UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT BRAŞOV pentru FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI FINANŢE CÂMPULUNG MUSCEL Programul de studii: Administrarea afacerilor

Întrebări pentru pregătirea examenului de licenţă

sesiunea iulie 2012

 

BB..  DDIISSCCIIPPLLIINNEE  DDEE  SSPPEECCIIAALLIITTAATTEE  

11..  IINNIIȚȚIIEERREEAA  AAFFAACCEERRIILLOORR  

1. Potrivit domeniului de interes referitor la mediul inconjurator principiile de actiune ale companiilor

vizand etica si responsabilitatea sociala a acestora se refera la: a)sa abordeze anticipativ problemele de mediu; b)sa promoveze responsabilitatea fata de mediul inconjurator; c)sa incurajeze dezvoltarea si difuzarea tehnologiilor care nu degradeaza mediul; d)sa promoveze postfactum responsabilitatea fata de mediul inconjurator. Numai una din combinatiile urmatoare este adevarata. Care este acea combinatie? a. numai a+b+c d. numai a+c+d b. numai a+b+d e. numai b+d c. numai b+c+d

2. Potrivit domeniului de interes referitor la standardele de munca principiile de actiune ale companiilor

vizand etica si responsabilitatea sociala a acestora se refera la: a)sa sustina dreptul la libera asociere; b)sa elimine formele de munca fortata; c)sa contribuie la eradicarea fenomenului de incadrare a copiilor in forta de munca; d)sa contribuie la eliminarea discriminarii in ocuparea locului de munca si exercitarea profesiei; Din combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este aceasta? a. numai a+b+c d. numai b+c+d b. numai a+b+c+d e. numai a+c+d c. numai a+b+d

3. Potrivit domeniului de interes referitor la drepturile omului principiile de actiune ale companiilor

vizand etica si responsabilitatea sociala a acestora se refera la urmatoarele: a)sa sprijine si sa respecte drepturile omului; b)sa se asigure ca nu sunt complici la incalcarea drepturilor omului; c)sa supravegheze respectarea drepturilor omului si sa exercite actiuni de constrangere; Din combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este varianta corecta? a. numai a+c d. numai b+c b. numai a+b+c e. numai a c. numai a+b

4. In mod ideal , in adoptarea deciziilor etice, managerii ar trebui sa respecte, concomitent, cele trei

modele de abordare a conceptului de etica manageriala, evidentiate in literatura de specialitate si anume: a)modelul utilitarist; b)modelul individualist; c)modelul justitiar; d)modelul ideal. Din combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este acea varianta? a. numai a+b+d d. numai a+b+c b. numai b+c+d e. numai a+b+c+d c. numai a+c+d

5. Potrivit delimitarilor riscurilor in afaceri, din sursa “The Economist Intelligence Unit” distingem:

a)riscuri de mediu; b)riscuri de proces; c)riscuri de informare pentru luarea deciziei; d)riscuri politice. Din combinatiile ce sunt prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este aceasta combinatie? a. numai a+b+c d. numai a+c+d b. numai a+b+c+d e. numai a+d c. numai b+c+d

6. Riscul de mediu potrivit sursei “The Economist Intelligence Unit” se refera la:

a)concurenta; b)pierderi catastrofale; c)sensibilitate; d)politic; e)relatii cu actionarii; f)reglementare; g)capital; h)sectorial; i)piete financiare. Din combinatiile de mai jos numai una este corecta. Care este aceea? a. numai a+b+c+d+e+f+g+h+i d. numaia+b+c+d+e b. numai a+b+c+d+e+f+g+h e. numai a+b+c+d c. numai a+b+c+d+e+f

7. Riscul de proces potrivit sursei “The Economist Intelligence Unit” cuprinde:

a)riscul operational; b)riscul de delegare; c)riscul financiar; d)riscul de procesare a informatiei; e)riscul de integritate. Din combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este aceea? a. numai a+b+c+d d. numai a+b b. numai a+b+c+d+e e. numai a+c c. numai a+b+c

8. In cadrul riscului de informare pentru luarea deciziei potrivit sursei “The Economist Intelligence Unit”riscul financiar se refera la: a)buget; b)fiscalitate; c)evaluarea investitiilor; d)resursele umane. Din combinatiile enumerate in continuare numai una este adevarata. Care este aceea? a. numai a+b+c+d d. numai b+c+d b. numai a+b+d e. numai a+b c. numai a+b+c

9. Potrivit specialistului in domeniu, prof.univ.Ovidiu Nicolescu, deciziile manageriale in functie de risc

pot fi: a)decizii luate in conditii de certitudine; b)decizii luate in conditii de incertitudine; c)decizii luate in conditii de risc; d)decizii luate in conditii ideale. Din combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este aceea? a. numai a+b+c d. numai a+c+d b. numai b+c+d e. numai a+b+c+d c. numai a+b+d

10. La nivelul firmei, calitatea procesului de comunicare depinde, in mare masura, de modul in care

managerul isi indeplineste rolurile solicitate de acest proces iar conduita corecta in comunicarea manageriala presupune respectarea urmatoarelor cerinte: a)manifestarea interesului fata de problemele , preocuparile si opiniile angajatilor, provocarea dialogului, implicarea in comunicare; b)informarea colaboratorilor in legatura cu strategiile si planurile elaborate, stadiul de realizare a obiectivelor, modul in care echipa manageriala considera ca trebuie sa se deruleze activitatea in firma; c)capacitatea de ascultare, de receptionare si de intelegere a ceea ce transmite interlocutorul; d)intelegerea profunda, logica si afectiva, a mesajelor receptionate. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este aceea? a. numai a+b+c d. numai a+b+c+d b. numai a+c+d e. numai a+b c. numai b+c+d

11. Modelul de abordare a comunicarii manageriale in circuit prezinta urmatoarele avantaje:

a)relatii armonioase la nivelul firmei; b)motivarea angajatilor pe baza comunicarii interpersonale; c)cresterea calitatii muncii; d)consum mare de timp. Din combinatiile prezentate in continuare numai o varianta este adevarata. Care este acea varianta? a. numai a+b+c+d d. numai b+c+d b. numai a+b+d e. numai a+d c. numai a+b+c

12. Modelul de abordare a comunicarii manageriale in circuit prezinta urmatoarele dezavantaje:

a)consum mare de timp; b)solicita cunostinte de psihologie a muncii si experienta in domeniu; c)relatii armonioase la nivelul firmei.

Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este corecta. Care este aceea? a. numai a+b+c d. numai b+c b. numai a+b e. numai c c. numai a+c

13. Modelul comunicarii manageriale intr-un singur sens dezvoltat de inginerul francez Claude Shannon

prezinta urmatoarele avantaje: a)mesaj clar formulat; b)directive ferme; c)reducerea traseului de la decizie la actiune; d)pasivitatea receptorului. Dintre variantele prezentate in continuare numai una este corecta. Care este acea varianta? a. numai a+b+c d. numai b+c+d b. numai a+b+c+d e. numai a+c+d c. numai a+b+d

14. Modelul comunicarii manageriale intr-un singur sens dezvoltat de inginerul francez Claude Shannon

prezinta urmatoarele dezavantaje: a)pasivitatea receptorului; b)absenta feedback-ului; c)reducerea traseului de la decizie la actiune. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este corecta. Care este aceea? a. numai a+c d. numai a+b+c b. numai b+c e. numai a c. numai a+b

15. Pentru a sustine performanta in afaceri, comunicarea in afaceri trebuie sa respecte anumite exigente,

intre care sunt de amintit urmatoarele: a)onestitatea sursei mesajului; b)accentuarea defensivitatii unui mesaj specific; c)previziunea impactului mesajului asupra comportamentului receptorului. Dintre variantele enumerate in continuare numai una este adevarata. Care este aceea? a. numai a+b+c d. numai a+b b. numai a+c e. numai b c. numai b+c

16. Pentru a sustine performanta in afaceri, comunicarea in domeniu trebuie sa respecte anumite

exigente, intre care sunt de amintit urmatoarele: a)divizarea responsabilitatilor privind posibilele deficiente si conflicte intervenite intre cei implicati in procesul de comunicare; b)apelarea la reformulare, ca tehnica de comunicare; c)alegerea momentului potrivit pentru transmiterea mesajului; d)absenta motivarii si argumentarii mesajului. Dintre combinatiile prezentate mai jos numai una este adevarata. Care este aceea? a. numai a+b+d d. numai b+c+d b. numai a+d e. numai c+d c. numai a+b+c

17. Pentru fluidizarea comunicatiilor si a transferului de informatii in interiorul si exteriorul organizatiei, in procesul de comunicare trebuie sa se tina seama de urmatoarele aspecte: a)aspectul tehnic (precizia si rapiditatea transmiterii mesajelor); b)aspectul semantic (corespondenta dintre simboluri si semnificatia fenomenelor reprezentate de acestea); c)aspectul de retroinfluentare corectiva (reluarea mesajelor cu coordonate cantitative si calitative imbunatatite). Din combinatiile prezentate in continuare numai o varianta este corecta. Care este aceea? a. numai a+b+c d. numai b+c b. numai a+b e. numai b c. numai a+c

18. Intre functiile comunicarii manageriale pot fi amintite urmatoarele:

a)informarea; b)transmiterea deciziilor; c)influientarea receptorului; d)monitorizarea angajatilor. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este corecta. Care este aceea? a. numai a+b d. numai a+b+c b. numai a+b+d e. numai a+d c. numai b+c+d

19. Intre functiile comunicarii manageriale pot fi amintite urmatoarele:

a)transmiterea cunostintelor; b)motivarea angajatilor; c)crearea si consolidarea unei culturi organizationale moderne; d)neinfluentarea receptorului. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este aceea? a. numai a+b+d d. numai a+c+d b. numai a+b+c e. numai a+d c. numai b+c+d

20. Printre factorii care provoaca bariere si dificultati in comunicare sunt de amintit urmatorii:

a)rationamentul corect; b)erori de perceptie; c)prezenta unor distorsiuni semantice, generate de ambiguitati de sens a unor cuvinte sau deficiente determinate de traducerea nepotrivita a unor termeni dintr-o limba in alta; d)fragmentarea mesajului. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este adervarata. Care este aceea? d) a. numai b+c+d d. numai a+c+d b. numai a+b+c+d e. numai a+c c. numai a+b+c

