehnice intra si rabojul, forma foarte veche de a insemna datoriile, numarul animalelor, al produselor agricole, banii etc. El este un bt in forma cilindrica sau in patru muchii pe care se fac insemnari cu ajutorul crestaturilor. Uneori rabojul a fost folosit si drept chitanta, prin efectuarea a doua crestaturi asemanatoare la cele doua capete al btului; o parte din acesta, rupt in doua, revenea datornicului, cealalta datornicului. Rabojul a fost folosit in toate tarile europene, precum si la populatiile din Asia. Metoda rabojului a fost folosita si la noi, i