Bacalaureat bilete proba orala 2010 limba romana biletele 1 - 75

Teleorman - 11359

COLEGIUL TEHNIC G-RAL D. PRAPORGESCU TR.MAGURELE

Teleorman - 11359


Proba_A

Ministerul EducaYiei, Cercet<rii, Tineretului şi Sportului Centrul NaYional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

Examenul naĠional de bacalaureat 2010

Proba A)

15-17 februarie 2010

Bilet nr. 1

Termenul de lectur< creativ< poate p<rea pleonastic, pentru c< lectura este un proces care implic< în cel mai înalt grad creativitatea. Totuşi, s< nu uit<m c<, pentru o perioad< destul de lung<, am înv<Yat sau am fost înv<YaYi s< vorbim despre texte reproducând p<rerile experYilor, ale criticilor şi ale istoricilor literari, c< pentru unii literatura este un spaYiu mai curând muzeal şi mai curând al trecutului decât al prezentului, de care trebuie s< ne apropiem cu sfial< şi cu respect, c<, pe scurt, am fost obişnuiYi s< punem o distanY< între noi şi text. Ca atare, termenul subliniaz< posibilitatea de a anula aceast< distanY<, de a ne apropia prin învestire personal< de texte, participând cu mintea, cu sufletul sau cu imaginaYia, cu propriile experienYe de viaY< sau de lectur< la construirea sensurilor unui text. Lectur< creativ< înseamn< s< descoperim diferite perspective despre lume şi viaY<, s< ne descoperim citind, s< avem o relaYie intim< cu textul, c<ruia îi putem da, astfel, viaY< şi sensuri noi, s< aducem în lectur< întreaga noastr< fiinY<, cu experienYele, ideile, st<rile şi sentimentele pe care textul ni le provoac<.

(Florentina Sâmih<ian, Lectur< şi scriere creativ<)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este ilustrat prin fragmentul citat? Justific<-Yi r<spunsul. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri utile informaYiile formulate în textul dat? Motiveaz<-Yi opinia. 2. Crezi c< cititul este o pl<cere? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 2

Studiile întreprinse asupra psihologiei cump<r<torului şi a efectelor pe care reclama le are asupra deciziei de a cump<ra pun în evidenY< un comportament decizional cu totul diferit de cel al modelului clasic al deciziei raYionale. […]

Psihologia reclamei s-a izbit de la început de dou< modele ale deciziei de cump<rare, cu consecinYe net diferite în ceea ce priveşte modalit<Yile de a face reclam<. Unul este

modelul deciziei raĠionale de tip clasic: cump<r<torul alege în mod raYional, analizând şi comparând meritele diferitelor produse, luând în considerare cât mai multe argumente pro şi contra. În consecinY<, modul de a-l convinge este de a-i oferi argumente.

Cel de-al doilea este modelul deciziei afective, emoĠionale, iraĠionale - cump<r<torul nu alege raYional, considerând meritele diferitelor produse raportate la nevoile sale, ci se ia dup< înclinaYiile sale afective. În consecinY<, el trebuie convins nu cu argumente, ci cu apeluri atractive din punctul de vedere al afectivit<Yii sale.

(C<t<lin Zamfir, Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui s-ar putea adresa textul de mai sus? Motiveaz<-Yi r<spunsul. b. În ce tip de text poYi încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Precizeaz< dou< dintre caracteristicile tipului de text identificat. c. Care sunt cele dou< modele ale deciziei de cump<rare descrise în text? 2. Care este p<rerea ta cu privire la abundenYa reclamelor din zilele noastre? Ce rol au acestea? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 3

Întrebare: SunteYi probabil cel mai longeviv comentator politic dintre toYi scriitorii români. Jurnalismul pe care l-aYi f<cut încontinuu dup< '89, şi concomitent în mai multe publicaYii, a ajutat prozatorului? Sau a fost doar un job?

R<spuns: Mai sunt câYiva, unul dintre ei e poetul Nicolae Prelipceanu şi s< nu uit<m de C.T.Popescu, care a început ca autor de S.F. [...] Ca prozator, asta m-a ajutat s<-mi limpezesc ideile, dar în niciun caz s<-mi scriu c<rYile. [...]

Întrebare: În Medgidia sunteYi un povestitor în serie, capabil s< creeze zeci de personaje. [...] De ce şi pentru ce scrieYi?

R<spuns: Cred c< scriu din viciu. Asta înseamn< şi un fel de vinovat< dependenY<, dar şi pl<cerea de a face. N-am scris niciodat< din „datorie” şi nici cu gândul c< am „de predat” o carte. Nu mai vreau s< dovedesc nimic, cum încercam la început, când m< gândeam la destinul meu de scriitor cu majuscule. Chiar dac< am decis înc< din adolescenY< s< devin scriitor, asta nu m-a f<cut s< v<d în scris o îndeletnicire lucrativ<. [...]

Nu mai scriu nici cu gândul la prieteni, deoarece mulYi dintre cei cu care m< întâlneam în studenYie la cenacluri nu mai sunt. Scriu pentru cititorul din mine care nu mai aşteapt< din partea mea decât c<rYile pe care i-ar pl<cea s< le citeasc<, dar care s-a plictisit s< le aştepte cu anii, de unde şi încercarea mea de a i le oferi mai repede.

(Marius Chivu, Interviu cu Cristian Teodorescu în Dilemateca)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Care este ideea în jurul c<reia s-a construit interviul? c. Ce elemente importante de conYinut (argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care crezi c< ar trebui s< fie caracteristicile unui scriitor? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)

Examenul naYional de bacalaureat 2010

Proba A)


Bilet nr. 4

Sanda Roşescu: Ast<-sear< aş fi vrut s< vorbim despre superstiYii. M< gândeam, acum câteva zile c<, de fapt, ele sunt mai mult de natur< şi de condiYie social<. Adic< un individ sau un grup de indivizi, temându-se de anumite lucruri sau mecanisme sociale, se ap<r< de ele printr-un comportament pe care îl cred eficient în urma exers<rii lui, vreme îndelungat<, de c<tre alYii...[…] Dar ceea ce numesc ei superstiYii, adic< ceea ce ei minimalizeaz< şi resping, Yine de un alt domeniu, de un domeniu de viaY< antic<, de un bagaj pre-creştin, p<gân...

Gellu Naum: Fireşte, superstiĠie e un cuvânt peiorativ... Dar tu nu despre asta vrei s< vorbim, ci despre nişte fenomene care Yin de domeniul religios şi nu intr< nici în mecanismul explicaYiilor sociale obişnuite – din care cauz< sunt separate de cei care vor s< le ponegreasc<, s< le alunge şi sunt calificate de ei cu termenul de superstiĠie... SuperstiYiile reale, cele ce intr< în domeniul care am impresia c< te intereseaz< şi în care oamenii, m<rturisindu-şi sau nu, tr<iesc din plin, dep<şind barierele sociale... Tr<ind în plin< superstiYie, oamenii abuzeaz< de cuvânt şi îl folosesc împotriva unor fenomene de care ei se ap<r<, de care conştientul se ap<r<, de care ei încearc< s< fug<, s< scape...

(Gellu Naum în dialog cu Sanda Roşescu, Despre interior-exterior)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Care sunt m<rcile adres<rii directe prezente în fragment? c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre superstiĠii? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 5

Actorii care iubesc strada, piaYa, persoanele şi s<lile de aşteptare, pauzele la spectacole şi concerte, stadioanele, procesele, adun<rile populare, localurile, în general locurile aglomerate, vor constata c<, de fapt, toat< lumea se afl< într-un joc continuu, impus de îns<şi viaYa cu care vine în contact şi faY< de care omul, prin inerYia simYirii, a raYiunii, reacYioneaz< într-un fel sau altul. Mi-a fost dat s< întâlnesc indivizi care, la prima vedere, puteam crede despre ei c< sunt actori veritabili, atât de bine exprimau, prin reacYiile lor, acte cu care viaYa, surprinz<tor sau nu, îi punea în contact în modul cel mai obişnuit cu putinY<. […] Tot omul reacYioneaz<, în fel şi chip, de dimineaY< pân< seara, iar reacYiile lui faY< de ceea ce îi este dat s< vin< în contact nu sunt totdeauna necontrolate, nedirijate, ci şi impuse, cu bun< ştiinY<, de consecinYa pe care o preconizeaz< simultan pe planul conştiinYei...

În virtutea acestui mecanism am putea crede, fireşte, c< toat< lumea joac< de dimineaYa pân< seara teatru, iar actorul intr< în jocul lumii, din care face parte şi el, doar din voluptate, chiar dac< asist<, gust<, discerne şi reediteaz< spectacolul acesta al vieYii, extraordinar şi continuu.

(George Motoi, Lumea într-un joc continuu)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce diferenY< este, în viziunea autorului, între jocul unui actor şi viaYa omului de pe strad<? 2. Care este opinia ta despre ideea vieĠii ca spectacol? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 6

Exist<, desigur, mai multe Parisuri, aşa cum exist< mai multe Londre sau mai multe feluri de a vedea Bucureştii: Parisul marilor şi micilor muzee, de pild<, cunoscute pe dinafar< înc< din vechile albume şi reproduceri dintre r<zboaie, moştenite de la p<rinYi, ba chiar de la bunici, pentru c< rev<d cu precizie un fel de ochelari în faYa c<rora aşezai reproducerile în sepia ale unor peisaje pariziene sau capodopere din Luvru, care trebuie s< dateze dinainte de primul r<zboi mondial; sau cel al restaurantelor [...] sau Parisul gr<dinilor, cu aleile geometrice [...] unde poYi r<mâne nemişcat, la soare, ceasuri întregi, privind forfota zecilor de trec<tori. [...]

Parisul pe care îl prefer între toate este îns< Parisul c<rYilor mele, Parisul libr<riilor din Cartierul latin în care se pierdea cu voluptate eroina Marthei Bibescu la sfârşitul secolului trecut, libr<rii care nici azi nu şi-au pierdut farmecul, niciuna asem<n<toare cu cealalt<, niciuna pr<fuit< sau lipsit< de vizitatori [...], unde un funcYionar amabil te ia în primire înc< de la intrare, te îndrum< şi te serveşte cu o competenY< distins<, care intimideaz< pe provincialul din Est.

(Mircea Anghelescu, Paris: oameni şi locuri) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Ce reprezint< oraşul Paris pentru autor? Justific<-Yi afirmaYia. c. Care ar putea fi un posibil portret al autorului acestui fragment? 2. Consideri c< românii se mai simt provinciali din Est în c<l<toriile întreprinse în str<in<tate? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 7

Dup< aproape dou< decenii de la „importarea” termenului de postmodernism în cultura noastr< şi dup< tot atâYia ani de dezbateri şi teoretiz<ri, întrebarea privitoare la existenYa unui postmodernism românesc stârneşte pasiuni şi proteste ca şi la începutul anilor '80. [...]

Interpretat fie ca antimodernism, ca ruptur< sau ca deviaYie în raport cu principiile fundamentale ale acestuia, fie ca una dintre „feYele modernit<Yii” şi consecinYa ei logic<, postmodernismul (sau post-modernismul) se defineşte în mod inevitabil în raport cu modernismul pe care îl poart< cu sine, nu doar în titulatur<, ci şi în structura sa de adâncime. Chiar dac< se situeaz< adeseori polemic faY< de curentul dominant al începutului de secol, postmodernismul stabileşte cu acesta o relaYie extrem de sinuoas<, în care atitudinea predilect< este una de recuperare şi resemantizare.

DistincYia dintre postmodernism şi postmodernitate este la fel de necesar< ca şi aceea dintre modernism şi modernitate, între fenomenul estetic, pe de o parte, ce are propria lui evoluYie, şi ceea ce am putea numi, cu o sintagm< traducând un cuvânt german, spiritul epocii [...] definit în termeni filosofici, economici, sociologici şi politici.

(Carmen Muşat, Strategiile subversiunii: Descriere şi naraYiune în proza postmodern< româneasc<)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? c. Care este stilul funcYional utilizat în text? Argumenteaz<-Yi afirmaYia. 2. De ce este considerat postmodernismul antimodernism? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 8

Unitate de baz< şi criteriu pertinent de delimitare a poeziei de proz<, versul r<mâne unul dintre termenii literari cel mai greu de definit. Lucrul nu are de ce s< ne mire. ExperienYa multor altor domenii de cunoaştere confirm< paradoxul c< tocmai elucidarea noYiunilor primare ale unei discipline le ridic< cercet<torilor cele mai mari probleme. Pentru lexicolog nu exist< probabil piatr< de încercare mai dur< decât întrebarea: „ce este cuvântul?”. De ce s< ne surprind< atunci c< metricianul r<mâne, la rândul s<u, descump<nit atunci când i se cere s< ne spun< ce este versul?

De fapt, vina nu e a metricianului, ci a versului însuşi. Sau, mai precis, a poeYilor al c<ror neastâmp<r a înzestrat acest concept cu toate atributele lui Proteu. Dac< în urm< cu dou< milenii orice grec sau roman instruit ne-ar fi putut oferi o definiYie acceptabil< a versului, ast<zi pân< şi cei mai erudiYi teoreticieni ai literaturii ezit< s< se lanseze într-o atare aventur<, deoarece între timp termenul a dobândit o mie de chipuri, ajungând s< însemne sau s< par< c< înseamn< chiar şi contrariul a ceea ce se ar<tase a fi la început. [...]

RelaYia paradoxal< dintre vers şi poezie se prezint<, aşadar, astfel: nu versurile fac poezia, ci poezia – versurile, în sensul c< numai natura recunoscut poetic< a ansamblului confer< caracter de versuri unora dintre fragmentele care îl compun.

(Mihai Dinu, „E uşor a scrie versuri...”. Mic tratat de prozodie româneasc<)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip de tip este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. c. C<rui stil funcYional îi aparYine textul de mai sus? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre afirmaYia: „nu versurile fac poezia, ci poezia – versurile”? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 9

Pentru mulYi români, s<rb<torile s-au transformat treptat, dup< anii '90, într-o distracYie lipsit< de orice substanY< religioas<. Mai ales Cr<ciunul şi Paştele au devenit simple pretexte de a-Yi lua liber, de a pleca în vacanY<, de a te „simYi bine” [...] Printre reclamele seduc<toare şi anunYurile cu reduceri substanYiale, care la faYa locului se dovedesc a fi de fapt insignifiante, din când în când, reclame la pastile împotriva indigestiei, medici care apar pe posturile de televiziune şi îndeamn< la cump<tare. [...]

