Autoverificarea cunoştinţelor.doc

52
Autoverificarea cunoştinţelor din capitolul 1 Motivarea angajaţilor 1. Structurile motivaţionale de bază sunt: a) trebuinţele c) motivele b) interesele d) convingerile 2. Trebuinţele se clasifică în: a) primare şi secundare c) de bază şi secundare b) primare, secundare şi terţiare d) pozitive şi negative 3. Complexul motivaţional format pe baza experienţei proprii şi a experienţei semenilor este format din: a) trebuinţe şi motive c) idealuri şi concepţia despre lume b) interese şi convingeri d) convingeri şi idealuri 4. În funcţie de sursa producătoare, motivaţia poate fi: a) pozitivă şi negativă c) de bază şi secundară b) intrinsecă şi extrinsecă d) cognitivă şi afectivă 5. Care este cea mai importanta sursă a motivaţiei intrinseci? a) munca c) prestigiul social b) teama de eşec d) dorinta de a şti 6. În general, pe măsură ce creşte intensitatea motivaţională creşte şi nivelul performanţei în cazul: a) sarcinilor simple c) sarcinilor managerilor b) sarcinilor complexe d) nici un răspuns nu este corect 7. Când dificultatea sarcinii e percepută incorect, optimul motivaţional se atinge dacă: a) se combină motivaţia intrinsecă cu cea extrinsecă pozitivă b) se acţionează asupra perceperii corecte a dificultăţii sarcinii şi asupra intensităţii motivaţiei c) există o uşoară dezechilibrare între intensitatea motivaţiei şi dificultatea sarcinii d) toate răspunsurile sunt corecte 8. Care dintre următoarele afirmaţii despre marketingul intern este adevărată? a) vizează conceptul de "în serviciul şi la dispoziţia clientului" aplicat în întreaga organizaţie b) devine o nouă preocupare a specialiştilor în marketing c) schimbă locul activităţilor de management al resurselor umane în cel de marketing d) nici un răspuns nu este corect 9. Cel care a întemeiat managemetul ştiinţific, potrivit căruia factorul motivator este plata, a fost a) E. Mayo c) D. McGregor b) F.W. Taylor d) A. Maslow 10. Etapa organizării ştiinţifice a muncii constituie o aplicare a teoriei: a) X c) ierarhizării nevoilor b) Y d) bifactoriale 11. În cazul Teoriei X atitudinea faţă de muncă, respectiv potenţialul angajaţilor sunt: a) de indiferenţă, respectiv scăzut c) de indiferenţă, respectiv ignorat b) de implicare, respectiv ridicat d) de indiferenţă, respectiv identificat 12. Conform Teoriei X, factorii ce motivează lucrătorii sunt legaţi de: a) preocuparea pentru securitate c) stima de sine b) autorealizare d) condiţiile de lucru 13. Potrivit teoriei lui Maslow, factorii care motivează oamenii se leagă de:

description

Autoverificare cunostinte

Transcript of Autoverificarea cunoştinţelor.doc

Autoverificarea cunoştinţelordin capitolul 1

Motivarea angajaţilor

1. Structurile motivaţionale de bază sunt:a) trebuinţele c) motiveleb) interesele d) convingerile2. Trebuinţele se clasifică în:a) primare şi secundare c) de bază şi secundareb) primare, secundare şi terţiare d) pozitive şi negative3. Complexul motivaţional format pe baza experienţei proprii şi a experienţei semenilor este format din:a) trebuinţe şi motive c) idealuri şi concepţia despre lumeb) interese şi convingeri d) convingeri şi idealuri4. În funcţie de sursa producătoare, motivaţia poate fi:a) pozitivă şi negativă c) de bază şi secundarăb) intrinsecă şi extrinsecă d) cognitivă şi afectivă5. Care este cea mai importanta sursă a motivaţiei intrinseci?a) munca c) prestigiul socialb) teama de eşec d) dorinta de a şti6. În general, pe măsură ce creşte intensitatea motivaţională creşte şi nivelul performanţei în cazul:a) sarcinilor simple c) sarcinilor managerilorb) sarcinilor complexe d) nici un răspuns nu este corect7. Când dificultatea sarcinii e percepută incorect, optimul motivaţional se atinge dacă:a) se combină motivaţia intrinsecă cu cea extrinsecă pozitivăb) se acţionează asupra perceperii corecte a dificultăţii sarcinii şi asupra intensităţii motivaţieic) există o uşoară dezechilibrare între intensitatea motivaţiei şi dificultatea sarciniid) toate răspunsurile sunt corecte8. Care dintre următoarele afirmaţii despre marketingul intern este adevărată?a) vizează conceptul de "în serviciul şi la dispoziţia clientului" aplicat în întreaga organizaţieb) devine o nouă preocupare a specialiştilor în marketingc) schimbă locul activităţilor de management al resurselor umane în cel de marketingd) nici un răspuns nu este corect9. Cel care a întemeiat managemetul ştiinţific, potrivit căruia factorul motivator este plata, a fosta) E. Mayo c) D. McGregorb) F.W. Taylor d) A. Maslow10. Etapa organizării ştiinţifice a muncii constituie o aplicare a teoriei:a) X c) ierarhizării nevoilorb) Y d) bifactoriale11. În cazul Teoriei X atitudinea faţă de muncă, respectiv potenţialul angajaţilor sunt:a) de indiferenţă, respectiv scăzut c) de indiferenţă, respectiv ignoratb) de implicare, respectiv ridicat d) de indiferenţă, respectiv identificat12. Conform Teoriei X, factorii ce motivează lucrătorii sunt legaţi de:a) preocuparea pentru securitate c) stima de sineb) autorealizare d) condiţiile de lucru13. Potrivit teoriei lui Maslow, factorii care motivează oamenii se leagă de:a) sistemul de salarizare c) nevoi şi modul lor de ierarhizareb) condiţiile de lucru d) autorealizare14. Factorii de igienă acţionează în sensul creşterii motivării. Afirmaţia este adevărată?a) da c) da, dar doar pe termen mediub) nu d) nu – ei în general reduc insatisfacţia15. Teoriile moderne, privind motivaţia spre deosebire de cele clasice:a) explică de ce se produce motivarea c) ambele răspunsuri sunt corecteb) explică cum se aplică motivare d) nici un răspuns nu este corect16. Teoria echităţii are la bază:a) comparaţia efort-efect cu ceilalţi angajaţi c) comparaţia nevoilor fiecărui individb) măsura în care oamenii doresc ceva anume d) măsura în care rezultatele indivizilor sunt atrăgătoare pentru ei17. Teoria speranţei nu sugerează faptul că:a) angajaţii muncesc dintr-o varietate de motive c) motivaţia nu e determinată de setul de ieşirib) motivele angajaţilor se schimbă în timp d) motivaţia e determinată de importanţa acordată fiecărei ieşiri18. În teoria consolidării este considerat mai eficient:a) să se aplice o sancţiune c) să fie repartizate şi alte sarcini în cazul în care nu a fost atins obiectivul