21. Printre factorii care provoaca bariere si dificultati in comunicare sunt de amintit urmatorii:

a)factorii de mediu externi (sociologici, politici, legislativi si economici); b)lipsa unei tehnologii adecvate; c)volumul mare al informatiilor; d)apelarea frecventa la comunicarea impersonala, in defavoarea discutiilor personale.Care din combinatiile enumerate este corecta? a. numai a+b+c d. numai a+c+d

b. numai a+b+d e. numai c+d c. numai b+c+d

22. Printre factorii care provoaca bariere si dificultati in comunicare sunt de amintit urmatorii:

a)lipsa de atentie sau de abilitate in dirijarea comunicarii; b)utilizarea unui limbaj dificil de inteles de catre persoane care utilizeaza mesajul; c)mentinerea unui climat de incredere fata de interlocutor; d)utilizarea unor fraze imprecise sau exprimarea unor idei nefinalizate. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este aceea? a. numai a+b+c d. numai a+b+d b. numai b+c+d e. numai c+d c. numai a+b+c

23. Intre caracteristicile esentiale ale procesului de comunicare sunt de amintit urmatoarele:

a)emiterea si receptionarea; b)fluxul in unic sens; c)realizarea continuitatii comunicationale prin repetitie; d)asezarea mesajului in limbaj operational. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este aceasta? a. numai a+b+c+d d. numai a+c+d b. numai a+b+c e. numai b+c c. numai b+c+d

24. Intre caracteristicile esentiale ale procesului de comunicare sunt de amintit urmatoarele:

a)formularea clara si concisa a mesajului; b)transmiterea rapida si nedeformata a mesajului; c)asigurarea fluentei comunicarilor; d)complicarea liniilor de comunicare. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este aceasta? a. numai a+b+c+d d. numai b+c+d b. numai a+c+d e. numai a+b c. numai a+b+c

25. Pentru atingerea obiectului comunicarii trebuie sa se parcurga cumulativ urmatoarele faze:

a)emiterea mesajului; b)receptarea mesajului; c)codificarea mesajului; d)acceptarea mesajului; e)obtinerea unei reactii din partea receptorului, ca raspuns. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este corecta. Care este aceasta? a. numai a+b+c d. numai c+d+e b. numai a+b+d+e e. numai c+d c. numai b+c+d

26. Continutul procesului de comunicare la emitator consta in:

a)mesajul este formulat clar si asezat intr-un limbaj operational; b)transmiterea nedeformata a mesajului; c)mesajul are drept scop influentarea atitudinilor si comportamentul receptorului; d)receptionarea mesajului. Dintre combinatiile enumerate in continuare numai una este corecta. Care este aceasta?

a. numai a+b+c d. numai a+b+c+d b. numai a+b+d e. numai c+d c. numai b+c+d

27. Continutul procesului de comunicare la receptor consta in:

a)emiterea mesajului; b)receptionarea mesajului; c)decodificarea, prelucrarea si intelegerea mesajului; d)reactia de raspuns la stimulul expediat de emitator (feedback-ul); e)transmiterea nedeformata a mesajului. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este aceasta? a. numai a+b+c+d d. numai a+c+d b. numai b+c+d e. numai c+d c. numai a+b+c

28. In cadrul procesului de comunicare pot fi identificate urmatoarele entitati:

a)emitatorul; b)mesajul; c)canalul de comunicare; d)receptorul. Din combinatiile enumerate in continuare numai o varianta este adevarata. Care este aceasta? a. numai a+b+c d. numai a+c+d b. numai a+b+c+d e. numai a+b c. numai b+c+d

29. La nivelul organizatiei comunicarea, indiferent ca este formala (oficiala) sau informala (in afara

canalelor oficiale) se poate realiza pe mai multe fluxuri de comunicare si anume: a)de sus in jos; b)de jos in sus; c)lateral; d)sinusoidal. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este aceea? a. numai a+b+c d. numai a+c+d b. numai a+b+c+d e. numai c+d c. numai b+c+d

30. In literatura romaneasca profesorul Alexandru Puiu delimiteaza etapele specifice procesului de

comunicare astfel: a)categorizarea; b)conceptualizarea; c)simbolizarea; d)organizarea; e)operationalizarea. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai o varianta este adevarata. Care este aceea? a. numai a+b+c+d d. numai b+c+d+e b. numai a+c+d+e e. numai a+b+c c. numai a+b+c+d+e

31. Etapele si principalele responsabilitati care revin managerului au fost structurate de catre renumitul economist francez Henry Fraisse intr-un anumit mod. Etapa prospectarii afacerii este aceea prin care se urmareste identificarea clientului si precizarea nevoilor acestuia si implica urmatoarele actiuni:

a)analiza rezultatelor precedente; b)identificarea concurentei, obtinerea referintelor si analiza avantajelor de care aceasta dispune; c)detectarea unor noi oportunitati de afaceri; d)stabilirea contactelor cu potentialii parteneri de afaceri; e)definirea obiectivelor si elaborarea planurilor de actiune solicitate de noua afacere. Dintre combinatiile prezentate in contnuare numai una este corecta. Care este aceea?

a. numai a+b+c+d+e d. numai a+b b. numai a+b+c+d e. numai b+c+d c. numai a+b+c

32. Etapele si principalele responsabilitati care revin managerului au fost structurate de catre

renumitul economist francez Henry Fraisse intr-un anumit mod. Etapa de studiu are in vedere pregatirea si redactarea ofertei si solicita urmatoarele actiuni:

a)consultarea clientului, identificarea nevoilor si solicitarilor acestuia; b)consultarea echipei si a furnizorilor; c)redactarea ofertei, astfel incat aceasta sa fie cat mai adaptata nevoilor reale ale clientului; d)elaborarea planului de afaceri; e)etapizarea activitatilor pe care le implica obiectul facerii (productie/servicii);

f)atragerea, daca este cazul, a unor noi parteneri, in functie de specificul activitatii acestora. Din combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este aceea? a. numai a+b+c+d+e d. numai a+b+c b. numai a+b+c+d+e+f e. numai b+c+d c. numai a+b+c+d

33. Etapele si principalele responsabilitati care revin managerului au fost structurate de catre

renumitul economist francez Henry Fraisse intr-un anumit mod. Etapa negocierii are drept scop realizarea intelegerii intre parteneri si stabilirea acordului privind interesele ambelor parti si se concentreaza asupra urmatoarelor aspecte:

a)colaborarea permanenta cu clientul, pe baza bunei intelegeri si a parteneriatului; b)punerea de acord in legatura cu eventualele reduceri de pret sau tarife si discutarea

implicatiilor pe care aceste reduceri le-ar putea avea asupra ambelor parti (in acest punct, lucrurile trebuie expuse foarte deschis si documentat, pentru ca fiecare parte sa stie ce ar implica o asemenea actiune pentru ea si pentru partener); c)informarea operativa a clientului in legatura cu toate propunerile de modificare a intelegerilor contractuale. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este varianta corecta? a. numai a+b d. numai b+c

b. numai a+c e. numai c c. numai a+b+c

34. Etapele si principalele responsabilitati care revin managerului au fost structurate de catre

renumitul economist francez Henry Fraisse intr-un anumit mod. Etapa de realizare a prevederilor contractului, impusa ca urmare a comenzii ferme venite din partea clientului, are in vedere o serie de operatiuni, printre care:

a)analizarea si negocierea eventualelor solicitari de modificare a clauzelor din contract si discutarea implicatiilor acestor modificari asupra derularii afacerii; b)obtinerea acordului partial si provizoriu al clientului pentru intrarea comenzii in executie; c)analiza si controlul costurilor pe care le implica realizarea comenzii; d)verificarea stadiului de executie a contractului; e)coordonarea eficienta a propriei echipe; f)urmarirea calitatii procesului de executie si finalizarea comenzii la termenul prevazut in contract; g)respectarea tuturor obligatiilor contractuale. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este

aceasta? a. numai a+c+d+e+f+g d. numai a+b+c b. numai a+b+c+d e. numai b+c+d +e c. numai a+b+c+d+e

35. Etapele si principalele responsabilitati care revin managerului au fost structurate de catre

renumitul economist francez Henry Fraisse intr-un anumit mod. Etapa finalizarii afacerii, cu momentele ei principale, receptia si solutionarea eventualelor deficiente, implica urmatoarele responsabilitati:

a)analiza modului in care s-a derulat afacerea in toate etapele sale, cu specificarea aspectelor favorabile si a celor mai putin favorabile si inchiderea dosarului afacerii;

b)mentinerea bunelor relatii parteneriale si cultivarea acestora si dupa finalizarea afacerii;

c)incetarea relatiilor parteneriale pe cale amiabila sau nu. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este

aceea?

a. numai a+b+c d. numai a+b b. numai a+c e. numai c c. numai b+c

36.

Initierea unei afaceri prin dezvoltarea unui concept propriu implica, evident, un potential mare de creativitate, dar si o serie de alte aspecte de care intreprinzatorul trebuie sa tina seama, si anume: a)analiza complexa a pietei si identificarea acelor nevoi ale consumatorilor care nu au fost inca satisfacute;

b)cunostinte sumare in domeniul de dezvoltare a afacerii; c)evaluarea resurselor financiare, umane, materiale disponibile;

d)previzionarea corecta a sanselor de reusita si a riscurilor pe care afacerea le implica. Dintre combinatiile care urmeaza numai una este adevarata. Care este aceea? a. numai a+b+c+d d. numai b+c+d b. numai a+b+c e. numai b+c c. numai a+c+d

37. Apreciind valabilitatea si aplicabilitatea functiilor manageriale traditionale in organizatiile

moderne, Octavian Thor Pleter propune o sistematizare secventiala, cronologica a functiilor manageriale pentru momentul demararii unei afaceri. In opinia specialistului roman, constructia manageriala a unei afaceri implica urmatoarele functii:

a)analiza si predictia cererii; b)expunerea afacerii pe piata (amplasarea unitatilor de productie/servicii/vanzare,

expunerea informational, mediatica); c)planificarea productiei, a aprovizionarii, a necesarului de personal si materiale pe

criteriul productivitatii maxime; d)stabilirea procedurilor (operatiunilor) concrete de lucru (posturi de lucru,

automatizarea operatiilor, metode de automatizare, operatiunile de transport si aprovizionare); e)constructia organizatiei (organizare ierarhica, actiuni de managementul resurselor

umane: selectia si recrularea personalului, antrenarea, motivarea, retribuirea salariatilor); f)implementarea unui sistem al calitatii; g)controlul (punerea in functiune a unui sistem fiabil de monitorizare si control a activitatii si a tuturor operatiilor pe care le presupun functiile manageriale anterioare). Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este corecta. Care este aceea?

a. numai a+b+c+d d. numai a+b+c+d+e+f b. numai a+b+c+d+e+f+g e. numai b+c+d c. numai a+b+c+d+e

38.

Functia de control-evaluare finalizeaza ciclul procesului managerial si consta in ansamblul proceselor prin care se realizeaza urmatoarele actiuni:

a)masurarea si compararea performantelor actuale ale firmei cu obiectivele si standardele stabilite initial; b)identificarea abaterilor de la obiectivele si standardele stabilite si a cauzelor care le-au generat;

c)eliminarea deficientelor constatate si adoptarea masurilor corective. Dintre combinatiiile prezentate in continuare numai una este adevarata. Care este aceea? a. numai a+b d. numai b+c b. numai a+c e. numai a+d c. numai a+b+c

39.