E poate şi un efect al lipsurilor din anii comunismului, dar şi o confuzie a valorilor. A avea, nu de toate, ci cât mai multe, a devenit preocuparea major< a celor mai mulYi români în aceste zile, dac< nu un Yel. Chiar şi copiii sunt atinşi de aceast< goan< dup< cadouri, de viciul societ<Yii consumiste. Gestul de a lua de pe raft cât mai multe produse şi de a umple coşul la Carrefour le-a devenit atât de familiar, încât replicile de genul: „Dar numai atât lu<m?” sau „Dar nu-mi mai iei şi..?” par s< vin< de la sine. Iepuraşul de Paşte trebuie s< fie musai bogat şi ghiftuit.

La biseric< şi mân<stiri se merge dintr-un soi de inerYie. [...] Şi atunci nu pot s< nu m< întreb: unde ne sunt s<rb<torile? Ce s-a ales de acea

primenire şi în<lYare de care îmi vorbeau bunicii mei?

(Doina Ioanid, CredinY<, inerYie, mondenitate şi un iepuraş ghiftuit în Observator cultural)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de tip este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Cine poate fi receptorul unui asemenea text? Motiveaz<-Yi opinia. c. Care este stilul funcYional utilizat în text? Argumenteaz<-Yi afirmaYia. 2. Care este opinia ta despre excesul de cump<r<turi din perioada s<rb<torilor? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 10

Nu exist< un punct de vedere comun asupra num<rului statelor şi populaYiilor care

intr< în regiunea Balcanilor, întrucât criteriile de determinare sunt variabile. Evident, s-a încercat adecvarea geografic<, incluzând aici doar acele state ce fac parte efectiv din Peninsula Balcanic<, dar întrucât în generaliz<rile lor occidentalii au avut nevoie şi de „balcanismul” unor populaYii vecine, acestea au fost incluse şi ele, fie pe motive religioase, fie al st<rii de înapoiere, fie politice (statele fostului bloc comunist) ş.a.m.d., observându-se frecvent o confuzie a termenilor de Balcani, Europa de Est, Europa de Sud-Est. Un lucru este cert: în toate cazurile vorbim de o anumit< not< peiorativ<, drept pentru care fiecare vrea s< ias< din aceast< circumscriere, în pofida unor elemente de mentalitate comune. [...]

În Encyclopaedia Britannnica (1998), din Balcani fac parte Albania, Bosnia şi HerYegovina, Bulgaria, CroaYia, Grecia, Macedonia, Moldova, România, Slovenia şi Iugoslavia (Muntenegru şi Serbia).

În enciclopedia american< Compton's Interactive Encyclopedia (1998), din Balcani fac parte Albania, Bulgaria, Grecia, Turcia european<, Slovenia, CroaYia, Bosnia şi HerYegovina, Iugoslavia, Macedonia şi România.

(Antoaneta Olteanu, Homo balcanicus: trăsături ale mentalităĠii balcanice) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. C<rui stil funcYional îi aparYine textul de mai sus. Motiveaz<-Yi r<spunsul. b. În ce tip de text poYi încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Precizeaz< dou< dintre caracteristicile tipului de text identificat. c. Care este deosebirea între punctele de vedere ale celor dou< enciclopedii cu privire la statele din regiunea balcanic<? 2. Care este opinia ta cu privire la această împărĠire geografică? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 11

La examen, Al. Rosetti p<rea detaşat şi, sub influenYa asistentului s<u, Grigore Brâncuş, d<dea note mari. Nu ne era, oricum, fric< de el, mergeam f<r< complexe spre confruntarea cu acest personaj mitic. FaYa lui mare şi privirea vesel< şi absent< în acelaşi timp ne d<deau curaj. „Marele grec” era un om corpolent, f<r< s< fie un om gras cu p<rYi vizibil şi dizgraYios inestetice. Nu prea înalt, construit armonios, întreaga lui înf<Yişare sugera bun<stare şi mulYumire de sine. C<lca încet şi sigur, capul îi atârna puYin într-o parte, iar privirea îi c<dea lateral spre un obiect nedeterminat. P<rea, de aceea, cum am spus, mereu detaşat de circumstanYe. ApariYia lui într-un cerc era îns< numaidecât remarcat<. La primul contact, omul ce p<rea taciturn şi absent scotea sunete înalte de veselie (o veselie f<r< bucurie, cum i-am zis odat<) un ha-ha lung şi repetat, neangajant. Era foarte sociabil, cunoştea pe toat< lumea şi era realmente cunoscut de toYi cei din mediul academic şi scriitoricesc [...] „Marele grec” îşi pierduse puterea social< în epoca studiilor mele, r<m<sese doar legenda lui. Continua s< fie foarte sensibil faY< de studenYii care d<deau semne c< ar avea talent literar.

(Eugen Simion, Al. Rosetti şi Iorgu Iordan: marele grec şi incoruptibilul stareY)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care sunt particularit<Yile registrului stilistic din textul citat? 2. Care este opinia ta despre rolul profesorului în formarea unui tân<r? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 12

În 1989 vedeau lumina zilei. În 1990 înv<Yau s< mearg<. Acum au prilejul s<-şi

exprime şi s<-şi împ<rt<şeasc< ideile despre viitorul lor în calitate de cet<Yeni europeni. Între 16 noiembrie 2009 şi 31 ianuarie 2010, tinerii n<scuYi în 1989, cet<Yeni a nou< state europene - Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Marea Britanie, Polonia, România, Ungaria - sunt invitaYi s< candideze pentru proiectul paneuropean „GeneraYia '89”.

Proiectul „GeneraYia '89”, desf<şurat sub patronajul domnului Vaclav Havel, renumit scriitor şi om politic ceh, îşi propune s< aniverseze c<derea sistemelor totalitare din Europa oferindu-le celor n<scuYi în anul 1989 o platform< de comunicare. Tinerii vor avea ocazia s< vorbeasc< atât despre experienYele trecute, cât şi despre aştept<rile pe care le au ca actuali cet<Yeni ai Uniunii Europene.

Cei selectaYi de juriile naYionale vor participa între 25 şi 28 aprilie 2010 la întâlnirile simultane din Bucureşti, Bruxelles, Praga şi Varşovia. Cu un trecut naYional diferit în leg<tur< cu anul naşterii lor, 1989, şi având experienYe şi evoluYii distincte din perspectiva cet<Yeniei europene, tinerii implicaYi în proiect îşi vor imagina viitorul lor şi viitorul Uniunii Europene într-o declaraYie comun< pe care o vor redacta în timpul întâlnirilor internaYionale. O delegaYie a lor va prezenta DeclaraĠia GeneraĠia '89 reprezentanYilor Uniunii Europene la Bruxelles, pe 7 iunie 2010.

(GENERAXIA '89. Cum se vede Europa la 20 de ani) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Care este scopul mesajului din acest text? Justific<-Yi r<spunsul. c. Ce îşi propune proiectul GeneraĠia '89? 2. Care este opinia ta despre importanĠa unor asemenea proiecte în zilele noastre? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 13

În jurul meu se întâmpl< tot mai multe lucruri pe care nu le înYeleg. Ca şi cum aş tr<i într-o lume şi într-o Yar< str<ine. Sau într-un timp din alt ciclu cosmic. Ar putea fi unul dintre simptomele – clasice – ale îmb<trânirii. Dar ar putea fi şi semnul unei mutaYii radicale în felul de a fi al oamenilor, un cârcel istoric, o sincop< neprev<zut< în evoluYia mentalit<Yilor. Când spun „nu înYeleg“ nu am în vedere perplexitatea pe care orice ins normal o resimte, uneori, dinaintea unei enigme, a unei pagini sibilinice* de filozofie, a unei ecuaYii dificile. E vorba de cu totul altceva: nu de lucruri „greu de înYeles“, ci de fapte simple, evidente, pe care îns< nu le poYi justifica raYional. E vorba de chestii şui, pe dos, în r<sp<r, în deriv<. E vorba de bazaconii, n<zbâtii, dr<covenii, sminteli, tr<zn<i, suceli, comédii, minun<Yii, ciud<Yenii şi spaime. Te simYi paraşutat într-o menajerie de corcituri, într-o zoologie hibrid<, cu care nu poYi comunica, oricât< bun<voinY< ai pune la b<taie. *sibilinic (adj.) = enigmatic, neclar, vag, ascuns.

(Andrei Pleşu, Nu înYeleg) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul? c. Despre ce fel de lume crezi c< vorbeşte autorul? 2. Care este opinia ta despre normalitate/ anormalitate? Cum îYi imaginezi o lume normal</ anormal<? SusYine cu argumente opinia formulat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 14

Un tip eminamente simpatic este amicul meu X…foarte bine cunoscut de noi toYi bucureştenii. Cum s< nu-l cunoaştem? Îl întâlnim aşa de adesea, pretutindeni: în somptuoasele saloane de elit<, în sindrofiile modeste de mahala, la Capşa, la Gambrinus, la Zdrafcu, la Jockey şi la cafeneaua Schreiber din Lipscani, în Orient-Expres, în tramcar, în cupeu cu roate de cauciuc, pe jos în galoşi – pretutindeni gata a te saluta cu toat< afabilitatea şi a-Yi întinde cordial mâna lui, s< fii mitropolit sau paracliser, general ori c<prar, ministru ori comisionar de strad<, nobil, mojic […].

El ştie cât< admiraYie-mi inspir<, cât ascendent moral şi intelectual exercit< asupr<-mi; de câte ori îns< ne întâlnim amândoi, nu-mi arat< niciun fel de mândrie care m-ar atinge; totdeauna modest, simplu şi f<r< nicio pretenYie, m< pune la curent cu tot ce se petrece în sferele înalte. Omul acesta pare c< nu ştie cât preYuieşte pentru mine amiciYia lui; nu-şi face idee, desigur, ce fericit sunt eu când aflu de la dânsul importantele secrete ale zeilor.

(text adaptat dup< I.L. Caragiale, Amicul X…) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile acestuia în textul dat. b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Cum explici prezenYa, în primul paragraf, a enumeraYiilor?

2. Care este opinia ta despre relaYia dintre aparenY< şi esenY< în definirea personalit<Yii unui individ? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 15

Tân<ra împ<r<teas< întinse dreapta. Cutremurându-se deodat< ca de o spaim<, îşi

plec< obrazul s<rutând degetele care i-o cuprindeau. Str<inul o domoli, ap<sându-şi palma stâng< pe fruntea ei. […] Ea îl cuprinse strâns, plângând. — E adev<rat, îi zise el iar, cu blândeY<. Îns< drumurile noastre în aceast< lume trebuie s< se desfac< aici. O împ<r<teas<, când îşi pierde soYul aşa cum s-a întâmplat cu m<ria ta, pune v<l negru şi se duce la insula Principiilor. ViaYa m<riei tale nu poate avea rânduiala obişnuit< a oamenilor celorlalYi. Asemeni asupra mea st< o putere care nu-mi îng<duie s< rup leg<mintele ce-am f<cut.

Împ<r<tiYa se retrase, ridicându-şi braYele la frunte. — Vai mie, suspin< ea. E adev<rat deci c< ai stat în templele egiptenilor? — Într-adev<r, acolo am cunoscut lumina. Aflarea acestui lucru, m<rit< Doamn<, nu

trebuie s<-Yi aduc< mâhnire. Iat<, ne vom desp<rYi. Se va desface şi am<girea care se numeşte trup. Dar ceea ce e între noi acum, l<murit în foc, e o creang< de aur care va luci în sine, în afar< de timp.

Împ<r<tiYa veni şi-şi plec< fruntea pe um<rul egipteanului.

(Mihail Sadoveanu, Creanga de aur) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta? Motiveaz<-Yi r<spunsul. b. Cine sunt personajele care dialogheaz< în fragmentul de text citat? c. Ce relaYie pare s< existe între aceste dou< personaje? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre relaYia dintre datorie şi iubire în definirea destinului unui individ? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 16

Deosebit de important< este atitudinea profesorului, relaĠia sa cu elevii. Nu este deloc

indicat< poziYia sa autoritar<, oarecum despotic<. Ea creeaz< blocaje afective. Copiii nu îndr<znesc s< pun< întreb<ri, se tem de eşec, de ironii. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Autoritatea unui profesor nu se bazeaz< pe constrângere, pe fric<, ci pe competenYa sa profesional<, pe obiectivitatea şi Yinuta sa ireproşabil<. El trebuie s< fie apropiat de elevi, îng<duitor (în anume limite fireşti) şi s< încurajeze imaginaYia, sugestiile mai deosebite. Şcolarii s<-şi poat< manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. S< fie ceva firesc ca o idee original<, mai aparte, s< atrag< un punct în plus la notare, chiar dac< prin ea nu s-a putut soluYiona chestiunea în discuYie.

Desigur, profesorul trebuie s< depisteze şcolarii cu potenYialit<Yi creative superioare, c<rora e firesc s< li se asigure posibilit<Yi speciale de dezvoltare a capacit<Yilor lor. Exist< şi teste speciale în vederea diagnosticului creativit<Yii, dar cei deosebiYi oricum pot fi observaYi prin felul de a rezolva probleme neobişnuite sau prin întreb<rile neaşteptate pe care le pun. Îns< profesorul are îndatorirea de a cultiva disponibilit<Yile imaginative ale întregii clase, folosind metode adecvate acestui obiectiv didactic major.

(Andrei Cosmovici, LuminiYa Iacob, coordonatori, Cultivarea creativităĠii în învăĠământ)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ)? Justific<-Yi opYiunea. c. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul profesorului în stimularea potenYialului creativ al elevului? Cum vezi relaYia profesor – elev în sistemul de înv<Y<mânt actual? SusYine cu argumente opinia formulat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 17

Dac< prima versiune a Istoriei literaturii române contemporane are dezavantajul unei prea mari apropieri de epoca la care se refer< (aceea de dup< 1900), versiunea din 1937 este, cum spuneam, cea dintâi care stabileşte canonul literar modern. Lovinescu n-are geniul expresiei lui C<linescu, Istoria lui fiind mult mai s<rac< sub raport artistic, şi, pe urm<, este şi prea concis<. Autorul însuşi o concepe ca pe un îndreptar adresat tinerilor. Şi, poate, nu doar lor, de vreme ce constat< c< gustul publicului în general a r<mas în urma literaturii. Pe cât de sigure sunt judec<Yile [...], pe atât de labile sunt criteriile, ca şi la C<linescu, de altfel, de aşezare în pagin< a literaturii, când istorice, când tipologice, când stilistice. Poezia „simbolist<” (Lovinescu spune simbolistică) st< lâng< aceea de „concepYie” filozofic< şi religioas<, epica „rural<” lâng< aceea „fantezist<”. [...] Lovinescu a crezut de cuviinY< s<-şi scrie Istoria „cu judec<Yi precise şi f<r< controverse”, ca pe un manual, cel mai modern şi mai valabil critic din câte avem pân< la el.

(Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. c. Crezi c< opinia autorului despre Istoria lui E. Lovinescu este pozitiv< sau negativ<? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este, în opinia ta, rostul criticii literare şi/sau al criticului literar? SusYine cu argumente opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 18

Dintre sute de clişee. Aşchii dintr-o limb< tare, volum publicat de Editura

Humanitas, face o ironic< trecere în revist< a limbajului degradat folosit de mass-media. Apele dezl<nYuite le-au r<pit oamenilor agoniseala de o viaY<, Primii care s-au bucurat

de z<pad< au fost, bineînYeles, copiii sau Fotbalul se joac< cu goluri sunt fraze-tip pe care le auzim neîncetat la televizor şi la radio sau le citim, de multe ori, în ziare. […] Automatismele verbale cu care suntem bombardaYi zi de zi reprezint<, potrivit autorului [Radu Paraschivescu], efectul inerYiei şi al dezinteresului pentru nuanY<, constituind materia prim< cu care lucreaz< Radu Paraschivescu pentru a alc<tui un minidicYionar al clişeelor abuzate de crainicii TV, de comentatorii de meciuri de fotbal şi de reporteri în general. [...]

Ca atare, odat< cu „vorbirea de-a gata”, câştig<, de fapt, „gândirea de-a gata”, solul fertil pe care creşte vorba inept< şi inexpresiv<.

Nu doar capacitatea de expresie ni s-a clişeizat, constat< autorul, ci şi gândirea. Dac<

nu cumva întreaga viaY<. Al<turi de telecomand<, calculatorul de buzunar şi GPS,

stereotipiile mentale sunt una dintre dovezile cele mai rezistente ale comodit<Yii. Prefer<m

traseele cunoscute, scenariile facile, drumurile drepte, luminate puternic.

(Dana G. Ionescu, Clişeele noastre de toate zilele) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este cel citat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Precizeaz< dou< caracteristici ale tipului de text identificat. b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? c. Care este opinia lui Radu Paraschivescu despre degradarea limbajului? 2. Care este opinia ta despre impactul limbajului clişeizat, folosit de mass-media, asupra limbajului şi a gândirii tale? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 19

Componenta de baz< a celor mai multe emisiuni care se pot vedea la posturile noastre de televiziune este vacarmul. Un vacarm golit de sens, care produce baloane de s<pun. S-ar p<rea c< tr<im într-o lume total isteric<, iar posturile TV îşi fac „datoria” s< reflecte aceast< realitate. Emisiunile de divertisment sunt g<l<gioase şi agresive, la talk-show-uri oamenii se sforYeaz< s< vorbeasc< tot mai tare, s<-şi acopere interlocutorii, emisiunile de ştiri ne fac un rezumat al tuturor violenYelor posibile. Totul este strident şi totodat< fals, ca o goarn< spart<.

[...] Într-o lume care-şi exhib< anormalitatea, aberaYia, „senzaYionalul”, zonele în care întâlneşti atitudini şi discursuri normale nu pot fi decât adev<rate oaze. Oaze care s< te ajute s< rezişti în toat< nebunia.

Una dintre acestea este emisiune Garantat 100% realizat< de C<t<lin Ştef<nescu, la TVR1. Marele merit al acestei emisiuni e c< a g<sit o formul< în care s< se vorbeasc< despre cultur< în mod absolut firesc.

(Cezar Paul-B<descu, O oază de normalitate)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care este atitudinea autorului faY< de „vacarmul” din emisiunile de televiziune? 2. Care este opinia ta despre „cultura” promovat< de emisiunile de televiziune? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 20

Românii aleg varianta unui spectacol cultural în detrimentul vacanYelor sau emisiunilor

TV, tot mai slabe calitativ. Chiar dac< preYul biletelor la teatru, oper<, operet< sau concerte, variaz< de la 12 la 55 de lei, ajungând, uneori, chiar la 550 lei, cum s-a întâmplat în cazul recentului concert de la Sala Palatului, Masters of Jazz, consumatorii de spectacole nu se uit< la bani când vine vorba de calitate. [...]

„Mare parte din mass-media îşi continu<, din p<cate, procesul de manelizare galopant<” - este de p<rere Eugenia Minescu, secretar artistic al Teatrului NaYional de Operet< „Ion Dacian”.

O p<rere similar< are şi Mirela N<st<sache, secretar literar la Teatrul Mic, care, încercând s< r<spund< unei întreb<ri generice, şi anume: „De ce anume vin oamenii la teatru?”, ne-a declarat c< „interesul spectatorilor pentru actul artistic, în plin< criz<, este înt<rit, pe de o parte, de nevoia unui contact real, de iluzia unei poveşti frumoase care s<-i îndemne la reflecYie şi emoYie, şi nu în ultimul rând, de sentimentul aproape reflex de a fugi, fie şi pentru câteva ore, din faYa unei realit<Yi cotidiene, sociale, politice, din ce în ce mai urâte”.

(Sabin D<niY<, Olivia Tulbure, Cosmin Turcu, Spectatorii români stau la coadă la cultură)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul dat? b. C<rui stil funcYional îi aparYine textul? SusYine argumentat r<spunsul. c. Care este opinia autorilor despre preferinYa românilor pentru spectacolele culturale? 2. Care este opinia ta despre importanĠa artei în viaYa omului? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 21

– AĠi descris adineaori o situaĠie de mediocritate, în care privitorul trebuie să

ajungă safe dincolo, fără să-i creezi nicio problemă. – Asta e adev<rat. Cam asta se întâmpl< în teatrul american. Dar nu numai în teatrul

american. Am impresia c< peste tot în lume nu se întâmpl< mai nimic în teatru. Dac< privim ce se întâmpl< în lumea filmului, şi s< lu<m exemplul renaşterii filmului românesc, al generaYiei tinere, care spune nişte lucruri destul de puternice, care nu sunt neap<rat confortabile, nu sunt neap<rat safe, vedem prin comparaYie c< în teatru e o stagnare. […] Printre noi, „meseriaşii”, se simte o stare de angoas<, de semidisperare, v<zând c< filmul a luat-o înainte. Încerc<m s< copiem, s< aducem mijloacele filmului în teatru. Dar teatrul este o art< foarte fragil<, care de mii de ani nu a imitat nimic altceva decât esenYa vieYii. Prin tentative de a moderniza cu elemente noi, tehnici multimedia, arta teatrului sl<beşte şi mai mult. Acest mix populist de toate pentru toĠi tulbur< acel dialog unic, intim, direct, de la om la om. Este o criz< a teatrului în general şi un fel de încercare de a imita ceea ce fac alYii în alte medii, care îns< nu va duce nic<ieri.

(Criza teatrului, dialog între regizorul Andrei Şerban şi Rodica Palade) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. c. În ce anume const< criza teatrului, în viziunea celui intervievat? 2. Expune-Yi opinia cu privire la diferenYa dintre film şi teatru şi argumenteaz< preferinYa personal< pentru una dintre cele dou< forme de spectacol.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 22

Medicii nutriYionişti spun c< nucile reprezint< un aliment bogat în proteine şi vitamine

esenYiale organismului. Vitamina A şi vitamina E se g<sesc din belşug în acest fruct. În plus, potrivit specialiştilor, nucile au un conYinut ridicat de minerale, precum fosfor şi potasiu, fibre, dar mai ales acizi graşi omega 3, necesari pentru buna funcYionare a creierului [...]. NutriYioniştii spun c< o linguriY< de nuci pisate pe zi, mâncate, de preferat, de dimineaY<, asigur< necesarul de energie şi vitamine, iar în plus aceast< porYie este suficient< ca aport caloric. AtenYie îns<, nucile au un conYinut caloric destul de ridicat, astfel c< specialiştii recomand< s< nu facem abuz, mai ales când suntem la diet<.

Acest fruct reprezint< o excelent< surs< de acizi graşi esenYiali, pe care, altfel, corpul nu îi poate produce în mod natural şi de care are nevoie. Medicii le recomand< persoanelor care sufer< de afecYiuni cardiovasculare, astm şi artrit<. De asemenea, datorit< conYinutului de acizi monosaturaYi, care au efecte favorabile asupra nivelului de colesterol din sânge, nucile sunt indicate în cazul dietei persoanelor care sufer< de diabet.

(www.gandul.info/sănătate-food-drink) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat. a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? c. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea unei alimentaYii s<n<toase? SusYine, cu argumente din text sau din experienYa personal<, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 23

Întrebare: Cum a fost perioada în care aYi citit la Cenaclul de Luni şi la Cenaclul Universitas? Au existat momente în care critica a fost dur<, în care v-aYi pierdut încrederea în dumneavoastr<? R<spuns: La Cenaclul de Luni am citit o singur< dat<. Eram elev< la Braşov. [...] M-au l<udat foarte tare cei de la cenaclu, deşi nu cred c< meritam. [...] La Universitas am avut parte de primiri bune. O singur< dat<, când am citit o poezie, Plicty, care conYinea şi un fel de „anchet<” despre plictiseal<, au strâmbat din nas c< stric poezia, c< asta nu mai e poezie. [...] Pentru mine, poezia însemna mesaj emoYionant. Direct, simplu, f<r< „figuri de stil”. [...]

Cel mai mult m-am bucurat de aprecierile celor care se adunau la Junimea, cenaclul de proz< condus de Ov. S. Crohm<lniceanu. [...] I-am fost recunosc<toare când m-a susYinut pentru un premiu de debut la Uniune, imediat dup< 1990. [...]

Dar, revenind la întrebare: singura persoan< care m-ar putea face – şi m< face – s<-mi pierd încrederea în mine sunt chiar eu. Nu mi-e deloc uşor. De aceea am nevoie şi acum (poate mai mult ca oricând) de încuraj<rile altora, pentru c< port cu mine descurajatorul de serviciu (care, între timp, s-a profesionalizat, are o teribil< eficienY<!).

(Interviu cu Simona Popescu, realizat de Andra Rotaru, Spontaneitate şi rigoare) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este opinia Simonei Popescu despre încrederea în sine? 2. Care este opinia ta despre importanĠa încurajărilor primite de la ceilalĠi? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 24

Înv<YaYii, care scriu istoria popoarelor, sunt de dou< feluri: unii, care din copil<rie şi pân< la b<trâneYe au tr<it tot între c<rYi, iar alYii, care au tr<it şi viaYa cea de toate zilele, cu luptele, necazurile, urâYeniile şi frumuseYile ei, cunoscând în carne şi oase oameni vii de toate felurile. Istoria scris< de înv<YaYii c<rYilor e foarte bogat< şi meşteşugit< în înşirarea faptelor omeneşti şi mai întotdeauna crede c< poate da, f<r< fric< şi f<r< îndoire de sine, pricinile şi urm<rile acelor fapte, aşa c< avem r<spunsuri limpezi la toate întreb<rile ce trebuie s< le punem atunci când privim tainica întreYesere a patimilor şi gândurilor omeneşti, singuratice ori de-ale mulYimilor, alc<tuind v<lm<şugul istoriei popoarelor.

Dimpotriv<, înv<YaYii care, al<turea de c<rYi, cunosc şi viaYa cea de toate zilele, se tem s< dea prea repede r<spunsuri asupra leg<turii şi pricinilor faptelor omeneşti; de multe ori ei m<rturisesc neputinYa lor de a l<muri de ce s-a întâmplat cutare r<zboi, ori s-a ivit cutare mare meşter de icoane frumoase şi de case m<reYe, ori de biserici cu totul noi faY< de cele de dinainte, şi se mulYumesc numai s< spun< cum a fost, şi nu şi de ce a fost aşa şi nu altfel.

(Vasile Pârvan, Începuturile vieĠii romane la gurile Dunării) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care sunt, în viziunea lui Vasile Pârvan, cele dou< categorii de istorici şi care sunt diferenYele dintre aceştia? 2. Care este opinia ta despre oamenii pasionaYi de istorie? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 25

Art. 1 În relaYiile sale cu restul comunit<Yii internaYionale, Uniunea îşi afirm< şi

promoveaz< valorile şi interesele şi contribuie la protecYia cet<Yenilor s<i. Aceasta contribuie la pacea, securitatea, dezvoltarea durabil< a planetei, solidaritatea şi respectul reciproc între popoare, comerYul liber şi echitabil, eliminarea s<r<ciei şi protecYia drepturilor omului şi, în special, a drepturilor copilului, precum şi la respectarea strict< şi dezvoltarea dreptului internaYional, inclusiv respectarea principiilor Cartei OrganizaYiei NaYiunilor Unite […].

Art. 2 – (1) Uniunea ofer< cet<Yenilor s<i un spaYiu de libertate, securitate şi justiYie, f<r< frontiere interne, în interiorul c<ruia este asigurat< libera circulaYie a persoanelor […]. (5) Uniunea se întemeiaz< pe valorile respect<rii demnit<Yii umane, libert<Yii, democraYiei, egalit<Yii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparYin minorit<Yilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizat< prin pluralism, nediscriminare, toleranY<, justiYie, solidaritate şi egalitate între femei şi b<rbaYi […].

(Tratatul de la Lisabona) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? c. Care sunt valorile fundamentale pe care le promoveaz< Uniunea European<? 2. Care dintre prevederile Tratatului de la Lisabona consideri c< te afecteaz< în mod direct? SusYine, cu argumente din text sau din cultura ta general<, justeYea acestei prevederi.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 26

Fenomen real al ultimului deceniu şi jum<tate, criza lecturii a devenit motiv de îngrijorare pentru toYi cei preocupaYi de destinul c<rYii, de la autori, editori, pân< la librari. Conform studiului realizat de Gfk România, aproape o treime dintre repondenYi nu citeşte niciodat< c<rYi, în timp ce în mediul rural ponderea acestora ajunge la 50%. Înc< o treime citeşte c<rYi numai de câteva ori pe an sau mai rar, iar treimea r<mas< citeşte cel puYin o dat< pe lun<. [...] Din punctul de vedere al frecvenYei cu care sunt citite, cele mai populare c<rYi sunt cele de literatur</ beletristic<, cele cu informaYii specifice dintr-un anumit domeniu (titluri de specialitate) şi c<rYile legate de hobby-uri. Un interes mai moderat este înregistrat pentru c<rYile SF, cele de psihologie, de autoeducare şi volumele de memorii, jurnale, biografii, în timp ce segmentul acelora care au citit în ultimele trei luni c<rYi de eseistic<, filosofie sau politic< este foarte restrâns.

