B. DISCIPLINE DE SPECIALITATE 1. CONTABILITATE · PDF fileDispuneti de urmatoarele date din...
105
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE CÂMPULUNG MUSCEL Programul de studii: Contabilitate şi informatică de gestiune Întrebări pentru pregătirea examenului de licenţă sesiunea iulie 2017, septembrie 2017, februarie 2018 B. DISCIPLINE DE SPECIALITATE 1. CONTABILITATE (BAZE) 1. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta? a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii elementelor patrimoniale c. contul reprezinta un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar 2. In procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe functii. Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta? a. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi b. functia de realizare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analitice c. functia de legatura intre cont si bilant d. functia de gruparea si centralizare a datelor inregistrate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului. 3. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte? a. inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea b. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta c. inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea d. pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea e. relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea 4. În sistemul contabil romanesc actioneaza si principii contabile de sorginte anglo-saxona. Unul din enunturile de mai jos contine un astfel de principiu. Care este acesta? a. principiul prudentei; principiul permanentei metodelor
Transcript of B. DISCIPLINE DE SPECIALITATE 1. CONTABILITATE · PDF fileDispuneti de urmatoarele date din...
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE CÂMPULUNG MUSCEL Programul de studii: Contabilitate şi informatică de gestiune
ÎÎnnttrreebbăărrii ppeennttrruu pprreeggăăttiirreeaa eexxaammeennuulluuii ddee lliicceennţţăă
sseessiiuunneeaa iiuulliiee 22001177,, sseepptteemmbbrriiee 22001177,, ffeebbrruuaarriiee 22001188
BB.. DDIISSCCIIPPLLIINNEE DDEE SSPPEECCIIAALLIITTAATTEE
11.. CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE ((BBAAZZEE))
1. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?
a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii
elementelor patrimoniale c. contul reprezinta un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului d. contul realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului e. contul reprezinta un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens
contrar
2. In procesul muncii practice de contabilitate balanta de verificare indeplineste mai multe functii.
Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuita balantei de verificare. Care este aceasta? a. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi b. functia de realizare a concordantei dintre conturile sintetice si cele analitice c. functia de legatura intre cont si bilant d. functia de gruparea si centralizare a datelor inregistrate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului.
3. Pentru a fi utile in raport cu cerintele utilizatorilor, cadrul conceptual al IASB stabileste
caracteristicile calitative pe care trebuie sa le indeplineasca informatiile contabile. Care dintre acestea sunt corecte?
a. inteligibilitatea, relevanta, oportunitatea, exhaustivitatea b. credibilitatea, raportul cost-beneficiu, comparabilitatea, relevanta c. inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea, comparabilitatea d. pertinenta, raportul cost-beneficiu, oportunitatea, comparabilitatea e. relevanta, credibilitatea, inteligibilitatea, oportunitatea
4. În sistemul contabil romanesc actioneaza si principii contabile de sorginte anglo-saxona. Unul
din enunturile de mai jos contine un astfel de principiu. Care este acesta?
a. principiul prudentei; principiul permanentei metodelor
b. principiul independentei exercitiului; principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv
c. principiul necompensarii; principiul continuitatii activitatii d. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; pricipiul conectarii cheltuielilor
la venituri e. principiul imaginii fidele, principiul costului istoric
5. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 6.142 u.m.; amenajari de
terenuri 10.468 u.m.; imobilizari necorporale 5.422 u.m.; impozit pe salarii 5.256 u.m.; imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 11.998 u.m.; furnizori-debitori 4.694 u.m; produse finite 7.254 u.m; casa in lei 3.568 u.m.; creditori diversi 16.722 u.m.; ambalaje 4.802 u.m.; contributia la asigurari sociale 6.094 u.m. Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor? a. 26.460 u.m. si 33.976 u.m. b. 15.624 u.m. si 23.348 u.m. c. 16.750 u.m. si 44.764 u.m. d. 26.460 u.m. si 23.348 u.m. e. 20.318 u.m. si 40.070 u.m.
6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii:
a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod obisnuit
b. pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de contabilitate
c. pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior gresit d. pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusa e. pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitiv
7. In scopul realizarii obiectivului sau, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee. Care
dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?
a. documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea b. documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare c. bilantul, contul, analiza, evaluarea d. contul, analiza, sinteza, calculatia e. bilantul, observatia, sinteza, evaluarea
8. In structura activelor circulante nu se includ:
a. stocurile b. creantele c. investitiile financiare pe termen scurt d. casa si conturile la banci e. imobilizarile in curs
9. Potrivit Cadrului Conceptual al IASB, bilantul este documentul care realizeaza descrierea pozitiei
financiare a intreprinderii in raporturile cu mediul extern. Ecuatia utilizata pentru a dezvalui pozitia financiara este:
a. capital propriu = activ - datorii b. activ = pasiv c. trezoreria neta = incasari – plati d. capital propriu – pasiv = activ e. mijloace economice = surse de finantare
10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta:
a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau juridice
b. totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice
c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane juridice
d. totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic
e. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera
11. Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori 5.307 lei; 101 Capital social 5.202
lei; 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 8.214 lei; 419 Clienti-creditori 5.624 lei; 456 Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) 11.235 lei; 5311 Casa in lei 8.046 lei; 105 Rezerve din reevaluare 5.790 lei; 461 Debitori diversi 9.516 lei; 121 Profit si pierdere (sold debitor) 4.479 lei; 411 Clienti 11.886 lei. Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu? a. 32.637 lei si 6.513 lei b. 23.121 lei si 15.471 lei c. 23.391 lei si 10.992 lei d. 32.637 lei si 15.471 lei e. 23.121 lei si 6.513 lei
12. Acreditivele reprezinta:
a. lichiditati pastrate la banca in contul curent, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor
b. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii c. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din
care urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii lucrarilor
d. sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele intreprinderii
e. sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce vor fi primite in cursul exercitiului urmator
13. Una din categoriile de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii, conform normelor
contabile romanesti. Care este aceasta?
a. capital si rezerve b. provizioane pentru riscuri si cheltuieli c. rezerve din reevaluare d. rezerve e. rezultatul exercitiului
14. Potrivit Cadrului conceptual al IASB, bazele de evaluare folosite pentru intocmirea situatiilor
financiare sunt:
a. costul istoric, costul curent, valoarea actualizata; valoarea de aport b. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata c. costul istoric, costul curent, valoarea realizabila; valoarea neta contabila d. costul istoric, valoarea realizabila, valoarea actualizata; valoarea amortizabila e. costul curent, valoarea realizabila, valoarea actualizata, valoarea justa
15. Capitalul propriu nu cuprinde:
a. subventii pentru investitii b. capitalul social c. rezervele d. rezervele din reevaluare e. rezultatul reportat
16. În categoria stocurilor nu se includ:
a. materiile prime b. materialele consumabile c. creantele comerciale d. produsele finite e. avansurile pentru cumparari de stocuri
17. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in
situatiile financiare trebuie:
a. sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor b. sa aibe valori semnificative c. sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor d. sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii e. sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma
lor juridica
18. Una dintre trasaturile de mai jos nu poate fi atribuita contului.
Care este aceasta? a. contul reprezinta un model de evidenta si calcul in expresie valorica b. contul este un model de sistematizare a existentelor si modificarilor de sens contrar c. contul este procedeul specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se realizeaza
dubla reprezentare a patrimoniului d. contul este un model de inregistrare cronologica a evolutiei patrimoniului e. contul reprezinta un model de individualizare si grupare a situatiei si miscarii
elementelor patrimoniale
19. Urmatoarea operatie are loc in cadrul unei intreprinderi: Aprovizionarea cu materii prime de la
un furnizor.
Operatia produce modificari patrimoniale de tipul: a. A + x = P + x b. A - x = P - x c. A = P + x - x d. A + x - x = P e. Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect
20. Modalitatea de prezentare a unei operatii economice sau financiare prin incadrarea acesteia in
debitul unui cont si in creditul altui cont, sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:
a. articol contabil b. inregistrare cronologica c. corespondenta conturilor d. formula contabila e. inregistrare sistematica
21. Una din functiile de mai jos nu poate fi atribuita contabilitatii financiare. Care este aceasta?
a. functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniului si a rezultatului obtinut
b. functia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activitati c. functia de furnizare a informatiilor necesare sintezelor macroeconomice d. functia de satisfacere a cerintelor informationale ale analizei financiare e. functia de comunicare financiara externa
22. In structura disponibilitatilor nu se includ:
a. conturile la banci b. casa c. acreditivele d. avansurile acordate furnizorilor e. avansurile de trezorerie
23. Creantele comerciale includ:
a. creantele fata de clienti b. creantele in cadrul grupului c. creantele din interese de participare d. alte creante e. creantele privind capitalul subscris si nevarsat
24. Ciclul de exploatare al unei intreprinderi reprezinta:
a. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime care intra intr-un proces de productie si finalizarea sa in numerar sau sub forma unui instrument usor convertibil in numerar
b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite in vederea obtinerii unui instrument usor convertibil in numerar
c. anul calendaristic d. perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor e. perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor
25. O informatie este semnificativa daca:
a. are o valoare considerabila b. are o natura neobisnuita c. nu este neglijabila d. este probabil ca persoana care utilizeaza informatia sa actioneze in mod diferit in
lipsa acesteia e. este relevanta
26. Veniturile din exploatare nu cuprind:
a. cifra de afaceri neta b. variatia stocurilor c. veniturile financiare d. productia imobilizata e. alte venituri din exploatare
27. Veniturile extraordinare reprezinta:
a. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor
b. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii diferite de activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care nu se asteapta repetabilitatea lor
c. venituri care sunt generate de evenimente, tranzactii, operatii identice cu activitatile ordinare, obisnuite ale intreprinderii, pentru care se asteapta repetabilitatea lor
d. venituri care au un caracter frecvent si sunt de natura neobisnuita
e. venituri care nu au un caracter frecvent si sunt de natura obisnuita
28. Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri create prin:
a. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare b. reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilor c. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelor d. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporale e. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare
29. In activitatea practica pot fi utilizate mai multe forme de prezentare a contului. Una dintre
formele de mai jos nu poate fi atribuita contului. Care este aceasta?
a. forma bilantiera a contului b. forma unilaterala a contului c. forma lista a contului d. forma sah a contului e. forma contului cu duble valori
30. Imobilizarile corporale nu cuprind:
a. terenuri si constructii b. instalatii tehnice si masini c. alte instalatii, utilaje si mobilier d. avansuri si imobilizari necorporale in curs e. avansuri si imobilizari corporale in curs
31. Conform Cadrului conceptual al IASB, un activ reprezinta:
a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior
b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale
c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere
d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari
e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor
32. Conform Cadrului conceptual al IASB, o datorie reprezinta:
a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare
determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea
tuturor datoriilor sale c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la
care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile,
sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari
e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor
33. Conform Cadrului conceptual al IASB, veniturile reprezinta:
a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior
b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale
c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii econimice viitoare pentru intreprindere
d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari
e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor
34. Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca
necesitatile informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit:
a. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere b. pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv c. principiul pragului de semnificatie d. principiul unicitatii bilantului e. principiul costului istoric
35. Capitalul propriu reprezinta:
a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia
b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia
c. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea tuturor datoriilor acesteia
d. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia
e. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa incasarea tuturor creantelor acesteia
36. Ce semnifica inregistrarea contabila:
211 = 456 a. aportul la capitalul social a unui teren b. restituirea catre asociati a unui mijloc de transport c. casarea unui mijloc de transport d. amortizarea unui mijloc de transport e. restituirea unui actionar a unui mijloc de transport
37. Imobilizarile necorporale nu cuprind:
a. cheltuielile de constituire b. cheltuielile in avans c. cheltuielile de dezvoltare d. concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare e. alte imobilizari necorporale
38. Formula contabila de mai jos reprezinta:
5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la banci in lei 5.000 lei a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-un acreditiv neutilizat, in contul din care a
provenit (contul de la banca) c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei e. utilizarea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei
39. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este acesta?
a. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice b. functia de instrument de verificare, de control c. functia de legătura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si
bilant d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului
40.
Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica: a. omisiunile de inregistrare b. erorile de intocmire a balantei de verificare c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse d. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale e. erorile de inregistrare in Cartea-mare
41. Verificarea documentelor contabile din punct de vedere al formei nu se refera la:
a. completarea tuturor elementelor cerute de document b. folosirea modelului de document corespunzator naturii operatiei consemnate c. respectarea legalitatii operatiei consemnata in document d. existenta semnaturilor persoanelor responsabile de intocmirea documentelor e. existenta aceluiasi numar de ordine pe fiecare exemplar (in cazul documentelor intocmite
in mai multe exemplare)
42. Notele explicative nu trebuie sa cuprinda:
a. informatii referitoare la salarii b. informatii referitoare la salariati c. prezentarea politicilor contabile utilizate d. informatii generale despre entitate e. informatii referitoare la conducerea entitatii
43. Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare, conform IAS 7. Care
este acesta?
a. plati privind impozitul pe profit b. plati in numerar catre si in numele angajatilor c. incasari in numerar din vanzarea de bunuri sau servicii d. plati efectuate pentru achizitionarea de participatii e. incasari din contracte incheiate in scop de plasament
44. Verificarea de fond a ducumentelor contabile nu vizeaza:
a. legalitatea operatiei b. economicitatea operatiei c. integralitatea operatiei d. necesitatea operatiei e. realitatea operatiei
45. Un activ necorporal se prezinta in bilant:
a. la cost de achizitie b. la cost de productie c. la cost, mai putin ajustarile cumulative de valoare d. la valoarea justa e. la valoarea de aport
46. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?
a. capital subscris varsat b. rezerve c. subventii pentru investitii d. prime de capital e. rezerve din reevaluare
47. In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi grupate pe
feluri de activitati, astfel :
a. cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara b. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara e. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare
48. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in:
a. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara b. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari c. venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara d. venituri din activitatea de exploatare, financiara¸ extraordinara e. venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantare
49. Reglementarile contabile romanesti recunosc trei metode de amortizare, si anume:
a. metoda amortizarii lineare , accelerate si a insumarii cifrelor b. metoda amortizarii lineare, regresive si accelerate c. metoda amortizarii lineare, degresive si accelerate d. metoda amortizarii lineare , a insumarii cifrelor si regresive e. metoda amortizarii lineare, degresive si regresive
50. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este acesta?
a. capital subscris varsat b. rezerve c. credite bancare pe termen lung d. prime de capital e. rezultatul exercitiului
51. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile. Care este acesta?
a. determinarea modificarilor pe care le produce respectiva tranzactie in structura elementelor patrimoniale, precum si determinarea sensurilor acestor modificari
b. aplicarea regulilor de functionare a conturilor, in vederea stabilirii partii conturilor corespondente – debit sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata, adica stabilirea formulei contabile
c. stabilirea, pe baza elementelor patrimoniale modificate, a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze tranzactia analizata
d. stabilirea naturii si, respectiv, a continutului tranzactiei supuse analizei e. stabilirea rulajelor, a sumelor si a soldurilor finale ale conturilor corespondente
52. Planul de conturi general reprezinta:
a. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire descriptiva, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de
clasificare b. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o
denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare
c. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si subclasa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare
d. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont este delimitat printr-o denumire fara simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare
e. matricea intregului sistem de conturi, in cadrul careia fiecare cont nu este delimitat printr-o denumire si un simbol cifric, fiind incadrat intr-o clasa si grupa, in raport cu un anumit criteriu de clasificare
53. Ce tip de modificare patrimoniala produce operatia:
Plata prin cont a impozitului pe profit datorat, in valoare de 3000 lei.
a. A = P + x - x b. A + x = P + x c. A + x - x = P d. A - x = P - x e. niciun raspuns de mai sus nu este corect
54. Gestiunea documentelor nu se refera la:
a. reconstituirea documentelor contabile b. verificarea de forma si de fond a documentelor contabile c. organizarea circulatiei documentelor d. arhivarea documentelor contabile e. utilizarea si evidenta documentelor contabile
55. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de achizitie. Care este acesta?
a. taxele nerecuperabile b. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturne) c. pretul de cumparare d. cheltuielile de transport-aprovizionare e. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune
a bunului respectiv
56. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de productie. Care este acesta?
a. taxa pe valoarea adaugata b. alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acordate muncitorilor de baza) c. costul de achizitie al materiilor prime consumate d. dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie,
aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie e. o cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de
fabricatia bunului respectiv
22.. CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE FFIINNAANNCCIIAARRĂĂ
1. Ce semnifica inregistrarea contabila: % = 401 3.720 lei 357 3.000 lei 4426 720 lei a. marfuri cumparate, sosite si receptionate; b. nu se poate face o astfel de inregistrare; c. marfuri primite spre vanzare in consignatie; d. marfuri cumparate pe credit din import; e. marfuri cumparate pe credit, lasate in custodie furnizorului.
