..:a,'; ::.'l;..::

FR.EDERII(FOHLI BAIATUL CARE VOIA

SA TRAIASCAvE$Nrc

Traducere din limba englezdRuxawona Toua

NEMIRA

CU PRI NS

1. De la lstanbul la stele

2.Peurmeleeroilor .......233. LavindtoaredevAndtori.... ...,...734. Treizilepe Uqi. . . 96

5. Un cimin pentru Bltrini. . . . . IA2

6. Cel care-i ura pe oameni. . . . . . 1.I9

7. Paslrea Phoenix scoate pui. . . . 130

8. PePlanetatmpedurita ....'...1959. Povesteaunuibucltar ........2I5

10. Maqinadevise. .......27111. Tlrimulvalurilor. ....29Il2.Paternitate.... .:....32813. BucitarulinNucleu. ........34014. Maternitate... .......35115. Fericire .......37316. tnslujbaluiVan. .....389t7. Pe navaluiAchiever. .. . . . .. .40518. Ameninlarea... ......41819. Captivitate.... ......42620. DorinlaKlarei .......4362l.PeArabella ....443

Z2.Salvarea .......46423.PenavaluiOrbis. .:........46824. Pedrumul cltre veqnicie . . . .

Nota autoruluiDesprecaracterulschimbitoralgtiingei .....505

,l

DE tA ISTANBUL LA STELE

I

Chiar in ziua in care Stan tmplinea taptesprezece ani, UrgiaLui Dumnezeu s-a nlpustit din nou asupra lor, aga cum o ficeaaproximativ la fiecare gase siptimdni.La momentul cu pricinaStan era singur in apartament gi curiga legume pentnr cina ani-versard. CAnd gi-a dat seama ci il cuprinde senzatia aceea devertij,nivalnici, debusolanti, coplegitoare, senzuald, a $tiut cX era vorbadespre fenomenul pe care to{i cunoscuqii lui tl numeau ,UrgiaLui Dumnezeu", dar pe care nimeni nuJ inlelegea absolut deloc.Strigitele gi sirenele din stradl l-au anungat ci simleau Urgia togilocuitorii acelui cartier din Istanbul. Stan a mai apucat doar sidea drumul cugitului din mAna, ca sI nu se taie din gregeala. Apois-a impleticit pAnd la un scaun ca sd agtepte pAni trece.

Oamenii spuneau ci Urgia era ceva ingrozitor. $i aveau drep-

tate. Indiferent ce o fi fost in realitate aceastl Urgie a Lui Dumnezeu,

ea ii lovea pe toti in acelagi timp - gi nu doar pe locuitorii de pe

PxmAnt. Navele din spagiu, coloniile de pe Marte gi Venus, oame-

nii aflagi in toate collurile Sistemului Solar, toate qi toli erau pringisimultan in nebunia ei, iar costurile accidentelor gi dezastrelor pe

O FREDERIK POHL

care le provoca Urgia erau colosal.. t r..." ce-l privegte pe Stan, el

nu-gi ficea prea multe probleme. Avea doar sentimentul ci picase

pe neatteptate in mrejele propriului siu cogmar erotic. iqizicea ca

probabil ata s-ar simgi 9i dacd ar fi beat gi i-ar face cineva sex oral.

ttr food, parteaasta cu erotismul nu se deoseb eapreatare de fante-

zitle care il mistuiau adesea.

Nu a durat mult. CAnd s-aterminat, Stan s-a scuturat, aadwatde pe jos obiectele pe care le sclpase din mAnd gi a deschis televi-zorulla qtirile locale ca si afle ce s-a mai tntAmplat de data asta.

S-au intAmplat multe rele. Incendii, accidente auto - in genere

goferii agresivi ai Istanbulului se bazau doar pe reflexele lor dinultima fracliune de secundd pentnr a evita ciocnirile gi, atuncicAnd Urgia le-a luat minqile, coliziunile s-au fnut lan1. Lucrul cel

mai grav petrecut de aceastd datd a fost accidentul provocat de unpetrolier care,Ia momentul cAnd s-a produs Urgia, tocmai intrain Golful Cornul De Aur. Deoarece gi oamenii de pe remorcher,gi cei de pe puntea navei erau in incapacitate de reac{ie, petrolie-rul a plutit inainte, foarte incet, insd de neoprit, pdnd a intratintr-unul dintre docurile pentru navele de croazierd din parteaOragului Vechi unde a gi explodat.