Actiunile principale pe care le presupune functia de control-evaluare sunt urmatoarele: a)stabilirea standardului de performanta; b)evaluarea rezultatelor activitatii desfasurate; c)compararea rezultatelor obtinute cu un etalon sau cu un criteriu de evaluare, identificand abaterile;

d)crearea unui mecanism oarecare de determinare a cauzelor care au generat abaterile de la standardul propus, corectarea activitatilor desfasurate si inlaturarea, daca este posibil, a neajunsurilor care au generat dezechilibrele. Dintre combinatiile enumerate numai una este adevarata. Care este aceea?

a. numai a+b d. numai a+c+d b. numai a+b+d e. numai c+d c. numai a+b+c

40.

Afacerile trebuie sa se deruleze avand ca filosofie dominanta optica de marketing, ceea ce presupune, intre altele si cercetarea pietei.Cercetarea pietei subsumeaza urmatoarele obiective:

a)delimitarea segmentelor de piata pe care firma urmeaza sa actioneze si identificarea particularitatilor acestora (factorii de mediu, caracteristicile demografice, nivelul veniturilor potentiator consumatori, traditiile, obiceiurile, comportamentul acestora etc.), cu o concentrare speciala asupra identificarii elementelor care pot viza niveluri ridicate ale valorii percepute pe piata;

b)determinarea motivatiilor reale ale partenerilor de afaceri si stabilirea gradului de implicare efectiva a acestora in relatia de afaceri;

c)determinarea motivatiilor subiective ale partenerilor de afaceri si stabilirea gradului de neimplicare a acestora in relatia de afaceri.

Din combinatiile enumerate numai una este corecta. Care este aceea? a. numai a+b d. numai a+b+c b. numai a+c e. numai c c. numai b+c

41. Specialistul Theodore Levitt ataseaza managementului afacerilor urmatoarele principii:

a)a elabora obiective, strategii si planuri de actiune clare si a le revedea in mod sistematic; b)a produce si a livra bunuri/servicii pe care oamenii si le doresc;

c)a crea si a pastra clientela; d)a realiza beneficii importante in scopul atragerii potentialilor

investitori si a-i pastra pe cei existenti; e)a oferi recompense materiale si morale care sa motiveze resursele

umane. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este corecta. Care este

aceasta? a. numai a+b+c+d+e d. numai a+b b. numai a+b+c+d e. numai b+c+d c. numai a+b+c

42. Specialistul D. Carlson enunta o serie de principii pe care le considera esentiale pentru a reusi

in managementul afacerilor: a)a prevedea rezultatele dorite; b)a interpreta corect cererea consumatorilor; c)a fixa obiective, politici si norme de randament; d)a elabora planuri, strategii, programe corespunzator obiectivelor fixate; e)a incuraja salariatii in directia perfectionarii continue;

f)a stimula managementul participativ; g)a promova respectul si normele de etica profesinala la nivelul organizatiei. Dintre combinatiile prezentate in continuare numai una este corecta. Care este aceea?

a. numai a+b+c+d d. numai a+b+c+d+e+f+g b. numai a+b+c+d+e e. numai b+c+d +e c. numai a+b+c+d+e+f

43. Intr-o lucrarea renumita in domeniul afacerilor, autorul aduce un adevarat elogiu spiritului de

afaceri, insistand asupra rolului determinant al intreprinzatorului, cel care pune in aplicare noi metode de productie si lanseaza noi produse, constituind suportul economic al societatii. Despre care autor si lucrare este vorba; a. Joseph A. Schumpeter in lucrarea

“Teoria evolutiei economice” d. Arie de Gues in lucrarea Corporatia vie

b. Mihalciuc M., Stanciulescu G. s.a.in Dictionar poliglot expplicativ

e. Joseph A. Schumpeter in lucrarea Business Rules of Thumb

c. Godin S. Conley C. in lucrarea Business Rules of Thumb

44. In viziunea unor specialisti romani afacerea este definita ca o “activitate industriala, financiara, avand

ca scop obtinerea profitului.” Cine sunt specialistii care au definit astfel afacerea? a. Dan Popescu d. Ovidiu Nicolescu si Dan Voiculescu b. Dobrescu E.M. si Moldoveanu M. e. Ovidiu Nicolescu si Dobrescu E.M. c. Mihalciuc M. si Stanciulescu G.

45. Intr-un dictionar de referinta se defineste afacerea ca “...tot ce constituie obiectul unei ocupatii si

priveste interesul cuiva (intreprinzator): activitati comerciale, industriale, financiare, etc.” Despre ce dictionar este vorba? a. The Concise Oxford Dictionary d. Toate cele trei dictionare enumerate b. Dictionarul Larousse e. Dictionarul enciclopedic c. Dictionarul complet al economiei de piata

46. In unul din dictionarele renumite se prezinta afacerea ca un “...lucru ce trebuie facut pentru a castiga

bani.” Despre ce dictionar este vorba? a. Dictionarul Larousse d. Toate cele trei dictionare enumerate b. Dictionarul complet al economiei de piata e. Dictionarul enciclopedic c. The Concise Oxford Dictionary

47. In unul din dictionarele renumite, ratiunea de afacere este explicata mai larg si “desemneaza activitati

exercitate de unitati producatoare, comerciale sau financiare din sectorul privat sau public. Afacerea poate apartine unui singur intreprinzator care isi asuma riscul intregii activitati sau mai multor persoane asociate, care se inteleg sa imparta, intr-un mod specific, drepturile si obligatiile.” Despre ce dictionar este vorba? a. The Concise Oxford Dictionary d. Dictionarul complet al economiei de piata b. Dictionarul economic e. Dictionarul enciclopedic c. Dictionarul Larousse

48. In literatura internationala de specialitate doi renumiti autori definesc afacerea ca “o tranzactie cu

finalitate financiara.” Care sunt acesti autori? a. Moldoveanu M. si Dobrescu E.M. d. Octavian Thor Pleter

b. Godin S. si Conley C. e. Dobrescu E.M. si Mihalciuc M. c. Mihalciuc M. si Stanciulescu G.

49. In studiile unui renumit specialist se considera ca afacerea se refera la “operatiuni constand in

studierea, contractarea si realizarea, pentru un organism-client, a unui produs specific, ce nu exista pana in acel moment intr-o anumita forma sau in contextul dat.” a. Fraisse H. d. Nicolescu Ovidiu b. Godin S. e. Cosea Mircea c. Conley C.

50. In cadrul unui anumit domeni de interes principiul de actiune al companiilor in cadrul programului

“Global Compact” al ONU se refera la combaterea oricarei forme de coruptie, inclusiv mita si santajul. Care este acest domeniu de interes? a. Mediul inconjurator d. Drepturile omului b. Standardele de munca e. Evaziunea fiscala c. Lupta impotriva coruptiei

51. Un anumit tip de risc in afaceri apare ca urmare a modificarilor produse in mediul politic in tara

gazda in care firma isi deruleaza afaceerile si este generat de incertitudinea legata de anumite evenimente politice care produc instabilitate (razboi civil, revolte sociale), precum si de modificarile care pot interveni in politicile economice promovate de guvernele tarilor gazda si care pot avea un caracter profund restrictiv pentru afacerile companiilor straine. Despre ce risc este vorba? a. Riscul valutar d. Oricare dintre riscurile mentionate b. Riscul politic e. Risc artificial c. Riscul de mediu

52. Un anumit tip de risc in afaceri este considerat riscul major cu care se confrunta firmele care opereaza

pe pietele internationale, este generat de efectele negative pe care modificarile cursului de schimb le pot avea asupra afacerilor. Despre ce risc este vorba? a. Riscul politic d. Riscul mixt b. Riscul de mediu e. Risc artifical c. Riscul valutar

53. Dupa un anumit criteriu riscurile in afaceri pot fi delimitate in:a)riscuri pure;b)riscuri

speculative.Care este acel criteriu? a. dupa localizare d. dupa raportarea lor la procesul decizional b. dupa cauzele care le-au generat e. dupa perioada cand se produce c. dupa natura si continutul lor

54. Dupa un anumit criteriu riscurilor in afaceri pot fi:a)riscuri interne;b)riscuri externe. Care este acel

criteriu? a. dupa natura si continut d. dupa raportarea lor la procesul decizional b. dupa cauzele care le-au generat e. dupa timpul cand se produce c. dupa localizare

55. In functie de un anumit criteriu riscurile in afaceri pot fi: a)riscuri naturale; b)riscuri politice;c)riscuri

de management in domeniul productiei;d)riscuri contractuale sau de neexecutare a obligatiilor comerciale;e)riscuri de pret;f)riscuri financiar-monetare. Care este acel criteriu? a. dupa natura si continutul lor d. dupa raportarea lor la procesul decizional

b. dupa cauzele care le-au generat e. dupa timpul cand se produce c. dupa localizare

56. Dupa un anumit criteriu riscurile de afaceri pot fi: a)riscuri cu continut neeconomic;b)riscuri cu un

continut economic. Despre ce risc este vorba? a. dupa natura si continutul lor d. dupa raportarea la procesul decizional b. dupa cauzele care le-au generat e. dupa timpul cand se produce c. dupa localizare

57. Un anumit risc in afaceri este privit ca o consecinta a lipsei de adaptare a firmei la variatiile mediului

de afaceri (accentuarea concurentei, turbulenta pietei, variatia costurilor, calitatea produselor,etc.). Despre ce risc este vorba? a. Riscul de faliment d. Riscul politic b. Riscul economic e. Riscul social c. Riscul financiar

58. Un anumit tip de risc in afaceri este apreciat in functie de capitalul detinut si de evolutiile

imprevizibile ale pietei financiare si este generat de nesiguranta valorificarii capitalului investit pe pietele financiare. Despre ce risc este vorba? a. Riscul economic d. Riscul de faliment b. Riscul politic e. Riscul social c. Riscul financiar

59. Un anumit tip de risc la nivel de firma se refera la impactul fortelor externe asupra activitatii

firmelor, forte care actioneaza in toate sectoarele de activitate si care pot determina falimentul unei afaceri (politica fiscala, legislatie, evolutia inflatiei, progresul tehnic, dinamica pretului la materii prime, cursul de schimb, factori politici, tulburari sociale, dezastre naturale etc.). Despre ce risc este vorba? a. Riscul generat de mediu d. Riscul de performanta b. Riscul specific sectorului de activitate e. Risc politic c. Riscuri specifice firmei

60. Un anumit risc la nivel de firma este asociat impactului unor forte sectoriale (industriale) asupra

activitatii firmelor care opereaza in acel domeniu.Despre ce risc este vorba? a. Risc specific sectorului de activitate d. Risc de performanta b. Risc specific firmei e. Risc politic c. Risc generat de mediu

61. Un anumit tip de risc la nivel de firma apare sub impactul unor forte interne care pot afecta sensibil

realizarea obiectivelor vizate, relatiile cu clientii, furnizorii, concurenta, tehnologia folosita, procesele manageriale, motivarea angajatilor, probleme legate de responsabilitatea privind produsul, comportamentul angajatilor si al clientilor, actiuni judiciare in care este implicata firma etc.).Despre ce risc este vorba? a. Riscul de performanta d. Riscul specific sectorului de specialitate b. Riscul specific firmei e. Risc politic c. Riscul de cercetare-dezvoltare

62. Un anumit tip de risc in afaceri reprezinta probabilitatea ca firma sa iasa din afaceri, ca o consecinta a acumularii efectelor riscului economic si a celui financiar, sub presiunea factorilor de mediu. Despre ce risc este vorba? a. Riscul economic d. Riscul de faliment b. Riscul politic e. Riscul demografic c. Riscul financiar

63. Intr-o anumita lucrare, riscul este definit ca “un eveniment sau o conditie incerta care, daca apare, are

un efect pozitiv sau negativ asupra obiectivelor proiectelor.Riscul proiectului include atat amenintarile asupra obiectivelor proiectului, cat si oportunitatile de a imbunatati aceste obiective”.Despre ce lucrare este vorba? a. Management in afaceri economice

internationale de Puiu A. d. Ghidul managementului pe proiect,

publicat de Project Management Institute b. Sistemul decizional al organizatiei de

Nicolescu O. e. Management in afaceri economice

internationale de Nicolescu O. c. Plati si garantii internationale de Negrus

M.