2. În conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui stoc de
materii prime, in valoare de 124.000 lei (TVA inclusa, cota TVA 19%) este: a. % = 401 153.760 lei
301 124.000 lei 4426 29.760 lei
b. % = 401 153.760 lei 601 124.000 lei 4426 29.760 lei
c. % = 401 124.000 lei 601 100.000 lei 4426 24.000 lei
d. % = 401 124.000 lei 301 100.000 lei 4426 24.000 lei
e. % = 404 124.000 lei 601 100.000 lei 4426 24.000 lei
3. O societate comerciala achizitioneaza marfuri la pretul din factura de 10.000 lei si beneficiaza de
urmatoarele reduceri din partea furnizorului: rabat 5%, remiza 10% si scont de decontare 2%. Determinati valoarea marfurilor din contabilitatea cumparatorului stiind ca acesta tine evidenta lor la pret de vanzare cu amanuntul (exclusiv TVA) si practica un adaos comercial de 50%: a. 12.500 lei; b. 12.825 lei; c. 8.550 lei; d. 10.687,5 lei; e. 12.718 lei.
4. O societate comerciala scoate din functiune o instalatie tehnologica ca urmare a vanzarii, a carei
valoare contabila de intrare este de 150.000 lei. Durata normala de utilizare este de 10 ani, iar durata consumata este de 9 ani, metoda de amortizare liniara. Achizitia instalatiei tehnologice a fost posibila ca urmare a subventiei pentru investitii primite, in suma de 100.000 lei.
La scoaterea din gestiune a instalatiei tehnologice, inregistrarile contabile corecte sunt: a. % = 2131 150.000 lei
2813 135.000 lei 6583 15.000 lei 475 = 7584 15.000 lei
b. 2813 = 2131 150.000 lei 475 = 7584 15.000 lei
c. % = 2131 150.000 lei 2813 135.000 lei 6583 15.000 lei
d. % = 2131 150.000 lei 2813 135.000 lei 6583 15.000 lei 475 = 7584 10.000 lei
e. 2813 = 2131 135.000 lei 475 = 7584 10.000 lei
5. O societate comerciala care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA 19%, si
care practica un adaos comercial de 30%, a vandut si incasat marfuri in suma de 27.404 lei, pret de vanzare, inclusiv TVA. Care este costul de achizitie, adaosul comercial si TVA aferenta acestei vanzari si cum se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute: a. 17.000 lei 607 = 371 27.404 lei
5.100 lei 378 5.304 lei 4426
b. 17.000 lei 607 = 371 27.404 lei
5.100 lei 397
5.304 lei 4428
c. 17.000 lei 607 = 371 27.404 lei
5.100 lei 378
5.304 lei 4428
d. 17.000 lei 607 = 378 27.404 lei
5.100 lei 371 5.304 lei 4428
e. 17.000 lei 607 =371 27.404 lei
5.100 lei 378
5.304 lei 4427
6. O societate comerciala achizitioneaza un stoc de marfa in valoare de 20.000 lei, TVA 19%, societatea practica o marja comerciala (adaos comercial) de 30%. Evaluarea marfurilor se realizeaza la pret de vanzare cu amanuntul. Înregistrarile contabile care se efectueaza cu ocazia intrarii marfurilor sunt: a. % = 401 24.800 lei
371 20.000 lei 4426 4.800 lei 371 = % 12.240 lei 378 6.000 lei 4428 6.240 lei
b. % = 401 24.800 lei 371 20.000 lei 4426 4.800 lei 371 = % 7.440 lei 378 6.000 lei 4428 1.440 lei
c. % = 401 24.800 lei 371 20.000 lei 4426 4.800 lei 371 = % 12.240 lei 378 6.000 lei 4427 6.240 lei
d. % = 401 24.800 lei 371 20.000 lei 4426 4.800 lei 371 = % 7.440 lei 378 6.000 lei 4427 1.440 lei
e. % = 401 24.800 lei 607 20.000 lei 4426 4.800 lei 371 = % 12.240 lei 378 6.000 lei 4428 6.240 lei
7. SC PUI SA, in perioada N, incepe lucrarile pentru realizarea unei cladiri in regie proprie. Cladirea
va fi data in functiune in cursul perioadei N+1, iar cheltuielile efectuate pe parcursul celor doua perioade sunt: in exercitiul N de 70.000 lei; in exercitiul N+1 de 30.000 lei. Înregistrarea receptiei cladirii in cursul perioadei N+1 se face astfel: a. 212 = % 100.000 lei
231 30.000 lei 722 70.000 lei
b. 6xx = 722 100.000 lei 212 = 231 100.000 lei
c. 212 = 722 100.000 lei
d. 212 = % 100.000 lei 231 70.000 lei 722 30.000 lei
e. 212 = 231 100.000 lei
8. Se livreaza produse finite fara factura, referitor la care se cunosc: pretul de vanzare din contract si
aviz de insotire 6.000 lei, TVA 19%; costul de productie 3.000 lei. Care sunt inregistrarile contabile la data intocmirii facturii stiind ca pretul de vanzare este de 6.500 lei si TVA 19%? a. 4111 = % 8.060 lei
418 7.440 lei 701 500 lei 4427 120 lei
b. 418 = % 620 lei 701 500 lei 4427 120 lei
c. 4111 = 418 7.440 lei 4428 = 4427 1.440 lei 4111 = % 620 lei 701 500 lei 4427 120 lei
d. 4111 = % 8.060 lei 701 6.500 lei 4427 1.560 lei 4428 = 4427 1.560 lei
e. 4111 = % 620 lei 701 500 lei 4427 120 lei 4428 = 4427 1.440 lei
9. O societate comerciala livreaza produse finite obtinute din productie proprie unui partener extern
la un pret de 10.000 euro. La data facturarii cursul de schimb valutar este de 4,0000 lei/euro. Cursul de schimb din ziua incasarii este de 4,0200 lei/euro. Ce inregistrare contabila se efectueaza la incasarea creantei? a. % = 4111 40.200 lei
5124 40.000 lei 665 200 lei
b. 5124 = % 40.200 lei 4111 4.000 lei 765 200 lei
c. % = 4111 40.200 lei 5121 40.000 lei 665 200 lei
d. 5124 = % 40.200 lei 4111 40.000 lei 766 200 lei
e. 5124 = % 40.200 lei 461 40.000 lei 765 200 lei
10. O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern in valoare nominala de 5.000
$, cursul BNR la data inregistrarii 3,1500 lei/$. Creanta este incasata prin contul de la banca, cursul de schimb la data incasarii 2,9500 lei/$. Cum se inregistreaza incasarea creantei ? a. 5124 = 4111 15.750 lei
b. 5124 = 4111 14.750 lei
c. % = 4111 15.750 lei
5124 14.750 lei 665 1.000 lei
d. % = 4111 15.750 lei 5124 14.750 lei 667 1.000 lei
e. 5124 = % 15.750 lei 4111 14.750 lei 765 1.000 lei
11. SC ROUA SA prezinta urmatoarea situatie a soldurilor conturilor la 31.12.N:
- sold creditor 121- 8.000 lei (profit contabil brut); - sold debitor 117 - 2.000 lei (pierdere fiscala neacoperita din anul precedent); - venituri din dividende incasate 500 lei; - amenzi si penalitati platite 1.500 lei; - profit repartizabil la rezerva legala 5% din profitul brut contabil. Care este suma impozitului pe profit, in conditiile in care cota impozitului pe profit este de 16% ? a. 1.440 lei; b. 1.120 lei; c. 1.280 lei; d. 1.650 lei; e. 1.056 lei.
12. O societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj pe data de 20 august anul N, durata de
viata – 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pret de cumparare – 55.000 lei; rabat – 1 %, remiza – 2 %.
În conditiile aplicarii metodei de amortizare degresive (AD1), care este valoarea amortizarii in anul N si formula contabila corespunzatoare:
Notă : reducerile comerciale (rabat, remiza si risturn) au fost acordate la facturare si se calculeaza in cascada.
a. 16.335,00 lei 6811 = 2813 16.335,00 lei b. 16.008,30 lei 6811 = 2813 16.008,30 lei c. 5.445,00 lei 6811 = 2813 5.445,00 lei d. 5.336,10 lei 6811 = 2813 5.336,10 lei e. 4.851,00 lei 6811 = 2813 4.851,00 lei
13. O societate comerciala tine evidenta marfurilor la pret de vanzare, inclusiv TVA 19%, si practica
un adaos comercial de 50%. În cursul lunii iulie a vandut marfuri in valoare de 7.440 lei, pret de vanzare cu amanuntul. Sa se inregistreze iesirea din gestiune a marfurilor vandute: a. 607 = 371 7.440 lei
b. 607 = 371 7.440 lei
4428 = 4427 1.440 lei
c. % = 371 7.440 lei 4428 1.440 lei 378 2.000 lei 607 4.000 lei
d. % = 371 7.440 lei 607 6.000 lei 4428 1.440 lei
e. % = 371 7.440 lei 4427 1.440 lei 371 2.000 lei 607 4.000 lei
14. Situatia inainte de dubla marire a capitalului social se prezinta astfel: capital social 10.000 lei
impartit in 10.000 actiuni; rezerve 8.000 lei. Se decide cresterea capitalului social prin dubla marire astfel: - in faza I noi aporturi in numerar pentru care se emit 5.000 de actiuni × 1,20 lei / actiune pret de emisiune; - in faza a II-a incorporare de rezerve in suma de 1.000 lei pentru care se emit 1.000 de actiuni. Marimile distincte ale DS - ului si DA - ului sunt: a. DS - ul DA - ul
0,20 lei 0,10 lei b. DS - ul DA - ul
0,20 lei 0,30 lei c. DS - ul DA - ul
0,20 lei 0 lei d. DS - ul DA - ul
0,723 lei 0,10 lei e. DS - ul DA - ul
0,723 lei 0,30 lei
15. O intreprindere de vanzari cu amanuntul are bunuri disponibile pentru vanzare in valoare de
1.000 lei, pret cu amanuntul, exclusiv TVA 19%, si 600 lei cost de achizitie precum si un stoc final in valoare de 100 lei, pret cu amanuntul. Care este costul estimat al bunurilor vandute la sfarsitul perioadei: a. 900 lei; b. 600 lei; c. 400 lei; d. 540 lei; e. 360 lei.
16. Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: veniturile aferente exercitiului N –
18.000 lei, din care dividende cuvenite – 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N – 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile – 400 lei si amenzi datorate autoritatilor romane – 1.100 lei; impozitul pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N – 800 lei, din care platit – 500 lei. Cota de impozit pe profit – 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pe exercitiul N: a. Impozit datorat: Impozit de platit:
2.128 lei 1.628 lei b. Impozit datorat: Impozit de platit:
3.175 lei 2.375 lei c. Impozit datorat: Impozit de platit:
2.128 lei 1.500 lei d. Impozit datorat: Impozit de platit:
2.000 lei 1.628 lei e. Impozit datorat: Impozit de platit:
3.175 lei 2.675 lei
17. O intreprindere primeste de la un client un avans in suma de 6.200 lei, TVA inclusa, in vederea
prestarii unui serviciu. Prestatia efectuata si facturata este de 6.000 lei, TVA 19%. Cum se inregistreaza primirea avansului prin banca si achitarea facturii de catre beneficiarul de servicii ? a. 5121 = 419 6.200 lei
% = 4111 7.440 lei 419 6.200 lei 5121 1.240 lei
b. 5121 = 419 6.200 lei % = 4111 8.640 lei 419 5.000 lei 4427 1.200 lei 5121 2.440 lei
c. 5121 = % 6.200 lei 419 5.000 lei 4427 1.200 lei
% = 4111 7.440 lei 419 5.000 lei 5121 2.440 lei
d. 5121 = % 6.200 lei 419 5.000 lei 4427 1.200 lei % = 4111 7.440 lei 419 5.000 lei 4427 1.200 lei 5121 1.240 lei
e. 4111 = % 7.440 lei 704 6.000 lei 4427 1.440 lei
18. O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern in valoare nominala de 8.000 $,
cursul BNR la data inregistrarii 2,9000 lei/$. Plata facturii externe se face prin contul de la banca, cursul de schimb la data platii 3,1000 lei/$. Cum se inregistreaza plata datoriei ? a. 401 = 5124 23.200 lei
b. 401 = 5124 24.800 lei
c. % = 5124 24.800 lei
401 23.200 lei 667 1.600 lei
d. % = 5124 24.800 lei 401 23.200 lei 665 1.600 lei
e. 401 = % 24.800 lei 5124 23.200 lei 765 1.600 lei
19. Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta: venituri totale – 60.000 lei, din
care venituri din dividende cuvenite – 20.000 lei; cheltuielile totale sunt in valoare de 20.000 lei, din care amenzi datorate autoritatilor romane – 18.000 lei. Care este impozitul pe profit datorat, cota de impozitare fiind de 16%: a. 6.400 lei b. 6.720 lei c. 9.600 lei d. 9.280 lei e. 6.080 lei
20. Dispuneti de urmatoarele date: capital social subscris varsat 50.000 lei; capital social subscris nevarsat 10.000 lei; prime de emisiune 2.000 lei; prime de conversie a obligatiunilor in actiuni 1.000 lei; rezerve din reevaluare 9.000 lei; rezerve legale 6.000 lei; rezultat reportat (sold debitor) 8.000 lei; rezultatul exercitiului (sold creditor) 5.000 lei; repartizarea profitului 5.000 lei; subventii pentru investitii 3.000 lei. Conform O.M.F.P. nr. 3055/2009, marimea capitalurilor proprii este: a. 70 000 lei b. 52 000 lei c. 68 000 lei d. 62 000 lei e. 55 000 lei
21. Cum se contabilizeaza achizitia unor materii prime din import in urmatoarele conditii: valoarea
externa FOB – 1.000 euro (din factura externa), cheltuieli de transport pe parcurs extern 100 euro, taxa vamala 20%, cursul euro in vama 3,6500 lei/euro, TVA 19%. a. 301 = 401 3.650 lei
b. 301 = 401 3.650 lei
624 = 401 365 lei
c. 301 = % 4.818 lei 401 4.015 lei 446 803 lei
d. 301 = % 4.818 lei 401 4.015 lei 446 803 lei % = 5121 1.959 lei 446 803 lei 4426 1.156 lei
e. 301 = % 4.453 lei 401 3.650 lei 446 803 lei 624 = 401 365 lei % = 5121 1.959 lei 446 803 lei 4426 1.156 lei
22. O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de
transport, valoarea contabila a acestuia fiind de 120.000 lei. Durata normala de utilizare este de 5 ani. În conditiile utilizarii metodei de amortizare liniare, inregistrarea contabila a amortizarii in exercitiul N este: a. 6812 = 2813 6.000 lei b. 6811 = 2813 6.000 lei c. 6812 = 2813 24.000 lei d. 6811 = 2813 24.000 lei
