Auxiliare Electromecanic

Elemente de conceptie a produsului

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI

TEHNIC

UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR

PHARE TVET RO 0108 . 01

ŞI

PHARE TVET RO 0108 . 03

MATERIALE DE ÎNVĂŢARE

pentru

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

NIVELUL 1- CLASA a IX a

Domeniul : ELECTROMECANICĂ

Aria curriculară TEHNOLOGII

Cultura de specialitate

Reprezentarea grafica a produselor

2004

AUTORI:

VOINESCU BONICA profesor grad didactic I-Grup Şcolar „Traian „-Galaţi

ANASTASIU NICOLETA profesor grad didactic I-Grup Şcolar „Radu Negru”-Galaţi

MAIDANIUC JANETA

STELUŢA profesor grad didactic I- Grupul Şcolar” Laţcu Vodă” Siret

POPOVICI CORINA profesor,grad didactic. I- Colegiul Tehnic”M. Corvin” Hunedoara

MELANIA FILIP profesor gradul didactic I Colegiul Tehnic “M Cristea” Brasov

Asistenţă U I P PHARE TVET RO 0108.01:

DORIN ROŞU – Doctor-inginer, inspector de specialitate - CENTRUL NAŢIONAL PENTRU

DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 2


REPREZENTAREA GRAFICĂ A PRODUSELOR


C.P.N.Nivelul

I

Calificări în domeniul electromecanic

lucrător operator în energetică

lucrător în electromecanică

lucrător feroviar

GHIDUL ELEVULUI


CUPRINS

INTRODUCERE

Competenţa nr. 1..........................................................................................................8

Identifică tipuri de materiale

Clasificarea materialelor electrotehnice

Enumerarea propietăţilor materialelor electrotehnice

Descrierea propietăţilor materialelor electrotehnice

Competenţa nr. 2.........................................................................................................12

Selectează materialele şi aliajele în fincţie de utilizări

Precizarea caracteristicilor materialelor utilizate

Descrierea aliajelor utilizate în domeniul electric

Competenţa 3.............................................................................................................14

Utilizează simboluri specifice

Recunoaşterea elementelor utilizate ăn reprezentări grafice

Reprezentarea elementelor simple

Competenţa 4.............................................................................................................16

Reprezintă construcţii geometrice simple

Alegerea instrumentelor adecvate construcţiilor geometrice

Trasarea construcţiilor simple în plan

Competenţa 5............................................................................................................16

Realizează reprezentări simple ale produselor

Reprezentarea corpurilor în sisteme de proiecţie

Reprezentarea corpurilor în vedere şi secţiune

Întocmirea desenului la scaraă



Cotarea desenelor conform standardelor

Reprezentarea schemelor electrice

INTRODUCERE

Acest ghid vă va ajuta să urmaţi toate studiile necesare pentru Calificarea Profesională Naţională (CPN) Nivelul 1 în Domeniul electromecanic într-un ritm favorabil dumneavoastră.Vi se va cere să obţineţi informaţii din sursele bibliografice de referinţă şi să îndepliniţi anumite activităţi la intervale regulate. Toate activităţile îndeplinite cu succes pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru portofoliul dumneavoastră de calificări profesionale naţionale. Pentru a beneficia în întregime de această abordare flexibilă a procesului de învăţare vă sfătuim să consultaţi cât de multe materiale de referinţă posibile şi să elaboraţi o lucrare cuprinzătoare pentru evaluarea formală.

TENŢIE

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Următoarea listă de referinţe bibliografice vă va fi folositoare la îndeplinirea exerciţiilor din cadrul unităţii de competenţă, dar se doreşte a fi doar un ghid. Ar trebui să aveţi acces la o sală de studiu şi la o bibliotecă care să vă pună la dispoziţie majoritatea informaţiilor necesare pentru a absolvi această unitate de

Manuale Agenda electricianului Scheme electrice Scheme cinematiceReferinte bibliografice:

Desen tehnic de specialitate–Gh.Husein –Editura Didactica si Pedagogica –Bucuresti 1993Culegere de standarde seria UCULTURA DE SPECIALITATE –scoli profesionale an I ,Editura SIGMA 2000 Daniela Burdusel,Mihaela Ionescu,MariaTanasescuDragoş Cosma, Tatiana Bălaşoiu, Doiniţa Bălă şoiu “Manual pentru discipline tehnice” ;coala professionala Anul I- AUGUST 2000 Ed. ECOPRINT

DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 5Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în UNITATEA DE COMPETENTA 13.19. Acest tabel vă va fi folositor în momentul încheierii exerciţiilor şi în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul dumneavoastră.

1. vă rugăm să citiţi cu foarte multă atenţie atât ghidul cât şi materialele de referinţă înainte de a completa secţiunile

2. consultaţi-vă cu profesorul dumneavoasatră la fiecare etapă, dacă consideraţi necesar3. profesorul va analiza progresul dumenavoastră înainte de a trece la următoarea unitate de

competenţă


Dupa parcurgerea acestei unitati,veti fi capabili sa:o Definiti si clasificati materialele si aliajele metaliceo Identificati proprietatile metalelor si aliajeloro Cititi aliajele feroase si neferoase dupa simbolurile loro Recunoasteti diferite materiale metalice si nemetalice dupa proprietatile loro Alegeti materiale metalice si nemetalice in functie de destinatia fiecaruia, şi solicitarile la care

vor fi supuse organele de maşini realizate din aceste materialeo Să recunoaţe-ţi elementele utilizate în reprezentări simpleo Să reprezentaţi construcţii geometrice simple, alegând instrumente adecvateo Să realizaţi reprezentări simple ale corpurilor în sisteme de proiecţie o Să întocmiţi desenul la scarăo Să cotaţi desenele realizate Recunoaşteti simbolurile folosite in desenul

tehnico Completati si sa cititi indicatorul desenelor tehniceo Va insuşiti regulile de reprezentare şi cotare a desenelor tehniceo Reprezentati în proiecţie ortogonală, în vedere sau în secţiune, unele corpuri geometrice

simpleRecunoaşteti reprezentările specifice şi convenţionale

o Cititi cotele şi prescripţiile tehnologice înscrise în desene tehniceo Reprezentati si sa cotati fileteo Reprezentati schiţe după model

o Reprezentati desene la scara

o Cititi schiţe sau desene de execuţie

Aliaje metalice substanţe rezultate din contopirea imtimă a aliajelor aflate în stare solidăConductibilitate electrica Propietatea metalelor de a conduce curentul electricConductibilitate termica Propietatea metalelor de a transmite căldurăCoroziune Acţiunea distructivă, chimică sau electrochimică pe care o serie de

agenţi chimici o exercită asupra corpurilorDilatare termica Modificarea dimensiunii metalelor şi aliajelor cînd sunt încălzite


GLOSAR DE TERMENI


Ductibilitate Propietatea metalelor şi aliajelor de a fi trase(trefilate) in fire subţiriDuritate Propietatea mecanică a metalelor şi aliajelor de a se opune patrunderii în

masa lor a altor corpuri solide care tind să le deformeze suprafaţaElasticitate Propietatea corpurilor de a-şi schimba forma sub acţiunea unor forţe

exterioare relativ mici şi de a reveni la forma iniţială de îndată ce forţele exterioare nu mai acţionează

Fonte Aliaje Fe +C , ce conţin intre 2,11-6,67%CForjabilitate Propietatea tehnologică a metalelor şi aliajelor de a putea fi deformate

plastic fără fisurare , la cald, la rece, prin lovire sau presareFuzibilitate Propietatea metalelor de a trece din stare solidă în stare lichidă sub

influenţa călduriiLuciul metalic Propietatea metalelor şi aliajelor de a reflecta razele soareluiMaleabilitate Propietatea metalelor şi aliajelor de a fi prelucrate în foiMateriale substanţe simple şi compuse , care reprezintă forme concrete şi diverse

de manifestare a materiei

Oţeluri Aliaje fier-carbon, ce conţin până la 2,11% CPlasticitate Propietatea mecanică a corpurilor de a-şi schimba forma sub acţiunea

unor forţe exterioare, relativ mari şi de a rămîne deformate permanent dupa ce forţele nu mai acţionează

Prelucrabilitate Propietatea metalelor şi aliajelor de a putea fi prelucrate prin aşchiereRezistivitate electrică Rezistenţa electrică pe care o opune un material la trecerea curentului

electricRezistenţă la oboseală Propietatea mecanică a metalelor de a rezista la solicitări alternativeRezistenţa la şoc(rezilienţa)

Propietatea metalelor şi aliajelor de a rezista la şocuri

Rezistenţa la solvenţi Capacitatea unui material de a –şi păstra propietăţile atunci când vine în contact cu un solvent sau cu vaporii acestuia

Rezistenţa mecanică Propietatea metalelor şi aliajelor de a se opune acţiunii forţelor exterioare care tind să le deformeze

Solidificarea Procesul de trecere din stare lichidă în stare solidăSolubilitate Cantitatea de substanţ[ care trece în soluţie în unitatea de timpSudabilitate Propietatea metalelor şi aliajelor de a permite îmbinarea prin încălzire

pâna la topire cu sau făara adaos de prelucrarecub de proiecţie cub imaginar in care se aseaza piesafâşie de indosariere spatiul rezervat pentru pentru perforarea formatului in vederea

indosarieriiMuchie fictivă intersectia imaginara dintre doua suprafete racordate printr-o rotunjireMuchie reală intersectia dintre doua suprafete

Plan de secţionare daca suprafata de sectionare este un plan

Proiecţie ortogonală priectie obtinuta cand directiile dreptelor proiectante cad perpendicular pe planul de proiectie

Secţiune plană reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan dupa intersectia corpului cu o suprafata fictiva de sectionare si indepartarea imaginara a



partii obiectului cuprinsa intre suprafata de sectionare si ochiul observatorului

standard document oficial in care sunt consemnate prescriptiile de standardizare

standardizare operatia de sistematizare a regulilor si conventiilor

Fişe de lucru COMPETENTA NR. 1 IDENTIFICA TIPURI DE MATERIALE

Clasificarea materialelor electrotehnice

Din punct de vedere fizico-chimic

Materiale metalice

Materiale feroase(fonta şi oţelul)

Materiale neferoase

Materiale nemetalice

Din punct de vedere electric


Materiale conductoare

De înaltă conductivitate electrică (DE ORDINUL I-rezistenţă electrică mică) - metale si aliajeCupru şi aliaje de cupru(alame, bronzuri)Aluminiu şi aliajle aluminiului(duraluminiu,silumin,aldrei,aluminiu mangan)Metale preţioaseFiernichelDe înaltă rezistivitatePentru rezistenţa etalon şi de precizie(manganina)Pentru rezistoare(fontă, alpaca,aliaje CU-Zn)Pentru elemente de încălzire electrică(pe bază de nichel,)

Materiale

semiconductoare

Elemente

semiconductoa

re(germaniu,

siliciu,

selenium)

Compuşi

semiconductori

(sulfuri,

carburi,oxizi)

Materiale

electroizolante

(dielectrici)

o Gazoase (aerul, azot, hidrogen, gaze electronegative)

o Lichide (hidrocarburi, uleiuri)

o Solide (organice, anorganice)

o Lacuri (de impreganare, de acoperire,de lipire, de emailare)

o Compundur(de impreganare, de umplere)

o Bitumur (naturale, artificiale )


Din punct de vedre magnetic :

Diamagnetice(cupru, plumb, aur, hydrogen , carbon)- Paramagnetice(oxigen, crom , mangan, platină) Feromagnetice

o Moi (fierul, fonta,oţelul,aliaje fier-siliciu,aliaje fier-siliciu-aluminiu)o Dure se caracterizează prin menţinerea stării de de magnetizare şi după dispariţia

câmpului exterior magnetizat (aliaje fier-nichel,aliaje fier-cobalt,oţeluri cu carbon,oţeluri aliate,aliaje din metale preţioase)

.

EXERCIŢIUL 1.

Identificaţi corespondenţa dintre materialel din coloana A şi categoria din care fac parte indicată în

coloana B

Coloana A Coloana B

1. Alame2. aliaje fier cobalt3. Argint4. benzen5. Duraluminiu6. fonta7. germaniu8. hârtie9. nichelina10. oţel11. siliciu12. WolframCompletaţi următorul tabelMateriale conductoare de înaltă conductivitate

electrică

Materiale conductoare de înaltă rezistivitate

electrică

Materiale semiconductoare


A.magneticeB.semiconductoareC.conductoareD.electroizolante

La materialele conductoare rezistivitatea creşte cu creşterea temperaturiiLa materialele semiconductoare rezistivitatea scade cu creşterea temperaturii

ATENŢIE!

Caracteristicile magnetice sunt influenţate de :compoziţia chimică ,incluziuni ,mărimea particulelor, metode de elaborare,tratamente chimice, solicitări mecanice.Prelucrările mecanice înrăutăţesc propietăţile magnetice

ATENŢIE!


Materiale electroizolante

Materiale magnetice

Enumerarea propietăţilor materialelor electrotehnice

Propietatile materialelor electroizolante

EXERCITIUL NR. 2O bară de cupru este amestecată între mai multe bare de aluminiu. Cum poate fi identificată :

a. după densitateb. după duritatec. după culoare

EXERCIŢIUL 3Trei bare din metale diferite , dar de aceleaşi dimensiuni sunt introduse în apă fierbinte. La care din capetele celor trei bare se simte mai repede căldura.a. bara de cuprub. bara de fier


Fizico chimice higroscopicitate-

stabilitate termica-

solubilitate

conductivitate

termica

stabilitate la

temperaturi

scazute-

stabilitate chimica

Electrice

Rezistivitate de

volum şi

suprafaţă

Conductivitate

termică

Stabilitate la

temperaturi

scăzute

Mecanice

Rezistenţă la

tracţiune

Rezistenţă la

compresiune

Rezistenţă la

încovoiere

Rezistenţă la

oboseală

Duritate

rezilienţă


c. bara de plumb EXERCIŢIUL 4

.Completati spatiile libere : a) Aliajele cuprului cu zincul se numesc ----------------------------------- si pot fi deformabile,turnate si pentru lipit. b) Bronzurile sunt aliajele cuprului cu :----------------------------------------------------. 2.Alegeti raspunsul corect : a) Fenomenul de pasivizare este intalnit la :

Staniu Aluminiu Cupru

b)Dati exemple de aliaje pe baza de aluminiu anticorosive si durificabile.c) Indicati utilizarile alamelor moi.

TEST DE EVALUARE

1. Din proprietăţile metalelor, enumerate mai jos încercuiţi-le pe cele fizice :a) Refractaritatea ; d) culoarea ;b) Densitatea ; e) fluiditatea ;c) Duritatea ; f) luciul metalic ; 1 punct

2. Completati spatiile libere din enunturile de mai jos :a) Proprietatea materialelor de a se topi se numeste ------------------------------------.b) Conductibilitatea electrica este proprietatea materialelor de a conduce

--------------------------------------.c) Proprietatea unui material de a se imbina cu el insusi sau cu un alt metal prin sudare se numeste

--------------------------.d) Pentru materialele din care se fac piese ca :roti dintate, matrite, poansoane este necesar sa se

determine-------------------------------------, deoarece ele sunt supuse in timpul functionarii la socuri. 3 puncte

3.Enumerati proprietatile fizice care influenteaza urmatoarele proprietati tehnologice : a) capacitatea de turnare : -------------------------------------------------------------------------- b) sudabilitatea :-------------------------------------------------------------------------------------4 puncte 4.Dacă se aruncă în acelaşi timp, într-0 cuvă cu apa trei bare din următoarele materiale :

a) Aluminiu,b) cupruc) fier,care dintre ele va atinge prima , fundul cuvei…………………………………………1 punct

se acordă un punct din oficiu.


UTILIZAŢI FIŞELE ŞI MATERIALUL BIBLIOGRAFIC INDICAT.

Calificativul bine corespunde unui număr de 7 puncte

Atenţie!


COMPETENTA NR. 2 SELECTEAZĂ MATERIALELE ŞI ALIAJELE ÎN

FUNCŢIE DE UTILIZĂRI

Preci zează caracteristicile metalelor si aliajelor neferoase

Descrierea aliajelor utilizate în domeniul electric EXERCITIUL 1

1.Completati spatiile libere din enunturile de mai jos : Bucsele in care se rotesc arbori cu viteze periferice si presiuni de contact mici si mijlocii se

confectioneaza din ------------------------ . Pentru constructiile metalice sudate (mantale,capace,batiuri) se utilizeaza otelurile

------------------------------. OLC60 se foloseste la fabricarea pieselor cu proprietati --------------------------------------.

2.In dreptul pieselor precizate mai jos completati materialele din care pot fi realizate :

◘-arcurile ◘- arbori cotiti ◘- bolturile ◘- suruburi ◘- roti dintate

◘- lagare solicitate la frecare

EXERCIŢIUL 2

a) Ce aliaje se folosesc pe scară larga la telefonie şi în tehnica curenţilor slabib) Care sunt asemănările şi deosebirile dintre siluminuri şi duraluminuric) Ce aliaj şi sub ce formă se paote folosi la executarea rezistenţei pentru un reşou electric_

EXERCIŢIUL 3

Completaţi tabelul după următorul model

material categoria utilizare Justificarea utilizării intr-un anumit

domeniu

porţelan electroizolant Izolatoare de înaltă şi joasă tensiuneInstalaţii de încălzire

Rezistenţă la acţiunea arcului electricAbsenţa fenomenului de îmbătrânireContracţie mare la răcire

Uleiuri naturale Răcirea transformatoarelor

argintFonte cenuşiiOţeluri pentru



scule

bronz

TEST DE EVALUARE1.Indicaţi aliajele din cupru care se pot folosi la :

a) Termocupluri pentru realizarea temperaturilor de până la 10000Cb) Lagăre cu alunecarec) Piese de antifricţiuned) Piese rezistente la coroziunea mediilor chimice………………………………………2 puncte

2.O bucată de fier este încălzită la 8000C ŞI APROPIATĂ DE UN MAGNET. Ea va fi :a) puternic atrasă de magnetb) slab atrasă de magnetc) puternic respinsă de magnet………………………………………………………………1 punct

3.Un burghiu pentru executat găuri trebuie sa aibă :a).elasticitate şi rezistenţă la obosealăb)duritate şi tenacitatec)rezilienţă bună şi rezistenţă la uzare………………………………………………………………1 punct

4. In coloana A sunt date denumirile unor ramuri ale industriei, iar în coloana B materiale specifice. Asociaţi cifrele cu literele……………………………………………………………………….3 puncte

COLOANA A COLOANA Bindustria constructoare de maşiniindustria alimentarăindustria chimicăindustria construcţiilor civileindustria electrotehnicăindustria petrolierăindustria electronicăindustria aviatică

SemiconductorOţelArgintBenzinăAcid sulfuricAluminiuAsfaltBumbacipsos

…………………………………….2 puncteSe acordă un punct din oficiu

Toate subiectele sunt obligatorii. Minimum de

puncte este 7 DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 13Ai la dispoziţie materialul bibliografic şi

indicaţiile profesoruluiAminteşte-ţi!

Reprezentarea grafică a produselor

COMPETENŢA 3. UTILIZEAZĂ SIMBOLURI SPECIFICE

Recunoaşterea elementelor utilizate în reprezentări grafice FORMATE STANDARDIZATE,

Formatul:A4(210x297),A3(297x420),A2(420x594),A1(594x841),A0(841x1189)

INDICATOR

SCĂRI UTI LIZATE

LINII UTILIZATE IN DESENUL TEHNIC

ELEMENTE DE COTARE UTLIZATE

Reprezentarea elementelor simpleFORMATE STANDARDIZATE

EXERCIŢIUL 1Realizaţi echivalenţa dintre coloana A, şi coloana B, care reprezintă dimensiunile standardizate ale formatelor

A B

A1 210X297A3 420X594A0 594X841A4 297X420A2 148X210 841X1189

EXERCIŢIUL nr . 2

Executati indicatorul pe un format A4 si completati rubricile cu datele cunoscute.EXERCIŢIUL nr . 3

1. Indicaţi in următorul tabel tipurile de linii notate pe desenul de mai jos si precizaţi

utilizarea acestora .Linia nr.1 a fost denumită şi a fost stabilită utilizarea , ca exemplu.

Nr.linie denumire utilizare

1 Linie continua groasa contur

Reprezentarea grafică a produselor2

3456

EXERCIŢIUL 4

1Studiati desenul de mai jos si explicati semnificatia cotelor inscrise conform exemplului

dat:

exemplu –R5-raza de racordare de 5 mm

EXERCIŢIUL 5

.Notaţi prin corect şi incorect cotarea pieselor din exemplele de mai jos.

scrieti in dreptul fiecarei reprezentari “corect” sau “incorect” conform exemplului dat.

Exemplu:

a)

Incorect corect

1 2

34

5 6

LUCRATI INDIVIDUAL !

35

20000

55

20

9 3

3

9

10 10


b)

c)

EXERCIŢIUL 6

.Cotati desenul de mai jos, cu valori numerice la libera voastra alegere

COMPETENŢA 5.REALIZEAZĂ REPREZENTĂRI SIMPLE ALE

PRODUSELOR

Reprezentarea corpurilor în sisteme de proiecţie

REPREZENTAREA IN EPURĂ A CORPURILOR GEOMETRICE

REPREZENTAREA POLIEDRELOR

.

.

Poliedre ce intra in componenta formelor pieselor tehnice sunt : prisma dreapta (cubul,

paralelipipedul, prisma hexagonala ) si piramida dreapta.

LUCRATI IN GRUPURI DE ELEVI !

Poziţia de reprezentare a unui poliedru se alege astfel incât una din feţele sau bazele acestuia sa fie paralelă cu unul din planele sistemului de proiectieATENŢIE!

Reprezentarea grafică a produselor Determinarea celei de-a treia proiectii cand se cunosc primele doua

Orice corp geometric este determinat complet cand este reprezentat in tripla proiectie ortogonala

.Daca piesa este reprezentata in doua proiectii,se construieste grafic,in epura,cea de-a treia proiectie.

Reprezentareacorpurilor in vedere şi secţiune

Întocmirea desenelor la scară

Fazele alcatuirii desenului la scară: Alegerea scării

Determinarea formatului

Executarea propriu-zisă a desenului la scara

EXERCIŢIUL nr .1

a)Identificaţi tipul scării de reprezentare bifând in căsuţa corespunzatoare conform modelului

dat:

Scara De marire De reducere Marime naturala

2:1 X1:201:21:55:110:11:10050:11:50020:1

EXERCIŢIUL nr .2 1.Completati spatiile libere:

Desenul care contine reprezentarea proiectiilor ortogonale ale unei forme geometrice,pe doua sau trei plane perpendiculare, care sunt aduse in acelasi plan vertical printr-o rotatie cu 900 in jurul dreptelor de intersectie dintre acestea, se numeste…………..