Acesta a fost un accident intr-adevlr cumplit. tnse, la fel ca

toji adolescenlii, Stan ayea o mare toleranli pentru necazurilealtor oameni. Aga ci a cescat gi s-a intors la treburile lui, sperAnd

doar caagitaliadin orag sd nu-l intirziepetatdl siu, care trebuiasl-i aducl qofranul gi midiile pentru tocand. Dupi ce a terminatde curilat legumele, Stan le-a a$ezat intr-un vas cu aptr rece gi apus in player cAteva dintre pretioasele sale discuri vechi. I-a ales

acum pe Dizzy Gillespie, Jack Teagardenl 9i grupul FirehouseFive Plus Three2. Apoi s-a agezatsi asculte, risfoind nigte reviste

de benzi desenate qi intrebAndu-se daci, mdcar de data asta, rarel

1 Dizzy Gillespie (19L7-1993), Jack Teagarden (1905*196a) - figuri emble-

maace ale jazz'tlui american (n. tr.).2 Firehouse Five Plus Three - formalie de jazz popular,I in anii '50 (n. tr.).

r BATATUL CARE VO|A SA TRATASCA VE$NIC g

lr.ri va rImAne suficient de treaz cAt se-gi aminteasci si-i ia un ca-

dou de ziualui.Atunci a betut la uqd, polis.

Cei doi poliligti, un blrbat gi o femeie, au aruncat priviri is-coditoare prin apartamentul siricdcios.

- Aici a locuit cetiteanul american \flalter Avery? a vrur sIgtie femeia.

Iar timpul trecut al verbului i-a spus lui Stan intreagapovesre.

tn doar cAteva cuvinte agenlii de polisti explicari lui Stan cumUrgia ii transformase tatdl intr-o dati statistici.

.Walter Avery

cdzuse in mijlocul s:rezti, unde trecuse peste el un taksimetrist,cu minlile fdcute praf. Nu era nicio nndejde ca goferul sl fie trasla rispundere, ii zise femeia tn incheiere; dincauzaUrgiei, pricepitu. Oricum, goferul displruse de mult. Plus cI existau marroricare spuneau cd.tatdl lui Stan era foarte beat. Normal.

Birbatului i se fecu mile de Stan.

- Bine micar cd, n-a suferit, ii zise agentul de polis, cu glasaspru. A murit pe loc. Nu l-a durut nimic.

Femeia dedea semne de nerlbdare.

- Da, probabil cd a9a a fost, spuse ea gi adiugi imediat: Decite-am ingtiinlat. Trebuie si vii la morgd sd ridici cadavrul nu maitdrzit de miezul noplii, altminteri va trebui si pletegti o taxd,

pentnr fiecare zi in plus. La revedere!

$i au plecat.

il

De vreme ce nu mai era rost nici de gofran gi nici de midii pen-tru cina lui aniversar5, Stan arunci nigte resturi de gunci tn tigaie,aleturi de legume. AqteptAnd sd se prdjeascd, bdiatul se Eezd,igi luecapul in mAini Ei tncepu sd se gAndeasci la ce anume presupuneanoul lui statut de orfan american - mI rog, pe jumdtate american -singur in Istanbul.

IO FREDERIK POI{L

Se impuneau doui concluzii.inprimul rind, eraclar ci nu va

mai veni niciodati ziua aceea mult visati, dar f.oarte pulin proba-bila, cAnd tatal lui se va lxsa de beuturi, il va duce inapoi in America,unde vor incepe amAndoi o viali nouI. Din aceaste realitate tristedecurgea o a doua, qi anume ci niciodati nu va avea banii necesari

pentnr f.acvltate, an atatmai pulin pentru visul siu de azburapAnd,

la asteroidul Poarta gi de a trli experienlele fantastice de acolo.

Niciodatl nu va deveni unul dintre acei prospectori impresionanligi viteji care clletoreau in diferite colluri ale galaxiei. Niciodatd nuva descoperi vreo comoari inestimabile de artefacte ale displruteirase Fleechee. $i, evident, niciodati nu va ajunge bogat qi vestit.

Niciuna dintre realitdlile acestea noi nu constituia o surprizdtotali pentru Stan. Sperangele lui incepuserd sd se erodeze incd de

la vArsta de treisprezece ani, cAnd in viala lui avapdrutprimii zoriai pubertdlii, aducAnd cu ei scepticismul fa1d, de lumea din jur.Totugi visurile lui pdruserd pAni atunci cel pulin teoretic posiHne.

Acum nu i se mai pdrea absolut nimic posibil.

$i abia in clipa aceasta Stan a dat frAu liber lacrimilor.