e. 6811 = 2813 30.000 lei
23. O societate comerciala achizitioneaza o instalatie tehnologica in valoare de 120.000 lei.
Cheltuielile efectuate pentru transportul si montarea instalatiei tehnologice (consemnate separat in factura) sunt de 5.000 lei, respectiv 2.000 lei, TVA 19%. Înregistrarea contabila corecta privind intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice este: a. % = 401 157.480 lei
2131 120.000 lei 624 5.000 lei 628 2.000 lei 4426 30.480 lei
b. % = 404 157.480 lei 2131 127.000 lei 4426 30.480 lei
c. % = 401 157.480 lei 2131 127.000 lei 442 30.480 lei
d. % = 404 157.480 lei 2131 120.000 lei 624 5.000 lei 628 2.000 lei 4426 30.480 lei
e. % = 401 157.480 lei 2131 127.000 lei 4426 30.480 lei
24. O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si materii
prime in valoare de 20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite, la un pret de 40.000 lei, TVA 19%. Inregistrarea contabila corecta aferenta regularizarii TVA este: a. % = 4426 9.600 lei
4427 7.680 lei 4424 1.920 lei
b. % = 4427 9.600 lei 4426 7.680 lei 4423 1.920 lei
c. 4427 = % 9.600 lei 4426 7.680 lei
4423 1.920 lei
d. 4427 = 4426 7.680 lei
e. 4427 = 4426 9.600 lei
25. O societate comerciala vinde o instalatie tehnologica, care are o valoare contabila de 140.000 lei
si o durata de viata utila de 9 ani. La data vanzarii, durata de viata utila efectiv consumata este de 7 ani. Metoda de amortizare folosita: acccelerata (in primul an s-a amortizat 40% din valoarea de intrare a instalatiei tehnologice). Pretul obtinut din vanzarea instalatiei tehnologice este de 10.000 lei, TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza cu ocazia vanzarii instalatiei tehnologice: a. 461 = % 12.400 lei
7583 10.000 lei 4427 2.400 lei
6583 = 2131 140.000 lei
b. 461 = % 12.400 lei 7583 10.000 lei
4427 2.400 lei 2813 = 2131 140.000 lei
c. 462 = % 12.400 lei
7583 10.000 lei 4427 2.400 lei
% = 2131 140.000 lei 2813 119.000 lei
6583 21.000 lei
d. 461 = % 12.400 lei 7584 10.000 lei 4427 2.400 lei
% = 2131 140.000 lei 2813 119.000 lei
6582 21.000 lei
e. 461 = % 12.400 lei 7583 10.000 lei 4427 2.400 lei
% = 2131 140.000 lei 2813 119.000 lei
6583 21.000 lei
26. O societate comerciala dispune la sfarsitul exercitiului financiar N constituirea unui provizion in
valoare de 20.000 lei, avand in vedere eventuala pierdere a unui litigiu aflat pe rol la judecatorie. La sfarsitul exercitiului financiar N+1, se considera ca valoarea necesara de provizionat este de 18.000 lei. Inregistrarile contabile aferente exercitiilor financiare N si N+1 sunt urmatoarele: a. 7814 = 491 20.000 lei
491 = 6814 2.000 lei
b. 6812 = 1511 20.000 lei
6812 = 1511 2.000 lei
c. 6814 = 491 20.000 lei 491 = 7814 2.000 lei
d. 6812 = 1511 20.000 lei 1511 = 7812 2.000 lei
e. 7812 = 1511 20.000 lei 1511 = 6812 2.000 lei
27. Se transforma 10.000 de obligatiuni in 5.000 actiuni. Valoarea nominala a unei obligatiuni este de
10 lei/obligatiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 18 lei/actiune. Indicati formula contabila corecta: a. 161 = % 100.000 lei
1011 90.000 lei 1044 10.000 lei
b. 161 = % 100.000 lei 1012 90.000 lei 1044 10.000 lei
c. 161 = % 100.000 lei 1012 90.000 lei 1068 10.000 lei
d. 161 = % 100.000 lei 1012 90.000 lei 169 10.000 lei
e. 161 = % 100.000 lei 1012 90.000 lei 1061 10.000 lei
28. O societate comerciala achizitioneaza o linie de productie, cheltuielile legate de achizitie fiind:
pretul de cumparare 45.000 lei; costuri de montaj 20.000 lei; cheltuieli de transport pana la locul de montare 10.000 lei; onorariile inginerilor care monteaza linia 7.000 lei. Intreprinderea estimeaza ca la terminarea productiei va efectua cheltuieli cu mutarea, demontarea si restaurarea amplasamentului in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul sa atinga parametrii planificati s-au inregistrat pierderi din exploatare in valoare de 6.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale care este costul de achizitie: a. 106.000 lei b. 76.000 lei c. 94.000 lei d. 82.000 lei e. 100.000 lei
29. Se rascumpara si anuleaza 1.000 de obligatiuni in conditiile: valoare nominala 2 lei/obligatiune; pret de cumparare 1,5 lei/obligatiune. Precizati care este formula contabila privind anularea obligatiunilor emise: a. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei
1012 500 lei
b. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei 768 500 lei
c. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei 1041 500 lei
d. 1 500 lei 161 = 505 1 500 lei
e. 2 000 lei 161 = 505 1 500 lei 169 500 lei
30. O societate comerciala achizitioneaza o cladire in baza facturii: pret de cumparare 50.000 lei;
reducere comerciala 10 % (rabat), reducerea financiarã 5 % (scont de decontare), TVA 19 %. In conditiile in care cladirea nu se receptioneaza si nu se pune in functiune pana la sfarsitul anului, care sunt inregistrarile contabile legate de achizitie:
Notă : reducerile (comerciala si financiara) au fost acordate la facturare si se calculeaza în cascada.
a. 45.000 lei 231 = 404 55.260 lei 10.260 lei 4426 2.250 lei 404 = 767 2.250 lei
b. 45.000 lei 212 = 404 53.010 lei 10.260 lei 4426 767 2.250 lei
c. 42.750 lei 231 = 404 53.010 lei 10.260 lei 4426
d. 50.000 lei 212 = 404 62.000 lei 12.000 lei 4426 2.250 lei 404 = 767 2.250 lei
e. 45.000 lei 231 = 401 55.800 lei 10.800 lei 4426
31. O societate comerciala detine un utilaj procurat in anul 1 la valoarea de 50.000 lei, amortizat
liniar in 5 ani. La sfarsitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita 25.000 lei. In conditiile aplicarii IAS 16 Imobilizari corporale, ce inregistrari se efectueaza in anul 4: a. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei
b. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei
10.000 lei 105 = 117 10.000 lei
c. 10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei 10.000 lei 105 = 117 10.000 lei
d. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei 2.500 lei 105 = 106 2.500 lei
e. 12.500 lei 6811 = 2813 12.500 lei 12.500 lei 105 = 117 12.500 lei
32. Dispuneti de urmatoarele date: valoarea contabila a unei constructii scoasa din functiune 6.000
lei, valoarea amortizata pana la scoaterea din functiune 3.600 lei, subansamblele recuperate din dezmembrare 800 lei, salariile ocazionate de dezmembrare 300 lei. Care este inregistrarea corecta a scoaterii din evidenta a constructiei: a. % = 213 6.000 lei
281 3.600 lei 471 2.400 lei
b. % = 212 6.000 lei 281 4.400 lei
6583 1.600 lei
c. % = 212 6.000 lei 281 3.600 lei 6583 2.400 lei
d. % = 212 6.000 lei 281 4.100 lei 6583 1.900 lei
e. % = 212 6.000 lei 281 3.600 lei 1068 2.400 lei
33. Se achizitionează pe 30 august anul N o instalatie la costul de 700.000 lei, valoarea reziduală
estimată 40.000 lei. Instalatia e amortizată liniar in 10 ani, incepand cu luna urmatoare datei achizitiei. La inceputul anului N + 2 se inlocuieste o piesa de schimb in valoare de 10.000 lei, ceea ce conduce la cresterea capacitatii de productie si a duratei de viata utila ramasa la 10 ani. Conform IAS 16 Imobilizari corporale, marimea amortizarii in anul N + 2 este: a. 58.200 lei b. 62.200 lei c. 77.500 lei d. 61.200 lei e. 61.200 lei
34. SC PLAY SA emite un imprumut obligatar in urmãtoarele conditii: numarul de obligatiuni 20.000
titluri; valoarea nominalã 100 lei/obligatiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligatiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligatiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integrala la expirarea scadentei; rata dobanzi 20% pe an.
Cum se inregistreaza subscrierea obligatiunilor si dobanda (cuponul) aferenta primului serviciu? a. % = 161 2.400.000 lei
461 1.800.000 lei 169 600.000 lei 666 = 1681 480.000 lei
b. % = 161 2.000.000 lei 461 1.800.000 lei 169 200.000 lei 666 = 1681 400.000 lei
c. 461 = 161 2.400.000 lei 666 = 1681 400.000 lei
d. % = 161 2.400.000 lei 461 1.800.000 lei 169 600.000 lei 666 = 1681 400.000 lei
e. % = 161 2.400.000 lei 461 1.800.000 lei 169 600.000 lei 6868 = 169 120.000 lei 666 = 1681 400.000 lei
35. SC PLAY SA emite un împrumut obligatar în următoarele conditii: numărul de ogligatiuni 20.000
titluri; valoarea nominală 100 lei/obligatiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligatiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligatiune, durata creditului 5 ani, cu rambursare integrală la expirarea scadentei, rata dobânzii 20% pe an. Cum se înregistrează încasarea prin bancă a obligatiunilor subscrise şi amortizarea primelor privind rambursarea obligatiunilor în primul serviciu? a. 5121 = 461 2.000.000 lei
6868 = 169 120.000 lei
b. 5121 =461 1.800.000 lei 6868 = 169 120.000 lei
c. 5121 = 461 2.400.000 lei 6868 = 1681 400.000 lei
d. 5121 = 461 1.800.000 lei
666 = 169 120.000 lei
e. 5121 = 461 2.000.000 lei 6868 = 169 40.000 lei
36. SC PLAY SA emite un împrumut obligatar în următoarele conditii: numărul de obligatiuni 20.000 titluri; valoarea nominală 100 lei/obligatiune; valoarea de emisiune 90 lei/obligatiune; valoarea de rambursare 120 lei/obligatiune; durata creditului 5 ani, cu rambursare integrală la expirarea scadentei; rata dobanzi 20% pe an. După 3 ani împrumutul este rambursat prin răscumpărare de pe piata de capital la pretul de răscumpărare de 110 lei/obligatiune.
Cum se înregistrează în contabilitate rambursarea prin anularea obligatiunilor? a. % = 505 2.200.000 lei
161 2.000.000 lei 668 200.000 lei
b. % = 505 2.200.000 lei
161 1.800.000 lei 668 400.000 lei
c. 161 = % 2.400.000 lei
505 2.200.000 lei 766 200.000 lei
d. 161 = % 2.400.000 lei
505 2.200.000 lei 768 200.000 lei
e. 161 = % 2.000.000 lei
505 1.800.000 lei 768 200.000 lei
37. SC LDI SA detine o constructie în proprietate având o valoare contabilă de intrare de 2.000.000
lei, durată de utilizare 25 ani, metoda de amortizare liniară. SC LDI SA închiriază constructia unei întreprinderi pe o perioadă de 3 ani. Chiriaşul cu acordul proprietarului realizează lucrări de modernizare a constructiei în sumă de 100.000 lei, pe care le amortizează liniar pe perioada contractului în proportie de 50%. Stiind că după expirarea contractului de închiriere durata de utilizare rămasă este de 20 ani să se stabilească înregistrările contabile făcute de proprietarul constructiei la expirarea contractului de închiriere şi înregistrarea anuitătii amortizării în anul următor, TVA 19%. a. % = 404 62.000 lei
212 50.000 lei 4426 12.000 lei 6811 = 2812 80.000 lei
b. % = 404 62.000 lei 212 50.000 lei 4426 12.000 lei 212 = 2812 50.000 lei
c. % = 404 62.000 lei 212 50.000 lei 4426 12.000 lei 212 = 2812 50.000 lei
6811 = 2812 80.000 lei
d. % = 404 62.000 lei 212 50.000 lei 4426 12.000 lei 212 = 2812 50.000 lei
6811 = 2812 82.500 lei
e. % = 404 124.000 lei 212 100.000 lei 4426 24.000 lei
6811 = 2812 82.500 lei 212 = 2812 50.000 lei
38. O societate comercială detine o instalatie procurată în anul N la valoarea de 50.000 lei, amortizată
liniar în 5 ani. La sfârşitul anului N+2 se decide reevaluarea sa, valoarea justă stabilită 25.000 lei. În conditiile aplicării metodei actualizării valorii brute, conform IAS 16 Imobilizări corporale, înregistrările contabile sunt: a. 213 = 105 12.500 lei
b. 213 = 105 25.000 lei
c. 281 = 231 30.000 lei
231 = 105 5.000 lei
d. 231 = 105 12.500 lei 105 = 281 30.000 lei
e. 213 = 105 12.500 lei 105 = 281 7.500 lei
39. Conform IAS 16 Imobilizări corporale, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este
majorată ca urmare a unei reevaluări, această majorare este înregistrată: A) direct în creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; B) direct ca un venit; C) direct ca un venit în măsura în care majorarea compensează o descreştere din reevaluarea aceluiaşi activ recunoscută anterior ca o cheltuială; D) direct ca un venit în măsura în care majorarea compensează o descreştere din reevaluarea aceluiaşi activ; E) direct în rezultatul exercitiului. Alegeti varianta corectă de răspuns: a. raspunsurile A şi D; b. raspunsurile A şi C; c. raspunsul A; d. raspunsurile E; e. raspunsurile C şi D.
40. Conform IAS 16 Imobilizări corporale, în cazul în care valoarea contabilă a unui activ este diminuată ca rezultat al unei reevaluări, această diminuare trebuie recunoscută: A) ca o cheltuială; B) scăzută direct din surplusul din reevaluare corespunzător aceluiaşi activ în măsura în care diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrată anterior ca surplus din reevaluare; C) în debitul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de Rezerve din reevaluare; D) scăzută direct din surplusul din reevaluare corespunzător altui activ; E) inclusă în rezultatul exercitiului. Alegeti varianta corectă de răspuns: a. raspunsurile B şi C; b. raspunsurile C şi D; c. raspunsul E; d. raspunsurile A şi B; e. raspunsurile B şi E.
41. Un producător de televizoare oferă garantie la momentul vânzării bunurilor. Conform termenilor
contractului de vânzare producătorul se obligă să remedieze defectele ce apar într-o perioadă de 12 luni de la data bilantului. Dacă sunt probabile doar defecte minore, costurile cu reparatiile vor fi de 4.000 lei, iar dacă sunt majore de 40.000 lei. Pe baza informatiilor trecute, întreprinderea estimează că în anul N, 75% din bunurile vândute nu vor avea defecte, 10% vor avea defecte minore şi 15% defecte majore. În anul N+1 expiră perioada de garantie a produselor vândute şi nu s-au produs defectiuni care să impună remedieri. Care sunt înregistrările contabile aferente anului N+1? a. 1512 = 7812 6.400 lei;
b. 6812 = 1512 6.000 lei;
c. 1512 = 7812 6.000 lei;
d. 6812 = 1512 6.000 lei;
1512 = 7812 400 lei;
e. 1512 = 7588 6.400 lei.
42. In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de 10.000 lei.
TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoarea marfurilor consemnata in aceasta fiind de 12.000 lei. TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii: a. % = 401 15.280 lei
371 12.400 lei 408 2.880 lei 4426 = 4428 2.880 lei
b. % = 401 14.880 lei 371 12.000 lei 4426 2.880 lei 4426 = 4428 2.400 lei
c. % = 401 14.880 lei 408 12.000 lei 4426 2.880 lei 408 = 4428 2.400 lei
d. 408 = 401 12.400 lei 4426 = 4428 2.400 lei % = 401 2.480 lei 371 2.000 lei 4426 480 lei
e. 4426 = 4428 2.480 lei 408 = 401 14.880 lei
43. In luna X exercitiul financiar N se achizitioneaza marfuri fara factura in valoare de 10.000 lei.
TVA 19%. In luna urmatoare se primeste factura, valoare marfurilor consemnata in aceasta fiind de 8.000 lei, TVA 19%. Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii: a. 408 = 401 9.920 lei
4426 = 4428 1.920 lei 408 = % 2.480 lei 371 2.000 lei 4428 480 lei
b. 4426 = 4428 2.400 lei 408 = 401 12.400 lei
c. % = 401 9.920 lei 408 8.000 lei 4426 1.920 lei 408 = 4428 2.400 lei
d. 401 = % 2.480 lei 371 2.000 lei 408 480 lei 4426 = 4428 1.920 lei
e. 408 = % 2.480 lei 371 2.000 lei 4428 480 lei 4426 = 4428 1.920 lei
44. Fie o factură de 100.000 lei cost de achizitie, adaosul comercial 25%, TVA 19%, pret de vânzare
cu amănuntul. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la intrarea marfurilor: a. • înregistrarea receptiei mărfurilor:
125.000 lei 371 = 401 124.000 lei 24.000 lei 4426 378 25.000 lei
• TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 100.000 lei × 19%: 24.000 lei 371 = 4428 24.000 lei
b. • înregistrarea receptiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 124.000 lei 24.000 lei 4426 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 125.000 lei × 19%: 30.000 lei 371 = 4427 30.000 lei
c. • înregistrarea receptiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 124.000 lei 24.000 lei 4428 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 125.000 lei × 19% : 30.000 lei 371 = 4427 30.000 lei
d. • înregistrarea receptiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 124.000 lei 24.000 lei 4426 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 125.000 lei × 19%: 30.000 lei 371 = 4428 30.000 lei
e. • înregistrarea receptiei mărfurilor: 125.000 lei 371 = 401 124.000 lei 24.000 lei 4426 378 25.000 lei • TVA neexigibilă aferentă stocului de mărfuri, 125.000 lei × 19%: 30.000 lei 378 = 4428 30.000 lei
45. În magazin se afişează pretul cu amănuntul, costul de achizitie 100.000 lei, adaosul comercial
25%, TVA 19%. Sa se stabileasca formulele contabile corecte la ieşirea marfurilor: a. • vânzarea mărfurilor:
124.000 lei 5311 = 707 100.000 lei 4427 24.000 lei • descărcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378
şi: 30.000 lei 4428 = 371 30.000 lei
b. • vânzarea mărfurilor:
155.000 lei 5311 = 707 125.000 lei 4428 30.000 lei • descărcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378
şi: 30.000 lei 4427 = 371 30.000 lei
c. • vânzarea mărfurilor:
155.000 lei 5311 = 701 125.000 lei 4427 30.000 lei • descărcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 378 125.000 lei 25.000 lei 371
şi: 30.000 lei 4426 = 371 30.000 lei
d. • vânzarea mărfurilor: 155.000 lei 5311 = 707 125.000 lei 4427 30.000 lei • descărcarea gestiunii : 100.000 lei 6 07 = 371 125.000 lei 25.000 lei 378
şi: 24.000 lei 4428 = 371 24.000 lei
e. • vânzarea mărfurilor: 155.000 lei 5311 = 707 125.000 lei 4427 30.000 lei • descărcarea gestiunii : 100.000 lei 607 = 371 125.000 lei
25.000 lei 378 şi:
30.000 lei 4428 = 371 30.000 lei
46. O societate comercială achizitionează 4.000 actiuni emise de o altă societate cotată la bursă, la
pretul de cumpărare de 10 lei/actiune, în vederea obtinerii unor câştiguri speculative. Societatea cumpărătoare datorează societătii de intermediere un comision de 3%. Achizitia de actiuni se înregistrează contabil astfel: a. 5121 = % 41.200 lei
5081 40.000 lei 7642 1.200 lei
b. 5121 = % 41.200 lei 472 40.000 lei 706 1.200 lei
c. 462 = 5121 1.200 lei
d. 472 = 706 40.000 lei
e. 5081 = % 41.200 lei 5121 40.000 lei 462 1.200 lei
47. O societate încasează suma de 80.000 lei, sumă ce reprezintă chiria de la un partener de afaceri pentru 10 luni ale anului (exercitiului) financiar următor, ca urmare a închirierii unui spatiu al societătii. Înregistrarea sumei primite (fără TVA) se face: a. 472 = 706 80.000 lei
b. 472 = 5121 80.000 lei
c. 5121 = 706 80.000 lei
d. 5121 = 472 80.000 lei
e. 471 = 706 80.000 lei
48.