2.Reprezentati in proiectie ortogonala:- un cub cu latura l=40mm - o piramida cu baza un dreptunghi cu laturile l=30mm ,L=45mm,iar inaltimea h=60mm

-prisma hexagonala cu latura l=40mm.,iar inaltimea prismei h=60mm 3. Reprezentati in proiectie ortogonala:

-un cilindru cu diametrul bazei d=35mm iar inaltimea h=40mm -un con cu diametrul bazei d=30mm.,iar inaltimea h=35mm

LUCRATI PE GRUPE DE LUCRU !


4.Cunoscând cele două proiectii reprezentate mai jos, determinaţi cea de a treia proiecţie:

EXERCIŢIUL nr .3

a) In funcţie de vederea principală, completaţi pe figura de mai jos numele vederilor.

EXERCIŢIUL 4

A).Comparaţi cele două reprezentări încercuind varianta corectă.

LUCRATI INDIVIDUAL


B).Descoperiti reprezentarile corecte si bifati raspunsul corect in tabelul alaturat:

1) 2) 3) 4)

EXERCIŢIUL nr .5 .Realizati schita piesei reprezentata mai jos,

utilizand formatul corespunzator lucrand pe grupe de cate 5 elevi care vor indeplini urmatoarele sarcini conform tabelului de mai jos.

FISA AJUTATOAREPentru impartirea sarcinilor in cadrul grupului de elevi

Nr.crt

Numele si prenumele elevului

Sarcina Autoevaluare

1 Identificarea piesei Analiza formei Analiza tehnologica Stabilirea pozitiei de reprezentare Stabilirea numarului minim de proiectii

lucrati pe grupe de elevi !

Reprezentarea grafică a produselor2 Alegerea formatului de hartie, trasarea

chenarului si a indicatorului Stabilirea si trasarea dreptunghiurilor de

incadrare Trasarea axelor de simetrie ale formelor

geometrice componente ale piesei

3 Trasarea contururilor exterioare ale proiectiior piesei

Trasarea contururilor interioare ale proiectiilor prevazute cu sectiuni

Trasarea liniilor de cota, masurarea pe piesa a dimensiunilor si inscrierea pe desen a cotelor, simbolurilor si notarilor respective

4 Ingrosarea liniilor de contur exterioare si interioare

Hasurarea suprafetelor rezultate din sectionare

5 Inscrierea semnelor de rugozitate a suprafetelor

Completarea indicatorului cu toate datele necesare si verificarea schitei

REPREZENTAREA ORGANELOR DE MAŞINI

Asamblări demontabile -PIESE CU FILET

COTAREA FILETELOR-se coteaza diametrul exterior ,prin scrierea cotei corespunzatoare acestuia precedata de simbolul care indica profilul filetului,lungimea care este considerata lungimea de insurubare numita si lungimea utila.

EXERCIŢIUL6Desenati pe formate A4 piesele reprezentate in figura de mai jos . La piesa din

figura a, reprezentati un filet exterior cu iesire in partea stanga,cu diametrul exterior de 30mm ,pe o lungime utila de 22 mm,iar in partea dreapta ,filet interior metric cu diametrul exterior de 16 mm ,pe o lungime utila de 20mm.La piesa b, reprezentati un filet metric interior cu iesire,cu diametrul exterior de 20mm ,lungimea utila de 20mm.Cotati reprezentarile.

a) b)

EXERCIŢIUL 7Cititi desenul din figura alăturată:

FILETUL-este o nervura elicoidala executata pe o suprafata cilindrica sau conica, la exterior sau interior.


Reguli de reprezentare a unui desen de ansamblu

Trebuie să cuprindă un număr mic de proiecţii Reprezentarea pe format se alege astfel încât proiecţia principală să corespundă cu poziţia

de funcţionare Pentru reprezentarea în secţiune a două sau mai multe piese alăturate , haşurarea se

realizează în aceiaşi echidistanţă Peentru reprezentarea a două piese asamblate cu o alta şi între care există un joc, liniile

de contur ale fiecărei piese se trasează separat Pentru reprezentarea a două sau mai multe piese asamblate fără joc , linia de contact se

trasează printr-o singură linie de contur Dacă elementele dintr-un ansamblu sedeplasează în timpul funcţionării, trebuie ca acestea

sa se reprezinte pe aceiaşi proiecţie şi în poziţie extremă sau în poziţie intermediară

COTAREA DESENULUI DE ANSAMBLU

DESENUL DE ANSAMBLU-reprezentarea grafică a unui complex de piese care, asamblate într-un anumit mod, alcătuiesc ub dispozitiv, aparat, instalaţie

Dimensiunile de gabarit-dimesiunile paralelipipedului ce cuprinde ansamblul reprezentat

Dimensiunile de legătură-elemente de formă ale pieselor ansamblului , care la nivelul lor fac legătura cu ansamblurile învecinate

Dimesiunile nominale şi câmpurile de toleranţă ale pieselor care formează ajustaje

Dimensiunile realizate la montare(cote de montaj-înclud montarea stării suprafeţei prelucrate în cursul montării sau asamblării

Dimensiunile poziţiilor extreme ale unor elemente ce se deplaseză


REPREZENTĂRI GRAFICE DIN DOCUMENTAŢIA TEHNOLOGICĂ

Reprezentarea schemelor electrice


EXERCIŢIUL 9

Schema electrică reprezintă alimentarea unui motor electric trifazat cu comandă în trei puncte.

Citiţi chema, notând simbolurile de pe desen

REPREZENTAREA GRAFICĂ A PRODUSELOR

R

C.P.N.NIVELUL I

Calificări în domeniul electromecanic

Lucrător operator în energetică

Lucrător în electromecanică

Lucrător feroviar

Reprezentarea grafică a produselor .GHIDUL PROFESORULUI

CUPRINS

Introducere …………………………………..24

Formulare…………………………………….. 28

Materiale de referinţă.............................29

Cheia exerciţiilor………………………………44

Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul I

23


INTRODUCERE

Informaţiile din acest manual completează Manualul Elevului.

Sunt incluse exemple rezolvate de activităţi şi exerciţii care pot fi folosite ca un ghid al realizărilor elevului. De asemenea sunt incluse o serie de materiale didactice, precum:

folii transparente

teste

materiale informative

fişe conspect

Aceste materiale pot fi folositoare în predarea acestei unităţi de competenţă.

O trăsătură comună a Manualului Elevului şi Manualului Profesorului o constituie includerea listelor de verificare care oferă elevului documente pentru portofoliul său, iar centrului de evaluare mai multe seturi de dovezi. Sunt incluse următoarele formulare:

formular de autoevaluare

fişă de descriere a activităţii

fişă de feedback a activităţii

COMPETENŢA 1 IDENTIFICA TIPURI DE MATERIALE

Competenţa1 din manualul elevului prezintă următoarele aspecte:Clasificarea materialelor electromecaniceEnumerarea propietăţilor materialelor electrotehniceDescrierea propietăţilor materialelor electrotehnice

acoperind următoarele zone de interes:materiale conductoare, semiconductoare, izolatoare, magnetice

propietăţi fizico-chimice, mecanice, tehnologiceMaterialele didactice ataşate tratează următoarele subiecte:

F.T.1. materiale metalice şi nemetaliceF.T.2. propietăţile materialelor metalice

OBSERVAŢII DIDACTICE

Competenţa 1 pretinde elevului să identifice materialele utilizate la realizarea componentelor maşinilor din domeniul electromecanic. Ideală este predarea tip demonstraţie în laborator deoarece oferă numeroase ocazii de a vedea, cerceta şi obţine experienţă în detrminarea propietăţilor metalelor şi aliajelor,specifice domeniilor de utilizare.

Tabele si grafice cu propietăţile materialelor ,domenii de utilizare,pot fi afişate pe pereţii laboratorului


24


Elaborarea strategiei de determinare a propietăţilor materialelor va necesita numeroase planuri şi pregătiri. Nu este un exerciţiu uşor, dar constituie o experienţă bună şi o dovadă pentru portofoliul elevului.

Modalităţile de rezolvare a sarcinilor de lucru propuse precum si formularele anexate la Manualul elevului, ajută la verificarea îndeplinirii criteriilor de performanţă corespunzătoare competenţei “Comunicare si numeraţie”prin :

limbajului de specialitate citirea unor documente simple raportarea unor rezultate finale participarea la discuţii pe un subiect dat

COMPETENTA 2 SELECTEAZĂ MATERIALELE ŞI ALIAJELE îN FUNCŢIE DE UTILIZĂRI

Competenţa 2 prezintă următoarele aspecte:

1. precizarea caracteristicilor materialelor utilizate

2. descrierea aliajelor utilizate în domeniul electric

acoperind următoarele zone de interes:

propietăţi fizico-chimice, mecanice , tehnologice

materiale utilizate: conductoare, electroizolante, semiconductoare, magnetice

aliaje :fonte şi oţeluri

Materialele didactice ataşate tratează următoarele subiecte:

F.T.3.utilizarea materialelor electroizolanteF.T.4. utilizarea materialelor nemetaliceOBSERVAŢII DIDACTICE

Competenţa 2 este un subiect practic, dinamic şi accesul la laborator este esenţial pentru ca elevii să poată înţelege tehnicile de determinare a propietăţilor materialelor.

Toate exerciţiile presupun identificarea materialelor şi propietăţilor materialelor şi procedeele care trebuie urmate de toţi angajaţii pentru alegerea lor corespunzătoare

Tabelele cu propietăţi fizico chimice, mecanice şi tehnologice, Standarde le,ar trebui să ofere informaţii valoroase privind analiza materialului, riscurile implicate şi măsurile de precauţie necesare, în cazul alegerii greşite a unui material Este indicat ca fiecare elev să obţină de la producători formulare de evaluare actuale pentru alte materiale, înainte de a completa formularele.

Modalităţile de rezolvare a sarcinilor de lucru propuse precum si formularele anexate la Manualul elevului, ajută la verificarea îndeplinirii criteriilor de performanţă corespunzătoare competenţei “Comunicare si numeraţie”prin :

limbajului de specialitate citirea unor documente simple


25

ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.


raportarea unor rezultate finale participarea la discuţii pe un subiect dat

COMPETENŢA 3. UTILIZEAZĂ SIMBOLURI SPECIFICE

Competenţa 3 prezintă următoarele aspecte:1 Recunoaşterea elementelor utilizate în reprezentări grafice2 Reprezentarea elementelor simple

acoperind următoarele zone de interes:formate de desen, linii, tip de scriere

scări utitlizateelemente de cotare

Materialul didactic ataşat tratează următorul subiect:. F.T.5 formate standardizate F.T.6 linii în desenul tehnic F.T.7 cotarea F.T.8 indicatorul, tabel de componenţă


Competenţa 3. tratează identificarea elementelor utilizate în reprezentări grafice după ce elevul şti e ce trebuie să investigheze. Elevii trebuie să fie familiarizaţi cu aspectele legate de standarde, noţiunile specifice reprezentării, şi citirii desenelor.şi cu metodele de depăşire a dificultăţilor de orice gen.

În predarea acestui element, poate fi folositoare o discuţie care să evidenţieze ce înţeleg elevii prin elemente simple, reprezentări grafie şi ce metode cunosc deja. Acest lucru vă ajută să aflaţi nivelul de la care trebuie să porniţi.

Manualul elevului, ajută la verificarea îndeplinirii criteriilor de performanţă corespunzătoare competenţei “Comunicare si numeraţie”prin :

limbajului de specialitate citirea unor documente simple raportarea unor rezultate finale

participarea la discuţii pe un subiect dat

COMPETENŢA 4. REPREZINTĂ CONSTRUCŢII GEOMETRICE SIMPLE

Competenţa 4 prezintă următoarele aspecte:

1. Alegerea instrumentelor adecvate construcţiilor geometrice


26




2. Trasarea construcţiilor geometrice în palnacoperind următoarele zone de interes:

formate de desen, linii, tip de scrierescări utitlizate

elemente de cotareOBSERVAŢII DIDACTICE




COMPETENŢA 5 REALIZEAZĂ REPREZENTĂRI SIMPLE ALE PRODUSELORCompetenţa 5 prezintă următoarele aspecte:

1. Reprezentarea corpurilor în sisteme de proiecţie2. Reprezentarea corpurilor în vedere şi secţiune3. Întocmirea desenului la scară4. Cotarea desenelor conform standardelor

acoperind următoarele zone de interes:sisteme de proiecţie(ortogonal)

reprezentarea pieselor cu file, penelor, arbori, roţi dinţateMaterialul didactic ataşat tratează următorul subiect:F.T.10 dispunerea proiecţiilorF.T.11 reprezentarea în vedereF.T.12 reprezentarea în secţiune

F.T.13 simboluri electrice


Competenţa 5.tratează modul în care elevii aplică cunoştinţele dobândite în competenţele 3 şi 4, utilizarea instrumentelor, alegerea scărilor utilizate, încadrarea desenului in formate,,după ce elevul a dobândit cunoştinţe de bază. Elevii trebuie să fie familiarizaţi cu aspectele utilizării standardelor, corelării cu celelalte obiecte de cultură tehnică.Elevii vor fi instruiti în citirea schemelor electrice, mecanice, hidraulice , recunoaţterea simbolurilor.





27




lISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUI

Înainte de a termina predarea acestei unităţi de competenţă este recomandabil să completaţi următoarea listă de verificare a criteriilor ştiinţifice folosite. Bifaţi în căsuţe.Aţi tratat următoarele aspecte:

Competenţa 1. IDENTIFICĂ TIPURI DE MATERIALE

Clasificarea materialelor electrotehniceEnumerarea propietăţilor materialelor electrotehniceDescrierea propietăţilor materialelor electrotehnice

Competenţa 2. SELECTEAZĂ MATERIALELE ŞI ALIAJELE ÎN FUNCŢIE DE UTILIZĂRI

Precizarea caracteristicilor materialelor utilizateDescrierea aliajelor utilizate în domeniul electric

Competenţa 3.UTILIZEAZĂ SIMBOLURI SPECIFICE

Recunoaşterea eelmentelor utilizate în reprezentări graficeReprezentarea elementelor simpleCompetenţa 4. REPREZINTĂ CONSTRUCŢII GEOMETRICE SIMPLE

Alegerea instrumentelor adecvate construcţiilor geometriceTrasarea construcţiilor geometrice în palnCompetenţa 5. REALIZEAZĂ REPREZENTĂRI SIMPLE ALE PRODUSELOR

Reprezentarea corpurilor în sisteme de proiecţieReprezentarea corpurilor în vedere şi secţiuneÎntocmirea desenului la scarăCotarea desenelor conform standardelor


28


FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII

Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă.

Numele candidatului Nr.reg.

Data începerii unităţii de competenţă Data promovării unităţii de competenţă

ELEMENTUL EXERCIŢIUL TITLUL REALIZAT1 1 Clasificarea materialelor electrotehnice

2,3 Enumerarea propietăţilor materialelor electrotehnice

4TEV

Descrierea propietăţilor materialelor electrotehnice

2 1,2,3 Precizarea caracteristicilor materialelor utilizate

TEV Descrierea aliajelor utilizate în domeniul electric

3 1,2,3,6 Recunoaşterea elementelor utilizate în reprezentări garfice

5,7,8 Reprezentarea elementelor simple

4 - Alegereainstrumentelor adecvate construcţiilor geometrice

- Trasarea construcţiilor geometrice în paln

5 1,2 Reprezentarea corpurilor în sisteme de proiecţie

3,4 Reprezentarea corpurilor în vedere şi secţiune

5, Întocmirea desenului la scară6,7 Cotarea desenelor conform standardelor

Datele candidatului sunt incluse pe această fişă pentru a fi folosite la întocmirea registrelor CPN,

fişa evidenţiind exerciţiile realizate şi datele relevante. __________________

_________UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES Semnătura candidatului Data

_____________ _Semnătura evaluatorului Data


29


Această secţiune a Manualului Profesorului conţine următoarele folii transparente şi fişe de lucru.

COMPETENŢA 1.

F.T.1.materiale metalice şi nemetalice

F.T.2.propietăţile materialelor metaliceCOMPETENŢA 2

F.T.3. utilizarea materialelor şi aliajelor feroase

F.T.5. utilizarea materialelor neferoaseF.T.6.utilizarea materialelor electroizolante

F.T.7.utilizarea materialelor nemetalice

COMPETENŢA 3F.T.8 formate standardizateF.T.9 linii în desenul tehnicF.T.10 cotareaF.T.11 indicatorul

COMPETENŢA 4

COMPETENŢA 5

F.T.11 dispunerea proiecţiilorF.T.12 reprezentarea în vedereF.T.13 reprezentarea în secţiune

F.T.14 simboluri electrice


30

Materiale de REFERINŢĂ

Competenţa 1.Identifică tipuri de materiale F.T.1

Elemente Chimice

Metale Nemetale

Aliaje

Feroase

Neferoase

Aliaje Nemetalice

Mat. Semiconductoare

Electroizolante

Lubrifianţi şi lichide de răcire

Materiale de Etanşare

Degresanţi şi Decapanţi

Combustibili

Al Cu

AlAl

Al Zn

Al Mg

Al Pb şi Sn

Al Ni şi Cr

Fonte

Oţeluri

Albe

Pestriţe

Cenuşii

Pt. Constructii

Aliate

Pentru Scule

Turnate

De Calitate

De Uz General

SCHEMA- MATERIALE METALICE SI NEMETALICE


Competenţa 1.Identifică tipuri de materiale F.T.2

PROPRIETĂŢILE MATERIALELOR METALICE

COMPETENTA 2 Selectează materialele şi aliajele în funcţie de utilizări F.T.3

Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul I

PROPRIETATI

FIZICE si CHIMICE :

-culoarea;

-luciul metallic;

-densitatea;

-fuzibilitatea;

-dilatarea termica;

-conductibilitatea termica;

-conductibilitatea electrica;

-rezistenta la coroziune;

-refractaritatea.

MECANICE:

-elasticitatea;

-plasticitatea;

-duritatea;

-rezistenta mecanica;

-rezistenta la soc ;

-rezistenta la oboseala

TEHNOLOGICE:

-capacitatea de

turnare;

-forjabilitatea

-sudabilitatea ;

-maleabilitatea

-ductibilitatea

-prelucrabilitatea

prin aschiere ;

32


UTILIZAREA MATERIALELOR ŞI ALIAJELOR FEROASE

materiale Prop. Fizico-chimice

Prop.mecanice Prop.tehnologice utilizare

Fonta1. albe

Aspect metalic strălucitor

duritate mareRezistente la uzură

Bile pentru mori de măcinatTamburi de frânăAlice pentru sablaj

Fonta maleabilăCu inima albăFmaCu inima neagrăFmm

Rezistenţă la tarcţiune mareDuritate mareAlungire satisfăcătoarePropietăţi bune de plasticitate

Fabricarea pieselor care lucrează la şocuri mari

Fontă pestriţă Cilindri de laminor

Fonte cenuşiiFc

Fluiditate bunăfuzibilitate

Se toarnă uşorPropietăţi de prelucrare prin aşchiereSudabilitate bună

Arbori cotiţiPompeVentileCarcasebatiuri

Oţeluri aliate de turnareOteluri aliate de construcţii

Rezistenţă mare la rupereRezistenţă la şocRezistenţă la oboseală

Oţeluri de scule Stabilitate la temperaturi ridicate

Duritate ridicatăRezistenţă la uzură

Oţeluri cu propietăţi speciale

Stabilitate la variaţii de temperatură

La instrumente de măsură

Oţeluri inoxidabile Rezistente la coroziune electrochimică

Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul I

33

Competenţa 2.Selectează materialele şi aliajele în funcţie de utilizări F.T.4

UTILIZAREA MATERIALELOR NEMETALICE

Competenţa 2.Selectează materialele şi aliajele în funcţie de utilizări F.T.5

UTILIZAREA MATERIALELOR ELECTROIZOLANTE

Materiale/caracteristici utilizareGazoaseConstantă dielectrică =1

aerul Scheme de izolatie a instaaltiilor electriceConstructia condensatoarelor si a intrerupatoarelor de inalta tensiune

MATERIALELENEMETALICEPROPIETĂŢIse prezintă în toate stările de agregaresunt transparente faţă de luminănu reflectă razele soareluiprezintă conductivitate termică şi electrică scăzută

Materiale abrazive

Materiale de etanşare Electroizolante

Materiale de protecţie anticozozivă

Termoizolante

LubrifianteHidroizolante

Fonoizolante

Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI

Rezistivitate de volum 1013ΏOcuparea tuturor spaţiilor libere

hidrogen Mediu de racire in constructia de masini

Gaze electronegative Mediu de stingere a arcului electric

azotul Dielectric in condensatoare de inalta tensiuneUmplerea unor cabluri de inalta tensiune

Bioxidul de carbon Umplerea cuvelor transformatoarelor in vederea transportarii acestore

LichideOcupă toate spaţiile libereSe regenerează instantaneu după străpungereTransmit mai bine călduraSunt inflamabile

Uleiuri electroizolante naturale

Izolarea înfăşurării transformatoarelorRăcireatransformatoarelorImpregnarea hârtiei de izolaţie a cablurilor şi condensatoarelorConstrucţia cablurilor cu circulaţie de uleiFabricarea lacuriloe electroizolante

hidrocarburi

Solide

organice

răşini Fabricarea lacurilor de lipit şi impregnareCaliant, la fabricarea maselor plasticeUmplerea manşoanelor cablurilor electriceIzolarea cablurilor şi conductoarelor de energieIzolarea conductoarelor de bobinajIzolarea cablurilor telefoniceImpregnarea înfăşurărilor maşinilor şi aparatelor electrice

Materiale plastice presate şi stratificateSunt materiale pe bază de răşini sintetice-Au caracteristici mecanice şi termice superioare răşinilor-Propietăţi electrice mai slabeHigroscopicitate ridicată

Confecţionarea tablourilor de distribuţie,Confecţionarea suporturilor pentru circuite imprimateConfecţionarea pieselor izolanteConfecţionarea camerelor de stingere a arcului electric

Materiale pe bază de celuloză-higroscopice-nu suportă temperaturi ridicate

-fabricarea hârtiei,pentru izolarea cablurilor electrice telefonice şi a conductoarelor de bobinajfabricarea condensatoarelor izolarea tolelor şi miezurilor magnetice-fabricarea cartonului(preşpan), folosit în construcţia de maşini electrice, transformatoare şi condensatoare-ţesături, pentru izolarea conductoarelor

Compunduri-se topesc cu uşurinţăocupă spaţii goalerezistente la umiditateconductivitate termică bunăpropietăţi electrice bune

Impregnarea hârtiei pentru cabluri de tensiuni medii

Lacuri electroizolante Protecţie împotriva agenţilor externi

Solide anorganicePot fi utilizate la temperaturi de

SticlaMaterial nehigroscopicCasantdur

Dielectric pentru condensatoareLămpi pentru iluminatTuburi pentru descărcări în gazeIzolatoare de înaltă frecvenţă

Domeniul electromecanic – Nivelul 1 35


peste 2000C, fără a-şi schimba caracteristicileNu se oxideazăNu se carbonizeazăHigroscopicitate redusăPropietăţi mecanice reduse faţă de materiale organiceRezistivitae de volum între 108-1015Ώm

MicaPropietăţi electrice buneRigiditae dielectrică dependentă de grosimea straturilorStabilitate termică ridicată

Dielectric pentru condensatoareRealizarea sistemelor de izolaţie a maşinilor şi aparatelor electriceSisiteme de izolaţie a maşinilor electrice , amaşinilor de puteri mari

AzbestLa T=15210 se topeşteRezistenţa la tracţiune 30-40 MN/m2

Rigiditate dielectrică redusăPierderi dielectrice mari

Izolarea conductelor din aparatele de încălzire electricăFabricarea stratificatelor în construcţia de maşini electrice si a transformatoarelor

Ceramicarezistenţă foarte bună la acţiunea arcului electricabsenţa fenomenului de îmbătrânirecontracţie foarte mare la răcire

Fabricarea izolatoarelor de înaltă sau joasă tensiuneInstalaţii de încălzireFabricarea bovinelor şi condensatoarelor pentru ănaltă frecvenţăAmplificatoarelor dielectriceAparatelor de memorare

Competenţa 3.Utilizează simboluri specifice F.T.6

Formate standardizate


FORMATUL -reprezinta spatiul delimitat pe coala de desen ,pentru decuparea copiei desenului original


Format A0 A1 A2 A3 A4

Dimensiuni

a x b [mm.]