64. Unul din specialisti in domeniu subliniaza, in lucrarea sa Corporatia vie, subliniaza faptul ca

„esenta unei afaceri este producerea de bunuri si servicii pentru care oamenii sunt pregatiti sa plateasca un pret". Despre ce specialist este vorba? a. Dan Popescu d. Moldoveanu M. si Dobrescu E.M. b. Arie de Gues e. Dobrescu E.M. c. Dan Voiculescu

65. In literatura nationala, unul din specialisti intelege prin afacere „initiativa unui

intreprinzator, concretizata intr-o relatie contractuala si avand o finalitate economico-financiara precizata, corespunzatoare unui anumit scop". Despre ce specialist este vorba? a. Dan Popescu d. Octavian Thor Pleter b. Moldoveanu M. e. Ovidiu Nicolescu c. Dobrescu E.M.

66. Un anumit concept este definit ca fiind un ansamblu de operatiuni initiate, organizate si

conduse de unul sau mai multi intreprinzatori, care vizeaza producerea si vanzarea de bunuri si/sau servicii pentru satisfacerea nevoilor clientilor si obtinerea de profit. Despre ce concept este vorba? a. Afacere d. Serviciu public b. Act caritabil e. Serviciu privat c. Activitate non profit

67. Modalitatile de demarare a unei afaceri depind de o multitudine de factori (obiectivele vizate,

resurse, riscuri, contextui economico-social etc.) si pot consta in mai multe variante. Din variantele enumerate numai una este adevarata. Care este aceea? a. numai dezvoltarea unui concept propriu de

afaceri d. nici una din variantele prezentate anterior

b. numai cumpararea (preluarea ) unei afaceri

e. numai vanzarea unei afaceri vechi si cumpararea alteia noi

c. dezvoltarea unui concept propriu sau

cumpararea (preluarea) unei afaceri.

68. Unul din reprezentantii scolii clasice de management, este cel care a divizat procesul

managerial in cinci functii, apreciate ca functii clasice ale managementului. Acestea sunt: prevederea, organizarea, comanda, coordonarea si controlul.Despre ce reprezentant al acestei scoli este vorba? a. Constantin Pintilie d. Henry Fayol b. Corneliu Russu e. Ovidiu Nicolescu c. Octavian Thor Pleter

69. Potrivit opiniei unui specialist renumit procesul managerial incorporeaza sase functii:

previziune, organizare, motivare, coordonare, control, mentinerea si dezvoltarea unui climat armonios de munca. Despre ce specialist este vorba? a. Constantin Pintilie d. Corneliu Russu b. Henry Fayol e. Androniceanu Armenia c. Nicolescu Ovidiu

70. In conceptia unui renumit specialist roman functiile managementului pot fi clasificate astfel:

previziunea, organizarea, antrenarea, coordonarea si controlul.Despre ce specialist este vorba? a. Henry Fayol d. Constantin Pintilie b. Cornel Russu e. Androniceanu Armenia c. Ovidiu Nicolescu

71. Doi specialisti romani considera ca procesul de management se realizeaza prin intermediul

functiilor de previziune, organizare, coordonare,antrenare si control-evaluare. Care sunt acesti specialisti? a. Moldoveanu M. si Dobrescu E.M. d. Ovidiu Nicolescu si Dan Popescu b. Dan Popescu si Constantin Pintilie e. Dan Popescu si Moldoveanu M. c. Ovidiu Nicolescu si Ion Verboncu

72. O anumita functie a managementului afacerii consta in ansamblul proceselor prin care se

determina, pe de o parte, obiectivele firmei, rezultatele vizate, iar pe de alta parte, resursele necesare a fi alocate pentru atingerea acestora si mijloacele practice de actiune. Despre ce functie este vorba? a. Functia de previziune d. Functia de coordonare b. Functia de organizare e. Functia de evaluare c. Functia de antrenare

73. O anumita functie a managementului afacerii vizeaza conceperea cadrului organizatoric optim care sa permita desfasurarea proceselor de munca in conditii de eficacitate maxima si desemneaza ansamblul proceselor prin care: a) se determina, se grupeaza si se structureaza activitatile solicitate de indeplinirea obiectiveior propuse; b) se stabilesc si se atribuie rolurile ce deriva din gruparea si structurare a activitatilor; c) se desemneaza responsabilitatile de grup si cele individuate in vederea atingerii rezultatelor; d) se aloca resursele materiale si financiare necesare derularii activitatilor; e) se traseaza regulile si sistemele detaliate de lucru, inclusiv cele privind comunicarea, luarea deciziilor si rezolvarea situatiilor conflictuale. Despre ce functie este vorba? a. Functia de previziune d. Functia de antrenare b. Functia de organizare e. Functia de evaluare c. Functia de control

74. O anumita functie a managementului afacerii consta in ansamblul proceselor prin care se

asigura armonizarea deciziilor si actiunilor personalului firmei si ale subsistemelor sale, conform previziunilor si cadrului organizatoric stabilite anterior. Despre ce functie este vorba? a. Functia de organizare d. Functia de control b. Functia de previziune e. Functia de evaluare c. Functia de coordonare

75. Una din functiile managementului afacerii incorporeaza ansamblul actiunilor prin care

personalul firmei este atras si stimulat sa contribuie la realizarea obiectivelor stabilite, prin luarea in considerare a factorilor care-l motiveaza.Despre ce functie este vorba? a. Functia de previziune d. Functia de antrenare b. Functie de organizare e. Functia de evaluare c. Functie de coordonare

76. Un anumit principiu general din managementul afacerilor exprima necesitatea identificarii si

utilizarii acelor stimulente materiale si morale care asigura imbinarea armonioasa a intereselor tuturor partilor implicate in buna desfasurare a activitatii firmei. Despre ce principiu este vorba? a. Principiul managementului participativ d. Oricare din principiile enumerate anterior b. Principiul cresterii eficientei e. Principiul coercitiei c. Principiul motivarii

77. Un anumit principiu general de management al afacerii are in vedere maximizarea efectelor

economico-sociale (cuantificabile si necuantificabile) ale firmei in conditiile minimizarii eforturilor (cheltuielilor), prin folosirea unui instrumentar modern de metode si tehnici manageriale, bazat pe analiza stiintifica a realitatilor din practica de afaceri. Despre ce principiu este vorba? a. Principiul cresterii continue a efcientei d. Principiul motivarii b. Principiul managementului participativ e. Principiul coercitiei c. Principiul asigurarii concordantei dintre

parametrii sistemului de management al firmei

78. Un anumit principiu general in managementul afacerilor are ca fundament dinamismul dezvoltarii societatii contemporane in toate laturile sale, ceea ce face ca variabilele endogene si exogene de management sa-si modifice rapid parametrii, determinand schimbari in continutul proceselor de management. Despre ce principiu general este vorba? a. Principiul cresterii eficientei d. Principiul asigurarii concordantei dintre

parametrii sistemului de management al firmei, caracteristicile sale esentiale si cele ale mediului ambiant

b. Principiul managementului participativ e. Principiul coercitiei c. Principiul managementului motivarii

79. Pentru atingerea obiectivului comunicarii trebuie sa se parcurga, cumulativ,

urmatoarele faze:a)emiterea mesajului;b)receptarea mesajului;c)intelegerea, decodificarea mesajului; d)acceptarea mesajului;e)obtinerea unei reactii din partea receptorului, ca raspuns la stimulul expediat de emitator (feedback-ul). Dintre combinatiile prezentate in continuare numai o varianta una este adevarata.Care este acea varianta? a. numai a+b+c+d+e d. numai b+c+d b. numai a+b+c e. numai a+d c. numai a+b+d

80. Un anumit tip de comunicare prezinta avantajul ca mesajul poate fi pregatit cu mai multa

atentie si cu luarea in considerare a procedurilor de relatii si actiuni specifice partenerilor.Textele scrise pot fi arhivate, oferind posibilitatea de a fi recitite si de a se face referire la ele in orice moment. Despre ce tip de comunicare este vorba? a. Comunicare orala d. Comunicare electronica b. Comunicare scrisa e. Comunicare telepatica c. Comunicare nonverbala

81. Un anumit tip de comunicare se realizeaza direct intre parteneri si ofera posibilitatea

schimbului rapid de informatii. Permite raspunsul imediat si clarificarea pe loc a eventualelor neintelegeri.. Desi solicita un timp mai indelungat, se prefera acest tip de comunicare atunci cand se urmareste ca impactul mesajului asupra receptorilor sa fie puternic. Despre ce tip de comunicare este vorba? a. Comunicarea scrisa d. Comunicare nonverbala b. Comunicarea electronica e. Comunicare telepatica c. Comunicarea orala

82. Un anumit tip de comunicare dezvolta in domeniul afacerilor concepte si atitudini noi, o

modalitate diferita de abordare a relatiilor, instaurand o noua filosofie a comunicarii la nivelul organizatiilor. Bazata pe tehnologiile informatice moderne, ea accelereaza viteza de derulare a afacerilor prin accesul rapid la informatie si cresterea posibilitatiior de comunicare globala (se stabilesc contacte oriunde in lume pe baza retelelor de computere si echipamentelor de telecomunicatii). Despre ce tip de comunicare este vorba? a. Comunicare scrisa d. Comunicare electronica b. Comunicare verbala e. Comunicare telepatica c. Comunicare nonverbala