(Adriana Vasiliu, Românii citesc din ce în ce mai puĠine cărĠi) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Care este scopul comunic<rii în textul citat? b. Cui i s-ar putea adresa textul? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Ce înYelege autoarea prin criza lecturii, conform informaYiilor din text? 2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în formarea unui tân<r? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 27

Cu poporul român s-a petrecut un fapt extraordinar: o tragedie a constituit începutul

unui nou destin pentru el. Când legiunile împ<ratului Traian zdrobesc armatele lui Decebal, viteazul rege împreun< cu c<peteniile lui se sinucid. Dup< toate încheierile tragediilor, ne-am fi aşteptat ca acest zguduitor final s< fie sfârşitul unui neam şi al unei istorii. Cu distrugerea Troiei s-au încheiat istoria şi existenYa unui popor, cu distrugerea Cartaginei s-au terminat şi o istorie, şi un destin, fiindc< nu au mai existat cartaginezi; cu distrugerea Sarmizegetusei îns< s-a facut numai o cotitur< în destinul unui popor, care pune un nou început în istoria lui. Faptul acesta excepYional se datoreşte mai multor factori, dintre care unul este dat sigur de vitalitatea şi puterea psihic< şi biologic< a geto-dacilor, şi un altul este omologia a dou< seminYii. Românii sunt şi romani: orient<rile lor cardinale sunt dominate de umbra marelui împ<rat roman [...]. Dar, în acelaşi timp, figurile cele mai specifice locale sunt dacice, şi uneori ai impresia c< au coborât direct de pe columna lui Traian.

(Anton Dumitriu, Eseuri) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care sunt factorii ce transform< distrugerea cet<Yii Sarmizegetusa într-un nou început? 2. Exprim<-Yi opinia despre originea poporului român, folosind idei din textul dat şi/ sau din cultura ta general<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Biletul 28 Şi-ai s< m< uiYi – C< prea departe Şi prea pentru mult timp porneşti! Şi-am s< te uit – C< şi uitarea e scris<-n legile omeneşti. ....................................................................... Cu ochii urm<ri-vei Y<rmul, topindu-se ca noru-n zare, Şi ochii-Yi l<crima-vor poate Trei lacrimi reci de c<l<toare; Iar eu pe Y<rm Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers, Şi-nYelegând c< mi-eşti pierdut<, Te-oi plânge-n ritmul unui vers. Şi versul meu L-o duce poate vreun cânt<reY pân< la tine, Iar tu – Cântându-l ca şi dânsul, Plângându-l, poate, ca şi mine – Te vei gândi la adorata în cinstea c<reia fu scris, Şi-uitând c< m-ai uitat, Vei smulge din cadrul palidului vis Întunecatu-mi chip, Ca-n ziua când te-afunda vaporu-n zare Şi când din ochi l<sai s<-Yi pice Trei lacrimi reci de c<l<toare!

(Ion Minulescu,Trei lacrimi reci de călătoare) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Cine ar putea fi receptorul textului dat? c. Ce elemente importante de conYinut identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul poeziei în viaYa unui om? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 29

Teoretic, titlul jurnalistic este un construct a c<rui form< concret< de reprezentare trebuie s< respecte regulile codificate în lucr<rile descriptive şi normative de specialitate. Regula esenYial< de bun< formare a titlului presupune adecvarea acestuia la competenYa de lectur< a cititorului mediu: în consecinY<, sunt recomandabile titlurile concise, simple ca structur< lexico-gramatical<, eliberate de preYiozitate şi opulenY< figurativ< şi mai ales f<r< a fi ambigu<. În practic<, publicistica româneasc< actual< întreYine şi supraliciteaz< retorica titlului spectaculos şi şocant, fondat pe multiple artificii lexico-semantice, gramaticale şi figurative. Este o tendinY< care susYine ipoteza c< decizia sau opYiunea receptorului de a citi sau de a nu citi un anumit articol depinde, în mare m<sur<, de forYa persuasiv< a acestui element paratextual; de aici şi impresia c< operaYia de titrare a devenit o manevr< discursiv< de baz<, oscilând între tehnică şi artă (cu rezultate pozitive sau discutabile).

(text adaptat dup< Maria Cvasnîi C<t<nescu, Retorică publicistică: de la paratext la text)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta?Motiveaz<-Yi r<spunsul. b. Cui s-ar putea adresa textul dat? Justific<-Yi opYiunea. c. Care este opinia autoarei despre alc<tuirea titlului unui text jurnalistic? 2. Care este opinia ta despre titlurile textelor jurnalistice (d< exemple de titluri de articole din reviste, ziare; ai în vedere şi numele emisiunilor radio-tv preferate)? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 30

Despre adev<rata singur<tate nu vorbim decât în şoapt<. Nu putem Yine conferinYe

publice despre ea. De altfel, ce mai înseamn< o singur<tate trâmbiYat<? Nu voi recunoaşte decât în faYa mea c< sunt singur. Şi uneori prefer s< mi-o ascund şi mie. Sunt destui cei care şi-au f<cut o profesie din a studia şi a descrie raporturile lor cu singur<tatea devenind, dac< nu amanYii ei, preoYii ei; sau cei care se duc în deşert pentru a striga „Iat< cât sunt de singur!”, ca şi cum ar merita elogii pentru singur<tatea lor. […]

Am cerut oare prea mult de la viaY<? I-am cerut puYine lucruri şi toate fireşti. Şi poate e prea devreme s< fac acum bilanYul. Pe talgerul unde inima mea sângereaz< sunt dou< morminte, c<rYi amânate şi o singur<tate lacom< de lumin<. Şi totuşi vârsta şi viaYa m-au înv<Yat unele lucruri. […] Avem nevoie s< ne m<rturisim cuiva. Avem nevoie de cineva s< ne iubeasc< şi, mai ales, de cineva pe care s< iubim. Poate c< marea noastr< problem< nu e s< fim fericiYi, ci s< fim mai puYin singuri. Sau poate c< e tocmai aceasta marea problem< a fericirii, s< fim mai puYin singuri.

(Octavian Paler, Scrisori imaginare)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este relaYia dintre singur<tate şi fericire, aşa cum este reflectat< în textul dat? 2. Care este opinia ta despre singurătate? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 31

Sunt peste dou<zeci de ani de-atunci. Locuiam într-o cas< unde tr<sese în gazd< un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea migr<rii actorilor se sfârşise: era toamn< şi aceste p<s<ri c<l<toare se-ntorceau pe la cuiburile lor.

V<zându-m< c< citeam întruna, actorul îmi zise cu un fel de mândrie: −ÎYi place s< te ocupi cu literatura… Am şi eu un b<iat în trup< care citeşte mult; este

foarte înv<Yat, ştie nemYeşte şi are mare talent: face poezii; ne-a f<cut câteva cuplete minunate. Eu crez c< Yi-ar face pl<cere s<-l cunoşti. […]

Seara trebuia s< vie la directorul lui – astfel puteam s<-l v<z. Eram foarte curios s<-l cunosc. Nu ştiu pentru ce, îmi închipuiam pe tân<rul aventurar ca pe o fiinY< extraordinar<, un erou, un viitor om mare. […]

Tân<rul sosi. Era o frumuseYe! O figur< clasic< încadrat< de nişte plete mari negre; o frunte înalt< şi senin<, nişte ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea c< cineva este în<untru; un zâmbet blând şi adânc melancolic. […]

−M< recomand, Mihail Eminescu. Aşa l-am cunoscut eu.

(text adaptat dup< Ion Luca Caragiale, În Nirvana*) *nirvana – s.f. (În religia budist<, în filosofia indian< etc.) Stare de fericire realizat< prin eliberarea de grijile vieYii, de suferinYe şi prin contopirea sufletului individual cu esenYa divin<, cu ajutorul contemplaYiei şi al ascezei. [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Portretul tân<rului Eminescu, schiYat de Caragiale, coincide cu propria ta reprezentare despre poet? Motiveaz<-Yi afirmaYia. 2. Care este opinia ta despre profesia de actor? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 32

... se uit< spre gr<din< printre draperiile mov de tul. [...] Se gândea din nou la Sahara. Pentru ea, deşertul era cernut din f<in< de înger, din licorile de smarald ale mugurilor

de pin, era comestibil şi otr<vit, era de urât şi de adorat, întocmai ca o iubire. Ea visa c< Sahara e un limb al r<t<citorilor, în care culorile se preling în jar. Intuia c< acolo se duc toate dorinYele care nu se mai împlinesc şi scot sâmburi de

diamant. Gândea c< în deşert se va întâlni cu setea şi cu foamea, cu mirosul de p<mânt ud şi

cu fluturii carnivori despre care auzise c< zboar< noaptea în jurul vracilor. C< se va întâlni cu inima ei, f<cut< din boabe rumene de cafea şi cu miezul de pâine [...], cu tristeYile viitoare, înc< adolescente, şi cu aYa m<t<niilor de jad care fuseser< întâmpl<rile netr<ite.

În secret, aştepta s< se întâlneasc< pe sine, fetiY<, şi pe tat<l ei disp<rut, cel de dinainte de-a fi copil, pe când nu era decât o voce în încâlceala de vise a mamei lui.

[...] Toate astea erau doar urme ale fricilor prin care se legase de Africa, pentru o lume ce n-avea alt Yel decât s< pluteasc< liber.

(text adaptat dup< Daniela Zecca, Istoria romanĠată a unui safari) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva acestuia asupra deşertului. b. Cum este evocat< Africa în text? c. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Care sunt, în opinia ta, elementele de atractivitate ale peisajului deşertic? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 33

A te juca înseamn< a lua în serios chiar şi acele lucruri pe care unii oameni refuz< s<

le socoteasc< ca atare. Jocul e departe de a fi negarea seriosului. S-ar putea mai degrab< spune c< e oarecum o generalizare a sentimentului seriozit<Yii. Jocul nu-i o atitudine frivol<, ci una deosebit de grav<. Acela care nu are în minte cuta pe care o face fruntea încruntat< a copilului care se joac< dovedeşte c<, fiind copil, nu s-a jucat niciodat<. Nu-mi pot închipui o alt< definiYie a copil<riei decât aceasta: a fi copil înseamn< a lua în serios absolut tot, tot ce exist< pe p<mânt. Şi dac< ne gândim c< nimic nu e mai profund decât un entuziasm de copil, c< nimic nu e mai sumbru ca o dezn<dejde de copil, nu va mai p<rea un paradox s< spunem c< cei mai serioşi oameni din lume sunt copiii. Este oare seriozitatea o chestiune de atitudine ori una de rezultate? Eşti serios fiindc< reuşeşti sau pentru c< te porYi într-un anumit fel, chiar dac< nu reuşeşti? S< nu uit<m un lucru: seriozitatea e o virtute. Or, în moral<, insuccesul poate fi adesea un merit.

(D.I.Suchianu, Despre tinereYe) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Care este tema textului? Motiveaz<-Yi r<spunsul. b. Care este opinia autorului despre acYiunea de a se juca? c. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Ce semnific< pentru tine etapa copil<riei? SusYine, cu argumente din text sau din experienYa personal<, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 34

Exist< cert, o formul< etnic<, o formul< a sufletului românesc. Este un produs al timpului şi al împrejur<rilor de tot soiul. Obiceiuri, tradiYii, costum, muzic< şi chiar o bun< parte din vocabular nu sunt decât manifest<ri exterioare ale acestui tot psiho-social. Ele urmeaz< legile etnice şi sociale, cum le-a urmat timp de aproape dou< mii de ani, chiar f<r< apostoli tradiYionalişti. Calit<Yile de sentiment, voinY<, sensibilitate şi inteligenY< sunt cele care ne deosebesc de bulgari, de sârbi sau de unguri, mai mult decât folclorul.

Ni se va r<spunde poate c< tocmai faptul c< poporul nostru şi-a p<strat tradiYiile, folclorul, a contribuit la rezistenYa lui pe aceste meleaguri. (Deşi poate c< ar fi de obiectat c< a împrumutat destul din toate p<rYile.) Adev<rul e c< şi-a p<strat tradiYiile, c< a rezistat – şi e cum nu se poate mai logic s< fie – tocmai [....] din cauza prestigiului pe care l-a exercitat acest suflet asupra celorlalte neamuri cu care venea în atingere.

(Camil Petrescu, Sufletul naĠional. Analiza descriptivă a termenului)

[Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui se adreseaz< textul? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care este opinia lui Camil Petrescu despre sufletul românesc? 2. Care este p<rerea ta despre tradiYie şi modernitate în epoca actual<? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 35

Se crap< de ziu<. Negurile Dun<rii împiedic< vederea valurilor. Privirile ostenesc c<utând

în deşert un punct de sprijin dincolo de z<rile apei, - pare c-am pluti în largul m<rii. Dar iat< c< dinspre r<s<rit un Yanc se aprinde, şi-n juru-i se desface-un rotocol de lumin< alburie. CeaYa se rupe-n pale argintii. Încet, de o parte şi de alta, se dezv<lesc malurile plecate sub p<duri de s<lcii. Stolurile de raYe s<lbatice îşi fâlfâie aripile greoaie pe deasupra apei. Un brâu de oYel, sclipitor în b<taia soarelui, taie lanurile din stânga. Este Jiul, copilul zburdalnic al munYilor, care-şi goneşte undele limpezi peste şesurile Olteniei… Razele soarelui bat pieziş, împr<ştiind solzi de aur pe-ncreYiturile apei.

(Al.VlahuY<, România pitorească) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat : a. Cui se adreseaz< textul? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care este momentul temporal descris de Alexandru VlahuY<? 2. Care este opinia ta despre leg<tura dintre om şi natur<? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 36

E un amurg de toamn< târzie. Soarele sc<p<tat, cu discul pe jum<tate dup< dealuri,

arunc< razele pieziş, dep<rt<rile se estompeaz< şi o negur< alb<strie îndep<rteaz< colinele. În t<cerea asta divin< care te-mpresoar<, nu poYi şti ce clip< anume arat< ceasul în curgerea vremii. Un sentiment de veşnicie te cuprinde. […] Şi în singur<tatea aceasta a înser<rii, deodat< o umbr< de om ieşit ca din p<mânt, ca o ar<tare, a început s< plâng< un cântec trist pe vioar<. Cu hainele vechi în b<taia vântului, zgribulit, cu o b<rbie violet< înYepenit< de coşul uscat al vioarei, cu pletele în neorânduial< peste ochi, cu un um<r mai ridicat decât cel<lalt, îşi tremur< arcuşul, în timp ce un glas ca de pe alt< lume, prinde s< cânte un cântec vechi, o romanY< duioas< auzit< în copil<rie.