O societate comercială contractează (plateste) la finele exercitiului financiar un abonament la o publicatie lunara pentru anul următor. Valoarea abonamentului este de 1.200 lei. Înregistrarea contabilă privind contractarea abonamentului (fără TVA) este: a. 626 = 5311 1.200 lei
b. 6581 = 5311 1.200 lei
c. 471 = 626 1.200 lei
d. 626 = 471 1.200 lei
e. 471 = 5311 1.200 lei
49. O societate detine un stoc initial de produse finite la cost de productie 3.000 lei. Operatiile
efectuate în cursul lunii au fost: produse obtinute la cost de productie 6.000 lei; produse vândute la pret de vânzare dar nefacturate l.000 lei, TVA 19%; stoc final de produse nevândute la cost de productie 2.000 lei. Care sunt înregistrările contabile legate de produse finite în conditiile utilizării metodei inventarului permanent: a. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei
1.240 lei 418 = 701 1.000 lei 4428 240 lei 7.000 lei 711 = 345 7.000 lei
b. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei 1.240 lei 418 = 701 1.000 lei 4428 240 lei 2.000 lei 711 = 345 2.000 lei
c. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei 1.240 lei 411 = 701 1.000 lei 4427 240 lei 7.000 lei 711 = 345 7.000 lei
d. 3.000 lei 711 = 345 3.000 lei
6.000 lei 345 = 711 6.000 lei 1.240 lei 418 = 701 1.000 lei 4428 240 lei
e. 6.000 lei 345 = 711 6.000 lei 1.240 lei 418 = 701 1.000 lei 4428 240 lei
50. În luna „X” se livrează produse finite fără factură, pret de vânzare 10.000 lei, TVA 19%. În luna
„X+1” se emite factura la pretul de 8.000 lei, TVA 19%. Ce înregistrare se efectuează la emiterea facturii? a. 1.920 lei 4428 = 4427 1.920 lei
9.920 lei 4111 = 418 9.920 lei 2.000 lei 701 = 418 2.480 lei 480 lei 4428
b. 480 lei 4428 = 4427 480 lei 2.480 lei 4111 = 418 480 lei 701 2.000 lei
c. 1.920 lei 4428 = 4427 1.920 lei 2.000 lei 701 = 418 2.480 lei 480 lei 4428
d. 1.920 lei 4428 = 4427 1.920 lei 9.920 lei 4111 = 418 9.920 lei
e. 9.920 lei 411 = 418 9.920 lei 2.000 lei 701 = 418 2.480 lei 480 lei 4428
51. În contul de profit şi pierdere figurează următoarele informatii: vânzări de mărfuri 20.000 lei;
costul de cumpărare al mărfurilor vândute 5.000 lei; productia imobilizată 28.000 lei; cheltuieli cu materii prime 5.000 lei; subventii de exploatare 6.000 lei; subventii pentru investitii virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei; amortizări şi ajustări pentru exploatare 15.000 lei; venituri din amortizări, provizioane si ajustări privind exploatarea 12.000 lei; amenzi datorate autoritătilor române 870 lei, şi plătite 600 lei, dividende cuvenite societatii l.700 lei; dividende plătite 2.500 lei; cota de impozit pe profit 16%. Impozitul pe profit datorat este: a. 6.672,00 lei
b. 6.260,80 lei
c. 6.532,80 lei
d. 6.480,00 lei
e. 6.288,80 lei.
52. Se dau următoarele date privind situatia creantelor clienti considerate incerte la inventarul
exercitiului N: clientul A: creanta inclusiv TVA 19% 124.000 lei, grad de recuperare 75 %; clientul B: creanta inclusiv TVA 19% l.240.000 lei, grad de recuperare 40 %; clientul C: creanta inclusiv TVA 19% 992.000 lei, grad de recuperare 60 %; client D: creanta inclusiv TVA 19% 372.000 lei, grad de recuperare 80 %. Cunoscând ponderea aferentă ajustării pentru deprecierea creantelor clienti, valoarea acesteia este: a. Clientul A Clientul B Clientul C Clientul D
75.000 400.000 480.000 240.000
b. Clientul A Clientul B Clientul C Clientul D 89.250 407.600 571.200 285.600
c. Clientul A Clientul B Clientul C Clientul D 14.250 76.000 91.200 102.600
d. Clientul A Clientul B Clientul C Clientul D 25.000 600.000 320.000 60.000
e. Clientul A Clientul B Clientul C Clientul D 50.000 1.200.000 640.000 120.000
53. La intervalul de închiderea exercitiului N s-a constatat o creantă incertă (dubioasă) a unui client B
în valoare de 7.440 lei, inclusiv TVA 19%, grad de recuperare 60%. În cursul şi la închiderea exercitiului N+1 s-a constatat că B a făcut o plată definitivă în contul datoriilor sale numai pentru suma de 4.340 lei, restul fiind considerat irecuperabil. Înregistrările din anul N+1 sunt: a. 4.340 lei 5121 = 4118 4.165 lei
3.600 lei 491 = 7814 3.600 lei 2.500 lei 654 = 4118 3.100 lei 600 lei 4424
b. 4.340 lei 5121 = 4118 4.340 lei 2.400 lei 491 = 7814 2.400 lei 2.500 lei 654 = 4118 3.100 lei 600 lei 4427
c. 4.340 lei 5121 = 4118 3.500 lei 4472 840 lei 2.400 lei 491 = 7814 2.400 lei 3.100 lei 654 = 4118 3.100 lei
d. 4.340 lei 5121 = 4118 4.340 lei 4.340 lei 491 = 7814 4.340 lei 2.500 lei 654 = 4118 3.100 lei 600 lei 4427
e. 3.500 lei 5121 = 4118 4.340 lei
840 lei 4427 3.500 lei 491 = 7814 3.500 lei 3.100 lei 6814 = 419 3.100 lei
54. Dispuneti de următoarele date la închiderea exercitiului N: impozit pe profit calculat şi înregistrat
la 30.11.N – 800 lei, din care plătit 500 lei; veniturile aferente exercitiului N – 28.000 lei, din care dividende încasate 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N – 6.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei şi amenzi plătite autoritătilor române 1.100 lei. Cota de impozit pe profit este 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat şi de plătit pe exercitiul N? a. Impozit datorat Impozit de plătit
3.568 lei 3.568 lei b. Impozit datorat Impozit de plătit
3.568 lei 2.768 lei c. Impozit datorat Impozit de plătit
3.520 lei 3.020 lei
d. Impozit datorat Impozit de plătit 3.520 lei 3.068 lei
e. Impozit datorat Impozit de plătit 3.568 lei 3.068 lei
55. Se cunosc următoarele date privind stocurile de materii prime: stoc initial 2.000 buc a 0.50
lei/buc; intrări 1.000 buc a 0.80 lei/buc; ieşiri 2.200 buc. Care este valoarea ieşirilor şi a stocului final, determinate după metodele: costului mediu ponderat (CMP) şi ultimului intrat primului ieşit (LIFO)? a. CMP LIFO
1.320/480 1.160/640
b. CMP LIFO 1.320/480 1.400/400
c. CMP LIFO 1.100/700 1.160/640
d. CMP LIFO 1.320/640 1.400/400
e. CMP LIFO 1.400/400 1.320/480
56. SC FIUL SA prezintă următoarele date privind stocurile de materii prime: stoc initial 2.000 buc a
0.5 lei/buc; intrări 1.000 buc a 0.8 lei/buc; ieşiri 1.900 buc. Care este valoarea ieşirilor şi a stocului final, determinate după metodele: primul intrat-primul ieşit (FIFO) şi ultimul intrat primul ieşit (LIFO)? a. FIFO LIFO
950/700 1.250/550
b. FIFO LIFO 1.250/550 950/850
c. FIFO LIFO 1.900/1.100 1.100/1.900
d. FIFO LIFO 1.140/660 1.250/850
e. FIFO LIFO 950/850 1.250/550
57. La SC MEN SA se înregistrează obtinerea de produse finite în următoarele conditii: cost
prestabilit (antecalculat) 10 lei/buc.; cost efectiv la sfârşitul lunii 12 lei/buc., pentru cele 2.500 de bucăti obtinute în cursul lunii. În conditiile aplicării metodei de contabilizare – inventar permanent care este formula contabilă privind înregistrarea produselor finite obtinute: a. 345 = 711 25.000 lei
b. 345 = 711 30.000 lei
c. 348 = 345 5.000 lei
d. 345 = 711 25.000 lei
348 = 711 5.000 lei
e. 345 = 711 30.000 lei 348 = 711 5.000 lei
58. SC MURA SA prezintă următoarea situatie privind creantele comerciale incerte în litigiu:
- sold cont 4118 = 992.000 lei; - sold creditor 4428 = 192.000 lei (TVA 19% aferentă creantei în litigiu); - sold cont 491 = 500.000 lei.
În urma hotărârii judecătoreşti definitivă şi irevocabilă se încasează 60% din valoarea creantei, iar restul este trecut pe cheltuieli. Care sunt înregistrările contabile efectuate în această situatie? a. 5121 = 4118 595.200 lei
654 = 4118 396.800 lei
b. 5121 = 4118 595.200 lei 654 = 4118 320.000 lei 491 = 7814 300.000 lei
c. 5121 = 4118 595.200 lei 4428 = 4427 115.200 lei % = 4118 396.800 lei 654 320.000 lei 4428 76.800 lei
491 = 7814 500.000 lei
d. 5121 = 4118 595.200 lei 4428 = 4427 192.000 lei 654 = 4118 396.800 lei 491 = 7814 500.000 lei
e. 5121 = 4118 992.000 lei 491 = 7814 500.000 lei
59. Se primeşte în urma unui contract încheiat cu o bancă, un credit bancar pe termen scurt în sumă
de 10.000 lei. Rata dobânzi 10% , perioada 6 luni. Să se înregistreze primirea creditului şi înregistrarea dobânzii aferente. a. 5121 = 162 10.000 lei
666 = 1682 500 lei
b. 5121 = 5191 10.000 lei 666 = 5198 1.000 lei
c. 5121 = 5191 10.000 lei 666 = 5198 500 lei
d. 5121 = 462 10.000 lei 666 = 5198 500 lei
e. 5121 = 167 10.000 lei 666 = 1687 500 lei
60. SC CRAI SA prezintă situatia următoarelor elemente: cumpărări de stocuri 1.000 lei, consum de
stocuri 900 lei; salarii datorate 2.000 lei; salarii plătite 25.000 lei; servicii nefacturate primite de la terti 1.000 lei; amortizări 1.600 lei; stocuri initiale produse finite la cost de productie 100 lei; produse obtinute la cost de productie 5.300 lei; produse vândute la pret de vânzare 6.000 lei; produse încasate la pret de vânzare 6.500 lei; produse vândute la pret de vânzare dar nefacturate 400 lei şi stocuri de produse nevândute la cost de productie 800 lei. Să se determine mărimea profitului contabil, ştiind că se utilizează pentru evidenta stocurilor inventarul permanent. a. 1.800 lei; b. 1.600 lei; c. 1.700 lei; d. 6.200 lei; e. 600 lei.
61. SC RULA SA vinde mărfuri la pret de vânzare cu amănuntul. Situatia în cursul lunii iunie se prezintă astfel: stoc de marfă la 01.06.N evaluat la pret de vânzare, inclusiv TVA 19% 992.000 lei; în cursul lunii s-au efectuat următoarele operatii: cumpărări de mărfuri pe data de 15.06.N, cost de achizitie 5.000.000 lei, TVA 19%; vânzări de mărfuri în cursul lunii, pret de vânzare, inclusiv TVA 19% 3.472.000 lei. Adaosul comercial practicat de societate este de 40%, în aceste conditii să se determine costul de achizitie al mărfurilor vândute în cursul lunii iunie şi soldul final al contului 371. a. Cost mărfuri vândute Sold final 371
3.472.000 lei 9.672.000 lei
b. Cost mărfuri vândute Sold final 371 800.000 lei 6.200.000 lei
c. Cost mărfuri vândute Sold final 371 2.000.000 lei 9.672.000 lei
d. Cost mărfuri vândute Sold final 371 2.000.000lei 6.200.000 lei
e. Cost mărfuri vândute Sold final 371 2.800.000 lei 992.000 lei
62. SC ILI SA răscumpără de la bursă obligatiunile proprii, în număr de 8.000 buc, având pretul de
rambursare de 210 lei/buc şi pretul de răscumpărare de 200 lei/buc. Cum se înregistrează răscumpărarea şi anularea obligatiunilor ? a. 505 = 5121 1.600.000 lei
161 = % 1.680.000 lei 505 1.600.000 lei 764(768) 80.000 lei
b. 505 = 5121 1.680.000 lei % = 505 1.680.000 lei 161 1.600.000 lei 664 80.000 lei
c. 161 = % 1.680.000 lei 505 1.600.000 lei 764 80.000 lei
d. 505 = 5121 1.680.000 lei 161 = 505 1.680.000 lei
e. 161 = 5121 1.680.000 lei
63. O societate comercială client, înregistrează 100 buc ambalaje de transport, refolosibile, a 200 lei/buc, facturate de furnizor, TVA 19%. Din ambalajele primite, restituie 90 buc, iar 10 buc, le retine pentru nevoi proprii, comunicând această situatie furnizorului. Care sunt înregistrările contabile efectuate de client ? a. 409 = 401 20.000 lei
401 = 409 18.000 lei 381 = 409 2.000 lei 4426 = 401 480 lei
b. % = 401 2.480 lei 381 2.000 lei 4426 480 lei
c. % = 409 2.480 lei 381 2.000 lei 4426 480 lei
d. 409 = 401 20.000 lei 401 = 409 20.000 lei % = 401 2.480 lei 381 2.000 lei 4426 480 lei
e. 419 = 401 20.000 lei 401 = 419 18.000 lei % = 401 2.480 lei 381 2.000 lei 4426 480 lei
64. SC DODAC SA vinde o imobilizare corporală în următoarele conditii: pret de vânzare fără TVA
5.000 lei, valoarea de intrare 1.800 lei, amortizarea cumulată 1.000 lei, ajustarea pentru depreciere constituit 100 lei. La nivelul contului de profit şi pierdere va apărea: a. rezultat extraordinar pozitiv 4.600 lei; b. rezultatul exercitiului după impozitare 4.200 lei; c. rezultatul din exploatare pozitiv 4.300 lei; d. rezultatul financiar 100 lei; e. rezultatul curent 4.100 lei.
65. Dispuneti de următoarele date privind stocurile de materii prime : pret de cumpărare la intrare
9.000 lei; cheltuielile de achizitie accesorii (cheltuieli de transport, manipulare, depozitare etc.) 2.000 lei; ajustări pentru depreciere contabilizate la închiderea exercitiului N 1.000 lei. La sfârşitul exercitiului N+ 1, valoarea de inventar a acestor stocuri de materii prime este de 9.000 lei. Cum şi cu ce sumă vor fi influentate ajustările pentru deprecierea materiilor prime existente ? a. creşterea ajustărilor cu 2.000 lei ; b. scăderea ajustărilor cu 1.000 lei ; c. creşterea ajustărilor cu 1.000 lei ; d. scăderea ajustărilor cu 2.000 lei ;
e. valoarea ajustărilor nu se modifică.
66. O societate comerciala a realizat venituri din orice sursa în sumă de 10.000 lei cu cheltuieli
aferente de 5.000 lei, dintre care cheltuieli cu impozitul pe profit în suma de 1.000 lei. Veniturile din dividende sunt de 2.000 lei iar capitalul social subscris varsat de 500 lei. Sa se calculeze impozitul pe profit in conditiile constituirii rezervei legale ştiind că, cota impozitului pe profit este de 16%, profit repartizabil la rezerva legală 5% din profitul contabil. a. 246,00 lei; b. 426,80 lei; c. 624,00 lei; d. 800,00 lei; e. 608,00 lei.
67.