841x1189 594x841 420x594 297x420 210x297


LINII UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC

TIP LINIE DENUMIREA LINIEI

REPREZENTARE

EXEMPLE DE UTILIZARE


a

b


Continua groasa Contur,muchii vizibile,chenar

subtire Linii ajutatoare,de cota,hasuri,fund filet

Subtire ondulata

Ruptura metale

Subtire zig-zag Ruptura lemnIntrerupta Groasa Contururi si

muchii acoperite

Subtire -//-Linie punct Subtire Axa de simetrie

Mixta Traseu de sectionare

groasa Prescriptii speciale

Linie doua puncte

Subtire Contururi piese invecinate


Cotarea în desenul tehnic


COTAREA-OPERATIA DE INSCRIERE PE DESENUL UNEI PIESE A DIMENSIUNILOR CARE II DETERMINA TOATE ELEMENTELE GEOMETRICE


ELEMENTELE COTARII – LINIILE AJUTATOARE LINIILE DE COTA COTA LINIILE DE INDICATIE -SIMBOLURI:R –raza

-diametru -latura unui patrat SR –raza sferei S -diametrul sferei = -egalitate a doua cote alaturate -arc de cerc -inclinare --conicitate


INDICATORUL desenelor tehnice-este un dreptunghi cu lungimea de maxim 170 mm amplasat in coltul din dreapta jos al formatului ,lipit de chenar.

1-denumirea scolii,2-numarul desenului,3-denumirea desenului,4-numele elevului care a desenat,,5-numele profesorului care verifica desenul6- data executiei desenului,,7-materialul din care este executata piesa8-scara desenului



TABEL DE COMPONENŢĂ Se aplică pe toate desenele de ansambluSe trasează cu :Linie continuă groasa TIP ALinie continuă subţire TIP BSe aşeză deasupra indicatorului

Se poate întrerupe în cazuri speciale

Competenţa 5. Realizează reprezentări simple ale produselor………………………F.T.10

DISPUNEREA PROIECŢIILOR




REPREZENTAREA ÎN VEDERE

VEDEREA –este reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan a unui obiect nesectionat.Ea contine conturul aparent al obiectului reprezentat, conturul fiecarei forme geometrice simple care intra in componenta obiectului precum si muchiile si liniile de intersectie vizibile din directia de proiectie. Conturul aparent al proiectiei in vedere si muchiile vazute se traseaza cu linie continua groasa) Muchiile acoperite care trebuie aratate pe desen, se vor indica cu linie intrerupta subtire Prin muchie fictiva se intelege intersectia imaginara dintre doua suprafete racordate printr-o rotunjire. Muchiile fictive se traseaza pe desen cu linie continua subtire.In functie de directia de proiectie vederea se clasifica in : -vedere obisnuita, proiectia facandu-se dupa una din directiile normale de proiectie -vederea inclinata, proiectia facandu-se dupa o directie convenabila intelegerii desenului.




Reprezentarea in sectiune



SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRINTR-O FORMĂ CONSTRUCTIVĂ SIMETRICĂ

a. reprezentarea în perspectivă a formei şi a planului secant

b. reprezentarea în perspectivă a celor două jumătăţi din piesă în ipoteza tăierii acesteia în planul secant

c. reprezentarea în dublă proiecţie ortogonală a modelului din figură


SIMBOLURI UTILIZATE ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE



COMPETENŢA 1.IDENTIFICĂ TIPURI DE MATERIALE

EXERCIŢIUL 1


REREZOLVARE EXERCIŢII


Materiale conductoare de înaltă

conductivitate electrică

alame

Materiale conductoare de înaltă

rezistivitate electrică

Aliaje fier-cobalt, nichelina

Materiale semiconductoare Argint,duraluminiu,germaniu

Materiale electroizolante hartia

Materiale magnetice Otel, fonta

EXERCIŢIUL 2. C

EXERCIŢIUL 3 B

EXERCIŢIUL 4

TEST DE EVALUARE

.Completati spatiile libere : a) Aliajele cuprului cu zincul se numesc - alame si pot fi deformabile,turnate si pentru lipit. b) Bronzurile sunt aliajele cuprului cu staniu, aluminiu, beriliu , plumb 2.Alegeti raspunsul corect :

a.Aluminiu b)Dati exemple de aliaje pe baza de aluminiu anticorosive si durificabile. Anticorodalul(aliat cu Mg sau Mn) Duraluminiul ce contine pe langa Al si Cu,Mg,Si,Mn supus unui tratament termicde

durificarec) Utilizarile alamelor moi: fabricarea tuburilor flexibile, a tevilor pentru serpentine, cartuselor,

pieselor pentru electrotehnica

TEST DE EVALUARE

1. Densitatea ; 1 punct 2.Completati spatiile libere din enunturile de mai jos :e) fuzibilitate-f) curentul electric.g) sudabilitate-.h) duritatea,. 3 puncte

3.Enumerati proprietatile fizice care influenteaza urmatoarele proprietati tehnologice a) capacitatea de turnare : ----fuzibilitate si fluiditate- b) sudabilitatea :-----fuzibilitate --4 puncte

4. fier, , 1 punct

COMPETENŢA 2EXERCIŢIUL 1Completati spatiile libere din enunturile de mai jos :



Bucsele in care se rotesc arbori cu viteze periferice si presiuni de contact mici si mijlocii se confectioneaza din fonte cenusii slab aliate cu Cr,Ni si Cu- .

Pentru constructiile metalice sudate (mantale,capace,batiuri) se utilizeaza otelurileoteluri obisnuite cu continut de carbon scazut( sub 0,25%)-

OLC60 se foloseste la fabricarea pieselor cu proprietati elastice2.In dreptul pieselor precizate mai jos completati materialele din care pot fi realizate :

◘-arcurile OLC60 ◘- arbori cotiti OLC25, OLC35,OLC45◘- bolturile OLC10 si OLC15◘- suruburi oteluri carbon obisnuite cu un continut mai mare de carbon◘- roti dintate OLC ◘- lagare solicitate la frecare bronzuri dure

EXERCIŢIUL 2

b. aliaj Ni-Fe(permalloy)+ 2% Mo

c. asemănări : aliajele aluminiului,au în compoziţie Si,au palsticitate bună,sunt uşoare

sunt anti corozive,au rezistenţă bună

c) deosebir siluminiu este un aliaj pentru turnătorie, duraluminiu este un aliaj

deformabil la presare,are în compoziţie siliciu, duraluminiu are cupru, mangan, siliciu,

magneziu

duraluminiu are duritatea apropiată de oţel

d)aliaj pe bază de nichel

EXERCIŢIUL 3

material categoria utilizare Justificarea utilizării

intr-un anumit

domeniu

porţelan electroizolant Izolatoare de înaltă şi

joasă tensiune

Instalaţii de încălzire

Rezistenţă la acţiunea

arcului electric

Absenţa fenomenului de

îmbătrânire

Contracţie mare la răcire

Uleiuri naturale electroizolant Răcirea

transformatoarelor

argint Inalta conductivitate Turnarea de piese Fuzibilitate

Fonte cenuşii feromagnetice Arbori cotiţiPompeVentileCarcase

Fluiditate bunăfuzibilitateSe toarnă uşorPropietăţi de prelucrare



batiuri prin aşchiereSudabilitate bună

Oţeluri pentru scule metalice Scule aşchietoare Duritate mare

Bronz obişnuit conductoare Turnarea roţilor, bucşelor, lagărelor solicitate la fricţiunePiese supuse uzurii mecanice

Duritate mareRezistenţă la caroziunePropietăţi elastice

TEST DE EVALUAREEXERCIŢIUL1.Indicaţi aliajele din cupru care se pot folosi la executarea

a)cupru cu nichel, b) bronz cu staniu, c) bronz,d)alamă cu siliciu…………………………………………………………………….2 puncteEXERCIŢIUL 2. c …………………………………………………… ..1 punct EXERCIŢIUL 3.b………………………………………………………… 1 punctEXERCIŢIUL 4. ……………………………………………………….3 puncte

COLOANA A COLOANA B

industria constructoare de maşini Oţel,Aluminiu

industria alimentară

industria chimică Acid sulfuric

industria construcţiilor civile Ipsos ,Asfalt

industria electrotehnică Semiconductor, Argint

industria petrolieră Benzină

industria electronică semiconductoare

industria aviatică Aluminiu

Se acordă un punct din oficiu

Toate subiectele sunt obligatorii. Minimum de puncte este 7

COMPETENŢA 3

EXERCIŢIUL 1

COLOANA A COLOANA BA 1



A3 297X420

A0 841X1189

A4 210X297

A2 420X594

EXERCIŢIUL nr . 3

Nr.linie denumire utilizare

1 Linie continua groasa Contur

2 Linie continua subtire Fund de filet

3 Linie punct subtire Axa de simetrie

4 Linie continua groasa Muchie vizibila

5 Linie continua subtire ondulata Ruptura in metal

6 Linie continua subtire Hasura

EXERCIŢIUL 4 R5 –raza de racordare de 5 mm.10 -patrat cu latura de 10mm. 15, 17, 25-diametrele de 15,17,25 mm17-sfera,cu diametrul de 17mm

EXERCIŢIUL 5

Exemplu a) Incorect corect

b) corect incorect

c) incorect corect

EXERCIŢIUL 6


5

20

10

50

30

10


COMPETENŢA 5

EXERCIŢIUL nr 1 a)Identificaţi tipul scării de reprezentare bifând in căsuţa corespunzatoare conform

modelului dat:

Scara De marire De reducere Marime naturala

2:1 X1:20 X1:2 X1:5 X5:1 X10:1 X1:100 X50:1 X1:500 X20:1 X1:1 X

EXERCIŢIUL nr .2

1. epura

2

4



EXERCITIUL 3

EXERCIŢIUL4

-a) raspuns corect a)

b) raspuns corect conform tabelului de mai jos:

1 2 3 4x x

EXERCITIUL 5

EXERCIŢIUL 6



EXERCIŢIUL 7

Lungimea piesei =63mm.Primul tronson cu :

Lungime 40 mm,filetat pe lungimea de 25mm cu filet exterior metric fin cu diametrul de 20mm si pasul de 1,5mm.,este tesit cu 1,5 mm la 45 0 suprafata frontala fiind prelucrata cu o rugozitate de 1,6 microni .Piesa este prevazuta cu o gaura cu diametrul de 12 mm si o tesitura de 2mm. Inclinata la 120 0

Urmatorul tronson,are forma exterioara hexagonala, cu deschiderea de cheie S=27mm ,si lungime de 8 mm.Ultimul tronson,are lungimea de 15 mm. ,este


M30M16

22 20

M20

20


filetat si prevazut cu degajare de 4mm. Filetul este metric fin cu diametrul 20mm. si pasul 1,5mm., tesit cu 1,5 mm.la 45 0

Calificări in domeniul electromecanic.

Lucrător operatorîn energetică

Lucrător în electromecanică

Lucrător feroviar


GHIDUL ELEVULUI


CUPRINS1.INTRODUCERE……………………………………………………..............54

2.GLOSAR DE TERMENI................................................................................55

3.FISE DE LUCRU............................................................................................58

COMPETENTA 1.: IDENTIFICA MARIMILE

NEELECTRICE..............................................................................................................58

COMPETENTA 2: PRECIZEAZA UNITATILE DE MASURA PENTRU MARIMILE

NEELECTRICE.....................................................................................……………….60

COMPETENTA 3.: SELECTEAZA APARATELE DE MASURA SI

CONTROL........................................ ............................................................................62

COMPETENTA 4. : REALIZEAZA MASURAREA MARIMILOR

NEELECTRICE...................................................................................................65

Masurarea marimilor liniare cu sublerul

Masurarea marimilor liniare cu micrometruL

Masurarea marimilor unghiulare

Masurarea volumelor

Masurarea masei

Masurarea fortei

Masurarea vitezei

Masurarea presiunii

Masurarea debitului

Masurarea temperaturii


C.P.N.Nivel 1


INTRODUCERE

Acest ghid vă va ajuta să urmaţi toate studiile necesare pentru Calificarea Profesională Naţională (CPN) Nivelul 1 in electromecanica într-un ritm favorabil dumneavoastră.El conţine sarcini de lucru care constau în:

căutarea de informaţii utilizând diferite surse (manuale, dictionare tehnice, pliante, pagini de Internet);

rezolvarea de exerciţii şi desfăşurarea unor activităţi; întocmirea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurate,

care pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru portofoliul dumneavoastra

Portofoliul trebuie să fie cât mai complet pentru ca evaluarea competenţelor profesionale să fie cât mai adecvată.Pentru a beneficia în întregime de această abordare flexibilă a procesului de învăţare vă sfătuim să consultaţi cât de multe materiale de referinţă posibile şi să elaboraţi o lucrare cuprinzătoare pentru evaluarea formală.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICEUrmătoarea listă de referinţe bibliografice vă va fi folositoare la îndeplinirea exerciţiilor din cadrul unităţii de competenţă, dar se doreşte a fi doar un ghid. Ar trebui să aveţi acces la o sală de studiu şi la o bibliotecă care să vă pună la dispoziţie majoritatea informaţiilor necesare pentru a absolvi această unitate de competenţă.

FLORIN MARES,GABRIELA MIHAI,EMILIA GOGONCEA,VIORICA ZAHARACIUC-„SOLICITARI SI MASURARI ELECTRICE” Sinteze si teste pentru


ATENŢIE

4. vă rugăm să citiţi cu foarte multă atenţie atât ghidul cât şi materialele de referinţă înainte de a completa secţiunile

5. consultaţi-vă cu profesorul dumneavoasatră la fiecare etapă, dacă consideraţi necesar6. profesorul va analiza progresul dumenavoastră înainte de a trece la următoarea unitate de

competenţă


Examenul National de Bacalaureat si Olimpiade Interdisciplinare tehnice” Editura „Scorpion”-GALATI 2003

MARIANA CONSTANTIN , AUREL CIOCĂRLEA- VASILESCU” MANUAL PENTRU CLASA a 10-a

Indrumare de laborator agenda instalatorului cărţi tehnice/prospecte sistemul international de unităţi de măsură alte sisteme de unităţi de măsură memorator de fizica,chimie


Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă 13.13. Acest tabel vă va fi folositor în momentul încheierii exerciţiilor şi în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul dumneavoastră.

competenta exerciţiul TITLUL realizat1

Identificarea marimilor neelectrice

1 Enumerarea principalelor mărimi neelectriceDefinirea principalelor mărimi neelectrice

2 Gruparea mărimilor pe categorii3 Stabilirea relaţiilor între mărimile

neelectrice

2Precizează unitati de masura pentru mărimi

neelectrice

1 Enumerarea multiplilor şi submultiplilor uzuali în tehnică

2 Precizarea unităţilor de măsură pentru mărimile specifice

3,4 Corelarea unităţilor de măsură cu mărimile specifice

5,6,7,8 Efectuarea transformărilor unităţilor de măsură

3Selectează paratele de măsură şi

control

Explicarea simbolurilor înscrise pe aparatele de măsură şi control

12

Corelarea mărimii de măsurat cu tipul paratelor

3 Compararea metodelor şi tehnicilor de măsurare, din punct de vedere calitativ



4.Realizează măsurarea mărimilor neelectrice

1,2,3,7,8,9 Identificarea mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectrice

Pregatirea mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectrice

Lucrări de laborator

Citirea indicaţiilor mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectriceŞublerMicrometruRaportor

OBIECTIVE

La absolvirea acestei unităţi de competenţă, elevul va fi in stare sa: Enumere principalele mărimi neelectrice Definească principalele mărimi neelectrice Identifice mărimile neelectrice dintr-o listă data (de exemplu, intr-un prospect al unui

produs Grupeze mărimile pe categorii Stabilească relaţii intre mărimi neelectrice Defineste noţiunea de unitate de măsură Recunoaşte sistemul S.I., ca singur sistem de unităţi legal in România Identifica unităţile de măsura fundamentale şi derivate in Sistemul Internaţional Precizează care sunt unităţile de măsură pentru fiecare mărime fizică Utilizeaza multipli si submultipli , simplificând mărimile in unitătţi S.I. Identifice surse de documentare referitoare la definirea mărimilor neelectrice si la relaţia

cu care se calculează acestea Identifică în documentele care insotesc aparatul de măsură , unitatea de măsură specifică,

mărimii de măsurat Identifice mijloacele de măsurare in funcţie de mărimea neelectrică Identifice caracteristicile personale si competenţele proprii Stabilească relaţii de lucru in echipă Utilizeze limbajul specific de specialitate Realizeze calcule simple Citească indicaţiile aparatului in funcţie de mijlocul de măsurare şi de mărimea măsurată

să analizeze rezultatele măsurăriiVă sunt necesare aproximativ 60 ore pentru a absolvi această unitate de competenţă, dar acesta este doar un ghid şi dumneavoastră trebuie să lucraţi în ritm propriu. Cele 60 ore nu includ şi timpul dedicat investigaţiilor şi cercetării.

GLOSAR DE TERMENI



Următoarea listă de termeni vă va fi folositoare la absolvirea unităţilor de competenţă. Dacă găsiţi şi alţi termeni care nu sunt incluşi, adăugaţi-i la

Controlul-include ideea de calitate, deoarece pe lăngă masurare presupune şi un proces de comparare a valorii dimensiunii cu o valoare de referinţă

Debitul-cantitatea de substanţă solidă, lichidă sau gazoasă care trece printr-o secţiune oarecare in unitatea de timp

Densitatea-mărime derivată în S.I.,care se defineşte ca fiind masa unităţii de volum Forta- mărime fizică care măsoară acţiunea unui sau mai multor sisteme fizice asupra

unui corp prin schimbarea stării de mişcare a acestuia faţă de un sistem de referinţă dat. Greutatea –forta care actionand asupra unui corp,ii imprima acestuia acceleratia caderii

libere Kelvinul- tractiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei Kilogramul- masa”Kilogramul international’ prototip de platina iridata

o liniară-caracterizeaza miscarea unui punct material in raport cu un sistem de referinţă

Lungime-marime fundamentala în S.I. Masa-marime fizica fundamentală în S.I., care măsoara propietatea materiei de a fi

inertă şi de-a provoca un câmp gravitaţional

Măsurand-obiectul purtător al marimii fizice

Măsurarea-operaţie sau proces metrologic prin care o mărime fizică este comparată cu unitatea de măsură specifică

Metrul- lungimea drumului parcurs in vid, de catre undele electromagnetice plane in timpul de 1/299792458 secunde

Molul- cantitatea de substanta a unui sistem continand tot atatea entitati elementare cati atomi exista in 0,012 Kilograme de carbon 12

Planeitate-parametru caracteristic a suprafetei Presiunea - mărime fizică , caracterizează starea unui fluid şi este definită ca fiind

raportul dintre forţa şi suprafata pe care se exercită(forţa specifică cu care un fluid apasă pe o suprafaţa cu care vine in contact)

Secunda- durata de 9192631770 perioade ale radiatiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133

Temperatura- marime fizica care caracterizeaza gradul de agitatie dezordonata a moleculelor unui corp(caracterizeaza starea de incalzire a unui corp sau sistem fizic).

Turaţia-numarul de rotaţii efectuat in unitatea de timpo Unghi plan-unghiul cuprins între două drepte concurente se defineste ca fiind

raportul dintre lungimea arcului decupat de cele doua drepte pe circumferinta

unui cerc cu centrul in punctul de intersectie al dreptelor si raza acelui cerc:α=

o Unghi solid-unghiul unui con se defineste ca fiind raportul dintre aria decupata de acest con pe suprafata unei sfere care are centrul in varful conului si patratul razei sferei:

Unghi-element geometrico unghiulară-mărime caracteristică mişcării de rotaţie



Unitatea de masura a unei marimi- cantitate determinata a acestei marimi, stabilita in mod conventional, egală cu 1, având aceiaşi natură cu mărimea fizică

Unitati derivate-se formeaza din unitati fundamentale, ca expresii algebrice in care se utilizeaza semnele matematice ale inmultirii(punctul), ale impartirii(bara orizontala sau oblica) si ale ridicarii la putere(exponent pozitiv sau negativ)

Valoarea efectivă-rezultatul măsurării, care ne arată de câte ori unitatea de măsură se cuprinde în mărimea de măsurat

FIŞELE DE LUCRUCOMPETENŢA I

IDENTIFICĂ MĂRIMILE NEELECTRICE

Mărimea este propietatea obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi deosebita calitativ si determinta cantitativ

ENUMERAREA ŞI DEFINIREA PRINCIPALELOR MĂRIMI NEELECTRICEEXERCIŢIUL 1

Pentru rezolvarea acestui exerciţiu trebuie să vă consultaţi cu colegul vostru din partea dreaptă. Discutaţi rezolvarea sarcinii de lucru cu perechea din fată voastră. Desemnaţi raportorul grupei formate din cele două perechi.