(Dimitrie Anghel, Fantome) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre destinul oamenilor talentaYi? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 37

Prima treapt< a cascadei are opt metri, dup< care se succed< şi celelalte şase, cea

mai mare şi mai impresionant< fiind treapta de 35 de metri. Apa se pr<v<leşte zgomotos în gol, încleştat< între pereYii abrupYi cu în<lYimi care dep<şesc 50 de metri. Sc<rile metalice care alterneaz< cu podeYele înguste conduc într-o lume fantastic< aflat< într-un zbucium continuu. Schimb<rile bruşte de direcYie împiedic< privirile s< cuprind< în ansamblu cheile, cu o lungime de 160 metri, care corespund unei diferenYe totale de nivel de 60 de metri. Cea mai lung< scar<, de 35 de metri, este cea mai impun<toare şi ofer< un spectacol uimitor: în stânga, la câYiva centimetri, apa se pr<v<leşte violent sub forma unei cascade. Pe tot timpul anului cei care trec pe scar< simt stropii reci ai apei de munte, care îşi urmeaz< acest drum de sute de ani şi care lupt< dârz împotriva st<vilarelor de piatr< aduse înaintea ei.

(Prin şapte sc<ri pe Piatra Mare, în VacanYe şi c<l<torii) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care sunt mijloacele utilizate pentru sugerarea decorului natural prezentat? 2. Care este opinia ta despre forYa naturii? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 38

Atunci mi-am amintit de oameni pe care-i cunoscusem. De c<pitanul de vapor de

curs< lung< care st<tea cu noi în curte când eram copil, de doamnele b<trâne, surorile lui... de tot felul de oameni din oraş din vremea copil<riei mele. Pe urm< s-a întâmplat ceva care pe mine m-a zguduit foarte tare. Am dat un anunY într-un ziar, pentru ca oamenii din oraş s< aduc< obiecte vechi. S< caute în poduri... şi au adus tot felul de obiecte pe care le-am şi folosit în spectacol.

Xin minte c< profesoara mea de francez< care murise a stat undeva într-o cas< foarte frumoas<, unde mergeam cu mama. Cei care au moştenit-o au venit şi au adus l<zi cu rochiile ei... Şi am simYit c< obiectele incluse în spectacol recreeaz< şi material, nu numai spiritual, viaYa lor. Mi se p<rea c< obiectele prind viaY< şi refac destinul oraşului.

(Brăila lui Panait Istrati în Jurnalul naĠional) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre leg<tura dintre trecut şi prezent? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 39

Dreptul la bunăstare permite dezvoltarea minorului din punct de vedere fizic, mental, spiritual şi social. Responsabilitatea este în primul rând a p<rinYilor sau a reprezentantului legal al copilului, datori s< asigure, în limita posibilit<Yilor, cele mai bune condiYii de viaY< necesare creşterii şi educ<rii copiilor. Uneori, printr-un concurs nefericit de împrejur<ri, p<rinYii nu sunt în stare sau nu sunt în m<sur< s< asigure confortul material minim. În cazul în care p<rinYii sau persoanele care au obligaYia legal< de a întreYine minorul nu pot asigura, din motive independente de voinYa lor, satisfacerea nevoilor minime ale copilului (locuinY<, hran<, îmbr<c<minte şi educaYie), statul, prin autorit<Yile publice competente, este obligat s< asigure acestora sprijin corespunz<tor, sub form< de prestaYii financiare, prestaYii în natur<, precum şi sub form< de servicii […].

(Drepturile minorului şi r<spunderea pentru faptele sale,

Capitolul II Sistemul drepturilor minorului). [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. C<rui stil funcYional îi aparYine textul de mai sus? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Cine sunt cei care au responsabilitatea de a asigura sprijin material, moral, etc. copilului? 2. Care este opinia ta despre dreptul la bun<stare al copilului? SusYine, cu argumente din text sau din cultura ta general<, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 40

În deceniul dintre 1920 şi 1930 trei romancieri ocup< locuri caracteristice în

literatura noastr<, pe trepte diferite ce nu se pot înc< determina: L. Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu şi Camil Petrescu. Hortensia Papadat-Bengescu are o experienY< acut<, o situaYie de observator excepYional<, pe care poate din anume neîndemân<ri tehnice n-o exploateaz< suficient, Camil Petrescu e un scriitor mai sprinten, mai rutinat decât H-a. P.-Bengescu şi decât Rebreanu. L. Rebreanu în Ion e un creator mai solid. Camil Petrescu r<mâne o inteligenY< mereu în c<utare de sisteme artistice, unul din acei scriitori mai puYin înf<ptuiYi poate, dar care încânt< în perpetuitate spiritele delicate. Nu este al doilea ori al treilea în literatur<, ci unicul pe un drum l<turalnic, într-o jungl< virgin<, în care nu intr< decât pionerii. Prin el romancierii de mâine vor medita asupra tehnicei romanului.

(text adaptat dup< G. C<linescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent)

[Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Ce tr<s<turi distinctive au cei trei scriitori în opinia lui G. C<linescu? c. Ce judecat< de valoare formuleaz< G. C<linescu despre unul dintre romancieri? 2. Care este opinia ta despre unul dintre cei trei scriitori prezentaYi în fragmentul citat? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 41

DiscuYiile s-au axat asupra stadiului reformei în sistemul naYional de înv<Y<mânt şi

modalit<Yilor prin care Banca Mondial< poate sprijini eforturile ministerului pentru îmbun<t<Yirea calit<Yii actului educaYional.

Ministrul EducaYiei şi-a prezentat viziunea privind organizarea şi funcYionarea sistemului educaYional din România care trebuie s< aib< în centrul s<u interesul elevului. „Nicio reform< nu poate fi f<cut< în absenYa unui model economico-financiar predictibil, coerent şi sustenabil”, a declarat acesta.

Reprezentantul B<ncii Mondiale şi-a manifestat aprecierea faY< de introducerea modelului de finanYare per capital prezentat de c<tre ministrul EducaYiei, precum şi faY< de ritmul în care instituYia pune în practic< m<surile de reform<. El a subliniat c< m<surile întreprinse de minister dep<şesc aştept<rile B<ncii Mondiale, asigurându-l pe ministrul EducaYiei de întregul sprijin al B<ncii Mondiale pentru m<surile luate în vederea eficientiz<riii cheltuirii banului public.

(www.realitatea.net, Banca Mondială sprijină reforma din sistemul de învăĠământ din România)

[Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care este evenimentul prezentat în textul dat? 2. Care este opinia ta despre m<surile concrete care ar putea duce la îmbun<t<Yirea calit<Yii educaYiei? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 42

[…] Cu ani mulYi în urm<, în entuziasmul primelor aseleniz<ri, s-a aşteptat, era un viitor imediat absolut normal, s< se înfiinYeze primele baze pe Lun<. Vor mai aştepta. Marii vizionari au stabilit date precise pentru tot felul de minuni, de la zborurile interplanetare la teleportare. Unde sunt? Pierdute undeva în ceYurile viitorului. […]

S-ar putea ca cineva s< spun< (mie mi s-a întâmplat în câteva discuYii) c< avem destule probleme cu prezentul şi destule subiecte de discuYie ca s< mai pierdem timpul fantazând despre viitor. Dar: odat< cu trecutul care de atâtea ori te copleşeşte, trebuie s< ne asum<m şi viitorul. Viitorul nostru este prezentul celor care ne urmeaz<. Şi poate c< ar trebui s< începem m<car s< ne gândim c< ar fi bine s< li-l d<ruim cât mai curat. Cam despre asemenea subiecte v< invit deci s< vorbim, uitând de c<ldura teribil< şi de furtunile verii acestui an.

(Andrei DorobanYu, Cât de repede se schimb< viitorul în ŞtiinY< şi Tehnic<) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. c. Care este opinia lui Andrei DorobanYu despre descoperirile viitorului? 2. Care este opinia ta despre timp din afirmaYia: „Viitorul nostru este prezentul celor care ne urmeaz<”? SusYine, cu argumente, r<spunsul t<u.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 43

RoboYii fac parte de mai mult< vreme din universul tehnologic. Microprocesoarele,

automobilele etc. sunt executate de roboYi. Peste un deceniu roboYii vor deveni utili şi în casele noastre, pentru a face menajul sau a asigura asistenYa persoanelor cu handicap. Sau vor fi înrolaYi în armat<. Iar peste alte decenii, vor fi fabricaYi roboYi programaYi s< gândeasc< complex, apropiindu-se tot mai mult de raYiunea uman<. Care e viitorul lor? Care va fi rolul lor? Ar putea prezenta vreodat< un pericol pentru omenire? Scenariştii şi scriitorii de SF încearc< de mai mult< vreme s< imagineze o lume în care prezenYa roboYilor super-inteligenYi îşi pune amprenta asupra evoluYiei umanit<Yii. Dar, mai cu seam<, s< ilustreze cinematografic violenYa roboYilor faY< de creatorii şi campionii lor, oamenii.

(Povestiri miraculoase cu roboYii viitorului în Magazin) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre modernizarea robotizat< a societ<Yii? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 44

Deceniul care se încheie în acest an este cel mai c<lduros din istoria cunoscut< a

climei, conform rapoartelor p<strate începând cu secolul al XIX-lea, a anunYat NASA. Astfel, anul care tocmai s-a încheiat se afl< pe locul doi în topul celor mai c<lduroşi

ani de pe P<mânt din 1880 (anul în care au început m<sur<torile ştiinYifice ale temperaturilor) şi pân< în prezent, conform unui comunicat emis de Institutul de studii spaYiale Goddard al NASA (GISS).

De cealalt< parte, anul 2008 a fost cel mai r<coros al acestui deceniu din cauza efectului de r<cire avut de puternicul curent marin La Nina asupra zonei tropicale a Oceanului Pacific.

Anul 2005 r<mâne cel mai c<lduros an cunoscut, pân< în prezent, urmat de anul 2009 şi apoi de un grup de ani foarte c<lduroşi - 1998, 2002, 2003, 2006 şi 2007.

(Primul deceniu al acestui secol, cel mai cald din istoria cunoscută în Evenimentul regional al Moldovei)

[Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre fenomenul înc<lzirii globale? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 45

Drag< cititoare, drag< cititorule,

„Eu creez aşa cum respir”, m<rturisea Constantin Brâncuşi. Creativitatea era pentru

el aerul libert<Yii şi nem<rginirii, principiul suprem, dar şi un veritabil mod de viaY<. Sculpturile sale sunt expresiile acestei creativit<Yi exemplare. Ar fi bine s< le cunoşti, s< le iubeşti, s< vezi atelierul lui Brâncuşi de la Paris, s< citeşti Aforismele sale, s< mergi la HobiYa şi la Târgu-Jiu s<-l redescoperi pe artistul de geniu acas<, acolo unde plaiul şi raiul sunt una! [...]

Creativitatea este o calitate divin<. Dumnezeu este creator. Omul imit< modelele divine. F<r< a se substitui lui Dumnezeu, omul creeaz<, dar nu în totalitate şi esenY<, la fel ca Dumnezeu, ci în particularitate şi esenY<. CreaYia d< form< conYinutului. Acesta, îns<, primeaz< întotdeauna […].

Cu sinceritate, al domniei tale,

Mircea Itu

(Epistola a XII-a, în Opinia naĠională) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul creativit<Yii în evoluYia omului? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 46

Dup< opinia mea, în societatea contemporan< rolul literaturii este la fel de important ca şi rolul ştiinYei. Literatura (şi aici am în vedere evident numai literatura major<, valoroas<) reprezint< specificitatea uman< în cel mai înalt grad, impulsioneaz< sensibilitatea şi educ< prin forYa exemplului particular latura general< de nobleYe şi de sublim a sentimentelor ca act de conştiinY<. [...] Fenomenul literar trebuie înYeles profund diferenYiat, tendinYa literaturii fiind nu aceea de a descoperi legi, ci aceea de a opta şi a acorda tensiune emoYional< legilor, de a reprezenta legile prin sentimente. Aceasta nu înseamn< c< literatura nu poate descoperi legi. Ea poate descoperi şi legi noi, şi nu o dat< scriitorii au fost precursorii unor descoperiri ştiinYifice, dar sensul principial al literaturii este de a transmite prin sentimente (ca act de conştiinY<) legile naturii şi mai cu seam< legile naturii umane. [...]

Atâta timp cât oamenii vor comunica prin vorbire, va exista şi literatur<. Cu cât mijloacele tehnice de comunicare se vor perfecYiona (tiparul, discul,

magnetofonul, radioul, cinematografia, televiziunea), şansele de circulaYie ale literaturii sunt sporite. Literatura, în esenYa ei, nu Yine neap<rat de cuvântul scris.

(Nichita St<nescu, Rolul literaturii) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce anume sporeşte şansele de circulaYie ale literaturii, în viziunea autorului? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta privind locul literaturii în societatea contemporan<? SusYine, cu argumente, opinia formulat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 47

Alecsandri a contribuit în larg< m<sur< la modernizarea vieYii noastre publice, politice şi culturale prin creaYia lui dinamic<, prin prestigiul s<u personal, prin funcYiile oficiale pe care le-a îndeplinit, ca ministru, ca membru al Academiei mai târziu, prin sprijinul decisiv dat contactelor noastre cu Occidentul romanic, în special.

Azi aproape s-a uitat am<nuntul public<rii de c<tre poet a unei Gramatici româneşti la Paris, în 1863, prin care, cu multe texte paralele în cele dou< limbi, ilustrând normele acestei limbi, Alecsandri a contribuit în foarte mare m<sur< la înnoirea resurselor expresive ale românei literare, prin contactul strâns cu civilizaYia, literatura şi limba francez< şi cu cea italian<, deopotriv<; lucru fundamental, scrisul lui filtrat, a asimilat şi înnobilat mii de neologisme indispensabile moderniz<rii şi chiar reromaniz<rii limbii noastre.

Ceea ce primeam acum un secol venea din tezaurul comun, imens, al romanit<Yii, din câştigurile culturii romanice occidentale, care a regenerat toat< cultura european<, în toate limbile.