In capitalul social aferent unei societati comerciale se efectueaza si se inregistreaza urmatoarele modificari: - subscrierea unui aport in natura sub forma unei instalatii tehnice evaluate la 75.000 lei, pentru care corespund 15.000 de actiuni noi la valoarea unitara de 5 lei; - primirea aportului in natura subscris anterior; - majorarea capitalului social prin incorporarea altor rezerve, emitandu-se 2.000 de actiuni noi cu o valoare unitara de 5 lei; - diminuarea capitalului social cu 10% în vederea acoperirii unei pierderi de 4.000 lei ce provine din exercitiul N-2, cunoscand ca unitatea dispune de un capital social divizat in 7.000 de actiuni cu o valoare nominalã unitara de 5 lei. Cum se inregistreaza in contabilitate aceste operatii? a. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei:
456 = 1011 75.000 lei - realizarea aportului: 2131 = 456 75.000 lei si transferul capitalului: 1011 = 1012 75.000 lei - incorporarea altor rezerve in capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei: 1068 = 1012 10.000 lei
b. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: 456 = 1011 75.000 lei - realizarea aportului: 2131 = 456 75.000 lei si transferul capitalului: 1011 = 1012 75.000 lei - incorporarea altor rezerve în capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei: 1068 = 1011 10.000 lei - diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei: 1011 = 117 3.500 lei
c. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: 456 = 1011 75.000 lei - realizarea aportului: 2131 = 456 75.000 lei si transferul capitalului: 1011 = 1012 75.000 lei - incorporarea altor rezerve în capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei: 1068 = 1012 10.000 lei - diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei: 1011 = 117 4.000 lei
d. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: 456 = 1011 75.000 lei
- realizarea aportului: 2131 = 456 75.000 lei si transferul capitalului: 1011 = 1012 75.000 lei - incorporarea altor rezerve în capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei: 1068 = 1012 10.000 lei - diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei: 1012 = 117 3.500 lei
e. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei: 456 = 1012 75.000 lei - realizarea aportului: 1011 = 1012 75.000 lei - incorporarea altor rezerve în capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei: 1068 = 1012 10.000 lei - diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei: 1012 = 117 3.500 lei
68.
SC ALFA SA achizitioneaza un echipament tehnologic in valoare de 200.000 lei, TVA 19%, achitarea furnizorului fiind efectuata dintr-un credit bancar contractat pe 2 ani, rata dobanzii 25% pe an, dobanda fiind achitata lunar. Contabilizati operatiile legate de achizitie, plata furnizorului, obtinerea creditului, plata dobanzii si rambursarea la scadenta. a. 1. Achizitia echipamentulu: % = 401 248.000 lei
2131 200.000 lei 4426 48.000 lei 2. Primire credit: 5121 = 1621 248.000 lei 3. Plata dobanzii lunar: 667 = 5121 5.167 lei 8.000 lei x 25% x 1/12 = 5.167 lei 4. Rambursarea creditului: 1621 = 5121 248.000 lei
b. 1. Achizitia echipamentulu: % = 404 248.000 lei 2131 200.000 lei 4427 48.000 lei
2. Primire credit: 5121 = 161 248.000 lei 3. Plata dobanzii lunar: 667 = 5121 5.167 lei
248.000 lei x 25% x 1/12 = 5.167 lei 4. Rambursarea creditului: 161 = 5121 238.000 lei
c. 1. Achizitia echipamentulu: % = 404 248.000 lei 2131 200.000 lei 4426 48.000 lei
2. Primire credit: 5121 = 1621 248.000 lei 3. Plata dobanzii lunar: 666 = 5121 5.167 lei 248.000 lei x 25% x 1/12 = 5.167 lei 4. Rambursarea creditului: 1621 = 5121 248.000 lei
d. 1. Achizitia echipamentulu: % = 401 248.000 lei 2131 200.000 lei 4426 48.000 lei
2. Primire credit: 5121 = 1621 248.000 lei
3. Plata dobanzii lunar: 666 = 5121 62.000 lei 248.000 lei x 25% = 62.000 lei 4. Rambursarea creditului: 1621 = 5121 248.000 lei
e. 1. Achizitia echipamentulu: % = 401 248.000 lei 2133 200.000 lei 4426 48.000 lei
2. Primire credit: 5121 = 1621 248.000 lei 3. Plata dobanzii lunar: 667 = 5121 62.000 lei
248.000 lei x 25% = 62.000 lei 4. Rambursarea creditului: 1621 = 5121 248.000 lei
69.
Societatea X aduce ca aport in natura la capitalul societatii Y un mijloc de transport a carui valoare de inregistrare în contabilitate este de 10.000 lei, iar amortizarea cumulata este de 2.000 lei. In schimbul acestui mijloc de transport societatea Y emite 8.000 actiuni cu valoarea nominalã de l leu/actiune. Valoarea de emisiune este egala cu valoarea nominala.
Sa se inregistreze aceste operatii in contabilitatea societatii Y. a. - majorarea capitalului social prin aport in natura:
456 = 1012 8.000 lei - primirea aportului: 213 = 456 8.000 lei si cocomitent: 1012 = 1011 8.000 lei
b. - majorarea capitalului social prin aport in natura: 456 = 1011 8.000 lei - primirea aportului: 213 = 456 8.000 lei si cocomitent: 1011 = 1012 8.000 lei
c. - majorarea capitalului social prin aport in natura: 456 = 1011 10.000 lei - primirea aportului: 213 = 456 10.000 lei si cocomitent: 1011 = 1012 10.000 lei
d. - majorarea capitalului social prin aport in natura: 456 = 1011 2.000 lei - primirea aportului: 213 = 456 2.000 lei si cocomitent: 1011 = 1012 2.000 lei
e. - majorarea capitalului social prin aport in natura: 456 = 1011 8.000 lei
- primirea aportului: 1011 = 1012 8.000 lei si cocomitent: 213 = 456 8.000 lei
70. Aratati cum se vor inregistra urmatoarele operatii referitoare la actiunile emise anterior de o unitate:
- rascumpararea a 1.000 de actiuni la pretul unitar de 5,2 lei si valoarea nominala aferenta de 5 lei, cu decontare ulterioara; - anularea a jumatate din actiunile rascumparate; - vanzarea a 200 de actiuni catre un tert, la pretul de 5,3 lei/actiune, cu decontare prin virament; - vanzarea a 300 de actiuni catre angajatii unitătii, la pretul de 5 lei/actiune, cu incasare imediată in numerar. a. - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5 lei = 5.000 lei:
109 = 462 5.000 lei - anularea actiunilor: 1012 = 109 2.500 lei (500 actiuni x 5 lei) - vanzarea a 200 de actiuni cu decontare prin virament: 5121 = % 1.060 lei (200 actiuni x 5,3 lei) 109 1.040 lei (200 actiuni x 5,2 lei) 141 20 lei - vanzarea a 300 de actiuni cu incasare in numerar: % = 109 1.560 lei (300 actiuni x 5,2 lei) 5311 1.500 lei (300 actiuni x 5 lei) 149 60 lei
b. - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5,2 lei = 5.200 lei: 109 = 462 5.200 lei - anularea actiunilor: % = 109 2.600 lei (500 actiuni x 5,2 lei) 1012 2.500 lei (500 actiuni x 5 lei) 149 100 lei - vanzarea a 200 de actiuni cu decontare prin virament: 5121 = % 1.060 lei (200 actiuni x 5,3 lei) 109 1.040 lei (200 actiuni x 5,2 lei) 141 20 lei
c. - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5,2 lei = 5.200 lei: 109 = 462 5.200 lei - anularea actiunilor: % = 109 2.600 lei (500 actiuni x 5,2 lei) 1012 2.500 lei (500 actiuni x 5 lei) 149 100 lei - vanzarea a 200 de actiuni cu decontare prin virament: 5121 = % 1.060 lei (200 actiuni x 5,3 lei) 109 1.040 lei (200 actiuni x 5,2 lei) 141 20 lei - vanzarea a 300 de actiuni cu incasare in numerar: % = 109 1.560 lei (300 actiuni x 5,2 lei) 5311 1.500 lei (300 actiuni x 5 lei) 149 60 lei
d. - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5,2 lei = 5.200 lei: 505 = 462 5.200 lei - anularea actiunilor: % = 505 2.600 lei (500 actiuni x 5,2 lei) 1012 2.500 lei (500 actiuni x 5 lei) 149 100 lei - vanzarea a 200 de actiuni cu decontare prin virament: 5121 = % 1.060 lei (200 actiuni x 5,3 lei) 505 1.040 lei (200 actiuni x 5,2 lei) 141 20 lei - vanzarea a 300 de actiuni cu incasare in numerar: % = 505 1.560 lei (300 actiuni x 5,2 lei) 5311 1.500 lei (300 actiuni x 5 lei) 149 60 lei
e. - rascumpararea actiunilor cu pretul de rascumparare de 1.000 actiuni x 5 lei = 5.000 lei: 109 = 462 5.000 lei - anularea actiunilor: 1012 = 109 2.500 lei (500 actiuni x 5 lei) - vanzarea a 200 de actiuni cu decontare prin virament: 5121 = 109 1.000 lei (200 actiuni x 5 lei) - vanzarea a 300 de actiuni cu incasare in numerar: 5311 = 109 1.500 lei (300 actiuni x 5 lei)
33.. CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE DDEE GGEESSTTIIUUNNEE
1. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m. / buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m. / buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 3 ori mai mare decat cheltuielile fixe si care este valoarea productiei fabricate si vanduta la pragul de rentabilitate (cifra de afaceri critică): a 48 buc.; 96 u.m. b 6 buc.; 57 u.m. c 48 buc.; 144 u.m. d 12 buc.; 192 u.m. e 24 buc.; 144 u.m.
2. O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din acelasi
material si de aceiasi grosime, conform tabelului:
Raza rondelei (mm)
Cantitate fabricata (buc.)
Cheltuieli materiale (u.m.)
10 6.000 54.000 15 4.000
20 3.000 Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul unitar al fiecarui tip de rondela (in unitati monetare) este:
10 mm 15 mm 20 mm 10 mm 15 mm 20 mm a) 2,0 4,5 8,0 d) 2,0 6,75 16,0 b) 3,0 3,5 9,0 e) 4,0 9,0 16,0 c) 2,0 3,0 4,0
a a b b c c
d d e e
3.
Relaţia de calcul: , în care ChIND reprezintă cheltuieli indirecte
iar Bj bazele de repartizare, ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:
a Reiterării; b Calculului algebric; c Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic); d Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor); e Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în mărimi absolute;
4. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de
gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile: 641 = 421, (pentru personalul direct productiv) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901
5. O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:
Grosimea geamului
(mm) Dimensiunile geamului (m)
Cantitatea (bucati)
Cheltuieli de productie (u.m.)
2 2 × 1,50 6.000 1.296.000 3 4 × 0,75 4.000
4 3 × 1,00 3.000 Costul unitar al fiecarei folii de geam, in unitati monetare, este:
2 mm 3 mm 4 mm 2 mm 3 mm 4 mm a) 70,0 105,0 140,0 d) 65,0 105,0 147,5 b) 48,0 80,0 95,0 e) 72,0 108,0 144,0 c) 20,0 30,0 40,0
a a b b c c d d e e
6. La o rafinarie s-au obtinut in productie cuplata, in cursul lunii, 200 hectolitri de benzina si 300 hectolitri de motorina. Cheltuielile totale de productie au fost de 1.080 u.m. Puterea calorica pentru benzina este de 12 kcal/l iar pentru motorina de 10 kcal/l, ambele produse fiind considerate produse principale. Care este costul de productie total pentru fiecare dintre cele doua sortimente de produse? Benzina Motorina Benzina Motorina 1 200 u.m. 600 u.m. 4 200 u.m. 480 u.m. 2 480 u.m. 600 u.m. 5 300 u.m. 600 u.m. 3 480 u.m. 300 u.m. a 1 b 2 c 3 d 4 e 5
7. O intreprindere fabrica sortimentele de produse A si B pentru care cheltuielile directe de
productie sunt: A = 100 u.m.; B = 300 u.m. Produsele A se fabrica in sectia I si II iar produsele B numai in sectia I. Cheltuielile comune ale sectiei I sunt de 80 u.m., iar ale sectiei II de 50 u.m. La produsele A, productia in curs de executie la inceputul perioadei a fost de 80 u.m., iar la produsele B, la finele perioadei, a fost de 110 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie le reprezinta cheltuielile directe. Care este costul de productie efectiv al produselor A si B ? Produsele A Produsele B Produsele A Produsele B 1 100 u.m. 500 u.m. 4 300 u.m. 500 u.m. 2 300 u.m. 400 u.m. 5 250 u.m. 250 u.m. 3 200 u.m. 400 u.m.
a 1 b 2 c 3 d 4 e 5
8. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"
poate functiona astfel: a) 921 = 902 d) 923 = 902 b) 922 = 902 e) 902 = 931 c) 902 = 921 a a b b c c d d e e
9. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o anumita
ordine de succesiune. Care dintre etapele enuntate nu este corecta? a Alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza; b Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta; c Echivalarea calculatorie a productiei fabricate; d Calculul costurilor pe unitatea conventionala; e Decontarea costului produselor obtinute.
10.
Relaţia de calcul: , în care ChIND reprezintă cheltuieli
indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:
a Reiterării; b Calculului algebric; c Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic); d Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor); e Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în valori absolute;
11. O intreprindere fabrica doua sortimente de produse A si B. Cheltuielile de productie directe sunt
pentru A = 20 u.m. si pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de productie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezinta 15 u.m. Gradul de activitate al intreprinderii in perioada analizata este de 80 %. Care este costul de productie efectiv al sortimentelor A si B ? Sortimentul A Sortimentul B Sortimentul A Sortimentul B a) 53 u.m. 45 u.m. d) 40 u.m. 60 u.m. b) 30 u.m. 50 u.m. e) 80 u.m. 30 u.m. c) 15 u.m. 40 u.m. a a b b c c d d e e
12. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul fix
(cheltuielile fixe) 200 u.m.; costurile (cheltuielile) variabile (totale) 50 u.m., care conduc, conform metodei Direct costing la urmatoarea cifra de afaceri la pragul de rentabilitate:
a 200 u.m. b 300 u.m. c 250 u.m. d 50 u.m.
e 150 u.m.
13. Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:
a Raman constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate; b Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor; c Nu se includ in costul produselor obtinute; d Nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara; e Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
14.
Relaţia de calcul: , în care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real
(realizat) al activităţii; Nn este nivelul normal (planificat) al activităţii, calculează în Contabilitatea de gestiune, costul:
a Unitar; b Indirect; c Variabil; d Direct; e Subactivităţii;
15. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de
gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarea contabilă: 331 = 711, corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrării: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901
16. O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii. Se cunosc urmatoarele informatii
privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse: Sectia I Sectia II Cheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m. Baza de repartizare 3,0 u.m. 0,4 u.m.
- X - 1,5 u.m. 0,25 u.m. - Y - 0,5 u.m. - - Z - 1,0 u.m. 0,15 u.m.
Cheltuielile directe pentru produsul "X" insumeaza 25,0 u.m., pentru produsul "Y" = 20,0 u.m. iar pentru produsul "Z" = 15,0 u.m. Ştiind ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "X" si "Y", iar la sfarsitul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru produsele "Y" si "Z", calculati folosind procedeul suplimentarii in varianta coeficientilor selectivi care sunt cheltuielile efective pentru cele trei sortimente de produse.
X Y Z X Y Z a) 38,5 22,5 22,0 d) 37,5 22,5 20,0 b) 25,0 12,5 13,5 e) 15,0 2,5 7,0 c) 35,5 25,0 15,0 a a b b c c d d e e
17. Conform normelor contabile romanesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate
functiona (in analitic) astfel: 1 922x = 922y 4 931 = 922 2 922 = 933 5 903 = 922 3 901 = 922 a 1 b 2 c 3 d 4 e 5
18. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:
a Nu se includ in costul produselor obtinute; b Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si
servicii; c Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie
electrica; d Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a
intreprinderii; e Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor.
19. Relaţia de calcul: , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE cifra de afaceri la pragul de
rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing):
a pragul de rentabilitate b coeficientul de siguranţă dinamic c intervalul de siguranţă; d marja pe costuri variabile e participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea profitului
20. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile: 345 = 711, (la preţ prestabilit) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea: a 921 = 901 b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 931 = 902
21. O intreprindere fabrica trei sortimente de paine A, B si C, de aceeasi calitate:
A = 2.000.000 buc., B = 3.000.000 buc., C = 4.000.000 buc. Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie se face in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 Kg, B = 2 Kg, C = 3 Kg. Folosind procedeul cifrelor de echivalenta in marimi absolute, calculati costul unitar al celor trei sortimente de produse. A B C A B C
a) 2,5 u.m./buc.
5,0 u.m./buc.
7,5 u.m./buc.
d) 1,5 u.m./buc.
5,0 u.m./buc.
7,5 u.m./buc.
b) 2,5 u.m./buc.
5,5 u.m./buc.
7,5 u.m./buc. e)
2,5 u.m./buc.
5,0 u.m./buc.
7,0 u.m./buc.
c) 7,5 u.m./buc.
5,0 u.m./buc.
2,5 u.m./buc.
a a b b c c d d e e
22. O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat.
PERIOADA
(luna) PRODUCŢIA
Q (ore) CH. INDIRECTE
Ch. (u.m.)
1) Ianuarie 2.100 51.000
2) Februarie 1.900 49.000
3) Martie 2.000 50.000
Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe, sa se determine cheltuielile standard ale lunii aprilie, in conditiile unei productii preconizate de 2.200 ore: a 51.000 u.m. b 48.000 u.m. c 50.000 u.m. d 49.000 u.m.
e 52.000 u.m.