83. Un anumit tip de comunicare reprezinta mijlocul decisiv prin care managementul isi exercita sarcinile, atributiile si competentele ce tin de rolul sau in cadrul firmei si in relatiile cu partenerii de afaceri. El transmite informatii catre membrii organizatiei si catre partenerii de afaceri, iar reactia de raspuns a acestora ii influenteaza deciziile si conduita. Despre ce tip de comunicare este vorba? a. Comunicare manageriala d. Comunicare nonverbala b. Comunicare scrisa e. Comunicare telepatica c. Comunicare orala

84. Una din functiile comunicarii manageriale asigura accesul la informatiile necesare desfasurarii

activitatii in vederea realizarii obiectivelor propuse. Despre ce functie este vorba? a. Transmiterea deciziilor d. Motivarea angajatilor b. Informarea e. Motivarea partenerilor externi c. Transmiterea cunostintelor

85. Una din functiile comunicarii manageriale vizeaza comunicarea in timp optim a deciziilor si

a responsabilitatilor stabilite pentru indeplinirea acestora. Despre ce functie a comunicarii este vorba? a. Transmiterea cunostintelor d. Informarea b. Motivarea angajatilor e. Motivarea partenerilor externi c. Transmiterea deciziilor

86. Una din functiile comunicarii manageriale urmareste obtinerea feedback-ului din partea

celui care primeste mesajul. Despre ce functie a comunicarii manageriale este vorba? a. Informarea d. Influentarea receptorului b. Transmiterea deciziilor e. Motivarea partenerilor externi c. Motivarea angajatilor

87. Una din functiile comunicarii manageriale are in vedere perfectionarea pregatirii

profesionale a angajatilor, dezvoltarea capacitatilor si competentelor acestora, prin promovarea formelor moderne de educare si perfectionare continua. Rezultatul comunicarii manageriale, din aceasta perspective, consta in schimbarea atitudinii si comportamentului angajatilor, ceea ce califica procesul de comunicare ca proces de invatare. Despre ce functie a comunicarii este vorba? a. Informarea d. Crearea si consolidarea unei culturi

organizationale moderne b. Transmiterea cunostintelor e. Motivarea partenerilor externi c. Motivarea angajatilor

88. Una din functiile comunicarii manageriale vizeaza transmiterea informatiilor destinate

sa impulsioneze implicarea oarecare a angajatilor in realizarea obiectivelor firmei, prin apelarea la stimulente materiale si morale adecvate si crearea unui climat organizational de incredere si cooperare, favorabil performantelor. Despre ce functie este vorba? a. Informarea d. Transmiterea cunostintelor b. Influenta receptorului e. Motivarea partenerilor externi c. Motivarea angajatilor

89. Una din functiile comunicarii manageriale este cea centrata pe valorile si

comportamentele specifice unei economii competitive si pe relatii armonioase, in care comunicarea are loc prin intermediul unor canale deschise tuturor membrilor organizatiei sunt foarte importante. Despre ce functie a comunicarii manageriale este vorba? a. Crearea si consolidarea unei culturi

organizational moderne d. Motivarea angajatilor

b. Influentarea receptorului e. Motivarea partenerilor externi c. Transmiterea deciziilor

90. Unul din modelele comunicarii manageriale este o alta modalitate de abordare a comunicarii

manageriale. Spre deosebire de celelalte modele, acest model de comunicare presupune un schimb de idei intre cei care comunica, fiecare avand, pe rand, rolul de receptor si emitator. Acest model de comunicare manageriala este specific, indeosebi, organizatiilor in care este apreciata capacitatea creativa a salariatilor si stimulata participarea acestora la solutionarea problemelor firmei. Despre ce comunicare este vorba? a. Comunicare interactiva d. Nici una din formele prezentate b. Comunicarea in circuit e. Comunicare aleatoare c. Ambele comunicari

91. Una din cerintele care trebuie respectata in comunicarea manageriala este foarte importanta in

comunicare. A asculta si a intelege exact mesajele transmise de interlocutori este unul dintre atributele importante ale comunicarii, o operatie tot atat de indispensabila ca si a vorbi si a te face inteles si, nu in ultimul rand, o dovada de respect fata de interlocutor. Felul in care ascultam ne defineste in fata partenerului de discutie mai semniticativ decat orice alta actiune. Despre ce cerinta in comunicarea manageriala este vorba? a. Manifestarea interesului d. Intelegerea profunda b. Capacitate de ascultare e. Capacitate de a riposta c. Informarea colaboratorilor

92. O anumita cerinta ce trebuie respectata in comunicarea manageriala nu numai de natura

logica, ci si afectiva a mesajelor receptionate este de o importanta ridicata in comunicare. Pentru a lua decizii corecte nu este suficienta intelegerea a ceea ce se comunica prin cuvinte. In relatiile de afaceri este importanta decodarea corecta a interlocutorului, cunoasterea intentiilor si motivatiilor sale reale. Pentru aceasta este nevoie ca managerul sa descifreze dincolo de cuvinte, mesajele primite, sa stie sa interpreteze nuantele din tonul vocii, din gesturile si privirea partenerului de dialog. Care este cerinta ce trebuie respectata in comunicarea manageriala? a. Manifestarea interesului d. Intelegerea profunda b. Capacitatea de ascultare e. Capacitate de a riposta c. Informarea colaboratorilor

93. Unele din decizii sunt acelea in care exista posibilitatea realizarii obiectivelor propuse, dar

gradul mare de nesiguranta in legatura cu modalitatile de realizare poate frana indeplinirea acestora. La ce decizii manageriale se refera cele descrise anterior? a. Decizii luate in conditii de certitudine d. Oricare din deciziile enumerate b. Decizii luate in conditii de incertitudine e. Decizii luate in conditii de certitudine

relativa

c. Decizii luate in conditii de risc

94. Anumite decizii manageriale sunt acelea in care obiectivele stabilite au o probabilitate

maxima de indeplinire, iar conditiile de realizare a acestora nu ridica probleme (in conditiile actuale, certitudinea, ca si cadru al fundamentali deciziilor, se manifesta extrem de rar). Despre ce tip de decizie este vorba? a. Decizii luate in conditii de

incertitudine d. Oricare din deciziile enumerate anterior

b. Decizii luate in conditii de certitudine e. Decizii luate in conditii de certitudine relativa

c. Decizii luate in conditii de risc

95. Un anumit tip de risc la care firmele sunt expuse este determinat de probabilitatea ca produsele create

de firma sa nu raspunda performantelor de calitate solicitate de clienti.Despre ce risc este vorba? a. Risc de cercetare-dezvoltare d. Riscuri specifice firmei b. Risc de performanta e. Riscuri specifice statelor c. Risc specific sectorului de activitate

96. Un anumit tip de risc la care firmele sunt expuse este determinat de faptul ca se manifesta atunci cand

firma nu tine pasul cu tendintele de evolutie ale cercetarii-inovarii si nu dispune de mijloace tehnologice moderne, la nivelul celor existente pe plan national sau international. Despre ce risc este vorba? a. Riscul specific sectorului de activitate d. Riscul specific firmei b. Riscul de cercetare-dezvoltare e. Riscuri specifice statelor c. Riscul de performanta

97. Un anumit risc de afaceri legat de proces se refera, potrivit sursei “The Economist Intelligence Unit”

la frauda manageriala, frauda angajatilor sau la reputatie. Despre ce risc este vorba? a. Riscul operational d. Riscul de integritate b. Riscul de delegare e. Riscul tactic c. Riscul strategic

98. Un anumit tip de riscuri in afaceri legat de mediu se refera la satisfactia clientilor, resursele umane,

dezvoltarea umane, dezvoltarea produselor sau pretul marfurilor. Despre ce risc este vorba? a. Riscul operational d. Riscul financiar b. Riscul de delegare e. Riscul strategic c. Riscul de procesare a informatiilor

99. Un anumit tip de riscuri in afaceri legat de informare pentru luarea de luarea deciziilor se refera la

portofoliul de afaceri, structura organizatorica sau alocarea resurselor. Despre ce risc este vorba? a. Risc operational d. Risc financiar b. Risc strategic e. Riscul tactic c. Risc de procesarea informatiilor

100. Un anumit tip de riscuri in afaceri legat de informarea pentru luarea deciziilor se refera la buget, fiscalitate, evaluarea investitiilor. Despre ce risc este vorba? a. Risc de mediu d. Riscul de delegare b. Risc operational e. Riscul extraordinar c. Risc financiar

22..  AASSIIGGUURRĂĂRRII  ŞŞII  RREEAASSIIGGUURRĂĂRRII  

  

1. Dupa sfera de cuprindere in profil teritorial, asigurarile sunt clasificate astfel: a) asigurari generale b) asigurari interne c) asigurari externe d) asigurari de raspundere civila Variantele corecte sunt: a. a,c b. b,c c. a,b,c,d d. a,b,d e. a,d

2.

Dupa tipul si natura riscurilor asigurate, asigurarile sunt clasificate astfel: a) asigurari de raspundere civila b) asigurari de viata c) asigurari non-viata d) asigurari interne Variantele corecte sunt: a. b,c b. b,d c. a,c d. a,d e. b,c,d

3.

Primele de asigurare pot fi: a) unice; b) constante; c) variabile; d) periodice. Variantele corecte sunt: a. a,b,c b. a,b,c,d c. a,c,d d. a,b,d e. a,d

4.

Obiectul asigurarii poate fi: 1) un bun mobil; 2) un bun imobil; 3) o persoana juridica;

4) o persoana fizica. Variantele corecte sunt: a. 1,2,4 b. 2,3 c. 1,4 d. 2,4 e. 1,3

5.

Printre elementele asigurarilor se inscriu: 1) despagubirea 2) fondul de rezerva 3) prima de asigurare 4) comisioanele de asigurare. Variantele corecte sunt: a. 1,2,3,4 b. 1,3,4 c. 1,3 d. 2 e. 1,2

6.

Asigurarile indeplinesc urmatoarele functii: 1) Functia de compensare a pagubelor pricinuite de calamitati ale naturii si de accidente si plata sumelor asigurate 2) Functia de prevenire a riscurilor si a daunelor 3) Functia de repartitie (financiara) 4) Functia de control Variantele corecte sunt: a. 1,3 b. 1,2,3 c. 1,2,3,4 d. 2,3 e. 3,4

7.

Obiectul asigurarilor de raspundere civila il constituie: a. pagubele suferite de asigurati; b. pagubele produse de un asigurat persoanelor neasigurate; c. prejudiciile produse tertelor persoane de catre asigurat; d. daunele produse de asigurati. e. daune produse de catastrofe

8.