(Gh. Bulg<r, Vasile Alecsandri) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care a fost rolul lui Vasile Alecsandri, aşa cum este prezentat de Gh. Bulg<r? 2. Care este opinia ta despre rolul oamenilor de cultur< în dezvoltarea societ<Yii? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 48

Înflorirea cu totul remarcabil< a scrierilor cu caracter istoriografic pe care o

ad<postesc secolul al XVII-lea şi primele decenii ale veacului urm<tor, atât în Moldova cât şi în Xara Româneasc<, nu a reprezentat nicidecum un fenomen conjunctural. Nivelul, diversitatea, varietatea modalit<Yilor de abordare demonstreaz< c< produsele literare ale acestei epoci de vârf sunt fireşti împliniri ale unor preocup<ri ce se definesc prin durat< şi constanY<. Secolul al XVI-lea în cultura româneasc< este dominat – dup< p<rerea noastr< - de un acut sentiment al istoriei […] care îi anim<, la fel de intens, pe oamenii politici, ca şi pe c<rturari. Întoarcerea c<tre propriul trecut, consolidarea leg<turilor cu înaintaşii şi punerea în valoare a tradiYiilor naYionale (toate semne ale perenit<Yii, ale unei permanenYe conştientizate) sunt forme de manifestare ale ideii de apartenenY< a prezentului la un curs comun al istoriei.

(Dan Horia Mazilu, Marii cronicari ai secolului al XVII-lea)

[Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este punctul de vedere al lui Dan Horia Mazilu despre scrierile cu caracter istoriografic? 2. Care este opinia ta despre rolul conştiinYei naYionale în animarea oamenilor politici şi a c<rturarilor? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 49

Confruntat cu lipsa de numerar, cauzat< de R<zboiul de IndependenY<, statul român

a pus în circulaYie aşa-numitele bilete ipotecare, cu scopul de a strânge noi fonduri pentru înzestrarea armatei. Legea din 12 iunie 1877 stipula: „Aceste bilete vor fi la purt<tor, ele vor avea curs obligatoriu şi se vor primi în plat< de toate casele publice. Ele se vor retrage din circulaYie într-un timp determinat, când atunci li se vor socoti zece la sut< mai mult peste valoarea lor nominal<”.

Au fost emise bilete de: 5, 10, 20, 50, 100 şi 500 de lei. Acestea erau împodobite cu scene alegorice, în care predominau figurile de daci şi de romani (ilustrând apartenenYa la latinitatea european< şi idealul vechii Dacii). Elementul de siguranY< era filigranul cu efigia împ<ratului Traian. Acestea au fost primele bancnote româneşti. Dup< 1880, BNR a aplicat un supratipar roşu asupra biletelor ipotecare, ele fiind retrase în 1888 şi distruse prin ardere.

(Istoria leului românesc II în Terra Magazin)

[Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Ce a generat, conform textului, apariYia primelor bancnote româneşti? 2. Care este opinia ta despre rolul banilor în societatea modern<? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 50

Călin CIOBOTARI: ŞtiYi câte edituri exist< în România? Liviu ANTONESEI: B<nuiesc c< zeci de mii! Călin CIOBOTARI: Iar fiecare din aceste zeci de mii scoate sute de c<rYi, dac< nu

mii. Cum mai decid critica şi publicul ce e bun şi ce e r<u? Nu vi se pare c< exist< o inflaYie, c< e ca şi cum, din ’90 încoace, poporul român a descoperit cu stupoare farmecul de a scrie c<rYi?

Liviu ANTONESEI: N-aş fi de acord. Avem o tradiYie în acest sens. S< nu uit<m ce spunea Caragiale: cel mai greu pentru un român care ştie s< citeasc< e s< nu scrie. […]

(Literatura nu va muri niciodată, Interviu cu Liviu Antonesei în Dacia literară)

[Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Care este ideea în jurul c<reia s-a construit interviul? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? 2. Care este opinia ta despre rolul literaturii artistice în formarea spiritual< a unui cititor, pornind de la semnificaYiile titlului textului de mai sus? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 51

Vineri, 17 ianuarie 2003

Asear<, în timp ce umblam bezmetic printr-o alimentar<, memoria afectiv< mi-a fost brusc deşteptat< de imaginea unei banane verzi. Mi-am amintit cum, în copil<rie, am aşteptat s< se coac< o banan<. O cump<rase tata, dup< vreo dou< ore de stat la coad<. Mi-a explicat c<, de fapt, bananele sunt galbene şi c<-s mai bune coapte. Am pus-o pe fereastr< şi o cercetam cu sufletul la gur< de câteva ori pe zi. Singura evoluYie a fost c< s-a veştejit. Dup< o s<pt<mân<, am mâncat-o aşa. Am hot<rât atunci c< bananele nu-s cine ştie ce chestie. Acas< (deja numesc acas< noua mea gazd<!), ca o coincidenY< stranie, am auzit la ştiri c< în zece ani e posibil s< nu mai existe banane. Bananierii sunt atacaYi de o ciuperc< letal<.

(Florin L<z<rescu, Jurnal intim) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este p<rerea ta despre relaYia trecutului cu prezentul, facilitat< de memoria afectiv<? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 52

Imaginez o mare echip< de scriitori care s< munceasc< timp de câteva generaYii la o

singur< carte, pe care s-o citeşti din copil<rie, de când desluşeşti literele, pân< pe patul de moarte, când nu le mai desluşeşti. O carte care s< se substituie vieYii tale, dar f<r< clipele, zilele, lunile, anii monotoni ai vieYii. În adolescenY<, ghemuit în pat, mi se-ntâmpla s< citesc uneori de dimineaY< pân< seara, uitând s< m<nânc şi aproape şi s< respir, pentru c< paginile – pe care, de fapt, nici nu le mai vedeam – descriau oameni adev<raYi, nori adev<raYi, oraşe adev<rate, pe când, dac<-mi ridicam privirile, nu vedeam decât jalnice umbre. Îmi d<deam seama c< se însereaz< doar când paginile se f<ceau roşii ca focul, apoi cenuşii.

Drama vieYii mele a început mai târziu, când în locul C<rYii am fost silit s< tr<iesc realitatea. M< tem c< de-acum încolo nimeni nu va mai locui în c<rYi, aşa cum au f<cut-o generaYia mea şi cele precedente.

(Mircea C<rt<rescu, Pururi tân<r, înf<şurat în pixeli) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Ce poYi deduce despre autorul textului şi despre situaYia de comunicare? a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este atitudinea autorului faY< de imaginile lumii concrete reflectate în propria imaginaYie? 2. Care este opinia ta despre necesitatea lecturii la vârsta adolescenYei? SusYine, cu argumente, opinia exprimat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 53 Articolul 1: (1) Examenul de bacalaureat este modalitatea de evaluare a competenYelor, a nivelului de

cultur< general< şi de specializare, atins de absolvenYii de liceu. (2) Dreptul de a susYine bacalaureatul îl au elevii care au promovat înv<Y<mântul liceal,

indiferent de forma de înv<Y<mânt. (3) Ministerul EducaYiei, Cercet<rii şi Inov<rii, numit în continuare M.E.C.I., organizeaz< în

fiecare an şcolar, potrivit legii, dou< sesiuni de bacalaureat. (4) M.E.C.I. organizeaz< în fiecare an şcolar o sesiune special< de bacalaureat, pentru elevii

din clasa a XII-a/a XIII-a participanYi la loturile olimpice şi la competiYiile sportive şi artistice internaYionale care se desf<şoar< în perioada sesiunii normale de bacalaureat. Calendarul sesiunii speciale se aprob< prin ordin al ministrului EducaYiei, Cercet<rii şi Inov<rii.

(5) Elevii claselor a XII-a din clasele/secYiile cu predare în regim bilingv a limbii franceze, italiene sau spaniole, incluse în acordurile bilaterale, susYin probele specifice ale examenului de bacalaureat, în conformitate cu prevederile acordului şi, dup< caz, ale metodologiei specifice.”

(Metodologia de organizare şi desf<şurare a examenului de bacalaureat – 2010) [Citeşte cu voce tare textul] Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce fapte de limb< specifice textului juridic-administrativ (la alegere dintre nivelurile: ortografic şi de punctuaYie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual) pot fi identificate în fragmentul citat? c. Ce idei importante identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta privind necesitatea şi finalit<Yile examenului de bacalaureat? SusYine, cu argumente, opinia.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 54

Trebuie s< vorbim despre unul dintre marii domnitori ai X<rii Româneşti, care

descinde din Basarab. Trec mai repede peste primii voievozi de dup< Basarab, pentru a ajunge la Mircea cel B<trân. De ce i se zice cel Bătrân? Fiindc< mai târziu au fost alYi domnitori cu numele Mircea, iar cronicarii, vorbind de Mircea, cel din veacurile trecute, i-au spus cel Bătrân (şi marele nostru Eminescu s-a înşelat crezând c< Mircea era b<trân când s-a b<tut la Rovine cu sultanul). Mircea, la b<t<lia de la Rovine, era un domnitor înc< tân<r. Domneşte 32 de ani, cu întrerupere de vreo doi ani, dup< faimoasa b<t<lie care a avut loc la o dat< controversat<: dup< o surs< sârbeasc< (târzie) la 24 octombrie 1394, dup< o surs< bizantin< contemporan<, mai de încredere, la 17 mai 1395. Dup< o surs< recent descoperit<, s-ar p<rea c< ambele date sunt valabile: au fost dou< b<t<lii! Prima e probabil marea b<t<lie de la Rovine care r<mâne unul dintre cele mai glorioase momente ale istoriei românilor.

(Neagu Djuvara, O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoaşterii trecutului, prin intermediul marilor evenimente istorice? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 55

MIDAS – Rege al Frigiei care l-a g<zduit pe Silen, tovar<ş de petreceri al lui

Dionysos, r<t<cit pe meleagurile lui. Drept r<splat<, zeul i-a cerut s<-şi spun< dorinYa. Midas i-a cerut ca tot ce atinge s< devin< aur, dar, v<zând c< şi hrana se transforma în aur, disperat, a cerut zeului s<-şi retrag< r<splata. A trebuit îns< s< se scalde în râul Pattolos, ale c<rui ape de atunci au r<mas str<lucitoare; în ele erau firele de aur de pe Midas însuşi. Midas a asistat la o întrecere de virtute muzical< între Apollo şi Pan şi l-a protejat pe acesta din urm<. Zeul l-a pedepsit atunci, f<când ca urechile lui s< fie ca acelea ale unui m<gar. Dar el şi le-a ascuns într-o beret< frigian< şi l-a rugat pe b<rbierul lui, singurul care îi ştia taina, s< nu o dest<inuie nim<nui. Acesta a f<cut totuşi o gaur< în p<mânt, fiindc< simYea nevoia s< o spun< cuiva, şi a strigat acolo secretul. Pe p<mântul acela au crescut nişte trestii, care, în b<taia vântului, spuneau tuturor aceast< tain<.

(George L<z<rescu – DicYionar de mitologie)

[Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. 2. Care este p<rerea ta despre semnificaYia legendei regelui Midas? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 56

Programe aerisite, astfel încât s< conYin< cunoştinYe cu un grad mai sc<zut de

complexitate decât în prezent, bacalaureat transformat într-o testare cu subiecte aleatorii pentru fiecare candidat în parte, curricul< gândit< în aşa fel încât elevii s< înYeleag< ceea ce li se pred< la clas<, programe şcolare care s< prevad< diverse sc<ri de prezentare în funcYie de aptitudinile şi interesul elevilor. Acestea sunt principalele recomand<ri ce reies dintr-un raport pe care Societatea Academic< Român< (SAR) l-a înaintat Ministerului EducaYiei. Concluziile la care au ajuns experYii, printre care se num<r< preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, şi preşedintele Societ<Yii Române de Fizic<, Nicolae Zamfir, sunt c< şcoala trebuie s< asigure preg<tirea de cultur< general< pentru fiecare disciplin<, precum şi faptul c<, în cazul ştiinYelor, accentul trebuie pus pe preg<tirea practic<.

(Societatea civil< cere introducerea lui Shakespeare în programele şcolare în Gândul)

[Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre formarea unei culturi generale pentru fiecare disciplin< şcolar<? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 57

...Dar de unde am plecat? De la sufletul mansardei, poate. Ce fericit m< simt c< uit

tristeYea. Şi ce fericit sunt c< voi scrie despre sufletul mansardei mele. Cum s< nu-l cunosc şi s< nu-l îndr<gesc, când am l<cr<mat în atâtea amurguri aproape de el? Mi se descoper< numai mie. Îl ghicesc în fiecare carte, în fiecare cadru, în fiecare amintire. E întip<rit pe ziduri, pe rafturi.[...]

VieYuiesc cu toate aceste umbre str<vezii lâng< mine, iar eu p<şesc înainte, şi ele r<mân în aceleaşi locuri, stinghere, când mansarda e luminat< de prieteni. Atunci le z<resc, le zâmbesc numai lor. Nimeni nu le b<nuieşte farmecul. Nimeni nu ştie c< eu m-aş sufoca respirând alt v<zduh decât acela al od<iYei în care am înv<Yat slovele pe o t<blie de carton. Când m< întorc din strad<, mângâi cu ochii zidurile. Sufletul lor se topeşte al<turi de al meu. Ce se va întâmpla dac< mansarda va fi st<pânit< de altul!?...

(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este atitudinea personajului faY< de spaYiul în care tr<ieşte? 2. Care este p<rerea ta despre leg<tura pe care oamenii o p<streaz< cu locul naşterii sau al copil<riei, despre care Mircea Eliade scria cândva c< reprezint< „o geografie sacr<”? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 58

Noi trat<m împreun< didactica limbii şi literaturii pentru c< în şcoal< (gimnaziu şi liceu)

limba şi literatura constituie un singur obiect de înv<Y<mânt, chiar dac< accentul cade în gimnaziu pe limba român<, iar în liceu se studiaz< aproape exclusiv literatura român<. Dar, aşa cum aş dori s< se observe din cele ce urmeaz<, exist< unele aspecte specifice ale limbii şi literaturii care ar îndrept<Yi şi tratarea lor separat< […].

Prezentate lucrurile aşa, s-ar putea crede c< direcYia preocup<rilor în didacticile speciale este numai dinspre pedagogie înspre disciplinele şcolare. În ceea ce priveşte literatura, aşa şi stau lucrurile. Ele stau altfel în ceea ce priveşte studiul limbii. Iat< o asimetrie interesant< în interiorul obiectului nostru de studiu.