23. Conform normelor contabile romanesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie" poate
functiona astfel: 1 933 = 921 4 933 = 925 2 933 = 923 5 925 = 933 3 933 = 924 a 1 b 2 c 3 d 4 e 5
24. Cheltuielile variabile sunt, de regulă, cheltuielile care:
a Rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei fabricate; b Nu se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor; c Îşi modifică nivelul total odată cu modificarea volumului fizic al producţiei
realizate; d Îşi modifică nivelul total odată cu trecerea timpului; e Se referă la o perioadă variabilă de gestiune;
25. Relaţia de calcul: CA - CAE , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE reprezintă cifra de afaceri
la pragul de rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a pragul de rentabilitate; b participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea
profitului c coeficientul de siguranţă dinamic d intervalul de siguranţă e marja pe costuri variabile
26. Într-o sectie de confectii s-au obtinut, din acelasi fel de material, trei sortimente de paltoane, de
trei marime diferite, si anume: A = 200 buc., B = 300 buc., C = 400 buc., cu cheltuieli totale de 26.000 u.m. Care este costul efectiv unitar de productie cunoscandu-se ca preturile de vanzare unitare ale produselor sunt: A = 37,5 u.m./ buc.; B = 50,0 u.m./ buc., C = 25,0 u.m./ buc.?
A B C a) 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 20 u.m. / buc. b) 25 u.m. / buc.; 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc. c) 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc.; 60 u.m. / buc. d) 20 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 25 u.m. / buc. e) 30 u.m. / buc.; 40 u.m. / buc.; 50 u.m. / buc. a a
b b c c d d e e
27. O societate comerciala are in nomenclatorul de fabricatie 5 sortimente de produse, pentru care se
cunosc:
Produsul (Sortimentul)
Costul (cheltuielile) variabil(e) unitar (u.m.)
Pretul de vanzare (u.m.)
A 50 100 B 1.000 3.000 C 250 1.000 D 10 50 E 100 1.000
În cazul in care se doreste eliminarea unui singur produs in fabricatie, conform metodei de calculatie Direct costing (Factorul de acoperire) care va fi acesta? a A b B c C d D e E
28. În raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de
procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului? a procedeul diviziunii simple; b procedeul valorii ramase; c procedeul cifrelor de echivalenta; d procedeul indicilor de echivalenta; e procedeul suplimentarii.
29. Una din metodele de calculaţie a costurilor de tip parţial care clasifica cheltuielile in functie de
variatia acestora in raport cu volumul productiei realizate este a metoda target- costing b metoda globală c metoda pe faze d metoda Direct Costing e metoda costurilor normate
30. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de
gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile: 601 = 301, îi corespunde, conform metodei globale, înregistrarea: a 921 = 901
b 902 = 921 c 923 = 901 d 933 = 921 e 924 = 901
31. O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform
nomenclatorului:
Raza bilei (mm)
Cantitatea produsa (buc.)
Cheltuieli de productie (u.m.)
1,0 6.000.000 52.200.000 1,5 4.000.000
2,0 3.000.000 Nota: Pierderile de prelucrare se neglijeaza. Costul fiecarei bile de rulment (in unitati monetare) este:
1 mm 1,5 mm 2 mm 1 mm 1,5 mm 2 mm a) 1,2 1,8 2,4 d) 1,2 4,05 9,6 b) 2,9 4,35 5,8 e) 1,5 5,0 9,5 c) 4,0 13,5 32,0
a a b b c c d d e e
32. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu:
a procedeul cifrelor de echivalenta; b procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe; c procedeul calculului algebric; d procedeul indicilor de echivalenta; e procedeul celor mai mici patrate;
33. În cadrul metodei de calculatie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile unitare: a răman relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei realizate b se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor c isi modifică volumul odată cu modificarea volumului fizic al productiei realizat d sunt fixe în raport cu timpul de lucru e se referă la o perioadă fixă de gestiune
34. Procedeul indicilor de echivalentă se aplică atunci cand:
a nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale;
b produsele se prelucrează din materiale diverse cu un consum diferit de forţă de muncă;
c acelasi material se prelucrează în diverse produse cu un consum diferit de fortă de muncă;
d toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare; e produsele se prelucrează din materiale diverse cu acelasi consum de fortă de
muncă;
35. O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii.
Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale acestora pe produse: Sectia I Sectia II Sectia III Cheltuieli indirecte 15.000 u.m. 8.000 u.m. 5.000 u.m. Bazele de repartizare 3.000 u.m. 400 u.m. 5.000 u.m.
- A 1.500 u.m. 250 u.m. - - B 500 u.m. - 2.000 u.m. - C 1.000 u.m. 150 u.m. 3.000 u.m.
Care sunt cotele cheltuielilor indirecte de productie repartizate asupra produselor si inregistrarile contabile aferente ? 1 % = 923 23.000 u.m. 4 % = 923 28.000 u.m.
923/A 12.500 u.m. 931/A 12.500 u.m. 923/B 2.500 u.m. 931/B 5.000 u.m. 923/C 8.000 u.m. 931/C 10.500 u.m.
2 % = 923 3.400 u.m. 5 % = 923 28.000 u.m. 921/A 1.750 u.m. 921/A 12.500 u.m. 921/B 500 u.m. 921/B 4.500 u.m. 921/C 1.150 u.m. 921/C 11.000 u.m.
3 % = 923 1.150 u.m.
901/A 425 u.m. 901/B 400 u.m. 901/C 325 u.m.
a 1 b 2 c 3 d 4 e 5
44.. LLIIMMBBAAJJEE ŞŞII BBAAZZEE DDEE DDAATTEE
1. O interogare in Access permite, intre altele si:
a. vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine specificata.
b. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de date.
c. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date. d. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine
specificata. e. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o
baza de date.
2. Secventa urmatoare de comenzi:
If A< B then
C=B-A
Else
If A=B then
C=0
Else
C=A-B
Print “C=”,C
End If
End If
pentru A=3 si B=10 afiseaza: a. C=3 b. C=0 c. C=7 d. nu afiseaza nimic e. C=10
3. Se considera tabelul MAT:
Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 150000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT SUM (Pret_u) As Total FROM MAT; a. 150000 b. 130000
c. 120000 d. nu afiseaza nimic e. 400000
4. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru
problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret). a. Dim cost As Integer
Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret – cost Then If pret > cost MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit)
b. Dim cost As Integer
Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox “Pierderea este: “ &(-profit) End If
c. Dim cost As Integer
Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost Then MsgBox “Profitul este: “ &profit Or MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End If
d. Dim cost As Integer
Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost Daca pret > cost Atunci
MsgBox “Profitul este: “ &profit Altfel MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End Daca
e. Dim cost As Integer
Dim pret As Integer Dim profit As Integer cost=InputBox(„Costul; este: ”) pret=InputBox(„Pretul este: „) profit = pret - cost If pret > cost MsgBox “Profitul este: “ &profit Else MsgBox „Pierderea este: „&(-profit) End If
5. În Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face:
. a. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa. b. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa
printr-un simbol. c. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine. d. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect. e. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la
care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei unor evenimente.
ANS: A PTS: 1
6. Secventa urmatoare de comenzi:
If A< B then
C=B-A
Else
If A=B then
C=0
Else
C=A-B
Print “C=”,C
End If
End If
pentru A=10 si B=3 afiseaza: a. C=-7 b. C=0 c. C=7 d. nu afiseaza nimic e. C=10
7. Se considera tabelul MAT:
Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 170000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT AVG (Pret_u) As media FROM MAT; a. 170000 b. 120000 c. 140000 d. nu afiseaza nimic e. 420000
8. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru
problema: Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un depozit, dupa
o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin cod_produs) si valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare. Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1-coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.
a. val_tot = 0
For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “)
valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i)
Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i
b. val_tot = 0
For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “)
valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i)
Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100
End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)
val_tot=val_tot+val_f(i)
c. val_tot = 0 For i=1 To 10
cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “)
Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is <=3000 coef_peris=50/100
End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i
d. val_tot = 0
For i=1 To 10 cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i
e. val_tot = 0
For i=1 To N cod_produs(i)=InputBox (“Cod produs: “) valo(i)=InputBox(“Valoare: “) Select Case cod_produs(i) Case Is < 1000 coef_peris=0 Case Is < 2000 coef_peris=5/100 Case Is < 3000 coef_peris=10/100 Case Is >=3000 coef_peris=50/100 End Select val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris) val_tot=val_tot+val_f(i) Next i
9. În Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor:
a. de actiune b. asupra unei anumite date c. de grup d. de stergere e. de adaugare
10. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B
Select Case C
Case Is < 0
C = C + A
Case Is > 0
C = C - B
Case 0
C = 100
End Select
Print "C=", C
pentru A=5 si B=10 afiseaza: a. C=5 b. C=0 c. C=100 d. nu afiseaza nimic e. C=10
11. Se considera tabelul MAT:
Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u
1 21123 Tabla kg 1221 170000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT MIN (Pret_u) As pu_min FROM MAT; a. 170000 b. 120000 c. 130000 d. nu afiseaza nimic e. 420000
12. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru
problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci curse, cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta (dist_tp).
a. ch_totale = 0
For i=1 To N dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp
Next i b. ch_totale = 0
For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp
c. ch_totale = 0
For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 ch_totale=ch_totale+ch_tp Next i
d. ch_totale = 0
For i=1 To 5 dist_tp(i)=InputBox(“Distanta de transport: “)
Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is<200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000
End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp
Next i
e. ch_totale = 0 For i=1 To 5 dist_tp=InputBox(“Distanta de transport: “) Select Case dist_tp(i) Case Is <50 ch_tp=100000 Case Is <100 ch_tp=600000 Case Is>200 ch_tp=900000 Case Is>=200 ch_tp=2000000 End Select ch_totale=ch_totale+ch_tp
Next i
13. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B
Select Case C
Case Is < 0
C = C + A
Case Is > 0
C = C - B
Case 0
C = 100
End Select
Print "C=", C
pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. C=5 b. C=0 c. C=100 d. nu afiseaza nimic e. C=10
14. Se considera tabelul MAT:
Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 170000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT MAX (Pret_u) As pu_min FROM MAT; a. 170000 b. 120000 c. 130000 d. nu afiseaza nimic e. 420000
15. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula, urmatoarele
tipuri de enunturi:
a. Scheme logice b. Rezultate c. Probleme de rezolvat d. Pseudocod si scheme logice e. Declaratii si instructiuni
16. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze diverse (pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai mari decat 100 de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), timpul normat (t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de timp (tarif_unitar).
a. For i=1 To 14
den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then
Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format(„lei”) End If
Next i b. For i=1 To N
den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then
Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If
Next i
c. For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then
Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If
d. For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd<100000000 Then
Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) End If
Next i
e. For i=1 To 14 den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) t_normat=InputBox(„Timpul normat”) t_fol=InputBox(„Timpul de folosire”) tarif_unitar=InputBox(„Tariful pe unitatea de timp”) grad_fol=(t_fol*100)/t_normat pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar If pierd>100000000 Then
Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, „lei”) Next i
17. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru
problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata – tva si valoarea cu tva - valoare, stiind: codul produsului –codprodus, denumirea produsului – denprodus, cantitatea – cantitate si pretul unitar - pret_unitar.
a. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)
For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else
pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar
valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva Next i
b. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)
For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else cantitate=InputBox(“Cantitate”) pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva msgbox “ “
End If Next i
c. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”) For i = 1 To n If i=n+1 Then End Else pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva End If Next i
d. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)
For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then End Else pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva End If
e. n=InputBox(“INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:”)
For i = 1 To n+1 If i=n+1 Then pret_unitar=InputBox(“Pret”) valoare=cantitate*pret_unitar valoare=cantitate*pret_unitar tva=valoare*19/100 valoare=valoare+tva Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva End If
Next i
18. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B
For i = 1 To 5 step 2
C = C - i
Next i
Print C
pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. contine erori de sintaxa
b. C=0 c. C=-10 d. nu afiseaza nimic e. C=-4
19. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C = C + A
Case Is > 0
C = C - B
Case 0
C = 100
End Select
Next i
Print "C=", C
pentru A=10 si B=5 afiseaza: a. contine erori de sintaxa b. C=5 c. C=-5 d. nu afiseaza nimic e. C=100
20. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati productive, amortizarea lunara (am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala), cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala (val_in), durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune (data_pf).
a. For i=1 To 8
den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata
am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”) Next i
b. For i=1 To N
den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”)
am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”) Next i
c. For i=1 To 8
den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)
d. For i=1 To 8
den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_lunara=am_anuala/12 Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)
Next i e. For i=1 To 8
den_utilaj=InputBox(„Denumire utilaj”) val_in=InputBox(„Valoarea initiala”) durata_normata=InputBox(„Durata normata de functionare”) data_pf=InputBox(„Data punerii in functiune”) am_anuala=val_in/durata_normata Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, „#####0”); Tab(40); _ Format(am_lunara, „#####0”); Tab(50); Format(am_anuala, „#####0”)
Next i
21. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C = C + A
Case Is > 0
C = C - B
Case 0
C = 100
End Select
Next i
Print "C=", C
pentru A=5 si B=10 afiseaza: a. contine erori de sintaxa b. C=5 c. C=-5 d. nu afiseaza nimic e. C=100
22. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C = B - A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C = A - B
End If
End If
Next i
Print "C=", C
pentru A=5 si B=10 afiseaza: a. contine erori de sintaxa b. C=5 c. C=-5 d. nu afiseaza nimic e. C=100
23. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C = B - A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C = A - B
End If
End If
Next i
Print "C=", C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a. contine erori de sintaxa b. C=5 c. C=-5 d. nu afiseaza nimic e. C=100
24. Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme:
1 structura cu doua ramificatii (If…Then…Else) 2 structura de control cu mai multe ramificatii (imbricata) 3 structura de control fara contor conditionata anterior (While Do) 4 structura de control cu contor conditionata posterior (Do…For) 5 structura de control generalizata (Case-Of) a. 2+3+4 b. 1+4+5 c. 3+4+5 d. 1+2+5 e. 2+4+5
25. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea
problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor – rdebit, rulaj creditor – rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd – total sold debitor, tsc – total sold creditor. a. tsd=0
tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc
b. tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Print rdebit,rcredit Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc
c. For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”)
rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+ rdebit tsc=tsc+ rcredit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc
d. tsd=0 tsc=0 For i=1 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+ rcredit tsc=tsc+ rdebit Print rdebit,rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc
e. tsd=0 tsc=0 For i=0 To 3 rdebit=InputBox(„Rulaj debit”) rcredit=InputBox(„Rulaj credit”) tsd=tsd+rdebit tsc=tsc+rcredit Next i Print “Total suma debitoare: “;tsd Print “Total suma creditoare: “;tsc
26. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C = B - A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C = A - B
End If
End If
Print "C=", C
Next i
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a. C= - 5 si C=5 b. C=5 si C=5 c. C=5 si C= -5 d. C= - 5 si C= - 5 e. C=100
27. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM,
CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170; a. Contine erori de sintaxa b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140 c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic
sau egal de 170 d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 140 si mai mare de 170 e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 170
28. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o societate
comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de intrare: codprod – codul produsului; denprod – denumirea produsului; cant – cantitate; pret – pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.
a. For i=1 To 25
codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i
b. For i=1 To M codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i
c. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”)
cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL <600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i
d. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret*0.19 If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If Next i
e. For i=1 To 25 codprod=InputBox(„Introduceti cod produs”) denprod=InputBox(„Introduceti denumire produs”) cant=InputBox(„Introduceti cantitatea”) pret=InputBox(„Introduceti pretul”) VAL=cant*pret If VAL >600 Then Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL End If
29. Secventa urmatoare de comenzi:
C = A - B
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C = C + A
Case Is > 0
C = C - B
Case 0
C = 100
End Select
Print "C=", C
Next i
pentru A=5 si B=10 afiseaza: a. C= - 5 si C=100 b. C=5 si C=100 c. C=0 si C= 100 d. C= - 5 si C= 5 e. C=100
30. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN, UM,
CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE WHERE Pret_u >100; a. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100 b. Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai
mare decat 100 c. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat
100 d. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mic decat 100 e. Nu selecteaza nimic.