Acest exerciţiu vă solicită să completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile referitoare la mărimi neelectrice, urmând ca profesorul să

bifeze una din căsuţele corect sau incorect.

Nr.crt

Mărimea fizică

Semnificaţie Simbol Exemplificări Corect Incorect

Aria

Exprimă suprafaţa unui pătrat cu latura de un metru

Aaria pătratului;aria dreptunghiuluiaria cerculuiariaparalelogramului

Volumul

V

Exprimă variaţia vitezei cu un metru într-o secundă

Forţă



Cantitatea de material care trece printr-o secţiune în unitatea de timp

Presiune

MĂRIMILE NEELECTRICE

STABILIREA RELAŢIILOR ÎNTRE MĂRIMILE NEELECTRICE

EXERCITIUL 2

Acest exerciţiu va cere să identificaţi categoria din care fac parte următoarele marimi NEELECTRICE, relaţiile matematice definitorii. După completarea tabelului, profesorul va bifa căsuţa sigur sau nesigur , ca raspuns la selecţia dumneavoastră


Pentru obţinerea informaţiilor necesare puteţi consulta sursele de informare puse

la dispoziţiei.

Mărimi

fundamentalalese conventional , independente unele de altele

Lungimea(L)Masa (m)Timpul (t)

Temperatura (T)

Mărimi

derivate

Suprafaţa

Unghi

Forţa

Presiune

Densitate

Mecanice

Masa (m)

Forta (F)

Viteza (v)

Acceleraţia

(a)

Hidraulice

presiunea

(p)

debitul (Q)

nivel de

lichid

umiditate

Termice

temperat

ura (T)


Mărimea Categoria definiţie simbol Relaţia matematică

Sigur nesigur

Lungime fundamentalăDensitateVolumGreutateTimpTemperaturaMasa

COMPETENŢA 2PRECIZEAZĂ UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU MĂRIMI NEELECTRICE

ENUMERAREA MULTIPLILOR ŞI SUBMULTIPLILOR UZUALI ÎN TEHNICĂDeoarece , în practică, exprimarea diverselor mărimi in unităţi SI ar conduce la valori foarte mari sau foarte mici, care sunt incomode in scriere sau vorbire, in acest sistem au fost introduse prefixe, prin care multipli sau submultipli unităţilor pot fi exprimaţi foarte simpluPREFIXELE- se aşează întodeauna înaintea unitîţii de măsură şi au semnificaţia că unitatea respectivă se înmulţeşte cu factorul pe care îl reprezintă prefixul

PRECIZAREA UNITĂŢILOR DR MĂSURĂ PENTRU MĂRIMILE NEELECTRICE

EXERCIŢIUL 1

Pentru marimile fundamentale- lungime si masa:

a)Enumera , multipli si submultipli

b) calculeaza valoarea multiplilor si submultiplilor in functie de unitatea de masura fundamentala

c)completeaza tabelul

Lungime masa

denumirea simbol valoare denumire simbol valoare

Kilometrul Km

10 m tona t 1000 kg

hectometrul 10 m quintal qdam 10 kg

decimetrul dm kilogram kg 1 kgcentimetrul cm 10 m hectogrammicrometrul μm decagram dag 0,01 kg

gram g


Pentru rezolvarea exerciţiilor se foloseşte F.T.1.Nu uita

1


decigram 0,0001 kg

centigrammiligram 0,000001

kg

CORELAREA UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ CU MĂRIMILE SPECIFICE

EXERCITIUL NR.2

Realizaţi corespondenţa dintre mărimile fizice din coloana A şi unităţile de măsură din coloana B, respectând modelul prezentat:

EFECTUAREA TRANSFORMĂRILOR UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ

EXERCITIUL NR.3

Enumera multipli si submultipli urmatoarelor unitati de masura, specificand pentru fiecare:

marimea masurata ordinul de marime in raport cu unitatea de masura corelata rezolvati transformarile completati tabelul cu unitatile de masura pentru alte marimi neelectrice(cate una pentru

fiecare marime )

Marimeamasurata

Valoarea marimii masurate

Unitatea de masura corelata

Ordinul de marime

Rezultatul transformarii

lungime 73 da m 10 73m18,5 mm m2 h m30km da

Domeniul electromecanic – Nivelul 1

A B1 masa a m3/s

2 b s3 Debit de v olum c kg4 timpul d ρ5 densitate e CP

61

Pentru obţinerea informaţiilor necesare puteţi consulta sursele de

informare puse la dispoziţiei sau de care dispuneţi.


15 in cm12,3 nm m30 rad15 l dm60 dm l100g kg2kg Cg100Lg q2400rot/min Rot/sec

EXERCITIUL NR.4

.Aţi câstigat o croazieră pe Marea Mediterană, cu oprire in porturile:Istambul, CasablancaUrmărind traseul pe hartă aţi găsit distanţele intre porturi: Constanta-Istambul = 300.... Istambul –Casablanca = 1200....... Sarcina de lucru1 1:

a)precizaţi unitatea de masură toleratăb)Corelati unitatea de masura cu unitatea fundamentale corespunzatoare din S.I.c)Transformati unitatea de masura notata la punctul a conform tabelului de mai jos

......... m cm km3001200 Sarcina de lucru 2:Pe vapor se afla o sala de forta. Aparatul de forta la care lucrati, a indicat 40 kgf.Ce marime corespunde aceastei unitati de masura

EXERCITIUL NR.5

Efectuaţi transformările:a)1m = mm b) 1m2=cm2

dam mm2 dm km2

km

c)1dm3= l cm3 d)1N/m2= bar1m3

EXERCITIUL NR.6



1.Precizaţi care relaţii exprimă corect transformările:a) 18,5mm =0.185m =18,5.10 Km =0,185dmb) 18,5mm =0,01855m =0,185.10km =0,185dmc) 18,5mm =185.10 km= 18,5dmd) 18,5mm= 18,5.10m =18,5.10km =18,5dm

EXERCIŢIUL NR. 7I. Încercuieşte varianta corectă de raspuns :

1. Sistemul International de Unitati de Masura SI cuprinde : 3 puncte a) 4 unităţi fundamentale b) 5 unitati fundamentale c) 7 unitati fundamentale d) 6 unitati fundamentale

2. Cate unitati derivate corespunzatoare domeniului electromecanic cuprinde SIU ? 2 puncte

a) 9 unitati derivate b) 12 unitati derivate c) 15 unitati fudamentale d) 7 unitati fundamentale

3. UnitAtea de masura a vitezei este: 1 punct a) m / s²; b) m / s; c) m² / s ;

II.In coloana A sunt enumerate mărimi fizice , iar in coloana B literele corespunzătoare unităţilor de măsură ale acestora . Scrieţi pe foaia dumneavoastră , asocierile dintre cifrele din coloana A si litera corespunzătoare din coloana B :

A MǍRIMEA FIZICǍ B UNITATE DE MASURA

1. LUNGIME a) V2. DENSITATE b) m3. TIMP c) kg/m3

4. PRESIUNE d) s5 MASA e) kg 1 punct

se acordă un punct din oficiu.

COMPETENŢA 3SELECTEAZĂ APARATELE DE MĂSURA ŞI CONTROL

EXPLICITAREA SIMBOLURILOR ÎNSCRISE PE APARATELE DE MĂSURAT



Propietăţi metrologice

CORELAREA MĂRIMII DE MĂSURAT CU TIPUL APARATELOREXERCITIUL NR.1

In magazia bunicului ati găsit o bicicleta , pe care doriţi să o folosiţi. Roţile bicicletei au fost demontate si trebuie să le montaţi . Inainte de montare trebuie să verificaţi dimensiunile axului şi ale butucului roţii

a) Ce dimensiuni veţi măsura ?b) Ce metodă de măsurare veţi alege?

c) Care sunt instrumentele de măsură?

EXERCITIUL 2

Biletul de transport costă 7000 lei. Ati dat o hârtie de 10.000 lei şi aţi primit rest 3000 lei în monede de câte 1000 lei.In acest fel aţi adunat un numar de 20 de monede de câte 1000 de lei.

Monedele sunt aparent identice,dar una este falsa. Prin care metodă determinaţi care monedă este falsă?

Sarcini de lucru:a) stabiliti mărimea prin care determinaţi care moneda este falsab) stabiliţi aparatul sau instrumentul de măsurăc) prin câte determinări se poate stabili care moneda este falsă

COMPARAREA METODELOR ŞI TEHNICILOR DE MĂSURARE , DIN PUNCT DE VEDERE CALITATIV

În orice măsurare , aparatul este pus în legătură cu obiectul, pentru a fi influenţat de aceea mărime caracteristică obiectului care urmeaza să fie măsurat INTERACŢIUNE

OBIECT- APARAT

EXERCIŢIUL 3

Urmatoarele aplicatii au rolul de a va ajuta sa va fixaţi mai bine cunostintele pe care le-at dobandit la capitolul METODE DE MASURARE.

Alegeţi varianta corectă de răspuns:


CARACTERISTICI METROLOGICEAfectează direct corespondenţa valorii măsurate cu valoarea adevărată a mărimii

justeţea fidelitate preciziafiabilitate

OBIECT APARAT

Pentru rezolvarea exerciţiilor consultaţi materialele bibliograficeAminteşte-ţi!-


1.Măsuarea se efectuează cu:

a) un mijloc de măsurare;b) o mărime de măsurat;c) o mărime măsurată;d) ajutorul mijlocului de măsurat.

2.Succesiunea de operaţii experimentale pentru determinarea calitativa a mărimii poarta denumirea de:

a) mărime de măsurat;b) măsurare;c) mijloc de măsurare;d) mijloc de măsurat.

3.Cunoscând obiectul măsurării alegem:a) unitatea de măsură;b) măsurandul;c) mijlocul de măsurare;d) măsurarea. Se va da un punct din oficiu. Toate subiectele sunt obligatorii.

COMPETENŢA 4REALIZEAZĂ MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE

IDENTIFICAREA MIJLOACELOR DE MĂSURARE PENTRU DETERMINAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE

Prin mijloace de măsurare se înţeleg mijloacele tehnice care servesc pentru obţinerea informaţiei

Măsura-reproduce una sau mai multe valori cunoscute ale unei mărimi.Exemple: cale plan paralele, rigla gradată,vas rezervor


Folosiţi toate materialele de care dispuneţi în rezolvarea exerciţiilor din fişa de lucru.

MIJLOACE DE MĂSURAREmăsuri

etalon De lucru

Aparate de măsurat(instrumente de măsurat) Ansambluri, instalaţii şi

sisteme de măsurare


Aparat de măsurat-serveşte la efectuarea măsurătorilor prin conversia măsurandului intr-o mărime fizică. Exemple: debitmetru, manometru cu coloană de mercur

Instrumente de măsurat-şubler,balanţă, micrometru,termometru de sticlă

Instalaţie de măsurat-ansamblu de aparate şi măsuri conectate între ele după o anumita schemă

EXERCIŢII

EXERCIŢIUL 1

Utilzînd materialul bibliografic :

1.completaţi tabelul de mai jos, definind metodele de măsurare, aparatele de măsurare, mărimea neelectrica

2. indicaţi prin literele A,F, daca definitiile date sunt adevarate sau false

Metode de măsurare/

. Aparat de măsurare

Definiţie Adevărat(A)

Fals(F) Definiţia corectă

1. şubler Aparat de măsurare –permite compararea directă a mărimii de măsurat cu unitatea de măsură

2.Metodă de măsurare indirectă

Rezultatul măsurării nu se obţine direct, ci după măsurarea altor mărimi , iar valoarea măsurată se obţine cu ajutorul calculelor matematice(volum)

4.etalon Servesc la păstrarea şi transmiterea unităţilor de măsură la alte mijloace de măsurare

5.măsuri Mijloace simple de măsurare , care materializează unitatea de măsură


FOLOSIŢI TOATE MATERIALELE PE CARE LE AVEŢI LA INDEMÂNĂ


EXERCIŢIUL 2În tabelul de mai jos sunt trecute mărimi neelectriceAcest exerciţiu vă solicită să scrieţi în căsuţa de sub mărimea fizică mijlocul de măsurare (instrumentul/aparatul de măsurare) corespunzător mărimii, urmând ca profesorul să bifeze una dintre căsuţele Da sau Nu

densitatea Da b) Lungimea Da c) temperatura DaNu Nu termocuplu Nu

Masa Da e) debit Da f) Timpul Da

m2 Nu Nu Nu

TEST DE EVALUARE

1.Precizati care literă corespunde răspunsului corect:Măsurarea se efectuează cu:

a) un mijloc de măsuare;b) o mărime de măsurat;c) o mărime măsurată;d) ajutorul mijlocului de măsurat.

2.Succesiunea de operaţii experimentale pentru determinarea calitativă a mărimii poartă denumirea de:

a) mărime de măsurat;b) măsurare;c) mijloc de măsurare;d) mijloc de măsurat.

3.Cunoscând obiectul măsurării alegem:a) unitatea de măsură;b) măsurandul;c) mijlocul de măsurare;d) măsurarea.

4.Mijlocul de măsurare se alege:a) dupa ce cunoastem cerinţele impuse de măsurand;b) functie de metode de măsurare;c) funcţie de unitatea de măsura a mărimii măsurate;d) in funcţie de operator.

5.Măsurarea ne da o informaţie:a) cantitativă despre o marime:b) calitativă;c) valorică;d) valoroasă

6.Masa unui corp se poate stabili prin :


d)


a) compararea acestuia cu unitatea de masăb) cântărirea unităţii de masăc) deducţii repetated) măsurarea forţei gravitaţionale

.7. Unităţile de masă sunt materializate sub forma unora) aparate de cântăritb) balanţec) greutăţi etalon şi greutăţi de lucrud) bascule

8. Pentru măsurarea forţei se folosesc aparate cunoscute sub denumirea de:a)dinamometreb) extensoarec)arcurid) resoarte

Măsurarea dimensiunilor liniare cu şublerul

Şublerul este un instrument de măsură cu riglă şi vernier.Caracteristicile şublerelor:

Limita superioară de măsurare ( L ) : 100mm, 150mm, 200mm, 300mm, 400 mm, 500 mm, 600mm , 800 mm, 1000 mm, 1500

mm. Precizia de citire la verniere poate fi: 0,1; 0,0; 0,05.

Principiul măsurării cu şublerulExemplu de citire pentru un şubler cu clasa de precizie 0,05 mm:

EXERCITIUL 3

1.Înscrieţi sub fiecare dintre imaginilor de mai jos precizia şublerului şi dimensiunea corespunzătoare indicaţiei şublerului:


MĂSURAREA DIMENSIUNILOR LINIARE

Acumularea a opt puncte implică obţinerea calificativului „ realizat „ pentru fişa de lucru, în fişa de descriere a activităţii.


a) b) c)precizia…………… precizia…………… precizia…………dimensiunea……… dimensiunea……… dimensiunea………

Analizaţi schema de măsurare de mai jos şi precizaţi tipul măsurărilor efectuate în fiecare dintre cele 3 cazuri.

EXERCIŢIUL 4

Următorul exerciţiu vă solicită să arătaţi ca sunteţi capabili să recunoaşteţi mijloacele de măsurare a mărimilor de bază din domeniul mecanic. Va propunem sa identificaţi următoarele mijloace de măsurare a lungimilor şi unghiurilor :

1 2

6

Nr. crt. DENUMIREA MIJLOCULUI DE MASURARE

CORECT INCORECT

1

Volumul este o mărime scalară derivată In S.I.. Unitatea de măsură pentru volum este [ m3]. Se poate defini capacitatea ca fiind volumul ocupat de un lichid. Unitatea de măsură pentru capacitate este litrul [L].

EXERCITIUL NR.5


a-

b-

c-Corect

cb

Masurarea volumelor

3 4

5


Ce cantitate de vopsea trebuie cumparată pentru vopsirea suprafeţei pieselor din figură cunoscând :

materialul piesei- alamăgrosimea pieseilor: 10 mmcantitatea de vopsea se va determina în funcţie de indicaţiile de pe cutia aleasa

Completaţi următorul tabelEtape de lucru

Metode de determinare a mărimii neelectrice

Aparat/relaţie de calcul

rezultat A F

Observaţie: piesele din figura reprezintă un exemplu. In lucrarea de laborator se pot alege alte pieseA,F, reprezintă aprecierea profesorului

Măsuri pentru determinarea volumului lichidelor şi gazelor;

EXECIŢIUL 6

Acest exerciţiu vă cere să determinaţi volumul semifabricatelor indicate şi să treceţi datele obţinute în tabel 2, urmând ca profesorul să bifeze una din căsuţele corect sau incorect.

a) bară din aluminiu care cântăreşte 1,2 kg;b) un lingou din cupru cu masa de 0,8 kg;c) bramă ( formă paralelipipedică ) din fontă cu dimensiunile: L- 80 cm, l = 20 cm, h = 30

cm.

Semifabricat Material Densitate Volum Corect Incorect abc

MĂSURAREA MASEI ŞI DENSITĂŢII

LUCRARE DE LABORATORAspecte vizate:

alegerea mijloacelor de măsurare; utilizarea corectă a mijloacelor selectate; determinarea volumului; determinarea masei prin cântărire; calcularea densităţii.

Resurse materiale: mijloace pentru măsurat lungimi; cilindru gradat, pipetă; dinamometru; balanţă de laborator.

Sarcina de lucru :



Fiecare echipă , formată din 5 elevi, primeşte un câte un set de 5 piese executate din acelaşi material. Cele cinci seturi sunt formate din piese identice , numerotate la fel. Pentru fiecare piesă trebuie să se determine masa, volumul şi densitatea. Datele obţinute se trec în tabelul 1. La expirarea timpului de lucru profesorul va face centralizare şi compararea rezultatelor obţinute de echipele de lucru.Timp de lucru: 25 minute pentru realizarea sarcinii de lucru; 5 minute pentru raportare/ echipă; 10 minute pentru analizarea rezultatelor.

Nr. piesă

Volumul Masa Densitate Observaţii Corect Incorect

12345

Resurse materiale dinamometru de laborator cu un resort elastic al cărei constantă elastică are valoarea

k=100N/m; greutăţi diferite; dispozitiv de susţinere a dinamometrului; riglă gradată.

Mod de lucruPentru măsurarea forţei cu ajutorul dinamometrului se procedează astfel:

se suspendă de tija resortului greutăţi diferite; se măsoară cu rigla deformaţia elementului elastic; se citeşte valoarea forţei; pentru verificare se calculează valoarea forţei cu relaţia Fc= k * l, unde k= constanta

elastică a dinamometrului; se compară valoarea citită cu valoarea calculată; se trasează caracteristica Fm = f (lm); se interpretează rezultatele.

Nr.crt lm [ mm] K [ N/m]

Fm[N] Fc [ N]

1234

5


Fc

lm

Pentru rezolvarea sarcinii de lucru puteţi folosi orice material informativ.Pentru a dovedi îndeplinirea aspectelor vizate de sarcina de lucru aveţi nevoie de

formularele de confirmare – anexa 1 şi anexa 3- completate şi semnate.

Măsurarea forţei

Lucrare de laborator


Măsurarea presiunii

Presiunea este definită prin raportul dintre o forţă şi aria pe care se exercită per4pendicular::F= forţa [ N]

p = A= aria [m2]

Aparate de măsurat presiuni.Aparatele pentru măsurat presiuni se pot clasifica după diferite criterii şi anume:

al valorii presiunii de măsurat;al destinaţiei;al principiului de funcţionare.EXERCIŢIUL 7Analizaţi cu atenţie tipurile de manometre prezentate. Pentru fiecare tip de manometru , indicaţi:

Studiu de cazSe prezintă trei situaţii referitoare la indicaţiile unui tub în formă de U pentru măsurat presiunea a) b) c)

Cerinţe:a) indicaţi pe desene mărimile specifice fiecărei situaţiei prezentate;b) precizaţi tipul presiunii măsurate în fiecare situaţie;c) stabiliţi relaţia de calcul a presiunii coloanei de mercur;d) identificaţi tipul aparatelor funcţie de valoarea presiunii măsurate.


a. care sunt mărimile de intrare şi de ieşire;

b. care este principiul de măsurare.

Cerinţe:


MĂSURAREA TEMPERATURII

Temperatura este mărimea fizică folosită pentru a caracteriza starea de încălzire a unui corp, a unui mediu etc. Măsurarea şi cunoaşterea temperaturii sunt impuse de faptul că temperatura este unul dintre cei mai importanţi factori sau condiţie de funcţionare a aparatelor, maşinilor şi instalaţiilor, respectiv acestea pot lucra la randament optim normal numai la o anumită temperatură sau numai între anumite limite de temperatură.EXERCIŢIUL 8Studiu de caz:Se prezintă următoarele situaţii în care trebuie să se măsoare:

1. temperatura într-un cuptor de încălzire a pieselor în vederea aplicării unui tratament termic, care se desfăşoară la temperatura de 950oC;

2. temperatura corpului uman;3. temperatura la care trebuie să se desfăşoare o reacţie chimică;4. temperatura într-un cubilou, pentru obţinerea oţelului , proces desfăşurat la T> 1600oC;5. temperatura într-o cameră frigorifică în vederea menţinerii unei temperaturi constante.

Criterii de apreciere: validitatea alegerii mijlocului de măsurare 30 puncte nivelul de elaborare a argumentării 30 puncte corectitudinea descrierii procesului de măsurare 30 puncte din oficiu 10 puncte




GHIDULPROFESORULUI

C.P.N.Nivelul I


CUPRINS

Introducere…………………………………… 76

Formulare …………………………………… 80

Materiale de referinţă.........................................83

Cheia exerciţiilor………………………………..100



UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13.13.