(Aurel Scorobete, Didactica. Limb< şi literatur<) [Citeşte cu voce tare textul] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2.Care este opinia ta despre importanYa utiliz<rii corecte a limbii române în viaYa cotidian<? SusYine, cu argumente, r<spunsul prezentat.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 59

Drumurile ardelene duc prin sate, unde în nemijlocit< vecin<tate g<seşti dou<

concepYii arhitectonice cu totul diferite: româneasc< şi s<seasc<. Str<vechile, masivele sate s<seşti şi-au studiat – cel puYin aşa pare – foarte mult locul unde aveau s< fie cl<dite. Din felul cum ele se aliniaz<, potrivit unor exigenYe geometrice, se desprinde impresia de calcul. Satele româneşti sunt aşezate mult mai întâmpl<tor în peisajele ce la încadreaz<. [...] Rostul acesta chibzuit şi l-au p<strat satele s<seşti pân< ast<zi. Ele n-au crescut întâmpl<tor, cu entuziasm stângaci, din peisaj, precum cele româneşti; ele au fost aduse parc< în acest peisaj ardelean gata de aiurea – prin v<zduh sau pe alt< cale, dintr-o Yar< unde s<r<cia solului a înv<Yat pe oameni s< lupte cu natura, s< munceasc< cu minte şi mai ales cu geometric< statornicie. Satele româneşti, în<lYate vertiginos pe o muche sau împr<ştiate într-o vale ca turmele, s-au n<scut parc< din inspiraYia capricioas< a naturii îns<şi în mijlocul c<reia sunt situate. Casele s<seşti stau una lâng< alta, formând un singur mare zid c<tre strad< [...]; comuna s<seasc< e o colectivitate raYional< de oameni închişi [...]. Casele româneşti sunt mai liber laolalt<, ele se izoleaz< prin gr<dini, au pridvoare împrejur [...]; comuna româneasc< e o colectivitate instinctiv< de oameni deschişi, iubitori de pitorescul vieYii.

(Lucian Blaga, Z<ri şi etape) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. b. Care este perspectiva din care Lucian Blaga abordeaz< tema/ mesajul/ ideile din text? c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? 2. Care este diferenYa dintre o aşezare româneasc< şi una s<seasc<? Utilizeaz< în descriere informaYiile pe care le ofer< textul.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 60

(Julio) Cortázar m<rturiseşte cum a intuit în copil<rie existenYa unui univers paralel cu

cel oferit de realitatea familiei şi a şcolii, şi cum se mişca, oscilând între unul şi cel<lalt. Ajunge la primul exerciYiu de creaYie prin jocurile solitare şi întotdeauna magice: Erau jocuri

în care îmi fabricam în gr<dina casei un întreg regat imaginar. [...] Aici se afl< deja configurat, ca timp şi spaYiu, fantasticul ce-l singularizeaz<. Alt< m<rturisire oblig< la acceptarea unui t<râm impalpabil, din care se naşte o bun< parte a povestirilor. Primul este teritoriul oniric: Estimez c< cel puYin dou<zeci şi cinci la sut< din povestirile mele sunt n<scute din coşmaruri. Al doilea - experienYele stranii de transcendere a timpului şi a spaYiului, chiar a propriei condiYii umane. Tot în prima serie de m<rturii despre formare se insereaz< şi rememorarea modului în care citea în copil<rie […] A doua serie de confesiuni cuprinde observaYii tehnice despre arta povestirii, se refer< la rigoarea limbajului, la construcYia geometric< şi la scriitura muzical<. [...]

În cea de-a treia serie de confesiuni se afl< detalii extrem de interesante despre cele mai cunoscute povestiri, care au inovat proza fantastic< [...] şi mai ales despre influenYa pe care a exercitat-o asupra scrisului s<u pictura.

(Elisabeta L<sconi, Cât de mult îl iubim pe Julio) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este autorul textului (din ce perspectiv< abordeaz< tema/mesajul/ideile din text)? b. Care este subiectul fiec<reia dintre cele trei serii de confesiuni prezentate în text? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Prezint< argumentat rolul pe care l-a avut lectura în copil<ria ta.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 61

Plictiseala este forma cea mai elementar< de suspendare a timpului, precum extazul este ultima şi cea mai complicat<. De câte ori ne plictisim, se opreşte timpul în Yesuturi; uneori îi auzim oprirea şi-i savur<m cu chin t<cerea. Organismul este atunci un ceas care st< şi care ştie c< st<. În orice plictiseal< exist< conştiinYa stagn<rii temporale, cu atât mai mult cu cât, din ce ne plictisim mai mult, din aceea suntem mai puYin inconştienYi. În potenYarea conştiinYei – şi ca atare a izol<rii noastre în lume – plictiseala este întâia treapt<; pe ea se ridic< şi se consolideaz< singur<tatea spiritului. […]

Toat< viaYa nu este decât o soluYie a plictiselii. Încerci, adic<, s< te salvezi din ea. Melancolia, tristeYea, disperarea, groaza şi extazul se ramific< din trunchiul masiv al plictiselii; de aici nediferenYierea şi originarul acesteia. Exist< flori ale melancoliei şi tristeYii; îmi place s< m< gândesc la r<d<cini, când e vorba de plictiseal<. Cu atât mai mult, cu cât ea şi este întâia treapt< a dezr<d<cin<rii din lume. […]

Totul în viaY< este s< ştii s< te plictiseşti esenĠial.

(Emil Cioran, Lacrimi şi sfinYi)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul? b. Ce tip de text este acesta? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Care este relaYia dintre plictiseal< şi singur<tate, aşa cum apare surprins< de autor în textul de mai sus? 2. Care este opinia ta despre dorinĠa omului de a alunga plictiseala? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 62

Draga mea Veronic<, Ca eu s< nu-Yi scriu e de înYeles. Bolnav, neputând dormi nopYile şi cu toate astea

trebuind s< scriu zilnic, nu am nici dispoziYie de a-Yi scrie Yie, c<reia aş vrea s<-i scriu închin<ciuni, nu vorbe simple.

Dar tu care ai timp şi nu eşti bolnav< s< nu-mi scrii e mai puYin explicabil. Tu trebuie s< fii îng<duitoare cu mine, mai îng<duitoare decât cu oricine altul, pentru c< eu sunt unul din oamenii cei mai nenorociYi din lume.

Şi tu ştii care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt peste voia mea gr<itor de adev<r, mulYi m< ur<sc şi nimeni nu m< iubeşte afar< de tine. Şi poate nici tu nu m-ai fi iubit câtuşi de puYin, dac< nu era acest lucru extraordinar în viaYa mea care e totodat< o extraordinar< nenorocire. […] Dar tu pentru aceasta nu trebuie s< m< b<nuieşti, tu r<mâi cum ai fost şi scrie-mi. TendinYa mea constant< va fi de a-mi împlini f<g<duinYele curând ori târziu, dar mai bine târziu decât niciodat<.

Sunt atât de trist şi e atât de deşart< viaYa mea de bucurii, încât numai scrisorile de la tine m< mai bucur<. A le suspenda sau a r<ri scrisorile tale m-ar durea chiar dac< n-ai mai iubi pe Emin.

Scrie cu degetele pe cari le s<rut. (1880 Februar)

(CorespondenĠă, Mihai Eminescu-Veronica Micle)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. c. Care sunt tr<s<turile de caracter pe care şi le recunoaşte Eminescu în aceast< scrisoare? 2. Comenteaz<, cu argumente proprii, afirmaYia: e bine ca omul (...) s< se adapteze.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 63

Eco-instrucĠiuni pentru cumpărături

1. Prefer achiziYionarea produselor şi serviciilor ecologice/prietenoase cu mediul, obYinute cu un consum redus de energie, care pot fi reciclate cu uşurinY</cu etichet< ecologic<.

2. În limita posibilit<Yilor, prefer s< cump<r produse agricole/alimentare, provenite din agricultura ecologic<, eco-etichetate/certificate ecologic sau produse tradiYionale ecologice româneşti.

3. Produsele ecologice sunt mai sigure, mai nutritive, f<r< organisme modificate genetic, reziduuri de pesticide, îngr<ş<minte chimice sau orice alt compus chimic de sintez<.

4. Produsele ecologice au un conYinut echilibrat în substanYe bioactive şi minerale. 5. Agricultura ecologic< respect< mediul, bun<starea animalelor, favorizeaz< bio-

diversitatea şi contribuie la dezvoltarea durabil<. 6. Evit achiziYionarea produselor de unic< folosinY< care m<resc rapid cantitatea de

deşeuri. 7. Evit utilizarea sacoşelor din plastic şi folosesc sacoşe durabile din materiale textile sau

pungi din hârtie/ alte materiale biodegradabile. 8. Evit achiziYionarea de produse pe baz< de aerosol/spray-uri cu aerosoli care polueaz<

atmosfera. 9. Evit deplas<rile cu autoturismul la cump<r<turi.

(Ghidul Eco-cet<Yeanului, Pentru un mediu sănătos) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre utilitatea Eco-instrucĠiunilor pentru cumpărături în contextul în care te afli într-un supermarket? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)

Examenul naYional de bacalaureat 2010

Proba A)


Bilet nr. 64

Tenorul de 26 de ani a avut parte de un debut inedit la Covent Garden. Înainte de Cr<ciun, Teodor Ilinc<i a s<rit din public pe scena Operei Regale londoneze în rolul Rodolfo din „Boema” lui Puccini şi a salvat spectacolul sortit eşecului din cauza unei pârdalnice r<celi care l-a îngenuncheat pe tenorul principal. […]

Jurnalul NaYional: Vorbeşte-mi despre momentul Covent Garden, pentru c<

presa englez< a brodat deja o legend< pe marginea lui.

Teodor Ilinc<i: Urma s< am dou< spectacole în program cu „Boema” lui Puccini, iar în seara de 19 decembrie m< aflam în publicul prezent la reprezentaYia cu tenorul principal, Piotr Beczala, în rolul Rodolfo. […] Dar, pentru c< asistasem la toate repetiYiile lui Piotr, ştiam ce am de f<cut. Nu ştiam cum e acustica, poziYionarea pe scen<, partitura este singura pe care o ştiam foarte bine. […] Aveam doar o idee despre toate astea tocmai pentru c< fusesem de faY< când au avut loc repetiYiile. Un avantaj a fost şi faptul c< nu m< sperii. Pentru c< unele persoane ar putea s< se gândeasc< la faptul c< am o vârst< destul de fraged< pentru oper< şi mai ales pentru o carier< internaYional<. Dar eu m< duc cu fruntea sus oriunde şi merg pe scen< ca la mine acas<. EmoYiile exist<, dar trebuie s< le Yii în frâu.

(Tenorul Teodor Ilincăi, debut la Covent Garden la jumătatea spectacolului, interviu în Jurnalul NaĠional)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta? Argumenteaz<-Yi r<spunsul. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Care este atitudinea tenorului faY< de întâmplarea tr<it<? 2. Care este opinia ta despre rolul muzicii în viaYa noastr<? SusYine, cu argumente din propria experienY<, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 65

ART. 3

(1) Calitatea educaYiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aştept<rile beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.

(2) Evaluarea calit<Yii educaYiei const< în examinarea multicriterial< a m<surii în care o organizaYie furnizoare de educaYie şi programele acesteia îndeplinesc standardele de referinY<. Atunci când evaluarea calit<Yii este efectuat< de îns<şi organizaYia furnizoare de educaYie, aceasta ia forma evalu<rii interne. Atunci când evaluarea calit<Yii este efectuat< de o agenYie naYional< sau internaYional< specializat<, aceasta ia forma evalu<rii externe.

(3) Asigurarea calit<Yii educaYiei este realizat< printr-un ansamblu de acYiuni de dezvoltare a capacit<Yii instituYionale de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin care se formeaz< încrederea beneficiarilor c< organizaYia furnizoare de educaYie îndeplineşte standardele de calitate. Asigurarea calit<Yii exprim< capacitatea unei organizaYii furnizoare de a oferi programe de educaYie în conformitate cu standardele anunYate. Aceasta este astfel promovat< încât s< conduc< la îmbun<t<Yirea continu< a calit<Yii educaYiei.

(Legea privind asigurarea calităĠii educaĠiei) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. În ce stil se încadreaz< fragmentul citat? Motiveaz<-Yi r<spunsul. b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumenteaz<-Yi r<spunsul.

2. Care este opinia ta despre beneficiile educaYiei permanente? SusYine, cu argumente din text şi/sau din experienYa personal<, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 66

Lucrarea este structurat< în trei p<rYi. În prima, sunt cuprinse observaYii despre limbajul

jurnalistic: unul dintre fenomenele cele mai interesante ale perioadei contemporane, a c<rui schimbare spectaculoas< a influenYat întreg discursul public de dup< 1989. Strategiile jurnalistice vor fi urm<rite în tipul de text cel mai specific genului, ştirea, în special în cea senzaYional< (cu unele referiri la comentariu, interviu, reportaj). De fapt, multe din informaYiile despre celelalte limbaje (tratate în a doua parte a c<rYii) se obYin prin intermediul textului jurnalistic, în care unele apar chiar ca inserYii ale unor coduri speciale (mica publicitate, buletinul meteo, cronicile sportive etc.).

A doua parte a lucr<rii se ocup< de diferite limbaje contemporane asociate cu o situaYie de comunicare, o funcYie, un context, un domeniu sau un tip de text. Categoriile prezentate au ponderi şi nivele de generalitate diferite: în vreme ce limbajul religios acoper< o sfer< larg< de manifest<ri, limbajul buletinului meteorologic e limitat şi bine circumscris. Între unele dintre limbajele tratate sunt puternice interferenYe, care pot duce la subordonarea lor unul faY< de altul sau la includerea ambelor într-o clas< cu rang de generalitate superior: limbajul poliYienesc e într-un asemenea raport cu stilul juridic sau administrativ.