b) să fie ignorate problemele mici d) să fie recunoscute meritele salariaţilor19. Eficienţa consolidării depinde de:a) tipul ei c) cât de des este folosităb) momentul aplicării d) toate răspunsurile sunt corecte20. Motivele pentru care oamenii părăsesc o organizaţie:a) tind să se centreze pe factorii extrinseci c) ambele răspunsuri sunt corecteb) nu sunt aceleaşi cu cele pentru care rămân organizaţie d) nici un răspuns nu este corect1. „….. reprezintă mobilul care provoacă, susţine şi orientează acţiunea”. Ce cuvânt lipseşte?a) trebuinţele c) motiveleb) interesele d) idealurile2. "Ideea forţă" sau "ideea valoare" poate:a) să se impună în comportament şi să îl orienteze c) să acţioneze împotriva instinctului de conservareb) să ajute în a distinge între ce e bine şi ce e rău d) toate răspunsurile sunt corecte3. "Ansamblul stărilor de necesitate ce se cer satisfăcute şi care împing, instigă şi determină individul să şi le satisfacă" reprezintă:a) trebuinţa c) motivulb) motivaţia d) convingerea4. Un lucrător care acceptă o anumită sarcină din dorinţa de a nu fi considerat incapabil sau rău intenţionat reprezintă un exemplu de:a) motivaţie extrinsecă pozitivă c) motivaţie afectivăb) motivaţie extrinsecă negativă d) motivaţie cognitivă5. Care formă a motivaţiei se consideră a avea o durată lungă de manifestare?a) intrinsecă c) extrinsecă pozitivăb) extrinsecă negativă d) pozitivă6. Dacă dificultatea sarcinii este percepută incorect ca fiind mare, optimul motivaţional se atinge atunci când:a) se foloseşte o uşoară submotivare c) ambele răspunsuri sunt corecteb) se foloseşte o uşoară supramotivare d) nici un răspuns nu este corect7. Între instrumentele folosite în managementul motivării nu se numără:a) asigurarea competiţiei constructive c) un sistem de salarizare stimulativb) delegarea d) evaluarea nivelului de satisfacţie a colaboratorilor8. Între teoriile motivaţionale clasice se numără:a) teoria bifactorială c) teoria aşteptăriib) teoria echităţii d) teoria consolidării9. Elton Mayo a ajuns la concluzia că factorul care motivează muncitorii este:a) plata c) comparaţia cu ceilalţi angajaţib) apartenenţa la grup d) autorealizarea10. Teoria Y presupune că:a) oamenii trebuie conduşi c) oamenii sunt preocupaţi în principal de securitateb) organizaţiile nu utilizează în totalitate resursele umane de care dispun d) nici un răspuns nu este corect11. Potrivit Teoriei Y, nivelul de a sumare a responsabilităţilor este:a) ridicat c) fie ridicat, fie scăzutb) scăzut d) nici un răspuns nu este corect12. Teoria Y consideră că motivaţia lucrătorilor este legată de:a) preocuparea pentru securitate c) constrângereb) condiţiile de lucru d) autorealizare13. Piramida nevoilor cuprinde, în ordinea creşterii importanţei nevoi:a) fiziologice, sociale, de stimă, de siguranţă şi de autorealizareb) fiziologice, de siguranţă, de stimă, sociale şi de autorealizarec) fiziologice, sociale, de dezvoltare, de stimă şi de siguranţăd) fiziologice, de siguranţă, sociale, de stimă şi de autorealizare14. Din rândul factorilor motivaţionali descoperiţi de Herzberg nu fac parte:a) recunoaşterea c) relaţiile interpersonaleb) munca însăşi d) posibilităţile de avansare15. Teoria motivaţională potrivit căreia motivarea depinde şi de şansele pe care indivizii le estimează pentru obţinerea unor rezultate aparţine lui:a) B.F. Skinner c) E. Mayob) J.S. Adams d) V. Vroom16. "Comportamentul răsplătit are o probabilitate mai mare de repetare" este un concept care stă la baza:a) teoriei consolidării c) teoriei bifactorialeb) teoriei aşteptării d) teoriei X şi Y17. Cea mai eficientă formă de consolidare este, în general:

a) consolidarea pozitivă c) sancţiuneab) consolidarea negativă d) extincţia18. Yvan Allaire consideră că termenul de organizaţie se referă la:a) aspectele economice ale activităţii c) aspectele socio-economice ale activităţiib) aspectele tehnice ale activităţii d) dimensiunea ofertei de produse19. Un mediu de lucru motivant poate fi creat prin:a) stabilirea unor obiective incitante şi realiste c) creşterea responsabilităţilor individualeb) definirea clară a relaţiei dintre efort şi recompensă d) toate răspunsurile sunt corecte20. Friderich Herjberg a pus la punct spre sfârşitul anilor ’50 teoria:a) bifactorială c) consolidăriib) echităţii d) x şi y