INTRODUCERE

Informaţiile din acest manual completează Manualul Elevului. Sunt incluse exemple rezolvate de activităţi şi exerciţii care pot fi folosite ca un ghid al realizărilor elevului. De asemenea sunt incluse o serie de materiale didactice, precum:

folii transparente teste materiale informative fişe conspect






COMPETENTA 1 „IDENTIFICĂ MĂRIMI NEELECTRICE”

Din manualul elevului prezintă următoarele aspecte: enumeră principalele mărimi neelectrice defineşte principalele mărimi neelectrice grupează mărimile neelectrice pe categorii stabileşte relaţii între mărimi neelectrice

Acoperind următoarele zone de conţinut:mărimi neelectricerelaţii între mărimile neelectricesimboluri

Materialele ataşate trateaza următoarele subiecte:F.T.1- Relaţii între mărimi neelectrice, simboluri

OBSERVAŢII DIDACTICE:


PARCURGEŢI CU ATENŢIE MATERIALELE PREZENTATE SI INCERCAŢI SĂ LE ADAPTAŞI ÎNVĂŢĂRII CENTRATE PE ELEV, DAR ŞI ELEVILOR CU NEVOI SPECIALE


Competenţa, solicită elevului să identifice mărimile neelectrice de baza din domeniul electromecanic să demonstreze că este capabil să poate identifica relaţiile dintre mărimi

Exerciţiile propuse sunt utile pentru evaluarea competenţelor: COMUNICARE ŞI NUMERATIE , deoarece; Utilizează limbajul specific de specialitate Participă la discuţii, prelucrând datele obţinute LUCRUL IN ECHIPA , deoarece; Colaborează cu membrii echipei pentru rezolvarea problemelor

Pentru asigurarea realizării obiectivelor specifice acestei competenţe, sunt incluse în exerciţii care implică efectuarea operaţiilor matematice,relaţii între mărimile neelectriceÎn predarea activităţii de efectuare a masuratorilor generale, ar fi bine să se folosească în demonstraţii materiale didactice existente deja in dotarea scolii.

COMPETENTA 2: PRECIZEZĂ UNITĂŢI DE MĂSURA PENTRU MĂRIMI NEELECTRICE

Prezintă următoarele aspecte: precizează multipli si submultipli uzuali in tehnică defineşte noţiunea de unitate de măsură unitaţi de măsură pentru mărimi fundamentale din domeniul electromecanic .unităţi de măsură pentru mărimi derivate din domeniul electromecanic

A coperind următoarele arii de conţinut: sistemul internţional de unităţi de măsurăunitate de măsură, măsurandunităţi fundamentale şi derivate

Materialele didactice ataşate tratează următoarele subiecte:F.T.2 Enumerarea multiplilor şi submultiplilor uzuali în tehnicăF.T.3 Precizarea unităţilor de măsură pentru mărimile neelectriceFT4 Corelarea unităţilor de măsură cu mărimile neelectrice


Competenţa este un subiect practic, dinamic,pentru ca elevii să poata întelege şi să cunoască toate unităţile de măsura utilizate , importanţa alegerii unităţii de măsură fundamentale sau derivate in funcţie de mărimile ,care trebuie determinateModalităţile de rezolvare a sarcinilor de lucru propuse precum şi formularele anexate la ,,Manualul elevului,, ajută la verificarea indeplinirii criteriilor de performanţă corespunzătoare competenţelor:

Comunicare si numeraţie prin : Utilizarea limbajului de specialitate




Citirea unor documente simple Raportarea unor rezultate finale Participarea la discuţii pe un subiect simplu

Lucrul in echipă prin: Işi precizează poziţia în echipă Işi asumă rolurile care îi revin în echipă Colaborează cu membrii echipei

COMPETENŢA 3 ;SELECTEAZĂ APARATELE DE MĂSURA ŞI CONTROL

Competenţa prezintă următoarele aspecte: Metode de măsurare şi mijloace de măsurare în domeniul electromecanic

.Metode şi mijloace pentru măsurarea lungimilorMetode şi mijloace pentru măsurarea masei şi densităţii.Metode şi mijloace de măsurare a presiunii.Metode si mijloace de măsurare a debituluiMetode şi mijloace de măsurare a temperaturii

Acoperind următoarele zone de interes:mijloace de măsurare a mărimilor de baza in domeniul electromecaniccorelarea mărimii de măsurat cu aparatul de măsurăcompararea metodelor si tehnicilor de măsurare

Materialul didactic ataşat tratează următoarele subiecte:F.T.5. Metode şi tehnici de măsurare

F.T.6. Explicitarea simbolurilor înscrise pe aparate

OBSERVAŢII DIDACTICEEste un subiect practic, dinamic si accesul la echipament este esenţial pentru ca elevii să

poata întelege modul de utilizare a instrumentelor/aparatelor de măsurare, tehnici de măsurare, importanţa alegerii corespunzatoare a metodelor de măsurare.

Tratează identificarea problemelor legate de mărimi, metode de măsurare,alegerea aparatelor de măsurare , după ce elevul ştie ce trebuie să investigheze .. Exercitiile propuse contin elemente pentru evaluarea competentei

” comunicare si numeraţie” Utilizează limbajul de specialitate Prelucrează grafic rezultatele obţinute în urma citirii documentaţiei

COMPETENŢA 4REALIZEAZĂ MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE





Competenta prezintă următoarele aspecte:. măsurarea lungimilor măsurarea masei si densităţii măsurarea presiunii măsurarea debitului măsurarea temperaturii

Acoperind următoarele zone de interes:rezolvarea problemelor de măsurare în situatii practicealegerea aparatelor de măsura şi a metodelor de măsurare utilizarea relaţiilor de calcul dintre diferitele mărimi in funţtie de posibilitatea de

măsurareMaterialul didactic ataşat tratează următoarele probleme:

F.T.7.Mijloace de măsură-SUBLERF.T.8. MicrometrulF.T.9 Mijloace pentru măsurarea unghiurilorF.T.10 Măsurarea maseiF.T.11 Măsurarea densităţiiF.T.12 Măsurarea presiuniiF.T.13 Măsurarea debituluiF.T.14 Mijloace pentru măsurarea temperaturii

OBSERVAŢII DIDACTICECompetenţa este un subiect practic, dinamic si accesul la echipament este esenţial pentru ca elevii să poată măsura mărimile specifice utilizând toate posibilităţile din Laboratorul de metrologie şi din Atelierul de lăcătuserieTratează identificarea problemelor legate de mărimi, metode de măsurare,alegerea aparatelor de măsură. , după ce elevul ştie ce trebuie să investigheze Exercitiile propuse contin elemente pentru evaluarea competente

” comunicare si numeraţie” Utilizează limbajul de specialitate Prelucrează grafic rezultatele obţinute în urma citirii documentaţiei Realizează calcule simple

“lucrul in echipa” Isi precizează locul în echipă pe baza activităţilor desfăşurate Isi asumă rolurile care îi revin în echipa Colaborează cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor

LISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUIÎnainte de a termina predarea acestei unităţi de competenţă este recomandabil să completaţi următoarea listă de verificare a criteriilor ştiinţifice folosite. Bifaţi în căsuţe.


ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev

pe parcursul unităţii de competenţă


Competenţa – IDENTIFICĂ MĂRIMILE NEELECTRICE

Enumerarea principalelor mărimi neelectrice Definirea principalelor mărimi neelectriceGruparea mărimilor neelectrice pe categoriiStabilirea relaţiilor intre mărimi neelectrice

Competenţa - PRECIZEAZĂ UNITĂŢI DE MĂSURA PENTRU MĂRIMILE NEELECTRICE

Enumerarea multiplilor şi submultiplilor uzuali in tehnicăPrecizarea unităţilor de măsură pentru mărimile neelectriceCorelarea unităţilor de măsura cu mărimile specificeEfectuarea transformarilor unitătţilor de măsură

Competenţa – SELECTEAZĂ APARATELE DE MĂSURA ŞI CONTROL

Explicitarea simbolurilor înscrise pe aparatele de măsura şi controlCorelarea mărimii de măsurat cu tipul aparatelorCompararea metodelor şi tehnicilor de măsurare, din punct de vedere calitativ

Competenţa-REALIZEAZĂ MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE

Identificarea mijloacelor de măsură pentru determinarea mărimilor neelectricePregătirea mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectriceCitirea indicaţiilor mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectrice


IMPORTANTTabelelul următoare detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă

“MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE”Acest tabel va fi folositor în momentul încheierii exerciţiilor şi în procesul de

colectare a dovezilor pentru portofoliul elevului


FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢIITabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă.



MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICECOMPETENTA

EXERCIŢIUL

ÎNTREBAREA

TITLUL REALIZAT

Identifică mărimile neeletrice

1 Enumerarea principalelor mărimi neelectrice

2 Definirea principalelor mărimi neelectrice,gruparea mărimilor neelectrice pe categorii

3 Stabilirea relaţiilor intre mărimi neelectrice

Precizează unităţi de

măsură pentru mărimile

neelectrice

1 12

Enumerarea multiplilor şi submultiplilor uzuali în tehnică

2 123

Precizarea unităţilor de măsură pentru mărimile neelectrice

3 Corelarea unităţilor de măsură cu mărimile specifice

4 12

Efectuarea transformarilor unităţilor de măsură

Selectează aparatele de

măsură şi control

1 Explicitarea simbolurilor înscrise pe aparatele de măsurat

2 12

Corelarea mărimii de măsurat cu tipul aparatelorCompararea metodelor şi tehnicilor de măsurare, din punct de vedere calitativ

Realizează măsurarea mărimilor neelectrice

Identificarea mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectricePregătirea mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectrice



Citirea indicaţiilor mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectrice

Datele candidatului sunt incluse pe această fişă pentru a fi folosite la întocmirea registrelor CPN, fişa evidenţiind exerciţiile realizate şi datele relevante.

____________________ _________UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES Semnătura candidatului Data

____________________ _________Semnătura evaluatorului Data




COMPETENŢA 1:“ IDENTIFICA MĂRIMILE NEELECTRIC E”

F.T.1- Relaţii între mărimi neelectrice, simboluri

COMPETENTA 2 : “PRECIZEAZĂ UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU MĂRIMI

NEELECTRICE”

F.T.2 Enumerarea multiplilor şi submultiplilor uzuali în tehnică

F.T.3 Precizarea unităţilor de măsură pentru mărimile neelectrice

F.T.4 Corelarea unităţilor de măsură cu mărimile neelectrice

COMPETENŢA 3 ; SELECTEAZĂ APARATELE DE MĂSURA ŞI CONTROL

F.T.5. Metode şi tehnici de măsurare

F.T.6. Explicitarea simbolurilor înscrise pe aparate

COMPETENŢA 4 :REALIZEAZĂ MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE

F.T.7.Mijloace de măsură-SUBLER

F.T.8. Micrometrul

F.T.9 Mijloace pentru măsurarea unghiurilor

F.T.10 Măsurarea masei

F.T.11 Măsurarea densităţii

F.T.12 Măsurarea presiunii

F.T.13 Măsurarea debitului

F.T.14 Mijloace pentru măsurarea temperaturii


MATERIALE De

REFERINŢĂ


Identifică mărimile neelectrice F.T.1

STABILIREA RELAŢIILOR ÎNTRE MĂRIMILE NEELECTRICE

marimi simbol fundametale derivate geometrice mecanice termice hidraulice chimice relaţii intre mărimile neelectrice

lungimea Lsuprafaţa S S=L2

unghivolum V V=L3

V=

masă m m= ρV

m=

forţăgreutate

FG

F)m.aG’m.g

VitezăLiniară

unghiulară

v

ω

v=

ω=

n- turatiaacceleraţie a

a=

a=



temperatura Tpresiunea pdebitvolumic

masic

Qv

Qm

Q =

Q =

nivel de lichidumiditatedensitate ρ ρ =m.V

timp t t =



Precizează unităţi de măsură F.T.2

ENUMERAREA MULTIPLILOR ŞI SUBMULTIPLILOR UZUALI IN TEHNICĂ

Deoarece , în practică, exprimarea diverselor mărimi in unităţi SI ar conduce la valori foarte mari sau foarte mici, care sunt incomode in scriere sau vorbire, in acest sistem au fost introduse prefixe, prin care multipli sau submultipli unităţilor pot fi exprimaţi foarte simpluPREFIXELE- se aşează întodeauna înaintea unitîţii de măsură şi au semnofocaţia că unitatea respectivă se înmulţeşte cu factorul pe care îl reprezintă prefixul

PREFIXFACTOR

DENUMIREA SIMBOL

Exa E 1018 = 1.000.000.000.000.000.000Peta P 1015 = 1.000.000.000.000.000Tera T 1012 =10. 000.000.000.000Giga G 109 = 10.000.000.000.Mega M 106 = 10.000.000kilo k 103 = 1000

hecto h 102 = 100deca da 10 = 10deci d 10-1 = 0,1centi c 10-2 = 0,01mili m 10-3 =0,001

micro μ 10-6 = 0,000.001nano n 10-9 = 0,000.000.001pico p 10-12 = 0,000.000.000.001

femto f 10-15 = 0,000..000.000.000.001atto a 10-18 = 0,000.000.000.000.000.001

Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 86


Precizează unităţi de măsură pentru mărimi neelectrice F.T.3

PRECIZAREA UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ PENTRU MĂRIMILE NEELECTRICE

SISTEMUL INTERNAŢIONAL DE UNITĂŢI DE MĂSURĂ S.I.

Sistemul Internaţional de Unităţi de măsură a fost adoptat la a 11-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi, in anul 1960. Acesta este un sistem practic de unităţi de măsură, care se utilizează in toate domeniile de activitate, atît pe plan naţional cît şi internaţionalÎn Romînia , sistemul S.I. este legal şi obligatoriu.

Sistemul S.I. cuprinde trei clase de unităţi :


unităţi

fundamentale

metru (m)

kilogram (kg)

secunda (s)

Kelvin (K)

Mol(mol)

Unităţi derivate

metru pătrat (m2)

metru cub (m3)

metru pe

secundă (m/s)

metru pe

secundă la patrat

(m/s2 )

kilogram

pemetru cub

(kg/m3)

unu pe secundă

(s-1 )

metru cub pe

secundă (m3/s )

kilogram pe

secundă (kg/s)

metru cub pe

kilogram (m3 /s)

mol pe metru cub (mol/m3

unităţi derivate

avînd denumiri

speciale

newton (N)

pascal (Pa)

joule (J)

watt (W)

coulomb (C)

unităţi

suplimentare

radianul

(rad)

steradianul (sr)

unităţi

de

măsură

tolerate

inch (in)

mila

marină

(mlm)

punct

tipografic

(p)

Cicero

(cic)

cuadrat (cv


Precizează unităţi de măsură pentru mărimi neelectrice F.T.4

CORELAREA UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ CU MĂRIMILE NEELECTRICEUNITĂŢI FUNDAMENTALE

Nr.crt Denumirea unităţii Denumirea mărimii

simbol

1 metru lungime m2 kilogram masa Kg3 secunda timp t4 Kelvin temperatura K5 mol Cantitatea de substanta mol

UNITĂŢI DERIVATE exprimate prin unităţi fundamentale

Nr.crt Denumirea mărimii Denumirea unitatii Simbol1. suprafata Metru patrat m2

2 volum Metru cub m3

3 viteza Metru pe secundă m/s4 acceleratie Metru pe secunda la patrat m/s2

5 densitate Kilogram pe metru cub kg/m3

6 Viteza unghiulara Unu pe secunda s-1

7 Debit de volum Metru cub pe secunda m3/s8 Debit de masă Kilogram pe secunda kg/s9 Volum specific Metru cub pe kilogram m3/kg10 concentraţie de substanta Mol pe metru cub mol/m3

11 Vascozitate cinematica Metru patrat pe secunda m2/s

UNITĂŢI S.I. DERIVATE , având denumiri speciale

Denumirea

mărimii

Denumire a unitatii

Simbolul unitatii

Expresie in unitati S.I.uzuale fundamentale

Forţa newton N kgf m.kg.s-1

Presiune pascal Pa N/m m.-1kg.s-2

Energie, lucru mecanic,cantitate de caldura

joule J N.m m2.Kg.s-2

UNITĂŢI DE MĂSURA TOLERATE:

Unitatea de măsură simbol Expresie în unitate fudamentala1. inch in 1in=0,0254 m=2,54 cm2. mila marina mlm 1 mlm= 1854 m3.punct tipografic p 1p= 0,376065x 10 m4. Cicero cic 1cic = 12p= 4,51278x10 m



5.Cuadrat cv 1cv = 4 cic =48p = 18,0511x 10 m

Selectează aparatele de măsură şi control F.T.5

METODE ŞI TEHNICI DE MĂSURARE

Metode de măsurare

Metoda de măsurare reprezintă ansamblul de procedee folosite pentru obţinerea unui rezultat care să reprezinte cât mai corect mărimea măsurată.

Denumirea metodei

Definiţie Exemple

Absolută

Relativă

Se determină valoarea absolută (totală ) a mărimii măsurate.Se determină abaterea efectivă a mărimii date faţă de valoarea nominală

Măsurarea diametrului cu şublerul sau al micrometrului .

Măsurarea cu ajutorul oricărui comparator

Directă

Indirectă

Se determină prin citire directă pe instrumentul /aparatul de măsurare.

Se măsoară alte mărimi aflate într-o relaţie directă cu mărimea de măsurat

Măsurarea lungimilor direct cu şublerul sau al micrometrului .

Determinarea densităţii, vitezei , acceleraţiei, etc.

Analogice

Numerice

Măsurarea se face prin citirea poziţiei unui ac indicator în faţa unei scale gradateSe utilizează tehnica calculului numeric

Măsurarea greutăţii corpurilor cu ajutorul balanţei.

Măsurarea greutăţii corpurilor cu ajutorul cântarului electronic

Cu contact

Fără contact

Suprafaţa de măsurat vine în contact cu suprafaţa piesei de măsurat.

Aparatul de măsurat nu este prevăzut cu dispozitiv de palpat

Măsurarea dimensiunilor cu ajutorul şublerului sau al micrometrului.

Măsurarea dimensiunilor cu ajutorul micrometrului de atelier.



Selectează aparatele de măsură şi control F.T.6

EXPLICITAREA SIMBOLURILOR INSCRISE PE APARATELE DE MASURA

Indici metrologici ai aparatelor1.scara gradată-totalitatea reperelor dispuse de-a lungul unei linii drepte sau curbe , care reprezintă un sir de valori consecutive ale mărimii de măsurat2.reperele-semne, linii, puncte trasate de-a lungul scării gradate

cu zero ca una din limite(rigla , şubler) cu zero la mijloc (comparator cu zero în afara scării gradate (micrometre cu limitele de măsurare 25-50 sau 50-75

3. diviziunea-intervalul cuprins intre două repere consecutive4. valoarea diviziunii-valoarea mărimii măsurate, corespunzătoareunei diviziuni5. precizia citirii. În condiţii de laborator , precizia citirii poate ajunge până 0,1 dintr+o diviziune, iar în producţie 0,5 dintr-o diviziune6.limitele de măsurare ale aparatului, -valorile maximă şi minimă ale mărimii măsurate ,care se pot determina cu ajutorul aparatului7. domeniul de măsurare al aparatului,- diferenţa dintre limita superioară şi limita inferioara de măsurare



Realizează măsurarea mărimilor neelectrice F.T.8

TIPURI DE ŞUBLEREŞublerul este un mijloc de măsură cu vernier şi cursor, folosit pentru măsurarea de dimensiuni

exterioare, interioare sau de adâncime. Vernierul este o scară gradată ajutătoare, suprapusă peste o riglă gradată pentru a permite citirea mai precisă a fracţiunilor de diviziune ale riglei gradate.

Tipul şublerului Elemente componente

Şubler de interior şi exterior

1- riglă gradată2- vernier3- ciocuri de prindere la exterior4- ciocuri de prindere la interior5- şurub pentru fixarea vernierului

Şubler pentru adâncime

1- riglă gradata2- talpa cursorului3- şurub pentru fixarea cursorului4- şurubul dispozitivului de avans fin5- mecanism de avans fin


1


Şubler pentru trasaj

1- riglă gradată2- cursor3- vernier4- şurub de fixare 5- placă de bază6,7-Vârfuri de măsurare8- mecanism de prindere9- şurub de fixare10- mecanism de avans fin




Mijloace de măsurat lungimi - micrometrul

. Precizia măsurătorilor efectuate cu micrometrele este ridicată: 0,02 mm. 0,01mm si 0,001mm.

Principiul de măsurare cu scara gradată circulară constă în transformarea mişcării de rotire a unui şurub cu pas fin, de obicei 0,5mm, denumit şurub micrometric.

Pentru p= 0,5mm şi n = 50 diviziuni, rezultă valoarea unei diviziuni a tamburului de 0,01mm ( o sutime de milimetru).

Părţile componente ale unui Micrometrul de exterior – sunt următoarele:1- potcoavă, 2 – nicovală, 3 – tijă, 4 – dispozitiv de blocare, 5 - braţul cilindric, 6 – tambur, 7 – dispozitiv de limitare a forţei de apăsare la măsurare, 8 – indicator scară gradată inferioară pentru mm, 9 –indicator scară gradată superioară pentru jumătăţi de milimetru, 10 –scară gradată tambur – sutimi de mm.

Micrometrul de adâncime

1- tija micrometrului; 2- suprafaţa de măsurare ( talpa micrometrului

Micrometre speciale a. micrometrul pentru ţevi b .micrometrul pentru table c. micrometrul pentru filet d. micrometrul pentru roţi dinţate




Mijloace pentru măsurat unghiuri

Raportor universal1. sector gradat;2. vernier;3. lamă mobilă;4. riglă fixată pe sectorul

gradat;

Raportor mecanic

CARACTERISTICI TEHNICE ale RAPORTORULUI MECANICtip: combinate, economic, cu lupã;gradatie: 0.5, 1 mm si/sau 1/8, 1/16, 1/32, 1/50, 1/64 in;lungime riglã: 150…600 mm si/sau 6…24 in.


MĂSURAREA MASEIMijloace de măsurare pentru masă

Ca principiu de functinare ,toate aparatele de cậntărit se bazează pe acelaşi fenomen: compararea a două mase dintre care una este cunoscută:

Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI

balanţe; bascule; aparate de cậntărit semiautomate; aparate de cậntărit automate; aparate de cậntărit electronice.

APARATEDE

CÂNTĂRIT 94

Metoda

măsurărilor

etalon care se

realizează cu :

- calibre

conice

- calibre

unghiulare

- şabloane

unghiulare

- echere

Metoda goniometrica

prin care masurarea

se realizeaza cu :

- raportoare

mecanice simple

-raportoare

mecanice cu vernier

-raportoare

mecanice optice

- nivele

- capete divizoare

optice; - mese

rotative.