(Rodica Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ)? Motiveaz<-Yi r<spunsul. b. În ce stil se încadreaz< fragmentul citat? Motiveaz<-Yi r<spunsul. c. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? 2. Care este opinia ta despre efectul ştirilor senzaYionale, ap<rute în mass-media, asupra cititorilor/ascult<torilor? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 67

Muzica nu este doar o form< de distracYie. Mai mult decât un mod de a ne încânta estetic, ea are, se pare, şi rol terapeutic. Cel puYin, aşa ne arat< diferite experimente din toat< lumea. Muzica te poate linişti, îYi poate diminua anxiet<Yile sau accesele violente. Într-un metrou din localitatea britanic< Newcastle s-a înlocuit muzica modern< zgomotoas<, agresiv< cu cea baroc<. Efectul observat a fost uimitor: actele de vandalism şi formele de violenY< s-au diminuat simYitor. Din acel moment, s-a optat pentru difuzarea unei muzici liniştitoare, în locul celei care sporea gradul de tensiune a c<l<torilor. Deşi, pentru unele persoane, ea este mai degrab< un zgomot de fond, pentru mulYi influenYa armoniilor sonore asupra noastr<, asupra corpului uman, reprezint< un subiect foarte provocator: cum reuşeşte ea s< ne schimbe într-atât încât, se pare, înv<Y<m mai uşor s< vorbim în prezenYa ei, ni se îmbun<t<Yeşte memoria, la fel şi inteligenYa spaYial< sau concentrarea? Sunetele nu sunt ceva imaterial. Ele au diferite frecvenYe şi fiecare vibreaz< într-un fel anume. Aceste fenomene fizice interacYioneaz< cu organismul nostru, care le resimte, uneori, f<r< s< ne d<m seama.

(Irina-Gabriela Buda, Muzica, o terapie în sine) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre relaĠia muzică-violenĠă? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 68

Orhan Pamuk şi-a câştigat dreptul de a fi comparat cu Jorge Luis Borges şi Italo Calvino, amândoi veghind asupra acestui roman ca nişte îngeri p<zitori... Fort<reaYa alb< este unul din acele rare romane ce reuşesc s< z<misleasc< o lume în sine, compact<, de o str<lucire aparte... Pamuk este un povestitor înzestrat cu pasiunea şi vigoarea narativ< a unei Şeherezade. Dac< New York Times recomand< atât de entuziast acest roman, nu o face degeaba. Bine, cât< vreme Pamuk este laureat Nobel, orice alt argument p<leşte. Fort<reaYa alb< este povestea a dou< oraşe, VeneYia şi Istanbul, în perioada lor de glorie. Aur, decadenY< şi crime, istorie oficial< şi istorie de alcov, un veneYian erudit şi sosia lui otoman<, Hogea cel misterios, suspans şi scene de tablou renascentist. Pentru o înYelegere complet< a acestei bijuterii romaneşti nu stric< s< ai la îndemân< un tratat de literatur< contemporan< din care s<-Yi explici toate sensurile cuvântului postmodernism. Musai.

(Iuliana Alexa, prezentarea c<rYii FortăreaĠa albă de Orhan Pamuk) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre utilitatea unei inform<ri prealabile cu privire la cartea pe care

intenYionezi s< o citeşti? Consideri c< ar uşura înYelegerea textului, c< ar putea d<una pl<cerii lecturii etc.? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 69

Valea Mare, 9 mai 1932

Am transcris azi noapte de la 10 seara pân< la 4 dimineaYa vreo şapte pagini din primul capitol. Merge foarte greu. M-am oprit la patru, deşi hot<râsem s< stau pân< la şase. M< simYeam aşa de obosit c< a trebuit s< m< trântesc pe pat. M-a cuprins team< şi îndoial<, amândou< duble. Uneori am impresia c< nu mai pot scrie, c< nu-mi vine nimica. M< umple de groaz<. Poate c< m-am istovit complet? Poate din pricina surmenajului sau a eredit<Yii, celula cenuşie nu mai rezist<? Şi totuşi nu-mi lipsesc fantezia creatoare sau creaYia interioar<. Ceea ce m< chinuieşte este expresia. Am în inim< senzaYia necesar< vie şi n-o pot îmbr<ca în cuvinte adecvate. M< fr<mânt permanent pentru o fraz< sau un simplu cuvânt. Desigur c< acest dar de uşurinY< nu l-am avut niciodat<. Veşnic m-am luptat cu expresia, dar parc< acuma mai aprig. AlYii ocolesc greut<Yile; eu m< înc<p<Yânez s< le biruiesc. Asta îmi cere o sforYare cumplit<. Mi-e fric< tare s< nu fi îmb<trânit.

(Liviu Rebreanu, Jurnal) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este autorul textului (din ce perspectiv< abordeaz< tema/mesajul/ideile din text)? b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunic<rii? c. Care este atitudinea autorului faY< de greut<Yile scrierii unui text? 2. Care este opinia ta despre sinceritatea/nesinceritatea autorului unui jurnal? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 70

Universit<Yile occidentale ne-au obişnuit s< ne l<mureasc<, prin studii cât se poate de serioase, cele mai derizorii aspecte ale vieYilor noastre. De pild<, un studiu realizat de profesorul Daniel Kruger de la Universitatea din Michigan, citat de The Telegraph, ne arat< de ce b<rbaYii şi femeile nu se înYeleg, când merg la cump<r<turi de Cr<ciun. […]

Conform studiului, femeilor preistorice le revenea rolul de culeg<tori, în timp ce b<rbaYii erau vân<torii tribului. Femeile petreceau foarte mult timp c<utând mânc<rurile cele mai bune şi mai s<n<toase din mediul înconjur<tor, în timp ce b<rbaYii aplicau o strategie diferit<. Ei hot<rau din timp ce animal intenYioneaz< s< vâneze şi plecau s< caute acel vânat. Odat< ce-l g<seau şi-l ucideau, se întorceau imediat cu carnea acas<. […]

Profesorul Kruger e de p<rere c<, dac< femeile şi b<rbaYii şi-ar înYelege reciproc strategiile cu care merg la cump<r<turi, ar evita certurile în aglomeraYia de dinaintea Cr<ciunului. Totuşi, deşi studiul ne arat< de ce nu se înYeleg reprezentanYii celor dou< sexe, el nu ne spune nimic despre cum ar putea ei s< dep<şeasc< aceste diferenYe.

(C<t<lin Sturza, Sfaturi pentru cumpărături. Omul preistoric din dvs.) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre stilurile şi strategiile folosite de femei şi b<rbaYi la cump<r<turi? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 71

Exegeza literar<, de cele mai variate coloraturi şi la mai toate nivelele, abund< în „lumi literare”. Expresia a devenit un loc comun, fie c< se aplic< lui Sadoveanu, lui Panait Istrati, lui Ştefan B<nulescu sau nu mai ştiu eu cui. În spatele ei se str<vede tentaYia unui instrument totalizator, cu un ochean cu focalizare puternic<.[...] NoYiunea de „lume literar<” nu se las< îns< circumscris< – cu atât mai puYin epuizat< – de astfel de proiecte intenYionale sau sistematiz<ri auctoriale [...]. Pentru alYi autori ea pare, înc< de la un prim contact intuitiv, improprie.

„Lumea literar<” e o noYiune proteic<, cu atât mai greu de definit cu cât pare mai lesne de mânuit. Pe de-o parte, ea reflect< un deziderat amintit mai sus, acela al privirii atotcuprinz<toare. „Lume” devine echivalentul calitativ al termenului cantitativ de „oper<”:opera desemneaz< hotarele, lumea – ce e în<untru.

Pe de alt< parte, îns< „lumea” transgreseaz< aceast< dialectic< a finitudinii excesive. Lumea nu e pelicula de text care formeaz< suprafaYa operei, ci o interioritate aparte, mai strâmt< sau mai larg<, mai mult sau mai puYin adânc<, un „relief” al textului, sesizabil printr-o investigaYie particular<.

(Liviu Papadima, Caragiale, fireşte) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Cui i s-ar putea adresa textul ?Justific<-Yi r<spunsul. c. În ce tip de text poYi încadra fragmentul dat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Precizeaz< dou< dintre caracteristicile tipului de text identificat.

2. Cum ai putea defini „lumea literar<” având în vedere un text narativ studiat? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 72

13. VI. 1959 Aş vrea s< plâng, dac< lacrimile n-ar fi atât de s<rate. Aş vrea s< plâng nostalgia

care-mi ninge azi sufletul. Sunt fericit< şi în acelaşi timp fr<mântat< de îndoielile inerente oric<rui sfârşit de viaY< şcol<reasc<. [...]

Trebuie s< recunosc c< desp<rYirea de colegele mele nu-nseamn<, cel puYin acum, nicio nenorocire pentru mine. Se vede treaba c< nu ele, ci altceva, ceva din soarele acestui început de viaY< şi mai cu seam< gândul c< tot ceea ce a fost pân< acum realitate trece de azi în amintire, m< face s< regret şi m-a f<cut dimineaYa s< plâng ca o nebun<. [...]

Am scris în zeci de caiete de amintiri, deşi le înYeleg inutilitatea. Credem acum c< ele vor fi în ani târzii cheia spre lumea de vis a copil<riei. [...] Plângem acum pentru tot ceea ce ia cu ea clipa aceasta, pentru tot ceea ce am vrea s< tr<iasc< veşnic viu în noi şi ştim c< nu va mai avea nicio importanY< mai târziu.

(text adaptat dup< Ioana Em. Petrescu, Jurnal) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cui i s-ar putea adresa textul citat? b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre utilitatea/ inutilitatea scrierii unui jurnal? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 73

FaY< de noi Mama se purta într-un fel, şi Tata într-altul. Nu vorbesc acum despre Mama ca duh al rânduielii, ci despre ea ca o întrupare a duioşiei şi a grijei. Tata nu-şi da pe faY< b<t<ile inimii ce le avea pentru noi. El se p<str< la dep<rtare, într-o atitudine de asprime ce p<rea domolit< numai de-un oareşicare dezinteres. El îşi întindea veghea asupra noastr< prin simpla sa prezenY<, f<r< a ne Yine cu tot preYul sub uit<tur<. Eram înc< prea mic pentru a-i fi putut p<trunde firea şi cugetul. Numai târziu putui s< aflu – de la fraYii mei mai mari şi de la alYii care i s-au ab<tut prin apropiere – c< Tata era de-o exuberanY< cald< şi de o volubilitate deosebit de simpatic< atunci când se nimerea s< se simt< la largul s<u, între prietenii ce-i ar<tau înYelegere. [...] Mama era o fiinY< primar<. Eine Urmutter, cum îi spuneam eu mai târziu, f<când uz de-un cuvânt nemYesc ce mi se p<rea c< i-ar cuprinde chipul şi prin care o proiectam în arhaic. F<r< mult< şcoal<, cu instincte materne şi feminine preistorice. Preistorice în sensul deplin<t<Yii vitale, grele, masive. Nu avea Mama cunoştinYe folclorice deosebit de bogate, dar ea tr<ia aievea într-o lume croit< pe m<sura celei folclorice. ExistenY< încadrat< de zarea magiei.

(Lucian Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre importanYa celor dou< modele, al mamei şi al tat<lui, în formarea personalit<Yii unui om? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 74

Singur<tatea, s<lb<ticia şi trecutul înc<rcat al oamenilor Deltei au creat o seam< de reguli de comportare şi raporturi complicate, ce amintesc de moravurile atât de stufoase şi de neînYeles pentru noi, europenii, ale orientalilor. ViaYa în comun a pescarilor e guvernat< de nenum<rate interdicYii, nuanYe, semne de politeYe.

Dac< te duci la poarta unui pescar şi-i ceri s<-Yi vând< peşte, gata, Yi-ai p<tat obrazul, din clipa aceea te consider< un inferior (tu ai venit la uşa lui, ca un nevoiaş, nu el la tine). […]

Dac<-l d<ruieşti pe lipovean cu b<utur< dincolo de pragul casei, trebuie s< guşti tu mai întâi („s< iei credinYa”, se spunea odat<). Pe cât posibil, nu se bea din sticl<, ci din pahar – s< fie porYie dreapt< pentru toYi – iar paharul se umple ras, dar nu se bea tot: mai laşi un deget pe fund, s< ar<Yi c< nu eşti lacom.

În Delt< nu se face cinste. Cine d< ceva d< pe datorie. E un fel de avans, cel mai adesea bine calculat, aşteptând în schimb, acum sau mai târziu, o compensaYie (e bine s< „înapoiezi” imediat echivalentul „datoriei”, ca s< previi ruşinea de a fi dator sau, mai r<u, pagubele unei „dobânzi” cu b<taie lung<). Dac< faci cinste f<r< s< urm<reşti nimic, eşti considerat fraier şi dispreYuit amical.

(Radu Anton Roman, În Deltă cu Jacques-Yves Costeau. Un fel de jurnal) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre importanĠa păstrării tradiĠiilor în lumea de azi? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Teleorman - 11359


Teleorman - 11359


Proba_A


Proba A)


Proba A)


Bilet nr. 75

Din ciocnirile sau prieteniile mele cu profesorii descop<r cel mult c< se învaY< bine cu profesorul care inspir< simpatie, dar se învaY< în cele din urm< bine şi cu cel r<u, de fric<. În niciuna din ciocnirile mele sau prieteniile de care îmi amintesc nu descop<r un conflict sau o afinitate între aspiraYiile înc< în faş< ale viitorului romancier, cu obtuzitatea sau, dimpotriv<, înYelegerea protectoare a cut<rui profesor, afar< de una singur<, dar asta avea s< se întâmple mai târziu. Mie îmi pl<ceau, de pild<, istoria şi matematicile, dar amândoi profesorii de la aceste materii erau personalit<Yi lipsite de har, cel dintâi era urât, cu capul mare, buzele groase, r<sfrânte şi cu o expresie parc< de gr<jdar care petrece, deşi se str<duia s< zâmbeasc< şi s< ne atrag<. Avea pe deasupra dou< cusururi, unul c< îi pl<cea prea mult materia pe care o preda […] şi al doilea avea mania s< ne arate pe hart< locurile pe unde se petreceau evenimentele istorice, amestecând istoria cu geografia, lucru care ne plictisea, pentru c< geografia o înv<Yam de la alt profesor. Cel de matematic< era un îngâmfat şi pe deasupra de o solemnitate deplasat<, de parc< ai fi zis când intra în clas< c< a intrat într-o biseric<.

(text adaptat dup< Marin Preda, ViaĠa ca o pradă) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formuleaz< r<spunsuri la întreb<rile de mai jos, referitoare la situaYia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiY<torul mesajului? Precizeaz< perspectiva şi intenYiile autorului în textul de mai sus. b. Ce elemente importante de conYinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Consideri c< registrul stilistic utilizat (standard, specializat, colocvial etc.) este adecvat scopului comunic<rii? Motiveaz<-Yi r<spunsul. 2. Care este opinia ta despre cele dou< categorii de profesorii descrişi în textul dat, profesorul care inspir< simpatie şi profesorul la care se învaY< de fric<? SusYine, cu argumente, opinia prezentat<.

Bacalaureat bilete proba orala 2010 limba romana biletele 1 - 75

Documents

Transcript of Bacalaureat bilete proba orala 2010 limba romana biletele 1 - 75