Autoverificarea cunoştinţelordin capitolul 2

Grupurile de muncă

1. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la grupuri nu este adevărată?a) sunt eficiente prin existenţă c) mijlocesc raporturile dintre individ şi întreprindereb) presupun cunoaştere şi activare d) reprezintă esenţa procesului de formare a personalului2. "Orice număr de persoane care intercondiţionează între ele, sunt psihologic conştiente de existenţa celorlalţi şi percep că fac parte din acel grup” reprezintă:a) un grup, definiţia punând accentul pe rolul individului în grup c) o echipăb) definiţia grupului în care este subliniată cooperarea între membrii d) un grup3. Existenţa unui grup nu e condiţionată de:a) un număr redus de membri c) independenţa membrilorb) relaţii afective strânse d) scopuri şi valori comune4. Rolul grupurilor se referă la:a) realizarea obiectivelor organizaţiei c) modelarea personalităţilor membrilor săib) influenţarea societăţii în conformitate cu nevoile şi valorile membrilor săi d) toate răspunsurile sunt corecte5. Grupurile se împart în nominale şi interactive în funcţie de:a) tipul de relaţii existente între indivizi c) modul de interacţiune între membrib) tipul de normativitate d) motivul creării grupului6. "Grupurile secundare sunt orientate spre un sistem … de relaţii interpersonale"Ce cuvânt lipseşte?a) închis c) afectivb) deschis d) nici un răspuns nu este corect7. Diferenţa dintre grupul nonformal şi cel informal este aceea că:a) primul se centreză pe îndeplinirea unor obiective, în timp ce al doilea reflectă nevoia unei exprimări mai libereb) primul este flexibil, iar al doilea este creat pentru îndeplinirea unor obiectivec) primul funcţionează după anumite norme, fixate anterior iar al doilea presupune o implicare directă a membrilor săid) primul e dominat de relaţii personale, iar al doilea de o exprimare liberă8. În funcţie de tipul de normativitate, grupurile se clasifică în:a) primare şi secundare c) interactive şi nominaleb) formale, nonformale şi informale d) de comandă, sarcină şi interese9. Grupul de analiză este un grup:a) nonformal c) temporarb) de sarcină d) toate răspunsurile sunt corecte10. Între caracteristicile grupului de comandă nu se numără:a) relaţiile dintre membri sunt definite de structura organizatorică c) este responsabil de îndeplinirea unei anumite sarcinib) se formează pe baza unor criterii sociale comune d) răsplata formală evidenţiază contribuţia fiecăruia11. "Forţa celor mulţi" stă la baza grupului:a) de comandă c) de prietenieb) de sarcină d) de interese12. Normele de grup reprezintă:a) efectul constituirii şi existenţei unui grup c) ambele răspunsuri sunt corecteb) modele comportamentale considerate acceptabile de către grup d) nici un răspuns nu este corect13. Conformarea “de suprafaţă” la normele de grup se referă la faptul că:

a) are loc o schimbare a comportamentului individului doar în grupb) norma de grup devine un comportament permanent al individuluic) norma este acceptată personal de individd) norma este acceptată de individ prin interiorizare14. Care dintre caracteristicile de mai jos nu aparţine grupurilor înalt coezive?a) au o dinamică puternicăb) au o influenţă mare asupra membrilor săic) performanţa lor creşte odată cu coeziunea dacă au o normă slab performantăd) performanţa lor scade odată cu coeziunea dacă au un stil de conducere ineficient15. Stilul de conducere aplicat grupurilor înalt coezive determină:a) creşterea productivităţii c) ambele răspunsuri sunt corecteb) scăderea productivităţii d) nici un răspuns nu este corect16. "… există doar prin comparaţie cu ceilalţi membri ai aceluiaşi grup". Ce cuvânt lipseşte?a) rangul unui individ c) stilul de muncă al unui individb) rolul unui individ d) norma de muncă a unui individ17. Mediul ambiant determină eficienţa grupurilor ca factor:a) dat c) ambele răspunsuri sunt corecteb) de intervenţie d) nici un răspuns nu este corect18. Un grup eficient poate avea maxim:a) 10 membri c) 20 de membrib) 15 membri d) 25 de membri19. Eficienţa grupului depinde şi de atingerea optimului între obiectivele individuale şi cele de grup; aceasta se realizează atunci când:a) există un adversar comun c) există încredere şi comunicareb) există norme clar acceptate de toţi d) toate răspunsurile sunt corecte20. Observaţia sistemică este:a) o metodă de analiză a grupurilor mici c) un instrument de măsurare a eficienţei grupurilorb) un instrument de analiză a motivaţiei d) nici un răspuns nu este corect1. Asimilarea şi exercitarea de către grup asupra individului a unui ansamblu de valori, norme şi modele comportamentale presupun ca:a) individul să facă parte dintr-un grup în care se dezvoltă relaţii interpersonaleb) grupul să se afle sub incidenţa unei organizări care face posibilă transmiterea ansamblului respectivc) ambele răspunsuri sunt corected) nici un răspuns nu este corect2. Existenţa unui grup este condiţionată de:a) numărul mare de membri c) relaţii afective strânseb) nediferenţierea rolurilor între membri d) nici un răspuns nu este corect3. Printre caracteristicile unui grup nu se numără:a) un număr redus de membri c) diferenţierea rolurilor între membrib) interdependenţa membrilor săi d) eficienţa prin existenţă4. În general, grupurile au rolul de a:a) dezvolta relaţii afective c) forma personalităţileb) dezvolta interdependenţe între membri d) toate răspunsurile sunt incorecte5. În funcţie de tipul de relaţii existente între indivizi grupurile se împart în:a) primare şi secundare c) interactive şi nominaleb) mari şi mici d) formale şi nonformale6. Familia este un grup:a) formal c) secundarb) primar d) nominal7. Scopurile organizaţiei se realizează prin intermediul:a) grupurilor mari c) grupurilor informaleb) grupurilor mici d) grupurilor nominale8. Existenţa unor intermediari cu ajutorul cărora se realizează schimburile între membrii grupului se leagă de:a) grupurile nonformale c) grupurile interactiveb) grupurile nominale d) grupurile secundare9. După motivul creării grupurile se împart în:a) primare şi secundare c) formale, nonformale şi informaleb) interactive şi nominale d) de comandă, sarcină, prietenie şi interese10. Criteriile sociale comune (vârstă, etnie, statut, idei) stau la baza constituirii grupului:a) de comandă c) de prietenieb) de sarcină d) de interese11. Organizaţia defineşte relaţiile dintre membrii grupului de:a) de comandă c) ambele răspunsuri sunt corecte