Metode

trigonometric

- rigle de

sinus

- raportoare de sinus


BALANŢE Balanţele etalon-se folosesc la transmiterea unităţii de masă şi la verificarea greutăţilor de lucru. Condiţiile de exploatare sunt foarte pretenţioase: cele mai mici modificări ale mediului pot induce erori importante.

Balanţe analitice

- sunt balanţe simple cu precizie ridicată. Se folosesc în laboratoare, în activitatea

didactică şi în cercetare. Gama de măsură este cuprinsa între 2 şi 200 grame.

Balanţe tehnice

- se folosesc la cậntăriri de precizie mai reduse executate în depozite, ateliere etc.


MĂSURAREA DENSITĂŢIIMijloace de măsurare bazate pe principiul hidrostatic :

cu ajutorul densimetrelorpentru lichide cu densitatea mai mică decat densitatea densitatea apei-produse petroliere

cu domeniul de măsurare cupris intre 0,650 –1 g/cm3



pentru lichide cu densitatea mai mare decât densitatea apei –lacto densimetre, densimetre pentru apa de mare cu domeniul de măsurare cuprins între 1-2g/cm3

cu balanţa hidrostatică-se determină densitatea relativă a unui lichid sau a unui corp solidpicnometrul – măsurarea densităţii prin cântărirea unui volum constant

DENSIMETRE- Se confecţionează din sticlă S e construiesc pentru domeniile 0,01;0,005;0,002g/cm3

1.plutitor 2.cameră de lestare pentru menţinerea verticalităţii 3.tijă 4.termometruPrincipiul de bază pentru determinarea densităţii: adâncimea de cufundare a unui densimetru variază invers proporţional cu densitatea lichiduluiPICNOMETRE- determinarea densităţii se face efectuând următoarele operaţii

1. se cântăreşte picnometrul gol

2. se cântăreşte picnometrul cu apă distilată3. se calculeză capacitatea picnometrului4. se înlocuieşte apa cu lichidul de analizat5. se determina prin calcul densitatea


MĂSURAREA PRESIUNII

APARATE CU ELEMENT ELASTIC-sunt folosite ca : manometer, vacuumetre, manovacuumetre, manometer diferenţiale



Aparate cu tub elasticDomeniul de măsurare:-cu tub Burdon-1000N/m2- 1000MN/m2

-cu tub spiral-1000N/m2-25MN/m2

-cu tub elicoidal-10.000N/m2-60MN/m2

Aparate cu tub Burdon

Se folosesc la măsurarea presiunii pentru lichide şi pentru gazeElementul elastic-tub curbat cu secţiune ovalăDeformaţiile deschiderii sunt transmise printr-un mecanism cu roţi dinţate

Aparate cu membranăa)cu membranăElementul elastic-membrană montată într-o cameră de presiuneUtilizare-medii agresive , sau cu vâscozitate mareDomeniul de măsurare- 1000N/m2-4MN/m2

b) cu capsulăElementul elastic-capsulă formată din două membrane lipite pe conturDomeniul de măsurare-100N/m2-60.000 N/m2

Aparate cu silfonElementul elastic-tub elastic numit silfon-tub cu pereţii ondulaţiDomeniul de măsurare-50N/m2-0,5 MN/m2

Aparat pentru măsurarea presiunii arteriale Sfignomanometru

1. manometru2. 2.brasardă

3. 3.pară de cauciuc4. 4. tuburi de legătură


MĂSURAREA DEBITULUI



Mijloace pentru măsurarea debitelorCONTORUL DE APĂ-APOMETRUL

Caracteristicile aparatului :Calibrul contoruluiDebitul caracteristicPierderea de presiune pe contorPresiunea şi temperatura finală

CONTORUL DE VITEZĂ-măsoara cantitatea de apă care traversează în funcţie de viteza apei Indicarea debitelor se face pe două tipuri de cadrane :Cu cinci scari gradate fig 1Cu fante pentru inscrierea debitului fig 2CARACTERISTICI TEHNICEDomeniul de măsurare-10-3-104m3

Presiunea maximă de lucru-10 bariEtanşeitatea garantată cu apa la 16 bari , timp de 3 minTemperatura lichidului max.300C


MIJLOACE PENTRU MĂSURAREA TEMPERATURIITERMOMETRE:



Pirometre cu radiaţie totală

1- obiectiv; 2-diafragma;3-termoreceptorul; 4-filtrul; 5- ocularul; 6- balon de protecţie; 7 milivoltmetru; 8 conductori de

legătură

1. rezervor 2. capilarul3. manometric4 pârghie

5. ax 6. ac indicator


Termometre

Cu lichidManometriceCu rezistenţă

PirometrePrincipiul de măsurare: compararea strălucirea filamentului cu strălucirea corpului încălzit, temperatura fiind citită pe scara ampermetruluiDomeniul de măsurare 700-3000oC

TermocupluriSe utilizează pentru măsurarea temperaturii în cuptoarele şi băile de săruri din secţiile de tratament termic. Domeniul de măsurare 400-1600oC

Termostate

Au rolul de a menţine o temperatură constantă

1. termoelectrozi2. capătul sudat3. tuburi de

porţelan izolatoare

4. cutia de conexiuni

5. aparatul de măsură

6. cabluri de compensare

cabluri de legătură

Termometru cu rezistenţă 1 rezistenţa

2 fire de ieşire 3 tuburi de protecţie4 conexiuni5 conductoare de legătură6 rezistentă de corectare

7 sursa de alimentare


COMPETENŢA 1. IDENTIFICĂ MĂRIMILE NEELECTRICE

EXERCIŢIUL 1

Arie Exprimă suprafaţa unui pătrat cu latura de un metru

A

- aria pătratului;- aria dreptunghiuluiaria cercului- aria paralelogramului

Volum Exprimă capacitatea unui cub cu latura de un metru

V

- volumul sferei- volumul piramidei- volumul paralelipipedului- volumul prismei

Acceleraţie Exprimă variaţia vitezei cu un metru într-o secundă v

- acceleraţia unui punct în mişcare uniform variată

Forţă Cauza determinantă a modificării stării de mişcare sau de repaus a corpurilor sau deformării lor.

F

- forţă gravitaţională;- forţa electrică, - forţa magnetică;- forţa de atracţie universală

Densitate

Mărime fizică ce reprezintă raportul dintre masa şi volumul unui corp neomogen ρ

- densitatea apei de mare- densitatea aerului- densitatea oţelului

Presiune Mărime fizică egală cu raportul dintre mărimea forţei F , care acţionează normal pe o suprafaţă de arie A

p

- presiune normală;- presiune atmosferică- presiune statică

EXERCIŢIUL 2

Mărimea Categoria Relaţia matematică

Sigur nesigur

Lungime geometricăDensitate mecanică

Ρ=

Volum geometrică V=SXLGreutate mecanică G=mxg


CHEIA EXERCIŢIILOR


Timp fundamentalăT=

Temperatura termicăMasa Mecanică

fundamentală m=

COMPETENŢA 2 PRECIZEAZĂ UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU MĂRIMI NEELECTRICEEXERCIŢIUL 1

denumirea simbol valoare denumire valoare simbol

kilometrul Km 10 m tona 1000 kg thectometrul ha 102 m quintal 100kg qdecametrul da 10m decakilogramul 10 kg dakgdecimetrul dm 10-1 kilogram 1 kg kgcentimetrul cm 102 m hectogram 0,1kg hgmicrometrul μm 10-6m decagram 0,01 kg dag

gram 0,001kg gdecigram 0,0001 kg dgcentigram 0,00001 cgmiligram 0,000001

kgmg

EXERCIŢIUL 21– d ; 2 – c ; 3 – a ; 4 – b

EXERCIŢIUL 3Marimeamasurata

Valoarea marimii masurate

Unitatea de masura corelata

Ordinul de marime

Rezultatul transformarii

lungime 73 da m 10 73mlungime 18,5 mm m 10-3 0,00185mlungime 2 hm m 102 200mlungime 30km dam 102 3000damlungime 15 in cm 0,0254x102 39cmlungime 12,3 nm m 10-9 12,3x 10-9munghi 30 rad 10= rad 30x180/π

capacitate 15 l m3 1l=10-3m3 0,015m3

masa 100g kg 10-3 0,1kgmasa 2kg Cg 10-5 2x10-5

masa 100kg q 1 100q



turaţie 2400rot/min rot/sec 1min=60 sec 40rot/secacceleratie 10 m/s2 Km/s2 10-3 0,01km/s2

EXERCIŢIUL 4Sarcina 1

1a. inch 1in=0,0254m1b m1c.INCH... m cm km300 300x0,0254 300x0,0254x10-2 300.0,0254.103

1200Sarcina2N kgf40x0,101kgf 40

EXERCITIUL 5a b c d1m=103mm 10 -1dm 10-3 km

1m2 =104cm2

106mm2

10-6km2

1dm3= 1l 103cm3

10-3m3

1N/m2= 1 Pa

EXERCITIUL NR.61.Precizaţi care relaţii exprimă corect transformările:

e) 18,5mm=0,0185m=18,5.103km=1,85 dmf) 18,5mm=0,0185m=0,185.10-2km=1,85dmg) 18,5mm)185.10-2km=1,85 dmh) 18,5 mm=18,5 .10-2km=18,5dm

EXERCITIUL NR.71.c ;2.a ;3.a ;II 1-b;2-c;3-d;4-;5-c

COMPETEN ŢA 3 SELECTEAZĂ APARATELE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL EXERCIŢIUL 1.a.diametrul ,lungime; b.metoda directă; c.şubler, micrometru

EXERCIŢIUL 2

a. greutatea; b.balanţa ;c. două

EXERCIŢIUL 31.a; 2.b; 3.c

COMPETENŢA 4 REALIZEAZĂ MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICEEXERCIŢIUL 11.F; 2.A;3.F;4.A;5.FEXERCIŢIUL 2

densitatea Da b) Lungimea Da c) temperatura Da



densimetre Nu şubler Nu termometru Nu

Masa Da e) debit Da f) Timpul Da

balanţa Nu apometru Nu Turometrul cronometric

Nu

TEST DE EVALUARE 1.c;2.c; 3.c;4.B;5.a;6.b,7.c,8.a, EXERCIŢIUL 3Principiul măsurării cu şublerul :

Înscrieţi sub fiecare dintre imaginilor de mai jos precizia şublerului şi dimensiunea corespunzătoare indicaţiei şublerului:a) b)

c)precizia 0,02precizia: 0,1 precizia: 0,05 dimensiunea: 31,4 dimensiunea : 61,65 dimensiunea: 70,22Tipuri de măsurări cu şublerul : a.măsurare la exterior b.măsurarea la interior c. măsurarea adâncimii EXERCIŢIUL 41-şubler cu cadran , 2 – şubler , 3 - raportor , 4 – micrometru , 5 – raportor mecanic6 – şubler digital

EXERCIŢIUL 5Etape de lucru

Metode de determinare a mărimii neelectrice

Aparat/relaţie de calcul

rezultat A F

Determinarea masei pieselor

DIRECTĂ CÂNTAR

Determinarea volumului

gravimetrică V=

Determinarea suprafeţei pieselor

calcul S=

EXERCIŢIUL 6Semifabricat Material Densitate Volum Corect Incorect A bară aluminiu * V=1,2/*B lingou cupru * V=0,8/*C bramă fontă * V=48.10-3


d)


m3

EXERCIŢIUL 7Analizaţi cu atenţie tipurile de manometre prezentate. Pentru fiecare tip de manometru , indicaţi:

Studiu de cazSe prezintă trei situaţii referitoare la indicaţiile unui tub în formă de U pentru măsurat

presiuni:

a) b) c) )

b. tipul presiunii măsurate în fiecare situaţie:presiunea barometrică;,presiunea manometrică;,presiunea vacuumetrică.

c.stabiliţi relaţia de calcul a presiunii coloanei de mercur:a)pa= pb; b)pa=p + pb; c)pa=p - pb.

tipul aparatelor funcţie de valoarea presiunii măsurate:a.barometre;b.manometre;c.vacuumetre.EXERCIŢIUL8Studiu de caz:Situaţia Mijloacele de

măsurareArgumentarea Modul de măsurare

1 Termocuplu Sunt utilizate cu precădere la măsurarea temperaturii în cuptoarele şi băile de săruri din secţiile de tratament termic

Este introdus într-o carcasă protectoare, sunt montate în zona caldă, temperatura se citeşte pe scara gradată a aparatului indicator

2 Termometrul medical Este destinat măsurării temperaturii corpului uman

Se menţine în contact cu corpul uman un timp suficient pentru a produce dilatarea mercurului.

3 Termometrul de laborator

Este destinat măsurării temperaturilor la care se desfăşoară reacţiile

Se introduce în vasul în care are loc reacţia chimică a cărei


mărimile de intrare:pb= presiunea atmosfericăpa= presiunea absolută mărimile de ieşire: h= diferenţa de nivel

h h

pb

pb Pp

pa papa


chimice temperatură trebuie măsurată

4 Pirometrul Sunt utilizate la măsurarea temperaturilor înalte de la distanţă.

Se măsoară temperatura prin strălucirea unui corp etalonat după radiaţia corpului negru.

5 Termostatul Sunt construite special în scopul menţinerii unei temperaturi constante.

Păstrează constantă temperatura cu ajutorul unui mecanism de reglare




C.P.N.Nivelul I

Ghidul elevului

Calificări din domeniul:

Lucrător operator în energeticăLucrător în electromecanicăLucrător feroviar


CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................................5GLOSAR DE TERMENI............................................................................................................56COMPETENŢA 1 CARACTERIZEAZĂ LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE.............................................................................................................................9

DEFINIREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ EXPLICAREA ROLULUI LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE ALEGEREA SCULELOR NECESARE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE

LĂCĂTUŞERIE GENERALĂCOMPETENŢA 2 IDENTIFICĂ INSTRUMENTELE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ.................................................................................................................................17

IDENTIFICAREA SCULELOR NECESARE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTIŞERIE GENERALĂ

DESCRIEREA MODULUI DE UTILIZARE A INSTRUMENTELOR DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELOR PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ

COMPARĂ INSTRUMENTELE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE DESTINATE ACELUIAŞI TIP DE LUCRĂRI, DIN PUNCT DE VEDERE AL AVANTAJELOR ŞI DEZAVANTAJELOR ACESTORA

COMPETENŢA 3 UTILIZEAZĂ INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ..............................................................................................................................22

CORELAREA INSTRUMENTELOR DE MĂSURĂ CU MĂRIMILE DE MĂSURAT CORELAREA VERIFICATOARELOR CU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE

GENERALĂ EXECUTAREA OPERAŢIILOR DE MĂSURARE ŞI VERIFICARE AFERENTA

LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂCOMPETENŢA 4 EXECUTĂ OPERAŢII DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ…………….

SELECTEAZĂ SCULE ŞI DISPOZITIVELE ADECVATE LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ

APROVIZIONEZĂ POSTUL DE LUCRU CU MATERIALELE, SCULELE ŞI DISPOZITIVELE NECESARE

REALIZEAZĂ LUCRĂRI DE LĂCTUŞERIE GENERALĂ ÎN CONFORMITATE CU INDICAŢIILE DIN FIŞA TEHNOLOGICĂ(PLAN DE OPERAŢII)



INTRODUCEREAcest ghid vă va ajuta să urmaţi toate studiile necesare pentru Calificarea Profesională Naţională (CPN) Nivelul 1 în ELECTROMECANICĂ într-un ritm favorabil dumneavoastră.Vi se va cere să obţineţi informaţii din sursele bibliografice de referinţă şi să îndepliniţi anumite activităţi la intervale regulate. Toate activităţile îndeplinite cu succes pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru portofoliul dumneavoastră de calificări profesionale naţionale. Pentru a beneficia în întregime de această abordare flexibilă a procesului de învăţare vă sfătuim să consultaţi cât de multe materiale de referinţă posibile şi să elaboraţi o lucrare cuprinzătoare pentru evaluarea formală.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Următoarea listă de referinţe bibliografice vă va fi folositoare la îndeplinirea exerciţiilor din cadrul unităţii de competenţă, dar se doreşte a fi doar un ghid. Ar trebui să aveţi acces la o sală de studiu şi la o bibliotecă care să vă pună la dispoziţie majoritatea informaţiilor necesare pentru a absolvi această unitate de competenţă.

Cataloagele producătorilor Legislaţia privind igiena şi protecţia muncii

Agenda electricianului Manuale:Gheorghe Coculescu, Carmen Leonte” PREGĂTIRE DE BAZĂ ÎN DOMENIUL MECANIC” , LABORATOR DISCIPLINE TEHNICEDragoş Cosma, Tatiana Bălaşoiu, Doiniţa Bălăşoiu “MANUAL PENTRU DISCIPLINE TEHNICE” august 2000Vi se poate cere să vizitaţi un comerciant de aparate de măsură ,scule pentru lăcătuşerie, pentrua obţine cataloagele şi broşurile producătorilor ca astfel să deţineţi tot materialul necesar realizării exerciţiilor.


Vă rugăm să citiţi cu foarte multă atenţie atât ghidul cât şi materialele de referinţă înainte de a completa secţiunile.Consultaţi-vă cu profesorul dumneavoasatră la fiecare etapă, dacă consideraţi necesar.Profesorul va analiza progresul dumenavoastră înainte de a trece la următoarea unitate de competenţă

Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă 13.15. Acest tabel vă va fi folositor în momentul încheierii exerciţiilor şi în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul dumneavoastră.



EFECTUAREA LUCRARILOR DE LACATUSERIE GENERALAELEMENTUL EXERCIŢIUL ÎNTREBARE

ATITLUL REALIZAT

Competenţa1:Caracterizeazălucrările de lăcătuşerie generală

1,2 Definirea lucrărilor de lăctuşerie generală

3test evaluare

Explicarea rolului lucrărilor de lăcătuşerie generală

4,5 Alegerea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşerie generală

Competenţa 2:Identifică instrumente de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală

1234

Identificarea sculelor necesare pentru executarea operaţiilor de lăcătuşerie

57

Descrierea modului de utilizare a instrumentelor de măsură şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşerie generală

89

Compară instrumentele de măsură şi verificatoarele destinate aceluiaşi tip de lucrări din punct de vedere al avantajelor şi dezavantajelor acestora

Competenţa 3:Utilizează instrumente de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie

12

Corelarea instrumentelor de măsură cu mărimile de măsurat

3 Corelarea verificatoarelor cu lucrările de lăcătuşerie generală



Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare aferente lucrărilor de lăcătuşerie generală

Competenta 4: Execută operaţii de lăcătuşerie generală

126

Selecteaza sculele si dispozitivele adecvate lucrărilor de lăcătuşerie

3710

Aprovizionează postul de lucru cu materialele , sculele, şi dispozitivele necesare

458910

11 test evaluare

Realizează lucrări de lăcătuşerie generală

UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES

Semnătura candidatului Data


OBIECTIVE

La absolvirea acestei unităţi de competenţă, veţi fi în stare: să precizezaţi tipurile de scule, dispozitive şi verificatoare care se folosesc în atelierul de

lăcătuşerie să precizezaţi factorii care diminuează capacitatea de muncă să selectaţi mijloacele de muncă specifice operaţiilor de lăcătuşerie să enumeraţi principiile care stau la baza organizării ergonomice a locului de muncă să descrieţi principalele operaţii de prelucrare executate în atelierul de lăcătuşerie să identificaţi utilajele folosite la operaţiile de lăcătuşerie utilizeze scule de lacatuserie, in functie de procesul tehnologic indicat să precizaţi tipurile de scule, dispozitive şi verificatoare care se folosesc în atelierul de

lăcătuşerie să efectuaţi operaţii de prelucrare să aplicaţi cunoştinţele teoretice la realizarea produselor simple de lăcătuşerie să manifestaţi spirit de întrajutorare în cadrul grupei de lucru să aplicaţi măsurile individuale de reducere a efortului fizic să menţionaţi principalele condiţii de microclimat la locul de muncă să asiguraţi respectarea succesiunii operaţiilor de lucru corespunzătoare operaţiilor de

lăcătuşerie



să enumeraţi factorii de risc în funcţie de specificulul locului de muncă Utilizaţi limbajul specific de specialitate

GLOSAR DE TERMENI

Următoarea listă de termeni vă va fi folositoare la absolvirea unităţilor de competenţă. Dacă găsiţi şi alţi termeni care nu sunt incluşi, adăugaţi-i la sfârşitul acestei liste.

Alezaj -Piesă cuprinzătoare

Ansamblul Reunire a două sau mai multor subansambluri şi pieseAtelier de producţie

Locul în care se desfăşoară tipuri de operaţii mecanice

Caracteristică Însuşire, proprietateControl Operaţie de măsurare, verificare, comparareDeformare plastică

Modificarea formei sub acţiunea forţelor exterioare, urmată de păstrarea formei finale după încetarea acţiunilor exterioare

Dispozitive Ansamblu utilizat la executarea operaţiilor de lăcătuşerieEchipament de lucru

Dotare specifică operaţiei mecanice

Ergonomie Adaptarea echipamentelor la caracteristicile fixice ale executantuluiFaza Parte a operaţieiFilet O elice înfăşurată pe o suprafaţă cilindrică interioară sau exterioarăLipire Unirea a două sau mai multe elemente , prin presare, la rece sau la

cald, cu material de adaosMănuire Parte a fazeiMăsurarea Operaţie de determinare a unei dimensiuni Maşină Sistem tehnic complex destinat proceselor de prelucrare Mecanism

Sistem tehnic simplu cu elemente în mişcare

Microclimat Ansamblul factorilor de mediu

Nituri Elemente de realizare a asamblărilor nedemontabileNorma RegulăOperatie Succesiune de fazePolizor Maşină destinată prelucrării unor suprafeţePrelucrare Operaţii executate în vederea aducerii semifabricatului la o anumită

formă şi dimensiuni Presare Operaţie de deformare plasticăProcedeu Metodă



Scule Instrumente de prelucrare a semifabricatelor şi materialelorSemifabricat Forme de prezentare a materialelor ce urmează a fi prelucrate Tehnologie Norme de execuţie specifice fiecărei operaţiiUtilaj Formă complexă ce cuprinde : dispozitive, mecanisme şi maşiniVerificarea Operaţie de măsurare şi comparare a unor mărimiVerificatoare Instrumente cu care se realizează verificarea

Definirea lucrărilor de lăcătuşerieAtelierul de lăcătuşerie şi montaj este destinat executării unei game variate de operaţii tehnologice.