Dupa modul de reglementare din punct de vedere juridic asigurarile de raspundere civila pot fi grupate astfel:

1) asigurari de raspundere civila izvorâte din detinerea si utilizarea mijloacelor de transport (asigurari de raspundere civila auto);

2) asigurari de raspundere civila legala sau generala;

3) asigurari obligatorii de raspundere civila (asigurari de raspundere civila prin efectul legii);

4) asigurari facultative de raspundere civila . Varianta corecta este: a. 1+2+3+4; b. 3+4; c. 1+3+4; d. 2+3+4. e. 1+3

9.

Cand autovehiculul prezinta integritatea elementelor caroseriei, barelor de protectie si capacelor de roti; vopseaua intacta, fara exfolieri sau urme aparente de rugina a tablei, tapiteria fara pete, urme de uzura prematura sau rupturi; cauciucurile uzate uniform, fara sa prezinte uzuri accentuate pe flancuri, ca urmare unui reglaj necorespunzator al directiei, motorul fara scurgeri de ulei pe partile laterale sau pe capotajele interioare ale spatiului afectat acestuia, societatea de asigurari constata ca starea de intretinere a masinii este:

a. rea; b. buna; c. foarte buna; d. medie. e. foarte rea

10.

Societatile de asigurari, nu acorda despagubiri pentru: 1) din culpa exclusiva a persoanei pagubite; 2) pagubele cauzate in cazul in care detinatorul autovehiculului nu face dovada

valabilitatii asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru pagube cauzate tertilor prin accidente de autovehicule, la data accidentului;

3) indiferent de locul in care s-a produs accidentul de autovehicul (pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulatiei publice, in incinte si in oricare alte locuri) atât in timpul deplasarii, cât si in timpul stationarii autovehiculului asigurat; 4) daca paguba a fost cauzata: din culpa conducatorului autovehiculului; prin fapta lucrului; prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea autovehiculului. Varianta corecta este: a. 1+2+3+4; b. 1+3+4; c. 1+2; d. 2+3. e. 3+4

11.

Societatile de asigurari acorda despagubiri pentru: 1. din culpa exclusiva a persoanei pagubite; 2. pagubele cauzate in cazul in care detinatorul autovehiculului nu face dovada

valabilitatii asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru pagube cauzate tertilor prin accidente de autovehicule, la data accidentului;

3. indiferent de locul in care s-a produs accidentul de autovehicul (pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulatiei publice, in incinte si in oricare alte locuri) atât in timpul deplasarii, cât si in timpul stationarii autovehiculului asigurat; 4. daca paguba a fost cauzata: din culpa conducatorului autovehiculului; prin fapta lucrului; prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea autovehiculului. Varianta corecta este: a. 3+4; b. 1+3+4; c. 1+2+3+4; d. 2+3+4. e. 1+4

12.

Prin functia de control a daunelor, societatea de asigurari constata: a. daca asiguratii iau masuri pentru conservarea bunurilor asigurate, pentru salvarea

si paza bunurilor ramase de pe urma cazului asigurat; b. stabilirea conditiilor contractarii asigurarilor; c. plata despagubirilor si/sau a sumelor asigurate in cel mai scurt timp; d. daca se efectueaza investitii in domeniile considerate rentabile pentru a obtine

rezultate financiare cât mai bune. e. stabilirea conditiilor contractuale

13.

Societatea de asigurari, ca orice societate comerciala, pentru a-si desfasura activitatea indeplineste urmatoarele functii:

a. marketing; contractari; controlul daunelor; reasigurari; calcul actuarial; investitii;; b. marketing; despagubiri; controlul daunelor; reasigurari; investitii; c. marketing; contractari; despagubiri; controlul daunelor; reasigurari; calcul

actuarial; investitii; alte functii; d. marketing; contractari; despagubiri; controlul daunelor; calcul actuarial. e. numai de asigurare

14.

Polita globala se emite de catre asigurator când: a. asigurarea protejeaza creditul acordat unui singur cumparator, pentru o singura

tranzactie; b. in asigurare sunt cuprinse toate creditele acordate de un asigurat cumparatorilor sai

externi din diferite tari; c. livrarile catre un anumit client dobândesc caracter de regularitate, de permanenta si

se mentin la un anumit nivel. d. in toate aceste cazuri. e. in niciunul dintre aceste cazuri.

15.

Implementarea managementului riscului cuprinde 4 etape. In ordinea derularii, ele sunt: a. identificarea riscului, cuantificarea riscului, adoptarea deciziei, elaborarea de

recomandari; b. identificarea riscului, elaborarea de recomandari, cuantificarea riscului,adoptarea

deciziei; c. identificarea riscului, cuantificarea riscului, elaborarea de recomandari, adoptarea

deciziei; d. cuantificarea riscului, identificarea riscului, elaborarea de recomandari, adoptarea

deciziei. e. identificarea riscului, cuantificarea riscului.

16. Cuantificarea riscului este necesara pentru:

a. identificarea riscului; b. estimarea impactului financiar al riscului; c. identificarea si masurarea riscului de catre managerii de risc; d. nicio varinta; e. toate variantele de mai sus.

17. Dupa natura raporturilor juridice care se stabilesc intre asigurat si asigurator, asigurarile se

clasifica in: a. directe si indirecte; b. de viata si non-viata; c. interne si externe; d. obligatorii si facultative. e. de viata si de bunuri

18. Contractul de asigurare are caracter sinalagmatic, aceasta insemnând ca:

a. fiecare parte urmareste sa obtina un folos, un avantaj, o contraprestatie in schimbul obligatiei ce-si asuma;

b. la incheierea contractului partile nu cunosc existenta sau intinderea avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract;

c. se esaloneaza in timp si nu se executa dintr-o data; d. partile contractante isi asuma obligatii si drepturi reciproce si interdependente. e. evenimentul asigurat nu poate fi sigur

19. Printre obligatiile asiguratului se inscriu si:

a. combaterea calamitatilor pentru limitarea pagubelor; b. salvarea bunurilor asigurate; c. acordarea sprijinului pentru constatarea si evaluarea daunelor; d. toate variantele de mai sus; e. nicio varianta.

20. Asiguratorul este:

a. persoana care incheie contractul de asigurare; b. o persoana fizica sau juridica romana; c. o persoana juridica romana sau straina; d. o persoana juridica romana. e. numai o persoana fizica straina

21. Prima de asigurare se stabileste:

a. dupa formula PA=suma asigurata/cota de prima; b. dupa formula PA=suma asigurata*cota de prima;

c. dupa formula PA=cota de prima/suma asigurata; d. dupa formula PA=prima neta+adaosul de prima. e. dupa formula PA=prima neta*adaosul de prima.

22. Paguba sau dauna reprezinta:

a. valoarea stricaciunilor suferite de bunul asigurat, in expresie baneasca, din cauza producerii evenimentului cuprins in asigurare;

b. suma platita de catre asigurator pentru daunele suferite de catre asigurat; c. suma platita de catre asigurat pentru a se proteja impotriva unui eventual risc; d. partea din dauna pe care o suporta asiguratul. e. suma asigurata

23. Fransiza este:

a. valoarea stricaciunilor suferite de bunul asigurat, in expresie baneasca, din cauza producerii evenimentului cuprins in asigurare;

b. suma platita de catre asigurator pentru daunele suferite de catre asigurat; c. partea din cuantumul pagubei stabilita in prealabil care se suporta de catre asigurat;d. suma platita de catre asigurat pentru a se proteja impotriva unui eventual risc. e. partea din cuantumul pagubei stabilita in prealabil care se suporta de catre

asigurator;

24. Majoritatea covârsitoare a contractelor de asigurare sunt in forma:

a. unilaterala; b. scrisa; c. intelegere amiabila; d. toate variantele de mai sus. e. nici una dintre variante

25. Contractul de asigurare este un contract:

a. cu titlu gratuit; b. unilateral; c. bilateral; d. nici o varianta. e. nescris

26. Asigurarea ex contractu are la baza principiul:

a. acordului de vointa; b. obligativitatii; c. universalitatii; d. facultativitatii. e. mutualitatii

27. La asigurarea de bunuri, in afara de proprietar, pot avea interes:

1. uzufructuarul; 2. creditorul cu garantii reale; 3. depozitarul; 4. persoanele din familia proprietarului. Varianta corecta este: a. 1+2+3+4;

b. 1+2+3; c. 1+3+4; d. 2+3+4. e. 1+3

28. La asigurarile de bunuri, prima de asigurare se calculeaza dupa formula:

a. PA= suma asigurata*cota de prima; b. PA= suma asigurata/cota de prima; c. PA= suma asigurata+cota de prima; d. PA= suma asigurata-cota de prima. e. nici una dintre variante

29. Contractele de asigurari de bunuri au la baza ca principiu fundamental principiul:

a. universalitatii; b. despagubirii; c. reciprocitatii; d. obligativitatii. e. facultativitatii

30. O societate de asigurari poate incheia asigurari pentru cladiri si alte constructii cu:

a. persoane juridice; b. persoane fizice; c. persoane juridice si fizice; d. niciuna din variante. e. numai cu persoane fizice straine

31. Dauna totala reprezinta:

a. distrugerea totala a bunului asigurat; b. distrugerea intr-o proportie de peste 80% a bunului asigurat; c. distrugerea bunului asigurat intr-un asemenea mod incat refacerea, prin reparare sau

restaurare, nu mai este posibila sau cheltuielile implicate ar depasi suma asigurata; d. deprecirea partiala a bunului asigurat. e. distrugerea intr-o proportie de 50% a bunului asigurat;

32. Asigurarea bunurilor pe timpul transportului se mai numeste:

a. cargo; b. casco; c. revolving; d. coasigurare. e. autoasigurare

33. Principalele tipuri de asigurari de viata sunt:

1. de supravietuire; 2. de deces; 3. mixte. Varianta corecta este: a. 1+2; b. 2+3; c. 1+3; d. 1+2+3.

e. 3

34. In cazul asigurarilor de persoane, asiguratul poate incheia:

a. un numar limitat de asigurari, prin lege, cu maxim 3 societati de asigurari; b. o singura polita de asigurare de persoane; c. un numar nedeterminat de asigurai fara nicio restrictie; d. asigurare de persoana numai daca este angajat cu carte de munca. e. numai 2 polite de asigurare ,una de viata si una de sanatate

35. Asigurarile de persoane, altele decat cele de viata, mai sunt si denumite:

a. generale; b. non-viata; c. civile; d. externe. e. interne

36.

Gradul de acoperire a daunei exprima: a. raportul totalului primelor incasate la numarul total al cetatenilor tarii; b. un raport intre suma asigurata si valoarea reala a bunului asigurat; c. raportul dintre despagubirea ce se acorda si paguba suferita de bunul asigurat; d. gradul de mobilizare a numerarului de la persoanele fizice asigurate in cadrul

asigurarilor facultative. e. raportul totalului cetatenilor tarii la numarul total al cererilor incasate.