PosomorAt, Stan fecea curat tn bucitdrie dupl cina fade de

aniversare, cAnd domnul Ozden i-a batut la ugl.Domnul Ozden avea ln jur de gaptezeci de ani. Lui Stan i se

pirea sirit bine de o sute. Era un batrAn urAt gi zbircit, cu cheliein cregtet, dar cu mustaga bogati gi tnci neagrd.. Domnul Ozdenera cel mai bogat om pe care il cunoscuse vreodatd. Stan. Dejineablocul insalubru in care locuia biiatul, impreuni cu cele din stinga

9i din dreapta lui. Pe doudet$eale unuia flcuse un bordel. DomnulOzden era un ins profund religios, cu atit de mult respect pentnrpercepteie confesiunii sale, incAt interzicea cu desivArgire alcoolulin cladirile lui, cu exceplia bordelului; dar 9i acolo, doar turigtiinemusulmani aveau voie si se atingi de el.

- Sincerele mele condoleanle, tinere Stanley! bubui vocea luisurprinzdtor de puternici.

Ochii inci ageri priveau automat peste umerul biiatului, ciu-tAnd semne cI pe acolo ar fi existat vreo sdch cu whisky. (Facea

I BATATUL CARE VO|A SA TRATASCA VESNIC ll

asta mereu, dar nu gisise niciodati nimic; tatil lui Stan se price-puse sl-qi doseascl bine viciul.)

- Este o tragedie ingrozitoare ce s-a intAmplat, dar nu avemvoie si ne tndoim de acliunile lui Allah. Ce planuri ai, daci-mieste permis sd te intreb?

Stan ii oferise o cea;cd cu ceai, a$a cum ficea mereu ratil sIu.

- tnca nu gtiu, domnule Ozden. Cred cdvatrebui sl-mi gisesc

ceva de lucru.

- Da, a9a este, fu de acord domnul Ozden.Se uita cu atentie labdiat, molfaind o bucilici din picromig-

dala pe care Stan o pusese pe o farfurioard", aldturi de ceaqci.

- Poate la consulatul americanilor, unde a lucrat gi tatil tiu...- Poate.

Dar Stan gtia ci nu va fi posibil. lrr".r."r. deja cu ceva vremeinainte. Americanii nu angqau traducitori sub doulzeci gi unude ani.

- Ar fi minunat, declard domnul Ozden. Cu cAt mai repede,

cu atAt mai bine. Dupi cum gtii, mAine este ziua de chirie, pe lAnge

cea de siptdmAna trecute, care nu a fost platita. $i nici cea de sip-tlmAna de dinainte. Crezicdveiprimi o leafe bunicici la consulat?

- Cum va fi vrerea lui Allah, spuse Stan pe un ton pios, de

parci exact aga gi gAndea.

BltrAnul d;dea satisfecut din cap, studiindul din cap pAni tnpicioare cu o privire care-l nelinigti pe biiat.

* Sau, zise el, cu un zAmbet ce-i dezvd,lui proteza costisitoare,dacl vrei, a$ putea sd vorbesc cu vdrul meu s5-1i giseascd el ceva.

Stan tresdri puternic; virul domnului Ozden era administra-torul bordelului.

- Adicn sd lucrez pentru el? $i sd fac ce?

- Orice 1i-ar aduce bani, zise sever domnul Ozden. Eqti tAnirpi mi se pare cd" e$d sinetos, da? Cred ci poli avea norocul siclgtigi sume considerabile.

Stan simqi nigte fiori, deloc placuli, ln $omac Ai pulin mai jos.

l,e vdzuse cAnd gi cLnd pe prostituatele din slujba virului cu pricina,rrtunci cAnd nu prea aveau cliengi qi se urcau pe acoperig si se

.2 FREDERIK POHL

bronzeze. Adesea aveau gi unul sau doi beieli cu ele, chiar maitineri decAt el, majoritateaktrzi sau venigi din regiunea montanla Anatoliei, in canl,in care nu erau marocani sau algerieni. Beiejiinu aveau viaqd lungi la bordel. Stan gi Tan, prietenul lui, obignu-iau si se distreze strigAnduJe misciri de la depnrtare. Niciunuldintre baielii iia nu pdrea a fi avut vreun noroc.

Domnul Ozden nuJ agteptl si-i rlspundd gi continui:- Si gtii cd virul meu nu are doar clienji barbali. Foarte des

vin gi femei, vdduve bogate, turiste din Europa sau din Orient,care aratd. multl recunottinli acelor tineri care le oferi plXcerile

de care solii lor nu mai sunt capabili. Bacaigurile sunt foarte mari,iar vtrrul meu le permite angalalllor si pistreze aproape o jumi-tate din ele. Le face qi asigurare medicale pe durati citlucreazd.lael, plus cazare gi masi la preluri rezonabile. $i foarte des clientelenu sunt deloc urAte.