Microclimatul atelierului de lăcătuşerie

OPERATII

DE LACATUSERIE

:


COMPETENŢA 1. CARACTERIZAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE

Iluminatul atelierului este un factor important care imbunataţeşte condiţiile de muncă, micşorează efortul muncitorului, menţine capacitatea de muncă pe toată durata schimbului de lucru, contribuie la evitarea accidentelor de muncă, favorizează calittaea muncii

Ventilaţia are rolul de a întreţine în spaţiile de lucru atmosfera corespunzătoare condiţiilor cerute de igiena muncii. Prin ventilaţie, aerul viciat se înlocuieste cu aer curat

Combaterea zgomotului se realizează prin eliminarea cauzelor acestuia când este posibil sau prin reducerea intensităţii lui, folosind foi de cauciuc, pâslă sau alt material fono izolant şi prin folosirea mijloacelor de protecţie individuală contra zgomotului

Nu uita!

Nu uita!Nu uita!

Lucrări pregătitoare

curăţare

îndreptare

trasare

Lucrări de

prelucrare

Debitarepilirea polizareagăurirea şi prelucrarea găurilorfiletareaîndoirea

Lucrări de

finisare

răzuirea

operaţii de

asamblar

asamblări prin nituireasamblări prin sudareasamblări prin lipireasamblări prin filetasamblări cu pene


OPERATII DE ASAMBLARE

Asamblări demontabile ale pieselor

Asamblările demontabile dau posibilitatea demontării pieselor asamblate fără ca acestea să se deterioreze.

Tipuri constructive:

Asamblări demontabile RealizarePrin filet

Asamblările prin filet se realizează prin folosirea şuruburilor, prezoanelor şi piuliţelor ca organe ale asamblării. Rolul funcţional al acestor organe de asamblare determină o varietate mare de tipuri constructive.

Înşurubarea şurubului în gaura filetată fara piuliţăStrangerea pieselor între capului şurubului şi piuliţă

Cu pene şi caneluriPenele se execută cu conicitatea sau înclinarea de 1: 50 …. 1: 100 , pentru a asigura împănarea prin autoblocarea

Cu strângereFără strângere


asamblări nedemontabile

asamblari prin nituire

procedeul de îmbinare nedemontabilă a două sau mai multe piese cu ajutorul niturilor

Se folosesc la ;-Asamblari supuse la sarcini vibratorii-Asamblarea metalelor greu sudabile-Asamblari ale organelor de masini din materiale diferite

Asamblări prin lipire

metoda de îmbinare nedemontabilă a pieselor metalice la care legătura se realizează prin difuzia metalului de adaos aflat în stare lichidă,în metalul piesei,aflat în stare solida. Lipitura este o formatie eterogenaLipiturile moi la tinichigerie pentru lipirea tablelor de Zn, alamă, oţel cositoriteLipiturile tari se folosesc pentru obţinerea unei îmbinări rezistente

Asamblări prin sudare

Procedeu tehnologic prin care se realizează îmbinarea nedemontabilă a două sau mai multe piese Procedeele de sudare prin : topirea materialului de bază presare.

Din punct de vedere al producerii energiei termice necesare procesului, sudarea poate fi Electrică Cu flacară.


elementelor supuse asamblării, fără a recurge la alte elemente constructive suplimentare

APLICATII

Definirea lucrărilor de lăcătuşerieEXERCIŢIUL.1Completaţi tabelul, urmând ca profesorul să bifeze una din căsuţele corect sau incorrectCompletaţi tabelul cu alte operaţii de lăcătuşerie, care nu se regăsesc in coloană

LUCRAREA DE LĂCĂTUŞERIE

DEFINIŢIE TIP DE OPERATIE Corect Incorect

Operaţii pregătitoare

Operaţii de

prelucrare

Operaţii de finisare

Trasare planăoperatia

tehnologica de separare a unor

materiale in bucati de dimensiuni si

forme diferite bine stabilite in scopul

anumitor intrebuintari.

GăurireaPilirea

operaţia tehnologică , care

se execută cu scopul obţinerii unor suprafeţe

netede, în vederea unui contact cât mai uniform îi a

unei frecări cât mai mici in cazul

pieselor in mişcare

NituireaRazuitrea


folosiţi toate materialele pe care le aveţi la îndemână.vă puteţi consulta cu membrii grupului de lucru din care faceţi partevă puteţi consulta cu profesorul


TEST DE EVALUARE

A.Completaţi frazelea) Trasarea …………………..este operaţia de trasare aconturului şi a liniilor caracteristice

necesare executării piesei pe o singură faţă a semifabricatuluib) Trasarea …………..este folosită în atelierele de reparaţii , unde trasarea se face direct după

piesa uzatăc) Indoirea se poate face…………l sau……………….d) Alezarea se foloseste la……….având scopul de a obţine ……precise şi o ……..netedă a

…….e) Lărgirea este asemănătore cu………. f) Îndoirea este …………prin care se modifică forma unui semifabricat sau a unei piese fără..

3 puncteB.Stabiliţi scopurile operaţiei de filetare :

a) Curăţirea de bavuri şi impurităţib) Obţinerea filetelorc) Obţinerea unui alezaj 2 puncte

C. Pilirea este:a) Operaţie tehnologică pregătitoareb) Operaţie de asamblarec) Operaţie tehnologică de prelucrare 1punct

D. scopul pilirii este :a) Tăierea semifabricatuluib) Ajustarea suprafeţei semifabricatuluic) Indreptarea suprafeţei semifabricatuluid) Obţinerea formei dorite şi a dimensiunilor precise 1punct

E. precizaţi diferenţele dintre alezare, găurire,teşire,lărgire 2puncte

Se va acorda un punct din oficiu

Alegerea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşerie generală

În atelierul de lăcătuşerie sunt utilizate o serie de scule specifice operaţiilor ce se execută în cadrul acestui tip de atelier.Toate sculele folosite de către lucrător sunt prezentate în trusa lăcătuşului. si trusa electricianului


Accumularea a şapte puncte implică obţinerea calificativului „ realizat „ pentru exerciţiu, în fişa de descriere a activităţii.


COMPETENŢA 2 IDENTIFICĂ INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE

Identificarea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşerie generală

EXERCIŢIUL 1 În coloanele de mai jos sunt enumerate lucrări de lăcătuşerie generală, şi scule necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşerie, existente în trusa lăcătuşului. Realizaţi concordanţa dintre lucrările de lăcătuşerie şi sculele necesare

COLOANA A COLOANA B1.pilire2.Debitare3.Sudare 4.Lipire 5.polizare6.Găurire7..Alezare8..filetare

A.DaltăB.Pilă triunghiularăC.Ac de trasatD.punctatorE.CăpuitorF.RăzuitorG.Piatră de polizorH.Ciocan de lipit

Se va acorda un punct din oficiu.. Pentru notarea exerciţiului ,,realizat,,, este necesar sa realizaţi corect intreg exerciţiul

EXERCIŢIU 2

În figurile alăturate sunt prezentate câteva scule necesare realizării lucrărilor de lăctuşerie.Alegeţi sculele şi indicaţi lucrarea la care sunt utilizate.Completaţi tabelul

scule Operaţia de lăcătuşerieFIG.1FIG.2FIG.3FIG 4FIG 5 Poz.



figura 2

figura 1

figura 3

figura 4

FIG 5


Se va nota ,,realizat,,dacă, alegeţi corect sculele din figura 1, 2,4 ,5


Se va acorda un punct din oficiuEXERCIŢIUL 3 În atelierul de lăcătşerie , trebuie să realizaţi operaţia de lăcătuşerie- pilirea.Piesele care trebuie prelucrate au următoarele forme. Alege- ţi pila corespunzătoare pentru fiecare tip de suprafaţă.

a b c Verificatoare şi instrumente de măsură utilizate în

atelierul de lăctuşerie

metrul,ruleta,rigla gradată,şublerul,micrometrul,echere,comparatoare,calibre tampon,calibre pentru filete,calibre de interstitii ,cale plan paralele,compasul EXERCIŢIUL 4Grupaţi pe categorii instrumentele de măsură şi verificatoarele indicate în coloana de mai sus. Completaţi tabelul :Instrumente de măsură verificatoare

EXERCIŢIUL 5În figura de mai jos sunt prezentate diverse instrumente de măsură şi verificatoare.Sarcina de lucru



Completaţi în dreptul literei, , tipul de instrument sau verificator. Se recomandă ca rezolvarea exerciţiului să se realizeze impreună cu colegul din stânga

a....... b......... c...............Descrierea modului de utilizare a instrumentelor de măsură

şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşerie

OBSERVAŢIE :Se va consulta materialul auxiliar pentru unitatea de competenţa MĂSURĂRI NEELECTRICECOMPETENŢA 3 UTILIZEAZĂ INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ

Corelearea instrumentelor de măsură cu mărimile de măsuratCorelarea verificatoarelor cu lucrările de lăcătuşerie generală

Operaţia de lăcătuşerie

Mărimea de măsurat/verificat

Instrumente de măsură

Verificatoare Observaţii

TRASARE Dimensiunile piesei trasate

Rigla gradată,Subler

raportor

Echerşablon

DEBITARE Verificarea dimensiunilor

Riglă metalicăşubler

echer

ÎNDOIREA Razele şi unghiurile de îndoirii

Poziţia îndoirilor faţă de de celelalte

SublereRigle gradate

raportoare

şablon



dimensiuni ale pieselor

GĂURIRE Diametrul găuriiAdâncimea găurii Şublere

Micrometre de interior

Comparatoare de interior

Calibre tampon Calibrele tampon se vor folosi pentru

serie mare de piese

FILETARE Pasul filetuluiDiametrul exterior al

piesei filetate

Profilul filetului

Micrometru pentru filete

Calibre tampon (trece,nu trece)

Calibre inel

ŞabloaneLere

Calibrele tampon se utilizează la verificarea alezajelor

Calibrele inel la verificarea arborilor


EXERCIŢIUL1În atelierul de lacatuşerie trebuie să realizaţi 50 de cleşti de sudură. Una din părţile componente ale cleştelui (lamela) trebuie găurită şi filetată pentru fixarea piuliţei fluture. Gaura are diametrul 20mm.. Alege-ţi metoda de verificarecea mai precisă. Completaţi tabelul,urmând ca profesorul să bifeze una dintre căsuţele corect sau incorect :

Mărimea măsurată

Instrumente/verificatoare ObservaţiiPrecizie/rapiditate

corect incorect

EXERCIŢIUL 2

În coloana A sunt prezentate instrumente de măsură, verificatoare. În coloana B , oparaţii de lăcătuşerie. Realizaţi corespondenţa dintre cele două coloane,completând următorul tabel. Verificaţi corectitudinea rezolvării, consultând ,,cheia exerciţiilor,,.

Coloana A Coloana B

LereCalibru tamponcomparator de interiorrigla de verificarecale plan paraleleşublermicrometru de interior

GĂURIREATRASAREDEBITARELIPIRESUDAREPILIRERĂZUIRENITUIREPOLIZARE



şabloane

EXERCIŢIUL 3

Priveşte figurile de mai jos şi răspunde la următoarele întrebări:

1. Înaintea asamblării cu pene, se face verificarea.........cu ...........

2.Verificarea suprafeţei………. pilite se realizează cu………

1. verificarea adâncimii găurii se face cu partea abca şublerului

COMPETENŢA 4.EXECUTĂ OPERAŢII DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ

Selectează sculele şi dispozitivele adecvate lucrărilor de lăcătuşerie generală

EXERCIŢIUL 1.A. Încercuiţi răspunsul corect

1. Masa de trasat este:a) parte componentă a unei maşini unelteb) Un dispozitiv de sprijin

2. Acul de trasat şi punctatorul sunt:a) Dispozitive de sprijinb) Dispozitive auxiliarec) Instrumente de trasare

3. Identificaţi dispozitivele de prindre a sculei la găurirea) Bucşe de reducţieb) Menghinec) mandrine

4. La debitarea manuală cu foarfece, jocul dintre cuţite nu trebuie să depăşeascăa) 2mmb) 0,5mmc) 4mm

5. Stabiliţi valoarea de adevăr sau falsa următoarelor afirmaţiia) Tăierea manuală se face cu foarfeca , de obicei după trasaj



b) Foarfecele de mână se va folosi pentru table mai groase de 1mmc) Verificarea dimensională se face cu instrumente de măsurat obişnuite:şubler, echer,

riglă6. Sculele folosite la filetarea interioară sunt......., iar la cea exterioară sunt.........7. Precizaţi operaţiile tehnologice , sculele şi dispozitivele folosite la obţinerea a şase

semifabricate cu lungimea de 150mm dintr-o bară de oţel cu diametrul de 50mmSe va acorda un punct din oficiu.Se va acorda câte un punct pentru fiecare răspuns corect la intrebările 1-6. Pentru intrebarea 6 se vor acorda 3 puncte(operaţii-1 punct,scule-1 punct, verificatoare 1 punct)

EXERCIŢIUL 2

În imaginile de mai jos sunt prezentate scule folosite la debitare.1. Acest exerciţiu vă solicită să înscrieţi sub fiecare imagine denumirea sculei reprezentate.

Indicaţi procedeele de debitare corespunzătoare imaginilor reprezentate.

Aprovizionează postul de lucru cu materiale , scule şi dispozitivele necesare

EXERCITIUL 3În desenul alăturat sunt prezentate mai multe semifabricate care se pot folosi în atelierul de

lăcătuşărie. Indicaţi denumirea corectă a cestora în tabelul de mai jos, urmând ca profesorul să bifeze una din căsuţele corect sau incorect :


Acumularea a şapte puncte implică obţinerea calificativului „ realizat „ pentru exerciţiu, în fişa de descriere a activităţii.


Poziţia Denumirea semifabricatelor Corect Incorectaj

Realizează lucrări de lăcătuşerie generală în conformitate cu indicaţiile din fişa tehnologică(planul de operaţii)

Înainte de executarea operaţiilor de lăcătuşărie se vor lua următoarele măsuri:• se studiază cu atenţie desenul;• se studiază cu atenţie materialul;• se stabileşte ordinea de executare;• se stabilesc şi se verifică sculele şi utilajele folosite.

Planul de operaţii detaliază fiecare operaţie pe faze şi este specific producţiei de serie şi de masa. Fiecare operaţie este tratată separat pe una sau mai multe file ale planului de operaţii, oferind muncitorului toate datele şi precizările necesare pentru realizarea condiţiilor tehnice impuse în desenul de execuţie.

EXERCITIUL 4

In imaginile de mai jos sunt prezentate operaţii de prelucrare.1. Acest exerciţiu vă solicită să identificaţi operaţiile de prelucrare şi să completaţi tabelul

alăturat, profesorul urmând să bifeze corect sau incorect :

Fig1.


Fig. 2

Fig. 3

Fig. 5


Poziţia Denumirea Corect Incorect1

EXERCIŢIUL 5Plan de lucru

Studiaţi desenul alăturat, care reprezintă o piesă pe care urmează să o realizaţi în timpul orelor de instruire practică în atelier.

SARCINA DE LUCRU :.Indicaţi etapele de lucru începând de la alegerea semifabricatului şi terminând cu debitarea

(inclusiv),însoţite de celelalte informaţii necesare executării lucrării practice, urmând ca profesorul să bifeze un din căsuţele corect sau incorect

Nr.crt Etapele Scule /utilaje Verificatoare Corect Incorect

EXERCITIUL 6

Acest exerciţiu vă solicită să completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile referitoare la sculele folosite în fiecare fază prezentată, urmând ca profesorul să bifeze una din căsuţele corect sau incorect.


Fig. 4

Fig. 6Fig. 7


Nr.crt Faza nituirii |Scule folosite Corect Incorect

LIPIREA METALELOR

In funcţie de rezistenţa mecanică şi de temperatura de topire a aliajului pentru lipit se deosebesc două procedee de lipire : lipirea moale şi lipirea tare. Lipirea moale se execută cu aliaje de lipit care au temperatura de topire mai mică de 400ºC ( ex. aliaje pe bază de staniu-plumb, cu sau fără adausuri de stibiu, bismut, etc.). Lipirea tare se realizează cu aliaje de lipit care au temperatura de topire mai mare de 400ºC. Această metodă de lipire asigură lipituri care pot prelua sarcini destul de mari chiar şi la temperaturi mai ridicate.

EXERCITIUL 7

În imaginile alăturate sunt prezentate fazele lipirii cu aliaje moi. Acest exerciţiu vă solicită să completaţi tabelul cu informaţiile referitoare la fazele de lucru.Nr.crt

Faza de lucru Corect Incorect

a



ASAMBLĂRI DEMONTABILE

ASAMBLĂRI PRIN FILET

Asamblările prin filet se realizează prin folosirea şuruburilor, prezoanelor şi piuliţelor ca organe ale asamblării. Rolul funcţional al acestor organe de asamblare determină o varietate mare

de tipuri constructive.

EXERCIŢIUL 8Acest exerciţiu vă solicită să completaţi tabelul cu informaţiile cerute , urmând ca

profesorul să bifeze una din căsuţele corect sau incorect. Pentru alegerea semifabricatelor şi şuruburilor puteţi folosi variantele oferite, bifând căsuţa corespunzătoare alegerii făcute.

Semifabricat MaterialDimensiuni

ObservaţiiLungime [mm] Lăţimea [mm] Grosimea [mm]90 100 200 15 20 25 50 3 5 8 10

TablăOL 42OLC 50OL 37

Platbandă

OLC 35OL 37alamăOL 42

M 3 M 5 M 6ŞurubPiuliţăŞaibă

Nr. Denumire operaţie S.D.V-uri Corect Incorrect



crt.

EXERCIŢIUL 9

1. Analizaţi imaginile prezentate şi

În imaginile de mai jos sunt prezentate două dispozitive utilizate în cazul asamblărilor cu

pene. Descrieţi modul în care sunt folosite aceste dispozitive.

Prezentaţi fazele montării şi demontării îmbinărilor cu pene fără strângere.Indicaţi tipurile de asamblări cu pene longitudinale ce se pot realizaPrecizaţi condiţiile care trebuie respectate la montarea penelor cu strângere: Se acordă un punct din oficiu

Timp de lucru : 40 de minute pentru rezolvare ; 5 minute pentru aplicarea baremului de corectare şi notare.


a) identificaţi operaţiile de control ce se execută înainte în timpul executării îmbinării ;

b) indicaţi mijloacele de control folosite în cadrul acestor operaţii.

Asamblări cu pene



MANUALUL PROFESORULUI


CUPRINS

Introducere...................................13oFormulare ...................................135

Materiale de referinţă .................137

Cheia exerciţiilor............................150



MANUALUL PROFESORULUI

OPERAŢII DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂINTRODUCERE

Informaţiile din acest manual completează Manualul Elevului. Sunt incluse exemple rezolvate de activităţi şi exerciţii care pot fi folosite ca un ghid al realizărilor elevului.

De asemenea sunt incluse o serie de materiale didactice, precum:

folii transparente teste materiale informative fişe conspect






ObiectiveLa absolvirea acestei unităţi de competenţă, elevii vor fi în stare:

să precizeze tipurile de scule, dispozitive şi verificatoare care se folosesc în atelierul de lăcătuşerie

să precizeze factorii care diminuează capacitatea de muncă să descrie principalele operaţii pregătitoare executate în atelierul de lăcătuşerie selecteze mijloacele de muncă specifice operaţiilor de lăcătuşerie să efectueze operaţiile pregătitoare să enumere principiile care stau la baza organizării ergonomice a locului de muncă să descrie principalele operaţii de prelucrare executate în atelierul de lăcătuşerie să identifice urilajele folosite la operaţiile de lăcătuşerie să efectueze operaţii de prelucrare să aplice cunoştinţele teoretice la realizarea produselor simple de lăcătuşerie



să manifeste spirit de întrajutorare în cadrul grupei de lucru să aplice măsurile individuale de reducere a efortului fizic să menţioneze principalele condiţii de microclimat la locul de muncă să asigure respectarea succesiunii operaţiilor de lucru corespunzătoare operaţiilor de

lăcătuşerie. să enumere factorii de risc în funcţie de specificulul locului de muncă să identifice simbolurile de avertizare a pericolelor la locurile de muncă să aplice măsurile de prim ajutor

COMPETENŢA 1.CARACTERIZAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ

Prezinta urmatoarele aspecte:1. defineşte lucrările de lăcătuşerie2. explică rolul lucrătorilor de lăcătuşerie generală3. alege sculele necesare pentru executarea lucrărilor

acoperind următoarele arii de conţinut: lucrări de lacatuşerie organizarea atelierului din punct de vedere ergonomic utilaje necesare scule utilizate importanţa si rolul operaţiilor de lăcătuşerie

Materialele didactice ataşate tratează următoarele subiecte:F.T.1-Trusa electricianului,trusa lăcătuşului

OBSERVAŢII DIDACTICECompetenţa pretinde elevului să identifice operaţiile de lăcătuserie,să le definească, sa aleagă sculele corespunzatoareÎn predarea activităţii de lăcătuserie, ar fi bine sa se utilizeze trusa lăcătusului şi a electricianului, instrumente de măsura şi control Exerciţiile propuse sunt utile pentru evaluarea competenţelor:

Comunicare si numeratie prin: Utilizarea limbajului de specialitate Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat

Lucrul în echipă prin: Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor Işi precizează poziţia în echipă de lucru pe baza activităţilor Isi asuma rolul ce-i revine in echipa


folosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.

ATENTIE!


COMPETENŢA 2:IDENTIFICA INSTRUMENTELE DE MASURA SI CONTROL

Prezintă următoarele aspecte;

1. Identifică sculele necesare realizării operaţiei de lăcătuşerie

2. Descrie modul de utilizare a instrumentelor de măsura şi verificatoarelor

3. Compară instrumentele de măsură şi verificatoarele destinate aceluiaşi tip de lucrări

acoperind următoarele arii de conţinut:

scule, dispozitive pentru operatii de trasare , debitare,gaurire, filetare, finisare a suprafetelor, asamblare, indoire

instrumente de măsură; şubler, riglă, micrometru, comparator,verificatoare: calibre , şabloane

Materiale didactice ataşate;

F.T.2.trasare-

F.T.3.debitare-

F.T.4 indoirea

F.T.5 găurirea şi prelucrarea găurilor

F.T.6 filetare

F.T7. pilirea

F.T.8 polizarea

F.T.9 răzuirea


Competenţa este un subiect practic, dinamic şi accesul la echipament este esenţial pentru ca elevii să poată înţelege tehnologia operaţiei de lăcătuserie, utilizarea instrumentelor şi aparatelor de măsura şi control

Trebuie accentuat faptul că toţi muncitorii au multe responsabilităţi la locul de muncă şi că toţi trebuie să cunoască procedeele

Dacă este o sarcină practică, este recomandabil fie să o predaţi cu ajutorul unei metode teoretice şi vizuale, fie să participaţi la o demonstraţie in atelierul de lacatuserie, sau laboratorul de metrologie.