31. Se considera tabelul MAT:
Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 150000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT SUM (UM) As Total FROM MAT; a. 150000 b. 130000 c. 120000 d. nu afiseaza nimic e. 400000
32. Se considera tabelul MAT:
Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 170000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT AVG (UM) As media FROM MAT; a. 170000 b. 120000 c. 140000 d. nu afiseaza nimic e. 420000
33. Se considera tabelul MAT: Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 170000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT MIN (Cant) As pu_min FROM MAT; a. 1221 b. 120000 c. 130000 d. nu afiseaza nimic e. 420000
34. Se considera tabelul MAT cu urmatoarea structura:
Nr. Cod Mat UM Cant Pret_u 1 21123 Tabla kg 1221 170000 2 31221 Cot kg 1550 120000 3 41124 Con kg 15500 130000
Sa se stabileasca care este rezultatul interogarii de mai jos:
SQL> SELECT MAX (Cant) As cmax FROM MAT;
a. 15500 b. 120000 c. 130000 d. nu afiseaza nimic e. 420000
35. Daca se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD, DEN,
UM, CANT, PRET_U). Comanda: SQL> SELECT * FROM MATERIALE WHERE Pret_u BETWEEN 130 AND 200 a. Comanda contine erori de sintaxa b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 130 c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 130 si mai mic
sau egal de 200 d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 130 si mai mare de 200 e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 200
36. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate comerciala si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si numarul de zile de intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana la 15 zile intirziere – 5%, intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile – 10%. Numarul de facturi luat in calcul este 3. a. For i=1 TO 3
nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0
For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i
b. For i=1 TO n nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0
For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i
c. For i=1 TO 3
nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) SumaPTotal=0
For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i)
Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i
d. For i=1 TO 3 nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0
For i=1 TO 3 Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)
e. For i=1 TO 3
nrfact(i)= InputBox( “ Introduceti numarul facturii”) Valf(i)= InputBox( “ Valoarea facturii”) nrzile(i)= InputBox(“ Nr. Zile intarziere”) Next i SumaPTotal=0
For i=1 TO n Select Case nrzile(i) Case Is<15 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100 Case 15 TO 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100 Case Is>= 30 SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100 End Select Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i) SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i) Next i
37. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a platii Nrzile si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la prima abatere PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate. a. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer
Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)
b. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double
Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)
c. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double
Dim PrimaAbatere As Boolean NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)
d. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double
Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) PrimaAbatere= chkAbatere If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)
e. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double
Dim PrimaAbatere As Boolean SumaInit= Val(txtSuma) NrZile= Val(txtIntarziere) If PrimaAbatere Then ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2 Else ProcPenaliz= Val(txtProcent) End If SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile txtTotal = Format(SumaFin, “Standard”)
38. SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport:
a. baza de date din care se cere raportul b. interogarile facute pe baza de date c. datele de intrare d. formularele e. o copie protejata la scriere a datelor.
39. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un
ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la: a. deschiderea bazei de date b. aparitia unor evenimente. c. la construirea unei interogari d. la obtinerea unui raport e. popularea bazei de date
40. In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi:
a. referitoare numai la interogari b. diferite c. referitoare numai la rapoarte d. referitoare numai la formulare e. similare sau inrudite
41. In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea de:
a. focus b. evenimente c. controale d. clase e. tipuri
42. In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator:
a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logic
43. In programarea orientata pe obiecte (OOP), care dintre urmatoarele elemente sunt inglobate de
un obiect? a. structura, modelul b. clasa, tipul c. structura, modelul, persistenta d. structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor e. clasa, metoda, persistenta
44. In ce consta universalitatea unui algoritm?
a. in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari b. in prezentarea vizuala a fluxului de date c. in existenta unei scheme logice d. in scrierea corecta a programului e. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a
operatiilor
45. In definirea unei baze de date se folosesc urmatoarele notiuni:
1) Colectia de date 2) Limbajul Visual Basic 3) Descrierea datelor 4) Relatiile dintre date 5) Programare 6) Tastatura calculatorului.
Specificati raspunsul corect: a. 2+5+6 b. 1+3+4 c. 1+2+3+4+5+6
d. 1+2+3 e. 4+5+6
46. Modelul de date relational se caracterizeaza printr-o singura structura de date denumita:
a. relatie sau inregistrare b. relatie sau atribut c. relatie sau camp de date d. relatie sau tabel e. relatie sau ierarhie
47. Ca notiune de baza in programarea orientata pe obiecte, mostenirea:
a. Este o proprietate a obiectelor care implica existenta acestora si dupa incetarea
procesului care le-a creat b. Este proprietatea care defineste posibilitatea de a masca atributele proprii ale unui
obiect si modul in care se executa operatiile c. Permite constituirea de noi obiecte si clase intr-o ierarhie de module, evitand
rescrierea si codificarea d. Permite invocarea pentru obiecte de diferite tipuri a operatiilor cu acelasi nume,
dar cu semantica si implementare diferita e. Defineste caracteristica unei operatii de a se comporta in mod diferit, in functie de
clasa de obiecte careia ii apartine
48. Erorile semnalate in faza de compilare a unui program scris intr-un limbaj de programare sunt:
a. erori de algoritm b. erori de executie c. erori de codificare numite si erori de sintaxa d. erori de schema logica e. erori de asamblare
49. Intr-o aplicatie informatica bazata pe evenimente:
a. codul nu urmareste o cale prestabilita, ci secvente de program executate ca raspuns
la aparitia evenimentelor b. aplicatia in sine decide ce portiuni de cod sau de program se executa la un moment
dat c. codul urmareste o cale prestabilita in care aparitia unor evenimente nu provoaca
nici o reactie din partea aplicatiei informatice d. codul urmareste o cale prestabilita specifica aplicatiilor procedurale e. codul urmareste o cale prestabilita, iar evenimentele nu apar decat foarte rar (in
special atunci cand se produc erori in sistemul de calcul)
50. In limbajul Visual Basic, operatorii & si + sunt operatori:
a. de stabilire a prioritatii
b. de concatenare sir de caractere alfabetice c. de exponentiere d. de comparare e. logici
51. In limbajul Visual Basic, operatorii () si [] sunt operatori:
a. logici b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. de stabilire a prioritatii
52. In limbajul Visual Basic, operatorii AND, OR si NOT sunt operatori:
a. de stabilire a prioritatii b. de comparare c. de exponentiere d. de concatenare sir de caractere alfabetice e. logici
53. In limbajul Visual Basic, functiile DDB si PMT sunt:
a. functii de afisare b. functii de editare c. functii statistice d. functii financiare e. functii pentru siruri de caractere
54. Limbajul Visual Basic prezinta caracteristici specifice:
1 programarii structurate 2 orientarii spre manipularea fisierelor clasice 3 programarii dirijate de evenimente 4 orientarii spre prelucrarea bazelor de date (manipulare si interogare) 5 programarii bazate pe obiecte 6 programarii inteligente a. 1+2+3+4 b. 1+3+4+5 c. 2+3+4+5 d. 3+4+5+6 e. 2+4+5+6
55. Categoriile de evenimente care pot avea loc intr-o baza de date in Access sunt:
1 evenimente care fac referire la date
2 evenimente de focalizare 3 evenimente asociate cu alte evenimente
4 evenimente asociate butoanelor de la tastatura 5 evenimente asociate mouse-ului
a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5 c. 1+2+4+5 d. 1+2+3 e. 1+2+3+4+5
56. In Microsoft Access, intr-o interogare, criteriile reprezinta:
a. Adaugarea unui camp unui tabel b. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite inregistrari din baza de
date c. Restrictiile pe care le stabilim pentru a identifica anumite campuri din baza de date
d. Stergerea unui camp dintr-un tabel e. Adaugarea unei inregistrari intr-un tabel
55.. SSIISSTTEEMMEE IINNFFOORRMMAATTIICCEE DDEE AASSIISSTTAARREEAA DDEECCIIZZIIEEII
1. Functiile unui SIAD sunt:
a. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea comunicarii intre utilizator si sistem si intre intrari si iesiri
b. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea soft-ului si gestiunea hard-ului c. gestiunea intrarilor, gestiunea iesirilor, gestiunea cunostintelor si gestiunea
comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte d. gestiunea datelor, gestiunea iesirilor, gestiunea legaturilor si gestiunea comunicarii
intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte e. gestiunea datelor, gestiunea modelelor, gestiunea cunostintelor si gestiunea
comunicarii intre utilizator si sistem si intre date si modele, cunostinte
2. Testul cu 5 reguli denumit FASMI (Fast Analysis Shared Multidimensional Information) pentru
definirea caracteristicilor unei aplicatii OLAP se refera la:
a. informatie unidimensionala prin analiza partajata rapida b. informatie multidimensionala prin analiza partajata rapida c. informatie multidimensionala prin analiza partajata lenta d. informatie multidimensionala prin analiza nepartajata rapida e. informatie unidimensionala prin analiza partajata incetinita
3. Diferenta dintre sistemele informatice pentru management (MIS) si sistemele informatice pentru
asistarea deciziei - SIAD (DSS) consta in aceea ca:
a. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la date si
relatiile dintre acestea b. MIS pleaca de la relatiile interumane pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile
dintre sistemele informatice c. MIS pleaca de la date si relatiile dintre acestea pe cand SIAD-ul porneste de la
decident si de la decizie d. MIS pleaca de la relatiile dintre sistemele informatice pe cand SIAD-ul porneste de
la relatiile interumane e. MIS pleaca de la decident si de la decizie pe cand SIAD-ul porneste de la relatiile
interumane
4. În SIAD-urile bazate pe analiza si sinteza datelor, analiza datelor presupune:
a. a gasi relatii intre datele distribuite, cum ar fi: disocieri, corelatii structurale,
cauzale sau functionale b. a gasi relatii intre datele centralizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale,
cauzale sau functionale c. a gasi relatii intre datele tranzactionale cum ar fi: asocieri, corelatii structurale,
cauzale sau functionale d. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: disocieri, corelatii structurale,
cauzale sau functionale e. a gasi relatii intre datele sintetizate cum ar fi: asocieri, corelatii structurale, cauzale
sau functionale
5. În cubul OLAP, defalcarea (dicing) este operatia de:
a. selectare prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata
b. proiectie a unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor
c. selectare prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional
d. selectare prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date e. proiectie a unei dimensiuni pe ea insasi
6. În cubul OLAP, prin sectionare (slicing) se creeaza posibilitatea:
a. selectarii prin vizualizare doar pentru un membru al unei dimensiuni, adica un plan din cubul tridimensional. Sectiunea astfel obtinuta va apare ca un tabel pilot cu valorile dimensiunilor pe laturi si cu specificarea valorii alese pentru dimensiunea suprimata
b. proiectiei unei dimensiuni pe o alta. De obicei o dimensiune din primul plan este combinata cu o alta dimensiune din adancime. Acest proces se mai numeste imbricarea dimensiunilor
c. selectarii prin vizualizare simultana a tuturor dimensiunilor din cubul tridimensional
d. selectarii prin vizualizare a tuturor inregistrarilor din baza de date e. proiectiei unei dimensiuni pe ea insasi
7. Clasificarea SIAD-urilor se face dupa mai multe criterii, cel mai des utilizat fiind gradul de analiza a
datelor pe care se bazeaza solutia:
a. SIAD-uri care au la baza metode aleatoare, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte;
b. SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe cunostinte; c. SIAD-uri care au la baza experienta managerului, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri
bazate pe cunostinte; d. SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe date, SIAD-uri bazate pe rezultate
finale; e. SIAD-uri care au la baza modele, SIAD-uri bazate pe deciziile managerului, SIAD-uri
bazate pe cunostinte.
8. În cubul OLAP, prin operatia drill-up se obtin:
a. date de conjunctura b. detalii c. date sintetice d. date elementare e. date complexe
9. Caracteristicile principale ale SIAD (DSS) sunt:
a) rezolvarea acelor probleme care nu se
pot rezolva cu sisteme destinate cuantificarii cantitative;
d) solutiile sunt obtinute prin manipulari de date, cautari de informatii, modele, calcule;
b) rol de asistare a decidentilor (managerilor) la nivel individual sau de grup in toate etapele procesului decizional
e) timpul de raspuns pentru obtinerea unei solutii acceptabile este limitat.
c) timpul de raspuns pentru obtinerea unei solutii acceptabile este nelimitat;
a. a+b+c b. b+c+d+e c. a+b+d+e d. b+c+d e. a+b+c+d
10. Prin tehnologia Data Mining se prelucreaza date care se refera la:
a. perioade viitoare (date viitoare), care sunt presupuse si nu sunt cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model
b. perioade diverse, care sunt examinate si sunt cunoscute din relatarile expertilor, pe baza lor constituindu-se un model
c. perioade anterioare (date istorice) si perioade viitoare (date prognozate), care sunt examinate pe baza flerului analistilor, pe baza lor constituindu-se un model
d. perioade anterioare (date istorice), care sunt examinate si sunt deja cunoscute, pe baza lor constituindu-se un model
e. perioade anterioare (date istorice), care nu pot fi examinate din cauza complexitatii lor, pe baza lor constituindu-se un model
11. Sistemele de asistare a deciziei orientate pe date:
a. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici
b. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul imediat la date, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a datelor, creeaza statistici
c. functioneaza pe baza analizei si agregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici
d. functioneaza pe baza segregarii cunostintelor si au ca functii accesul imediat la cunostinte, dispun de un mecanism pentru analiza imediata a cunostintelor, creeaza statistici
e. functioneaza pe baza sintezei si dezagregarii datelor si au ca functii accesul intarziat la date, dispun de un mecanism pentru analiza intarziata a datelor, creeaza statistici
12. Sistemele informatice de sprijin al executivului, ESS (EIS), sunt sisteme informatice:
a) destinate asistarii deciziilor pe cel mai
de jos nivel al managementului organizational;
d) au posibilitatea de a oferi decidentului tendinte, analize pentru activitatea concurentiala;
b) destinate asistarii deciziilor pe cel mai inalt nivel al managementului organizational;
e) destinate asistarii deciziilor pe nivelul de mijoc al managementului organizational.
c) ajuta la identificarea si rezolvarea problemelor prin sesizarea de noi oportunitati;
a. a+b+c+d b. b+c+d c. c+d+e d. a+b+e e. a+c
13. Cubul OLAP este:
a. o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp
b. o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati pe o perioada indelungata de timp
c. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o
perioada indelungata de timp d. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati
numai intr-un moment de timp definit de administrator e. o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date tranzactionala
14. În tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza:
a. baza pentru nivelele altei dimensiuni b. o baza de date c. un depozit de date d. ierarhia e. un raft de date
15. Principalele inconveniente ale depozitelor de date sunt:
a) timpul mic necesar exploatarii lor; d) integritatea si coerenta bazei de
date; b) aglomerarea motorului bazei de
date cu task-uri de centralizare care grabeste astfel tranzactiile curente;
e) aglomerarea motorului bazei de
date cu task-uri de centralizare care incetineste astfel tranzactiile curente.
c) timpul mare necesar exploatarii lor;
a. a+b+c b. b+c+d c. c+d+e d. c+e e. a+c+e
16. Fara ca utilizatorul sa poata interveni, in depozitul de date se pot stoca:
a) arhive de date privind activitatea anterioara;
d) decizii ale managementului strategic;
b) interogari curente; e) hotarari ale managementului strategic;
c) date referitoare la tranzactii ulterioare;
a. a+b+c b. b+c+d c. c+d d. a+c e. a+d+e
17. In SIAD bazate pe date, datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau chiar din
afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct doar in momentul in care se utilizeaza sistemul: a. SGBD, dictionarul de date, facilitati de integrare a datelor b. SGBD, SIAD, SE, dictionar de date c. catalogul bazei de date, SIAD, integrarea datelor
d. SE, SGBD, procese decizionale, definitii de date e. dictionar de date, SE, facilitati de integrare a datelor
18. În tehnologia OLAP, modelarea multidimensionala este caracterizata de cateva concepte de baza:
a) cuantificarea activitatii (aspectul
cantitativ); d) faptele;
b) dimensiunile activitatii; e) consecintele. c) criteriile;
a. a+b+c b. b+c+d c. a+b+d d. a+d+e e. a+b+c+e
19. Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining?
a) identificarea surselor de date e) integrarea modelului b) colectarea si selectarea datelor f) construirea sablonului intermediar c) pregatirea datelor g) procesarea cuvintelor d) definirea si construirea modelului h) evaluarea modelului a. a+b b. b+c c. d+e d. e+f e. f+g
20. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor tehnologii
speciale cum sunt:
1 exploatarea datelor prin procesarea
online a tranzactiilor (OLTP,
OnLine Transation Processing)
4 exploatarea depozitelor de date prin procesare analitica on-line (OLAP, OnLine Analytical Processing)
2 depozitarea unor volume enorme de date istorice ale organizatiei (Data
Warehousing)
5 Automatizarea lucrarilor de birou (OAS, Office Automation Systems)
3 birotica a. 1+2+3 b. 2+4 c. 3+4+5 d. 4+5 e. 1+5
21. Constituie diferente dintre depozitul de date si baza de date:
1 datele continute de un sistem de prelucrare a tranzactiilor, OLTP (On-Line Transaction Processing) sunt specifice asistarii deciziilor, sunt date centralizate, nu se modifica in timp si sunt destinate utilizatorilor finali, iar datele continute de un depozit de date sunt date de tip operational.