$i se grlbi si adauge in qoaptl:

- Dar firegte ci vor fi 9i berbagi.

Se ridicl,l*Andu-qi ceaiul aproape neatins.

- Dar probabil cd vei primi o ofenl mai bunl de la consulat.Ar trebui sl le dai telefon chiar acum, ca si-i anunti despre nefe-ricitul accident al tatilui teu. S-ar putea chiar si nu-gi fi ridicatleafa gi atunci o vei putea folosi ca si-ji plitegti chiria. Mai trecpe la tine gi mAine-dimineali.

CAnd Stan a sunat la consulat, nu l-a mai gisit pe domnulGoodpastor, dar a vorbit cu secretara mai in vArstd a acestuiacare s-a declarat tulburatd de vestea lui:

- Vai, Stanley! Nenorocita aia de Urgie! Ce tragedie pentrutine! Tatil tiu a fost un, hm, un om foarte drigul.

Stan gtia ci asta era doar paq:iil adevdrat. Tatal lui fusese unbeqiv simpatic, generos, dar foarte neseriosl gi consulatul il anga-jase doar pentru c5, era singurul american de acord si munceasclpe leafa unui turc. Iar cAnd Stan intrebi cu sfiala dacd exista vreoqansl ca tatel lui si nu-qi fi ridicat banii, femeia ii rispunse cumulti diplomalie:

I BAIATUL CARE VOIA SA TRAIASCA VE9NIC

- Tare mi tem ci nu, Stanley. Eu mi ocup de toate chitanlele

domnului Goodpastor, dupi cum bine 9tii. $i sunt siguri ci numai are nimic de luat.

Ficu o pauzdgi continud pe un ton sthjenit:- De fapt, mi tem ci lucrurile stau nipelug pe dos. Cum sd-gi

spun eu... in ultima perioadd, txdl,tdu a incasat citeva salarii inavans, drept pentru care contul lui a cam rlmas ferl acoperire.

Dar nu-1i face probleme dincauzaasta, dragul meu; sunt convinsictr nimeni nu va avea nicio pretengie.

Vegtile acestea nu constituiau o surprizd,pentru Stan. Totugi,ii acutizardproblema. Chiar daci americanii nu-i vor cere bani,ii va cere cu siguranji domnul Ozden. De fapt, chiar ii ceruse. Iarfoarte curAnd va face tot posibilul si gi-i primeasci. Stan urmlrisede pe acoperiq scena petrecuti ultima dati cAnd fusese evacuat unchiria4 giJ vizuse pe domnul Ozden cum aduna toate bunurilebietului om ca sd le vAnda pentru chiria datoratd.

Iar gAndul acesta il fecu pe Stan si se uite la apartamentul lormicuj. Mobila nu conta, pentru ci ii apa4ineatot domnuluiOzden. Ale lui erau chiar gi agternuturile gi oalele din bucltirie.Cu siguranld cdva lua garderoba sirdctrcioasi a tatilui siu. Va

mai lua 9i playerul vetust al lui Stan gi discurile lui vechi de jazz

american; coleclia de aventuri tn spaliu, atdt anime-uri, cAt gi 3D;

manualele lui de gcoali; pulinele alimente de pe rafturi - 9i toate

astea, puse la un loc, abiadacdar acoperi chiria. Singurele obiecte

cAt de cAt valoroase erau instrumentele lui muzicale: tobele gi

trompeta. Domnul Ozdennu ar fi avut niciun drept si revendice

tobele, de vreme ce acestea nu-i apa4ineau lui Stan. Prietenul lui,Tan Kusmeroglu, le hsase aici atunci cAnd pirinlii lui le interzi-seseri sl mai cAnte in casa lor.

Stan putea face ceva in aceasti privinli. CAnd il suni pe Tan,

ii rispunse mama acestuia, care izbrcni tn plAns la auzul ve$tii.

Mai duri ceva pAni si se linigteascl gi si-i poati spune ci Oltannu era acas[. Era la lucru, dar eaii va transmite de urgenld mesa-

jul. $i daci il puteau ajuta cumva...

13

A FREDERIK POHL

CAnd incheie convorbirea cu doamna Kusmeroglu, Stan se

uitdlaceas. Mai avea destul timp pAni si se duci la morgi, aga cIintinse canapeava pe care dormea el de obicei - nu se simleadeocamdattr in stare si se duci tn patul tatilui siu - gi se lungipulin in eventualitatea ln care plAnsul ar fi pus stdpAnire pe el.