37. Autoritatea centrala in Romania in domeniul asigurarilor este:

a. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor; b. Ministerul Finantelor; c. Parlamentul Romaniei; d. Guvernul Romaniei. e. Presedintele tarii

38. Rata daunei se calculeaza dupa formula:

a. (D/P)*100; b. (D/P) c. (P/D)*100 d. (P/D) e. P*D

39. Raportul dintre primele de asigurare si numarul total de angajati exprima indicatorul:

a. gradul de acoperire a daunei; b. numarul mediu de incasari contractate; c. gradul de cuprindere in asigurare; d. productivitatea muncii unui angajat. e. numarul de contracte incheiate

40. Raportul intre numarul total de asigurari contractate intr-o perioada de timp si numarul agentilor de

intermediere determina indicatorul:

a. gradul de acoperire a daunei; b. numarul mediu de asigurari contractate de un agent de intermediere; c. gradul decuprindere in asigurare; d. productivitatea muncii unui angajat. e. numarul mediu de prime

41. Contractul de asigurare poate fi:

1. facultativ; 2. obligatoriu; 3. mixt. Varianta corecta este: a. 1+2+3; b. 1+2; c. 2+3; d. 1+3. e. numai 3

42. In functie de metoda de reasigurare, reasigurarile pot fi:

a. directe si indirecte; b. proportionale si neproportionale; c. excedent de suma si excedent de dauna; d. pool si mixte. e. directe si proportionale

43. In cazul asigurarilor de raspundere civila, beneficiarul asigurarii este:

a. asiguratul; b. membri familiei asiguratului de gradul I; c. o terta persoana; d. toate variantele sunt corecte. e. persoana juridica care a platit prima de asigurare

44.

Prin asigurările de răspundere civilă pot fi compensate numai prejudiciile produse de asigurat unor terţe persoane în anumite condiţii care se cer a fi îndeplinite în mod cumulativ, şi anume: 1. săvârşirea de către asigurat a unei fapte ilicite. 2. se impune producerea, existenţa unui prejudiciu, 3. trebuie să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită a asiguratului care a produs accidentul şi prejudiciul adus terţei persoane păgubite sau afectate. 4. este necesar să se poată constata culpa (vinovăţia) asiguratului care a săvârşit fapta ilicită ce a condus la producerea accidentului. Varianta corecta este: a. 2+3+4; b. 1+2+4; c. 1+2+3+4; d. 1+2+3. e. 1+4

45. Prejudiciul produs de asigurat - persoană fizică sau juridică - unor terţe persoane este acoperit

prin:

a. asigurarile de bunuri; b. asigurarile de accidente; c. asigurarile de raspundere civila; d. asigurarile profesionale. e. asigurarile de persoane

46.

Societatile de asigurari, nu acorda despagubiri pentru: 1) din culpa exclusiva a persoanei pagubite; 2) pagubele cauzate in cazul in care detinatorul autovehiculului nu face dovada

valabilitatii asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru pagube cauzate tertilor prin accidente de autovehicule, la data accidentului;

3) indiferent de locul in care s-a produs accidentul de autovehicul (pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulatiei publice, in incinte si in oricare alte locuri) atât in timpul deplasarii, cât si in timpul stationarii autovehiculului asigurat; 4) daca paguba a fost cauzata: din culpa conducatorului autovehiculului; prin fapta lucrului; prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea autovehiculului. Varianta corecta este: a. 1+2+3+4; b. 1+3+4; c. 1+2; d. 2+3+4. e. 2+4

47.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor emite norme privind: a. limita minima a marjei de solvabilitate; b. salarizarea membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si a

personalului sau; c. acordarea, suspendarea sau retragerea autorizatii; d. documente, situatii, informatii si audieri. e. limita maxima a sumei asigurate

48.

Prin asigurarile de bunuri se pot asigura: 1. bunurile care aparţin persoanelor fizice şi celor juridice cu domiciliul, sediul sau reşedinţa în ţara noastră; 2. bunurile primite în folosinţă sau care se află în păstrare, reparare, prelucrare, curăţire, vopsire, vânzare sau spre a fi expuse în cadrul expoziţiilor şi muzeelor; 3. bunurile sau activităţile care fac obiectul unor contracte de concesionare, închiriere sau locaţie de gestiune. Varianta corecta este: a. 1+2; b. 1+3; c. 1+2+3; d. 2+3. e. numai 2

49.

Datoria pozitivă a asiguratului de a informa voluntar, precis şi complet asupra tuturor faptelor materiale privind riscul propus spre asigurare, chiar dacă asigurătorul întreabă sau nu, reprezinta definitia principiului: a. subrogarii; b. interesului asigurabil; c. bunei credinte; d. mutualitatii. e. facultativitatii

50. Incetarea contractului de asigurare din cauza neexecutarii obligatiilor unei parti din cauze care i se pot

imputa se numeste: a. anulare; b. reziliere; c. denuntare; d. executare silita. e. rascumparare

51. Prima etapa in procesul incheierii unui contract de asigurare este:

a. momentul incheierii contractului; b. analiza declaratiei de asigurare; c. calcularea primei de asigurare; d. completararea cererii de asigurare. e. rezilierea contractului

52.

Despagubirea care se acorda de societatea de asigurari, in cazul asigurarilor de bunuri, nu poate depasi: 1. cuantumul pagubei; 2. valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat; 3. valoarea (suma) asigurată. a. 1+2; b. 1+3; c. 2+3; d. 1+2+3. e. numai 1

53. In practica asigurarilor de bunuri, la acoperirea pagubelor se aplica 3 principii. Alegeti-le dintre cele

enumerate mai jos. 1. principiul raspunderii proportionale; 2. principiul primului risc; 3. principiul raspunderii limitate; 4. principiul universalitatii. a. 1+2+4; b. 2+3+4; c. 1+3+4; d. 1+2+3. e. 2+4

54. Fransiza poate fi:

a. atinsa si neatinsa; b. directa si indirecta; c. atinsa si deductibila; d. absoluta si deductibila. e. nici una dintre variante

55. Asigurarea facultativa auto de avarii si furt se mai numeste:

a. cargo; b. casco; c. revolving; d. CMR. e. RCA

56.

In cazul asigurarilor obligatorii de raspundere civila auto, raspunderea societatii de asigurari incepe: 1) dupa 48 de ore de la expirarea zilei in care s-a platit asiguratorului prima de asigurare in numerar; 2) din momentul platii primei de asigurare in numerar, respectiv al prezentarii ordinului de plata vizat de banca la care asiguratul are deschis contul de disponibil si al eliberarii documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a asigurarii; 3) dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care s-a platit asiguratorului prima de asigurare in numerar; Varianta corecta este: a. 1+2+3; b. 1+2; c. 1+3; d. 2+3. e. numai 3

57.

In cazul asigurarilor obligatoriide raspundere civila auto, societatea de asigurari poate fi chemata in judecata de persoanele pagubite in cazul in care cel care a produs accidentul de autovehicul: 1. a rămas necunoscut; 2. a încetat din viaţă şi nu există persoane care să răspundă pentru paguba produsă; 3. fiind străin a părăsit ţara înainte de judecarea procesului; 4. era in stare de ebrietate. Varianta corecta este: a. 1+2+3; b. 1+3+4; c. 2+3+4; d. 1+2+4. e. 1+4

58. La stabilirea despagubirii (sumei asigurate), in cazul avarierii sau distrugerii bunurilor, se iau

ca baza de calcul: a. pretentiile formulate de persoanele păgubite; b. cotele de prima din tabelele societatilor de asigurari; c. suma asigurata inscrisa pe polita de asigurare;

d. numai pretul bunului respectiv e. toate variantele.

59.

Societatea de asigurari recupereaza sumele platite drept despagubiri si sume asigurate de la persoana raspunzatoare de producerea pagubei, in urmatoarele cazuri: 1. accidentul a fost produs cu intentie; 2. accidentul a fost produs în timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice ca infractiuni savarsite cu intentie, chiar daca aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau in timpul comiterii altor infractiuni savarsite cu intentie; 3. accidentul a fost produs in timpul când autorul infractiunii savarsite cu intentie incearca sa se sustraga de la urmarire; 4. persoana raspunzatoare de producerea pagubei a condus autovehiculul fara consimtamantul asiguratului. Varianta corecta este: a. 1+3+4; b. 2+4; c. 1+2+3+4; d. 1+2+3. e. 3+4

60. Asigurarea de la inceput a unui bun de o valoare mai mare la mai multe societati de asigurari,

in anumite cote se numeste: a. reasigurare proportionala; b. coasigurare; c. reasigurare neproportionala; d. revolving. e. asigurare simpla

61. Reasigurarea este:

a. asigurarea de la inceput a unui bun de o valoare mai mare la mai multe societati de asigurari, in anumite cote;

b. operatiunea financiara prin care are loc divizarea, egalizarea raspunderilor intre mai multe societati de asigurari-reasigurari;

c. o forma de economisire a societatilor de asigurari; d. o metoda de asigurare folosita doar in cazul asigurarilor de bunuri cu valoare de peste

1.000.000 euro. e. nici una dintre variante

62. Reasigurarea cota-parte se caracterizeaza prin faptul ca:

a. societatea cedenta consimte sa cedeze, iar reasiguratorul consimte sa accepte o proportie fixa din fiecare risc subscris;

b. reasiguratul si reasiguratorul participa cu cote parti din suma asigurata numai la riscurile acceptate in mod expres de ei, pe baza analizei caz cu caz a propunerilor primite din partea reasiguratului;

c. raspunderile ce revin reasiguratului si reasiguratorului se stabilesc sub forma unui raport, a unei proportii fata de suma totala asigurata;

d. participarea reasiguratului se stabileste intr-o cota fixa din suma asigurata

prevazuta in contractul de asigurare, iar reasiguratorul preia o parte din aceasta suma tot sub forma unei cote procentuale fixe.

e. raspunderile ce revin reasiguratului si reasiguratorului se stabilesc sub forma unui sume forfetare

63. Pool-ul este o forma a reasaigurarilor:

a. proportionale; b. neproportionale; c. cota-parte; d. excedent de suma asigurata. e. nici una dintre variante

64. La reasigurarile proportionale, proportional cu partea preluata de fiecare din suma asigurata se

repartizeaza: 1. primele de asigurare; 2. pagubele produse; 3. sumele asigurate. Varianta corecta este: a. 1+3; b. 1+2; c. 2+3; d. 1+2+3. e. 3

65. Fondul de protejare a asiguratilor se constituie din cota procentuala anuala de 0,5% stabilita

de: a. C.S.A.; b. Ministerul Finantelor; c. Guvernul Romaniei; d. Parlamentul Romaniei. e. fiecare societate de asigurare

66. Fondul de protectie a victimelor strazii se constituie si se administreaza de catre:

a. Ministerului Finantelor; b. Parlament; c. Guvern; d. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. e. unele societati de asigurare

67. Ca forma de protectie impotriva riscurilor se intalnesc:

1. autoasigurarea; 2. asigurarea propriu-zisa; 3. coasigurarea; 4. reasigurarea; 5. retrocedarea. Varianta corecta este: a. 1+3+5; b. 1+2+3+4; c. 1+2+3+4+5;

d. 1+3+4+5. e. 1+3+4

68. Autoasigurarea este:

a. o forma care presupune existenta unei comunitati de risc si mutualitate in compensarea daunelor;

b. asigurarea de la inceput a unui bun de o valoare mai mare la mai multe societati de asigurari, in anumite cote;

c. cea mai utilizata modalitate de asigurare impotriva riscurilor; d. o metoda de asigurare descentralizata si independenta a unor fonduri de rezerva. e. o forma moderna de asigurare

69. Brokerul de asigurare poate fi:

a. o persoana fizica; b. o persoană juridică autorizată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor să

intermedieze asigurări între o societate de asigurări şi asiguraţi; c. o persoana fizica sau o persoană juridică autorizată de Comisia de Supraveghere a

Asigurărilor să intermedieze asigurări între o societate de asigurări şi asiguraţi; d. numai o persoana juridica straina e. toate variantele sunt corecte.