Exerciţiile realizate in clasa sunt o introducere ,o prezentare făcută in atelierul de lacatuserie şi pot stimula interesul pentru realizarea operaţiilor de lăcătuşerie Exerciţiile propuse sunt utile pentru evaluarea competenţelor:

Comunicare si numeratie prin: Utilizarea limbajului de specialitate Elaborarea unei prezentări scurte pe un subiect dat

Lucrul in echipă prin: Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor Işi precizează poziţia în echipă de lucru pe baza activităţilor Işi asumă rolul ce-i revine în echipă

COMPETENTA 3:UTILIZEAZĂ INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU

LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ

Prezintă următoarele aspecte;1. Corelează instrumentele de măsura cu mărimile de măsurat2. Corelează verificatoarele cu instrumentele de lăcătuşerie generală3. Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare

acoperind următoarea zona de interes:măsurarea si verificarea produselor realizate prin operatiile de lacatuserie

. Se vor utiliza fisele din Competenţa 2 şi 4OBSERVAŢII DIDACTICE

Competenţa tratează identificarea problemelor de măsurare după ce elevul ştie ce trebuie să investigheze. Elevii trebuie să fie familiarizaţi cu aspectele legate de instrumentele de măsura si verificatoare şi cu metodele de depăşire a dificultăţilor de orice gen.În predarea acestui element, poate fi folositoare o discuţie care să evidenţieze ce înţeleg elevii prin măsurare şi ce metode cunosc deja. Acest lucru vă ajută să aflaţi nivelul de la care trebuie să porniţi. Exerciţiile propuse sunt utile pentru evaluarea competenţelor:

Comunicare si numeraţie prin: Utilizarea limbajului de specialitate Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat

Lucrul in echipa prin: Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor Işi precizează poziţia în echipa de lucru pe baza activităţilor Işi asuma rolul ce-i revine în echipă





COMPETENŢA 4:EXECUTĂ OPERAŢII DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ

Prezintă următoarele aspecte;1. Selectează sculele si dispozitivele adecvate lucrărilor de lăcătuşerie generală2. Aprovizionează postul de lucru cu materiale, scule, şi dispozitive necesare3. Realizează lucrările de lăcătuşerie generală în conformitate cu fişa tehnologică sau planul de

operaţiiAcoperind următoarele arii de conţinut:

Materii prime, semifabricatetehnologia trasării, debitării, găuririi, filetării, nitiurii, sudării, lipirii, finisării suprafeţelor

Materialul didactic ataşat : F.T.10 dispozitive folosite în atelierul de lăcătuşerie F.T.11 semifabricate F.T.12 fazele executării asamblărilor prin filet F.T.13 asamblări cu pene

OBSERVAŢII DIDACTICECompetenţa tratează identificarea lucrărilor de lăcătuşerie, după ce elevul şt ie ce trebuie să investigheze. Elevii trebuie să fie familiarizaţi cu aspectele legate de lucrările de lăcătuşerie,materialele sculele , dispozitivele necesare şi cu metodele de depăşire a dificultăţilor de orice gen.

În predarea acestui element, poate fi folositoare o discuţie care să evidenţieze ce înţeleg elevii prin: materiale,semifabricate,scule,dispozitive Exercitiile propuse sunt utile pentru evaluarea competentelor:

Comunicare si numeratie prin: Utilizarea limbajului de specialitate Elaboreaza o prezentare scurta pe un subiect dat

Lucrul in echipa prin: Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor Isi precizeaza pozitia in echipa de lucrupe baza activitatilor Isi asuma rolul ce-i revine in echipa

LISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUI

Înainte de a termina predarea acestei unităţi de competenţă este recomandabil să completaţi următoarea listă de verificare a criteriilor ştiinţifice folosite. Bifaţi în căsuţe.




Aţi tratat următoarele aspecte:

Competenţa :caracterizarea lucrărilor de lăcătuşerie

Definirea lucrărilor de lăcătuşerie generalăExplicarea rolului lucrărilor de lăcătuşerie generală


Competenţa: identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală

Indicarea sculelor necesare pentru executarea operaţiilor de lăcătuşerieDescrierea modului de utilizare a instrumentelor de măsură şi verificatoarelor pentru

lucrările de lăcătuşerie generalăCompară instrumentele de măsura şi verificatoarele destinate aceluiaşi tip de lucrări

din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor acestora

Competenta: utilizează instrumente de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuăerie generală

Corelarea instrumentelor de măsură cu mărimile de măsurat Corelarea verificatoarelor cu lucrările de lăcătuşerie generală Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare aferente lucrărilor de lăcătuşerie generală

Competenta :execută operaţii de lăcătuşerie generală

Selectează sculele şi dispozitivele adecvate lucrărilor de lăcătuşerieAprovizionează postul de lucru cu materialele , sculele, şi dispozitivele necesareRealizează lucrări de lăcătuşerie generală



FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢIITabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă.



competenta exerciţii TITLUL REALIZATCompetenţa1:Caracterizeazălucrările de lăcătuşerie generală

12

Definirea lucrărilor de lăcătuşerie generală

3 Explicarea rolului lucrărilor de lăcătuşerie generală

45


Competenta 2: identifică

instrumentele de măsură şi

verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie

generală

1234

Indicarea sculelor necesare pentru executarea operaţiilor de lăcătuşerie

57

Descrierea modului de utilizare a instrumentelor de măsură şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşerie generală

89

Compară instrumentele de măsură şi verificatoarele destinate aceluiaşi tip de lucrări din punct de vedere al avantajelor şi dezavantajelor acestora

Competenta 3: utilizeazăinstrumente de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală

12

Corelarea instrumentelor de măsură cu mărimile de măsurat

3 Corelarea verificatoarelor cu lucrările de lăcătuşerie generală


Competenta 4: Execută operaţii de lăcătuşerie generală

126

Selecetază scule şi dispozitive adecvate lucrărilor de lăcătuşerie

3710 Aprovizionează postul de lucru cu materiale, scule si dispozitive necesare



4,5,8,9,1011

Realizează lucrări de lăcătuşerie generală

Datele candidatului sunt incluse pe această fişă pentru a fi folosite la întocmirea registrelor CPN, fişa evidenţiind exerciţiile realizate şi datele relevante.

____________________ _________UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES Semnătura candidatului Data



F.T.1.trusa lăcătuşului, trusa electricianului

F.T.2.trasare-

F.T.3.debitare-

F.T.4 indoirea

F.T.5 găurirea şi prelucrarea găurilor

F.T.6 filetare

F.T.7. pilirea

F.T.8 polizarea

F.T.9 răzuirea

F.T.10 dispozitive folosite în atelierul de lăcătuşerie

F.T.11 semifabricate

F.T.15 fazele executării asamblărilor prin filet


MATERIALE DE REFERINŢĂ


Comptenţa 1. Caracterizarea lucrărilor de lăcătuşerie F.T.1

TRUSA LĂCĂTUŞULUI, TRUSA ELECTRICIANULUI

Ac de trasat ; Tipuri de compasuri ; Punctator ; Metrul ; Şubler ;

Ciocane de greutăţi diferite ;Ferăstrău manual ; Riglă gradată ;Pile de diferite forme şi dimensiuni ; Chei de diferite forme şi dimensiuni ;

Şurubelniţe de diferite forme şi dimensiuni.



Competenţa 2.Identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală F.T.2

Metode de trasare: trasarea plană-operaţia care cuprinde toate elementele trasajelor respectiv intr-un singur

plan al materialului sau piesei trasarea în spaţiu-Operaţia care realizează elementele trasajului pe mai multe suprafeţe

cuprinse în diferite planuri ale piesei respective. Toate dimensiunile trebuie măsurate faţă de o singură linie sau suprafaţă aleasă

trasarea după şablon-se foloseşte în cazul executării unui număr mare de piese trasarea după model-metoda este folosită în atelierele de reparaţii unde modelul este chiar

piesa uzată

INSTRUMENTE PENTRU TRASAT

a) compasuri pentru trasat

b) dispozitiv de trasat centre

c) şablon

d) acul de trasat şi punctatorul


TRASAREA-reprezintă operaţia de transpunere a formei şi detaliilor piesei pe un semifabricat, în conformitate cu documentaţia tehnologică, în vederea prelucrării ulterioare


Competenţa 2. Identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală F.T.3

Metode de debitare :

manuală mecanică-îndepărtarea părţii de material prin mijloace mecanice sub acţiunea unei forţe.Se

execută prin : forfecare aşchiere dăltuire

după menghină după trasaj

termică-îndepărtarea materialului sub acţiunea termică a unei surse de căldură , care topeşte materialul în zona de tăiat

prin electroerodare-se bazează pe principiul eroziunii metalului

-Ferăstrăul manual

Foarfece de banc cu pârghie

1. ramă metalică2.pînza de ferastrău3.piuliţa fluture

4.mîner5.şurub de întindere

orientarea dinţilor1. batiu 2. cuţit inferior 3. cuţit superior

4 pîrghie intermediară 5 manetă de acţionare


DEBITAREA-operatia tehnologica de separare a unor materiale in bucati de dimensiuni si forme diferite bine stabilite in scopul anumitor intrebuintari.Se vor respecta :Forma,Dimensiunile

Competenţa 2. Identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală F.T. 4

Îndoirea la menghină

Îndoirea la maşina cu cilindri

Îndoirea barelor şi profilelor

1- fălcile menghinei

2- cornier3- placă

1 – cilindri conducători2 – cilindru condus

ÎNDOIREAdeformarea plastică a unui semifabricat , ca rezultat a acţiunii unei forţe exterioare care schimbă orientarea axelor sau planurilor , fără să îndepărteze materialul

Competenţa 2 Identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală F.T.5

SCULELE UTILIZATE Burghiul elicoidal format din:

: partea utilă (cu ajutorul căreia se realizează găurirea), gâtul(porţiune cu diametrul mai mic decât ca al părţii utile face legatura intre partea utila şicoada burghiului), coada(se foloseşte la fixarea burghiului în maşina de găurit

burghiul lat-utilizat lagăurirea simultană a mai multor table subţiri suprapuse

burghie elicoidale burghie late

operaţii de prelucrare ale găurilor : Alezarea-se foloseşte la prelucrarea definitivă a găurilor având scopul de a obţine dimensiuni precise şi o suprafaţă netedă a găuriiTeşirea-se foloseşte la prelucrarea capetelor găurilor în vederea realizării unor suprafeţe de aşezare pentru capetele înecate ale niturilor sau şuruburilor,pentru înlăturarea bavurilor rămase în urma găuririi Lărgirea-se utilizează înainte de alezare, când se doreşte obţinerea unei calităţi superioare a suprafeţei găurii. Este asemănătoare alezării


GĂURIREA ŞI PRELUCRAREA GĂURILOR.

GĂURIREAOperaţia tehnologică prin care se execută găuri de diferite diametre în material plin cu ajutorul unor scule aşchietoare

SCULE FOLOSITE:Tarozi

Filiere rotunde

Bacuri filetate


PILIREAoperaţie tehnologică ,are drept scop ajustarea suprafeţelor exterioare sau interoare ale

pieselor, în vederea obţinerii formei si dimensiunilor înscrise în desenul de execuţie

FILETAREAOperaţia tehnnologică de prelucrare mecanică prin aşchiere prin care se practică un filet pe o suprafaţă

Pile cu diferite forme geometrice

Pile cu dantura simplă

Pile cu dantura dublă

Se poate asigura o precizie dimensională între 0,25-0,0005mm

Competenţa 2. Identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de

lăcătuşerie generală FT8

POLIZAREA

SCULE ,UTILAJE1.disc ;

2.apărătoare ;

3- transmisie ;

4.motor electric

5 dispozitiv de

fixare

6 - batiu ;

7 - pompă

Maşina de polizat stabilă cu disc abrazivScopul polizării

se înlătură un strat de metal de pe suprafaţa unei piese,

se elimină bavurile pieselor turnete şi forjate,

se ajustează cusăturile pieselor sudate şi capetele arcurilor, se acut scule

PIETRE DE POLIZOR

Material de rectificat sau curatat

operatia Felul abrazivului

granulatie

Tabla sau profile laminate

-rectificare manuala a suprafetelor-rectificarea manuala a marginilor

corindon 24

otel moale - curatarea pieselor mari-curatarea pieselor mici

corindon 16

sudura -curatare corindon 24otel pentru scule

-ascutireCu pietre miciCu pietre mari

corindon 24


FINISAREA SUPRAFEŢELOR

RĂZUIREAoperaţia tehnologică , care se execută cu scopul obţinerii unor suprafeţe netede, în vederea unui contact cât mai uniform îi a unei frecări cât mai mici in cazul pieselor in mişcare

Prin răzuire se înlătură rizurile lăsate de scule la prelucrările anterioare, prin aşchierea unui strat de material foarte subţire de la suprafaţa piesei(0,005-0,015)

răzuitoare

abrazoare verificatoare Răzuitoare

cu acţiune frontalăo drepte o cotite

cu acţiune laterală

Competenţa 4. Execută operaţii de lăcătuşerie generală F.T.10

DISPOZITIVE FOLOSITE ÎN ATELIERUL DE LĂCĂTUŞERIE dispozitive

de fixare, poziţionare, prindere a pieselor în vederea prelucrării:

dispozitive de fixare, poziţionare, prindere a sculelor:

dispozitive pentru sprijinire si fixaremateriale in vederea trasarii

a – prisme obişnuite

b – prisme reglabile

c – colţar

d – cală


SEMIFABRICATE FOLOSITE ÎN LĂCĂTUŞERIE

Semifabricate folosite în lăcătuşerie :

a. profil rotund (bară)

b. profil cornier (cu aripi egale)

c. profil I

d. ţeavă

e. profil pătrat


Fazele executării asamblărilor prin filet

- alegerea semifabricatului - platbandă,tablă

- alegerea şuruburilor, piuliţelor şişaibelor;- îndreptarea materialului (dacă estecazul);- trasarea şi debitare materialului

conform desenului de execuţie - trasarea şi debitarea eclisei/ecliselor- trasarea şi punctarea centrelor găurilor;- executarea găurilor şi teşirea lor;- curăţarea eventualelor bavuri;- alegerea şuruburilor, precum şi a piuliţelor şi şaibelor corespunzătoare;

- montarea elementelor.

a-a-a-a-a-

elementele asamblării : 1- şurub ; 2 – piulită; 3- şaibă ;b- construcţii cu praguri;c- cu ştift paralel cu şurubul ;d- cu pană ( ştift) paralel cu feţele pieselore- şuruburi păsuite cilindrice şi conice ;f- cu bucşă.

COMPETENŢA 1.CARACTERIZEAZĂ LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ

EXERCIŢIUL 2Completaţi tabelul, urmând ca profesorul să bifeze una din căsuţele corect sau incorect

LUCRAREA DE LĂCĂTUŞERIE

DEFINIŢIE CORECT INCORECT

Trasare plană Se execută când piesa are o suprafaţă plană dominantă

debitare

operatia tehnologica de separare a unor materiale in bucati de dimensiuni si forme diferite bine stabilite

Recapitulare

in scopul anumitor intrebuintari.

Găurirea Operaţie tehnologică de prelucrare prin aşchiere, executată în scopul obţinerii unor găuri în material

Pilirea Operaţia tehnologică de prelucrare prin aşchiere folosită pentru ajustarea suprafeţelor exterioare şi interioare

razuirea

operaţia tehnologică , care se execută cu scopul obţinerii unor suprafeţe netede, în vederea unui contact cât mai uniform îi a unei frecări cât mai mici in cazul pieselor in mişcare

EXERCIŢIUL 3

Tipuri de operaţii lucrări de lăcătuşerie

corect incorect

Operaţii pregătitoare îndreptareOperaţii de prelucrare Debitare, pilire

Găurirefiletare

Operaţii de finisare razuirea

TEST DE EVALUARE

A.Completaţi frazeleg) Trasarea …în spaţiu este operaţia de trasare aconturului şi a liniilor caracteristice necesare

executării piesei pe o singură faţă a semifabricatuluih) Trasarea după şablon este folosită în atelierele de reparaţii , unde trasarea se face direct

după piesa uzatăi) Indoirea se poate facemanual saumecanicj) Alezarea se foloseste la finisarea având scopul de a obţine dimensiuniprecise şi o suprafaţă

netedă a găuriik) Lărgirea este asemănătore cu…alezarea…….

l) Îndoirea este operaţia tehnologică prin care se modifică forma unui semifabricat sau a unei piese fără a se îndepărta material 3 puncte

B.Stabiliţi scopurile operaţiei de filetare : 2 puncte C. Pilirea este:f 1 punctD. scopul pilirii este :e 1 punct E. precizaţi diferenţele dintre alezare, găurire,teşire,lărgire 2 puncteAlezarea –operaţie de finisare , se obţin dimensiuni precise ale găuriiGăurirea-operaţie de prelucrare, scopul obţinerea unor gări în material

Lărgirea-se foloseşte înainte de alezareSe va acorda un punct din oficiu

COMPETENŢA 2 IDENTIFICĂ INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIEEXERCIŢIUL 1

scule Operaţia de lăcătuşerieFIG.1 Bac,burghiu,compas,filieră Filetare, găurire, trasare,

filetareFIG.2 Căpuitor, contracăpuitor nituireFIG.3 burghie găurireFIG 4 cleşti de mână debitareFIG.5 Chei

a.Deschisă dublă b.Deschisă simplăc,d.Închisă simplăe.f.Deschise pentru piuliţe rotundeh.Închisă pentru piuliţe rotundei.j.k.Tubularehexagonale

Asamblări filetate

EXERCIŢIUL 2a. pilă lată ; b.pilă rotundă ; c. pilă triunghiulară ; d. pilă cuţit

EXERCIŢIUL 3Instrumente de măsură verificatoare1,2,3,4,5, 6,7,8,9,10,11,12

EXERCIŢIUL 4a.micrometru de exterior ;b. riglă de verificare ; c. calibre de interstiţii ;d.şubler de tarsat,e. comparatorEXERCIŢIUL 51.a,2.bCOMPETENŢA 3 UTILIZEAZĂ INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂEXERCIŢIUL 1

Operaţii de verificare mărimea de măsurat/verificat instrumenteDe măsurat/verificat

Inaintea operaţiei de găurire Trasarea găurii Instrumente de trasat, riglaDupă operaţia de găurire Diametrul capului nitului

format, distanţa dintre tabele nituite

Subler, calibre de interstiţii

EXERCIŢIUL 2

Coloana A Coloana BCalibru tampon GĂURIElere -Comparator de interior

GĂURIRE

Rigla de verificare PILIRECale plan paralele PILIREşubler GĂURIREMicrometru de interior

GĂURIRE

şabloane TRASARE

EXERCIŢIUL 3a. ŞABLON;2.RIGLĂ DE VERIFICARE;3.a exterior, b. interior ,c. adâncime

COMPETENŢA 4.EXECUTĂ OPERAŢII DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ

EXERCIŢIUL 1-A. Încercuiţi răspunsul corect1.b; 2.c; 3.c; 4.b; 5.a-A,b-F,c.A; 6. tarozi, filiere,7.

operaţii Scule/dispozitive verificatoaretrasare Ac de trasat, punctator,

ciocan/prismă rigidăRigla gradată

debitare Ferăstrău de mănă Rigla gradată

EXERCIŢIUL 2

a) , b)- debitare mecanică;c)- debitare manuală –dăltuireaEXERCIŢIUL 3 a.profil bară; b. profil cu aripi egale; c.profil I; d. ‚ţeavă; e. profil pătrat; f. profil hexagon; g. profil U; h. profil T; i. Sârmă; j. tablăEXERCITIUL 4

1. polizare; 2.filetare; 3.lipire; 4. taiere; 5.pilire; 6.nituire; 7.indoire la menghina

EXERCIŢIUL 5

Nr.crt Etapele Scule /utilaje Verificatoare Corect Incorect 1 alegerea materialului Micrometrul

pentru table2 îndreptarea ciocan rigla3 curăţarea disc abrazivă4 trasarea conturului exterior Ac de trasat riglă5 trasarea teşiturii 5 x 45º Ac de trasat echer

EXERCIŢIUL 6

Nr.crt Faza nituirii |Scule folosite Corect Incorect a Apropierea tablelor Contracăpuitor,

trăgătorb Refularea capului de închidere Contracăpuitor,

ciocanc Formarea capului de închidere- de formă

bombată Contracăpuitor,ciocan

d Fasonarea capului de închiderecăpuitor

EXERCIŢIUL 7-LIPIREA a. încălzirea ciocanului de lipit; b,c curăţirea ciocanului; d. Aplicarea aliajului pe ciocanul de lipit; d. Frecarea ciocanului cu ţipirig; e.lipirea pieselor

EXERCIŢIUL 8-FILETAREA

Semifabricat MaterialDimensiuni

ObservaţiiLungime [mm] Lăţimea [mm] Grosimea [mm]90 100 200 15 20 25 50 3 5 8 10

TablăOL 42

Alegere corectăOLC 50

OL 45 X X X X X

Platbandă

OLC 35Alegere corectă

OL 45 X X X XAlamăOL 42

M 3 M 5 M 6 Corect Incorrect Şurub XPiuliţă XŞaibă X

Nr.crt. Denumire operaţie S.D.V-uri Corect Incorrect

1 alegerea semifabricatelor2 îndreptarea ciocan

3 trasarea Ac de trasat, ciocan, rigla

4 găurirea Burghiu elicoidal5 alezarea alezor

6 Verificarea Calibru tampon7 Fixarea şuruburilor în gaură8 Fixarea şaibei9 Fixarea piuliţei10 Realizarea asamblării chei11 Verificarea asamblării şablon

EXERCIŢIUL 9 –ASAMBLĂRI CU PENE1.a verificarea cu şablonul; b. montarea cu dispozitiv micrometric2.montarea în canal

a. pană; 2. arbore;3. şurub,4. prismădemontarea 1.pană,2.arbore ; 3.şurub3.pene longitudinale : cu strângere, fără strângere4. condiţii de montare a penelor cu strângere :prin presare cu dispozitive speciale, fara lovire cu ciocanul.

Auxiliare Electromecanic

Documents

Transcript of Auxiliare Electromecanic