Dar nu se tntAmpla asta, cici adormi aproape instantaneu. Citevaore mai tirziu,settezigi-l vizu pe Tan Kusmeroglu aplecat deasu-

pra lui. Glasul puternic al muezinului de la moscheea micd de dupdcolj, care-i chema pe credincioqi la ruglciune , er^aproape completacoperit de vocea surescitati a lui Tan:

- Haide, Stan, scoali-te! Bogorogu-i la ruglciune gi eu am im-pnrmutat furgoneta gefului meu. N-o si mai fie o altn ocazie ca

si-1i iei lucrurile 9i s-o gtergi de-aici!

Adici aveau la dispozilie cel mult zece minure. Stan nu-l conrra-zise. Durd mult mai puqin si incarce in furgoneti tobele, ffompera,prelioasele-i discuri, playerul gi alte cAteva obiecte. Demaraseri dejacAnd Stan tqi aduse aminte:

- Trebuie si merg la morgi, ii zise prietenului siu.Tan igi lul o fracliune de secundi privirea de la autocarul care

qerpuia infagalor gi de la camionul de marfi care voia sI se bage

in fala lor gi se uitela Stan. Pe chip i se atternuse o expresie ciu-datd, - aproape atipicd pentru Tan prin duiogia gi emolia ei.

- M-am gAndit latreabaasta, ii spuse el. Nu e bine sdte duci acolo.

- Dar mi-au cerut snJ identific petata. Trebuie sd mi duc.

- Ba nu trebuie. $tii ce o si se intAmple dacd,te duci? O sd-gi

ceari si achiji cheltuielile de inmormAntare. Spune-rni, cum ai sifaci asta? Nu. Trebuie si te dai la fund.

Stan il intrebi cu voce micd:

- Unde?

- La noi, prostule! O si dormi cu mine in cameri.gi adaugn rAnjind:

- Ori cu sori-mea, daci preferi. Numai ci trebuie s-o iei maiintAi de nevasti.

F

I I]A|ATUL CARE VOIA SA TRATASCA VESNTC

lil

Toli membrii familiei Kusmeroglu lucrau. Domnul Kusmerogluera unul dintre contabilii unei fabrici care producea mdrci coreene

rle automobile pentru export. Tan livra la domiciliu aparatura elec-

trocasnicl a unui magazin cu articole de menaj. Naslan, sora lui de

gaisprezece ani, lucra in patiseria unuia dintre marile hoteluri de pe

rnalul Bosforului. Chiar qi doamnaKusmeroglu, degi casnicS, mun-c:ca acasi: atunci cAnd nu fdcea cardgenie, nu gltea gi nu cArpea

hainele familiei sale, ea confeqiona pentru turigti brilgdridin mir-gele pe care erau scrise versete din Coran. inse chiar gi aga - iaracesta era un lucru pe care Stan tl ttia fere sI irl fi spus nimeni - ei'abia dacd, reu$eau si se descurce, asigurarea medicale de care bene-

ficiau era una sumari gi triiau in permanenll c.,: g$aztleide mAine.

$i acum tngelese cd.ii era imposibil si-Ei mai continue studiile, aga

cum i se tntAmplase 9i lui Tan. Tot imposibil era;i sd rimAni pe

capul familiei Kusmeroglu mai multi vreme.

Trebuia si giseasci o modalitate de a face bani.

$i nsta nu era un lucru ugor. Nimeni nu l-ar fiangalat pe Stan,

chiar dacd,ar fi existat slujbe disponibile, pentru cd, in conformi-tate cu legea turceasci, de la decesul tatllui sdu, bdiatul nu maiavea nicio identitate. Firegte ci nu era un caz unic. Milioane de

oameni asemenea lui treiau in Istanbulul lovit de sirdcie. Drepturmare era pulin probabil ca autoritdgile si incerce si dea de el -atAta vreme cAt numele lui nu apdreain vreun document oficial.

Partea buni era cd se apropiayara. $i atunci, lacei25 de mili-oane de locuitori ai Istanbulului, in cea mai mare parte nevoiagi,

se vor addugasdptimAnal cAte doud, trei milioane de turigti, une-

ori chiar mai mulf. Prin definilie acegti oameni erau bogagi qi nuaveau nimic mai bun de fecut cu banii lor decAt s5-i cheltuiascd

pe priveligtile Istanbulului, pe mincare,pe antichitili gi suvenirepi pe localnici.

- Ai putea si te faci ghid, ti sugeri domnul Kusmeroglu la cinl.Vorbegti impecabil gi turca, Ei engleza, Stanley. Ai si te descurci

de minune.

t5