70. Norma de asigurare este:

a. valoarea cuprinsă în asigurare, stabilită prin lege, pe unitatea de obiect de asigurare;

b. nivelul maxim admis al despagubirii de asigurare care poate fi platita asiguratului in caz de dauna;

c. suma de lei pe care asiguratul o plateste, de regula, anticipat societatii de asigurari pentru preluarea riscului;

d. complexul de operatiuni prin care se determina valoarea bunului ce se asigura. e. nici una dintre variante

71. Prin functia de control a asigurarilor se urmareste:

a. plata indemnizatiei de asigurare; b. finantarea unor actiuni cu caracter preventiv; c. constituirea unor fonduri de rezerva; d. modul in care se efectueaza platile aferente activitatii derulate. e. constituirea de economii

72. Prin functia de repartitie a asigurarilor se urmareste:

a. modul de incasare a primelor de asigurare; b. efectuarea platilor aferente activitatilor derulate; c. finantarea unor actiuni cu caracter preventiv; d. indeplinirea obligatiilor asiguratorului fata de stat si fata de terti. e. crearea fondurilor de rezerva

73. Activitatea societatilor de asigurari din Romania este reglementata de Legea:

a. 136/1995; b. 33/1991;

c. 34/1991; d. 51/1991. e. 43/1995

74. Asigurarea obligatorie prezinta urmatoarele caracteristici:

a. nu este o asigurare totala; b. este o asigurare normata; c. este o asigurare cu termen; d. nu este o asigurare normata. e. este foarte scumpa

75. Asigurarea facultativa prezinta urmatoarele caracteristici:

a. este o asigurare totala; b. este o asigurare normata; c. este o asigurare fara termen; d. nu este o asigurare normata. e. toate variantele de mai sus

76. Dupa natura riscurilor cuprinse in asigurare, asigurarile se clasifica in:

a. interne si externe; b. directe si indirecte; c. generale si de viata; d. pentru riscuri din calamitati, pentru riscuri decurgand din activitatea oamenilor sipentru

riscuri cu caracter social politic. e. obligatorii si facultative

77. In categoria asigurarilor generale sunt incluse:

a. asigurari de accidente si de boala; b. asigurarile mixte de viata; c. asigurarile de deces; d. asigurarile de supravietuire. e. asigurarile tip renta de studii

78. Prima bruta se calculeaza dupa formula:

a. PB=suma asigurata*cota de prima; b. PB=suma asigurata*adaosul de prima; c. PB=prima neta+adaosul de prima; d. PB=prima neta*adaosul de prima. e. PB=prima neta-adaosul de prima

79. Sub aspect juridic, contractul de asigurare prezinta urmatoarele caracteristici:

1. este un contract cu titlu gratuit; 2. este un contract cu caracter sinalagmatic; 3. este un contract consensual; 4. este un contract aleatoriu. Varianta corecta este: a. 1+3+4; b. 1+2+3; c. 1+2+4; d. 2+3+4.

e. 3+4

80. Asigurarea ex-lege are la baza principiul:

a. obligativitatii; b. mutualitatii; c. voluntariatului; d. despagubirii. e. facultativitatii

81. Anularea contractului de asigurare intervine atunci cand:

a. uneia dintre parti i se poate imputa nerespectarea anumitor clauze; b. din motive prevazute de lege, una dintre partile contractante ia o decizie unilaterala de

incetare a acestuia; c. contractul a fost incheiat fara respectarea conditiilor esentiale de valabilitate; d. a expirat durata asigurarii. e. toate variantele

82. In categoria riscurilor valutare sau economice sunt incluse si:

a. riscuri de schimb valutar; b. riscul de lichiditate a investitiei; c. riscul de supraevaluare a investitiei; d. riscul de devalorizare a investitiei. e. numai riscul de tara

83. In categoria riscurilor investitionale sunt incluse si:

a. riscuri de schimb valutar; b. riscul fluctuatiei ratei dobanzii; c. riscul de supraevaluare a investitiei; d. riscul cresterii costurilor de fabricatie. e. nici una dintre variante

84. Asigurarile de cautiune contractuale includ:

a. garantii pentru obtinerea de autorizatii; b. garantii pentru efectuarea platilor; c. garantii judecatoresti; d. garantii diverse. e. toate variantele

85. Dupa gradul de cuprindere, daunele pot fi:

a. fizice si sociale; b. partiale si totale; c. directe si indirecte; d. nici o varianta. e. mici si mari

86. In cadrul societatilor mutuale de asigurari, fiecare membru are calitatea de:

a. asigurat; b. asigurator; c. asigurat si asigurator;

d. actionar. e. reasigurator

87. In perioada de pana la producerea evenimentului asigurat, asiguratul are urmatoarele obligatii:

a. combaterea calamitatilor pentru limitarea pagubelor; b. poate modifica clauzele contractului; c. plata primelor de asigurare; d. de a nu incheia asigurari suplimentare. e. sa mareasca suma asigurata

88. In perioada de pana la producerea evenimentului asigurat, asiguratul are urmatoarele drepturi:

a. întreţinerea în condiţii optime a bunurilor asigurate; b. luarea măsurilor pentru prevenirea pagubelor; c. comunicarea către societatea de asigurări a circumstanţelor care agravează riscul; d. dreptul de răscumpărare. e. dreptul de a incasa indemnizatia de asigurare

89. Dupa producerea evenimentului asigurat, asiguratul are urmatoarele drepturi:

a. de a încasa indemnizaţia de asigurare; b. salvarea bunurilor asigurate; c. combaterea calamităţilor pentru limitarea pagubelor; d. păstrarea şi paza bunurilor rămase pentru prevenirea degradărilor ulterioare. e. de a primi suma primelor platite

90. Pana la producerea evenimentului asigurat, societatea de asigurari are urmatoarele obligatii:

a. combaterea calamitatilor pentru limitarea pagubelor, b. obligatia de a elibera, la cerere, duplicatul de asigurare, dacă asiguratul a pierdut

originalul; c. salvarea bunurilor asigurate, d. pastrarea si paza bunurilor ramase pentru prevenirea degradarilor ulterioare. e. de a restitui asiguratului banii

91. Dupa producerea evenimentului asigurat, societatea de asigurari are urmatoarele obligatii:

a. stabilirea si plata indemnizatiei de asigurare; b. obligatia de a elibera, la cerere, duplicatul de asigurare, daca asiguratul a pierdut

originalul; c. combaterea calamitatilor pentru limitarea pagubelor; d. salvarea bunurilor asigurate.

92. Dupa producerea evenimentului asigurat, societatea de asigurari are urmatoarele drepturi:

a. stabilirea si plata indemnizatiei de asigurare; b. combaterea calamitatilor pentru limitarea pagubelor; c. să verifice dacă asigurarea era în vigoare la data producerii riscului; d. salvarea bunurilor asigurate. e. nici o varianta

93. In cazul asigurarilor de persoane, marimea primei de asigurare se stabileste in raport cu: 1. suma asigurata; 2. varsta asiguratului in momentul contractarii asigurarii; 3. norma de asigurare; 4. durata de timp pentru care se contracteaza asigurarea. Varianta corecta este: a. 1+2+4; b. 2+3+4; c. 1+3+4; d. 1+2+3+4. e. 2+3

94. Asigurarea are la baza:

1) principiul justei despagubiri; 2) probabilitatea daunelor estimate; 3) principiul asigurator; 4) principiul mutualitatii. Raspuns: a. 1+2 b. 3+4 c. 2+3 d. 1 e. 4

95. Principiul mutualitatii are la baza:

1. legea justei despagubiri; 2. legea numerelor mari; 3. legea statistica a producerii evenimentelor. Raspuns: a. 2 b. 1+2 c. 2+3 d. 3 e. 1+2+3

96. Acoperirea daunelor se face dintr-un fond central care are urmatoarea destinatie:

1. plata daunelor; 2. crearea unui fond de rezerva; 3. acoperirea cheltuielilor administrative ale societatii de asigurare; 4. plata indemnizatiilor de asigurare; 5. plata personalului asiguratorului. Raspuns: a. 1+4 b. 2+3+4 c. 3+4+5 d. 1+2+3+4+5 e. 1+2+3

97. Esenta activitatii de asigurare o reprezinta:

1. existenta comunitatii de risc;

2. mutualitatea in suportarea pagubelor; 3. dispersia riscului; 4. certitudinea producerii riscului. Raspuns: a. 2+3+4 b. 1+2+3 c. 1+2+3+4 d. 1+2+4 e. 3+4

98. Asigurarea propriu-zisa presupune:

1. mutualitatea in compensarea daunelor; 2. existenta certitudinii riscului; 3. existenta comunitatii de risc. Raspuns: a. 1+2+3 b. 1+2 c. 1 d. 1+3 e. 2+3

99. Scopul fransizei este:

1. de prevenire a riscurilor; 2. sa-l oblige pe asigurat sa adopte o conduita preventiva; 3. sa-l oblige pe asigurat sa aiba grija de bunul asigurat; 4. sa nu incarce cheltuielile cu gestionarea si administrarea pagubelor. Raspuns: a. 1 b. 2+3+4 c. 1+2+3 d. 1+3+4 e. 1+2+3+4

100. Functia financiara deriva din faptul ca:

1. nu toate riscurile se produc; 2. pagubele produse sunt acoperite; 3. societatile de asigurari investesc sumele incasate sub forma de prime de asigurare; 4. asigurarile sunt aducatoare de venituri. Raspuns: a. 2+4 b. 1+2+3+4 c. 1+3 d. 1+4 e. 2+3