4 bazele de date construite pentru sisteme tranzactionale sunt proiectate si realizate pe baza unor cerinte cunoscute si certe, modificarile care intervin datorita adaptarii sistemului la schimbarile intervenite reiau anumite faze ale
ciclului de viata. Dar odata implementate ele functioneaza
perioade lungi de timp fara
modificari. În SIAD cerintele sunt
cunoscute doar partial in momentul
proiectarii si realizarii lor, ceea ce
obliga depozitul de date sa se
adapteze din mers cerintelor. De aceea se observa ca datele gestionate pentru sisteme tranzactionale sunt privite ca un intreg, pe cand cele din depozitele de date sunt organizate pe sectiuni deoarece ele sunt organizate in functie de subiectul de analiza
2 in cazul sistemelor tranzactionale, performantele se refera la integritate, confidentialitate, siguranta si timp de
raspuns intrucat un numar mare de utilizatori introduc date in sistem, in timp ce in cazul SIAD (deci a
depozitelor de date) numarul de
utilizatori finali (manageri) este
foarte mic. Astfel si securitatea si siguranta in exploatare nu sunt supuse unor riscuri majore, procedurile de salvare si restaurare fiind mai putin utilizate decit in cazul sistemelor tranzactionale
5 sistemele tranzactionale sunt orientate pe subiecte cum ar fi de exemplu: resurse, produse, clienti, furnizori, pe cand depozitele de date reflecta de obicei fluxul datelor din
activitati curente
3 datele procesate in sistemele tranzactionale sunt in seturi relativ mici, introduse recent si compact, astfel incat prelucrarea se face destul de rapid. În procesele decizionale, datele necesare acestora sunt in
volum mare, stocate dispersat ceea ce
duce la o prelucrare mai lenta
a. 1+2+3+4 b. 2+3+4 c. 3+4+5 d. 1+2+4+5 e. 1+2+3+4+5
22. Elementele mediului in care se construieste si se exploateaza un depozit de date sunt urmatoarele:
1 surse de date tranzactionale 4 sistemul de gestiune al bazei de date 2 instrumente de proiectare-dezvoltare,
de extractie si transformare a datelor 5 sistemul de gestiune a utilizatorilor
initiali si finali 3 instrumente de virtualizare a imaginilor
simple si complexe 6 instrumente de administrare, de acces
si analiza a datelor a. 1+2+3+4 b. 2+3+4+5+6 c. 3+4+5+6 d. 1+2+4+6 e. 1+2+3+4+5+6
23. Dintre cele 11 principii formulate de Ted Codd (1992) care stau la baza tehnologiei OLAP, fac parte:
1 abordarea conceptuala multidimensionala a datelor
4 accesibilitatea asigurata utilizatorului prin asistarea implicarii acestuia in modalitatile tehnice de furnizare a datelor
2 asigurarea unei transparente sporite prin existenta unei arhitecturi deschise a sistemului
5 complexitatea dimensionala a analizei ofera performante stabile
3 numar limitat de niveluri de agregare si de dimensiuni
6 utilizarea arhitecturii client-server, unde server-ul are ca scop omogenizarea datelor
a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+4+5+6 c. 2+3+4+5+6 d. 1+3+4+5+6 e. 1+2+3+4+6
24. Tehnologia OLAP se caracterizeaza prin:
1 perspectiva unidimensionala a datelor 4 capacitatea de calcul intensiv 2 perspectiva multidimensionala a datelor 5 orientare in timp (time intelligence) 3 capacitatea de calcul ponderat 6 orientare istorica
a. 1+3+6 b. 2+4+5 c. 3+4+6 d. 1+2+3 e. 1+2+3+4+5+6
25. Procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing) contine urmatoarele componente majore:
1) Sursele de date 2) Extragerea, transformarea si incarcarea datelor din bazele de date operationale, ETL
(Extraction, Transformation and Load) 3) Personalul de specialitate 4) Depozitul de date de tip intreprindere, EDW (Enterprise Data Warehouse)
5) Metadatele (programe soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de date. Sunt usor de indexat si regasit, inclusiv prin instrumente Web)
6) Instrumente de tip middleware, ce asigura accesul la depozitul de date (OLAP, Data Mining, instrumente soft de intocmire a rapoartelor si de vizualizare a datelor)
7) Instrumente (Tools) de manipulare a entitatilor pe rafturile depozitului
a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+4+5+6 c. 1+2+4+6+7 d. 2+3+4+5+6 e. 2+4+5+6+7
26. Caracteristicile fundamentale ale depozitelor de date (Inmon – 2005, Tuban – 2007) sunt
urmatoarele:
1) orientarea pe subiecte 2) integrarea 3) nonvolatilitatea 4) volatilitatea 5) variabilitatea in timp (serii de timp) 6) includerea aplicatiilor bazate pe Web 7) utilizarea arhitecturii client/server 8) utilizarea structurilor de baze de date relationale sau de baze de date multidimensionale 9) folosirea metadatelor (date despre date) a. 1+2+3+4+5+6+7+8 b. 2+3+4+5+6+7+8+9 c. 1+2+3+5+6+7+8+9 d. 1+3+4+5+6+7+8+9
27. Integrarea datelor intr-un depozit de date contine trei procese majore. Alegeti-le din urmatoarea
enumerare: 1) securizarea datelor 2) accesul la date 3) realizarea federatiei de date 4) pregatirea speciala a personalului de specialitate 5)reflectarea oportuna in depozitul de date a modificarilor semnificative ale datelor provenite din sursele de date de tip intreprindere a. 1+2+3 b. 2+3+4 c. 3+4+5 d. 1+3+5 e. 2+3+5
28. In principiu, procesul Data Mining poate fi aplicat asupra oricarui tip de depozit de date, precum si asupra fluxurilor de date („trecatoare”). Dintre acestea cele mai uzuale sunt:
1) bazele de date relationale 2) bazele de date tranzactionale 3) bazele de date periodice 4) depozitele de date - Data Warehouses 5) bazele de date obiecturale 6) bazele de date in tehnologii avansate a. 1+2+3+4+5 b. 1+2+4+5+6 c. 2+3+4+5+6 d. 1+3+4+5+6
66.. PPRROOIIEECCTTAARREEAA SSIISSTTEEMMEELLOORR IINNFFOORRMMAATTIICCEE
1) Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere);
care afirmatie este adevarata: a) NrMatricol este un atribut care poate lua valoarea NULL; b) NrMatricol este un atribut multivaloare; c) NrMatricol este un atribut decompozabil; d) NrMatricol este un atribut identificator; e) NrMatricol este un atribut optional.
2) Cardinalitatea 1,1 semnifica faptul ca:
a) toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate corespondenta intr-o alta ET participanta la aceasi AST;
b) pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST; c) pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET
participanta la aceasi AST; d) este optionala participarea entitatilor unei ET la AST; e) este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi AST.
3) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect : a) CarteCititor = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca); b) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Data_imprumut); c) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca); CarteCititor = (Cota , NrFise, Data_imprumut);
d) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Cota, Data_imprumut);
e) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut); Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca).
4) Se da urmatorul fragment de MCP:
Indicati afirmatia adevarata: a) Cerere aprobata este un EvT intern intermediar; b) Cerere aprobata este un EvT declansator extern; c) Cerere aprobata este un EvT emis rezultat. d) Cerere aprobata este un EvT declansator rezultat; e) Cerere aprobata este un EvT indus.
5) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
a) AST Medicament; b) ET Medicament; c) AT Medicament; d) Bloc operator Medicament; e) Proces Medicament.
6) Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie); indicati afirmatia
eronata: a) CodProdus este un atribut atomic; b) CodProdus este un atribut optional; c) CodProdus este un atribut monovaloare; d) CodProdus este un atribut obligatoriu; e) CodProdus este un atribut identificator.
7) Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca:
a) toate entitatile unei ET participa obligatoriu la o AST; b) toate asocierile unei AST participa obligatoriu la o ET c) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST este unica;
d) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST obligatorie; e) pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care au mai
multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST.
8) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa);
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP); b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa).
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); PersoanaLiceniata = (CNP, Cod_licenta);
c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta) Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP).
d) PersoanaLiceniata = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii); e) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta);
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii).
9) Se da urmatorul fragment de MCP:
Indicati afirmatia adevarata: a) Polita intocmita este un EvT emis declansator; b) Polita intocmita este un EvT declansator extern; c) Polita intocmita este un EvT emis rezultat; d) Polita intocmita este un EvT intern intermediar; e) Polita intocmita este un EvT indus;
10) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
a) EvT EsteImprumutata; b) AST EsteImprumutata; c) AT Data_imprumut; d) OpT EsteImprumutata; e) SincT Data_imprumut.
11) Indicati afirmatia adevarata:
a) fiecare atribut din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; b) fiecare entitate din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; c) fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; d) fiecare AST din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD; e) fiecare asociere din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD.
12) Indicati afirmatia adevarata:
a) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua tabele; b) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in cardinalitate; c) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un tabel de
sine statator; d) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi
intre tabele de tip UNU LA MULTI; e) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua legaturi
intre tabele de tip UNU LA UNU si cardinalitate.
13) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia
adevarata: a) NumeAngajat este un atribut istoric; b) NumeAngajat este un atribut multivaloare; c) NumeAngajat este un identificator; d) NumeAngajat este un atribut optional; e) NumeAngajat este un atribut necalculat.
14) Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia adevarata:
a) Varsta este un atribut repetitiv; b) Varsta este un atribut variabil in timp; c) Varsta este un atribut decompozabil; d) Varsta este un atribut multivaloare; e) Varsta este un atribut identificator.
15) Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia adevarata: a) DataExecutie poate fi un atribut optional; b) DataExecutie poate fi un atribut multivaloare; c) DataExecutie poate fi un atribut decompozabil; d) DataExecutie poate fi un atribut calculat; e) DataExecutie poate fi un atribut identificator.
16) Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie); indicati afirmatia
eronata: a) CodServiciu este un atribut elementar; b) CodServiciu este un atribut identificator; c) CodServiciu este un atribut atomic; d) CodServiciu este un atribut optional; e) CodServiciu este un atribut obligatoriu.
17) Indicati afirmatia adevarata:
a) Y=n exprima participarea multiplala actiune; b) Y=n exprima participarea obligatorie la actiune; c) Y=n exprima participarea multipla si obligatorie la actiune; d) Y=n exprima participarea unica la actiune; e) Y=n exprima participarea unica si obligatorie la actiune.
18) EvT declansator poate fi:
a) EvT extern intermediar; b) EvT emis; c) EvT intern rezultat; d) EvT emis rezultat; e) EvT intern intermediar.
19) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
a) EvT Asigurare; b) AST Asigurare. c) ET Asigurare; d) OpT Asigurare e) AT asigurare
20) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
a) EvT Declansator; b) EvT Emis; c) AST; d) ET; e) Proces.
21) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
a) AST; b) Bloc OpT; c) EvT Emis; d) EvT Declansator; e) Proces
22) Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere); indicati afirmatia
adevarata: a) StareCivila este un atribut elementar/atomic; b) StareCivila este un atribut multivaloare; c) StareCivila este un identificator; d) StareCivila este un atribut calculat; e) StareCivila este un atribut decompozabil.
23) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este eronat: a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)
ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)
ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP) c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)
ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere) ContCurentPersoana = (CNP, Nr.Cont)
d) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont) e) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP).
24) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul corect de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia: a) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi,
NrCursa, DataCursei); b) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi)
Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (DataCursei);
c) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (NrCursa, DataCursei).
d) Tren = (CodIdentificare, DataUltimeiReparatii, NrKmParcursi, NrMaxKmAdmisi) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia) TrenCursa = (CodIdentificare, NrCursa, DataCursei);
e) Cursa = (NrCursa, OraPlecare, OraSosire, Plecarea, Destinatia, CodIdentificare, DataCursei).
25) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, Nr.factura)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare); b) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);
c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare, CodProdus).
d) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);
e) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodProdus, CantitateFacturata, PretVanzare).
26) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura) FacturaClient = (Nrfactura, CodClient);
b) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)
c) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura, DataFactura).
d) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient);
e) Client = (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient, NrFactura)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient).
27) Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este corect: a) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CodProdus)
ProdusFacturat = (CantitateFacturata, PretVanzare); b) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura,
CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);
c) Produs = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient) ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare) Client = (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);
d) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);
e) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CantitateFacturata, PretVanzare).
28) Atributele sunt percepute din punct de vedere informatic ca
a) notaţii asociate acestora şi documentaţia necesară pentru dezvoltarea unui sistem informatic
b) mulţimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut într-o anumită perioadă de timp
c) operaţiile economice consemnate în documentele justificative înregistrate în ordine cronologică şi grupate în registrele contabile
d) un registru de memorie este forma de prezentare a informaţiei, conţinutul rămânând acelaş
e) variabile ale datelor, caracterizate prin natura valorilor pe care le pot lua acestea la un moment dat
29) Atributele obligatorii sunt
a) optionale în special acelor atribute care contribuie la identificarea univocă a unei entităţi
b) compilarea, actualizarea şi testarea componentelor sistemului c) asociate în special acelor atribute care contribuie la identificarea univocă a unei
entităţi, aceste atribute trebuind să prezinte neapărat o valoare d) decizii admise în trecut nu mai puteau fi înţelese la un moment dat, datorită
modificării punctelor de vedere şi a mediului e) cazurile de utilizare, clase, diagrame
30) Domeniul reprezintă
a) cardinalităţile asocierilor dintre tipurile de entitati
b) valorile pe care le iau la un moment dat atributele c) mulţimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut într-o anumită
perioadă de timp d) relaţiile dintre tipurile de entităţi cu numele aferent acestora
cea mai utilizată formă de SQL încapsulată
31) Se cunoaşte următorul fragment de diagramă a dependenţelor funcţionale.
Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată a) Nr_bon determină Cod_gestionar b) Cod_gestionar determină Nr_bon c) Cantitate_elib este un identificator al relaţiei d) Nr_cmd_c este un determinat e) Nici una dintre afirmaţii nu este adevărată
32) Se consideră următorul fragment de model conceptual al datelor
Care dintre afirmaţiile de mai jos consideraţi că sunt adevărate a) Data_semn_ctr este un atribut multivaloare b) Data_semn_ctr este un atribut identificator c) Data_semn_ctr este un atribut decompozabil d) Data_semn_ctr este un atribut unic e) Data_semn_ctr este un atribut atomic
33) Atributele multivaloare
a) prezintă mai multe valori nule pentru acel atribut b) asigură o „lipsă” de redondanţă a tabelelor simultan cu integritatea şi
accesibilitatea datelor c) prezintă mai multe realizări concomitente pentru aceiaşi entitate d) reprezentativ în cadrul unui sistem operant este format din reuniunea de funcţii
care pune în evidenţă cel mai bine comportamentul întregului sistem operant e) exista ca o viziune de ansamblu asupra datelor dorite exprimate prin câmpuri,
tabele, criteriile de selecţie şi eventual ordinea de sortare
34) Se prezintă următoarele concepte utilizate în modelarea bazelor de date relaţionale:
a. Clienţi b. DatăSemnareContract c. Alexandru Sorin d. CursuriEfectuate e. CodStradă f. 5Noiembrie1982 g. Bucureşti Strada Vasile Lascăr h. DatăNaşere
a) (a, c) b) (a, d, e) c) (c, f) d) (c, f, g) e) (b, h)
35) Se cunoaşte următorul fragment de diagramă a dependenţelor funcţionale.
Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată: a) Cod_gestionar este o entitate unică b) Cod_gestionar este o asociere unică c) Cod_gestionar determină pe Nume_gest d) Cod_gest este o valoare unică e) Cod_gest este un domeniu identificabil
36) Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, TelStudent, MailStudent);
care afirmatie este eronata: a) MailStudent este un atribut atomic; c) MailStudent este un atribut necalculat; b) MailStudent este un atribut optional; d) MailStudent este un atribut identificator.
37) Se da relatia Destinatar = ( CNP, Nume, AdresaDestinatie, Telefon, eMail);
care afirmatie este adevarata: a) AdresaDestinatie este un atribut care c) AdresaDestinatie este un atribut
poate lua valoarea NULL; multivaloare;
b) AdresaDestinatie este un atribut decompozabil;
d) AdresaDestinatie este un atribut optional.
38) Se da relatia Student = ( NrMatricol, NumeStudent, AdrStudent, StareCivila, DataNastere);
care afirmatie este neadevarata: a) DataNastere este un atribut monovaloare; c) DataNastere este un atribut variabil in
timp; b) DataNastere este un atribut necalculat; d) DataNastere este un atribut optional.
39) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
a) AST Caracteristici; c) ET Medicament; b) AST Medicament; d) ET CodMedicament.
40) Se da relatia Serviciu = (CodServiciu, DenumireServiciu, DescriereServiciu); indicati afirmatia eronata:
a) CodServiciu este un atribut obligatoriu; b) CodServiciu este un atribut atomic; c) CodServiciu este un atribut monovaloare; d) CodServiciu este un atribut optional; e) CodServiciu este un atribut identificator.
41) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
a) Asocierii Tip EsteImprumutata; c) Operatiei Tip EsteImprumutata; b) Asocierii Tip Data_imprumut; d) Operatiei Tip Data_imprumut.
42) EvT declansator poate fi:
a) Eveniment Tip emis rezultat; c) Eveniment Tip intern rezultat; b) Eveniment Tip emis intermediar; d) Eveniment Tip intern intermediar.
43) Se consideră următorul fragment de model conceptual al datelor
Care dintre afirmaţiile de mai jos consideraţi că este eronata: a) Data_sf_ctr este un atribut variabil in
timp; c) Data_sf_ctr este un atribut
monovaloare; b) Data_sf_ctr este un atribut care poate
avea valoarea NULL; d) Data_sf_ctr este un atribut necalculat.
44) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
a) Evenimentului Tip Emis
PrimireFacturaFurnizor;
c) Asocierii Tip PrimireFacturaFurnizor;
b) Evenimentului Tip Declansator PrimireFacturaFurnizor;
d) Procesului PrimireFacturaFurnizor.
45) Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
a) Evenimentului Tip Declansator
TrimiteFacturaClient;
c) Asocierii Tip TrimiteFacturaClient;
b) Evenimentului Tip Emis TrimiteFacturaClient;
d) Procesului TrimiteFacturaClient.