b) de sarcină d) nici un răspuns nu este corect12. Modelele de comportament din cadrul unui grup sunt determinate de:a) obiectivele grupului c) ambele răspunsuri sunt corecteb) caracteristicile indivizilor care îl compun d) nici un răspuns nu este corect13. Dacă un individ nu mai poate accepta cerinţele unei norme de grup, el părăseşte grupul atunci când:a) aparteneţa la grupul respectiv nu mai este atractivăb) îşi dă seama că norma intră în contradicţie cu sistemul său de valoric) grupul decide că norma este mai importantă decât individuld) nici un răspuns nu este corect14. Performanţa grupurilor slab coezive:a) creşte, dacă li se aplică un stil de conducere ineficient c) creşte odată cu coeziunea b) nu e influenţată puternic de stilul de conducere d) creşte dacă scade coeziunea15. Lipsa de precizie în elaborarea structurii organizatorice determină, în general:a) stres c) scăderea satisfacţieib) ambiguitatea rolurilor d) toate răspunsurile sunt corecte16. Gândirea de grup este:a) o disfuncţie a grupurilor slab coezive c) un atu al grupurilor slab coeziveb) o disfuncţie a grupurilor înalt coezive d) o cale de creştere a eficienţei muncii17. “Resursa neglijată” a grupurilor este reprezentată de:a) componenţii ale căror păreri nu sunt luate în considerare datorită nivelului redus de participare la discuţiib) indivizii care vorbesc mai uşor, dar ale căror idei nu sunt aplicatec) indivizii cu talente şi cunoştinţe deosebited) componenţii cu statut inferior18. Grupurile eterogene din punct de vedere al aventurismului şi capacităţii de înţelegere sunt:a) mai eficiente c) nu existăb) mai puţin eficiente d) mai mari19. Cărei etape din ciclul de viaţă al unui grup este specific conflictul?a) formare c) normareb) asalt d) performanţă

20. În cadrul stadiilor de dezvoltare a unui grup performanţa se obţine:a) numai în ultima fază de dezvoltare c) în cadrul etapei "performanţă"b) în toate fazele, într-o anumită măsură d) în cadrul etapei "normare

Autoverificarea cunoştinţelordin capitolul 3

Satisfacţia muncii

1. De ce au nevoie oamenii pentru a fi satisfăcuţi de munca lor?a) de o recompensă mai mare decât se aşteaptă c) de o recompensă cât mai mareb) de o recompensă în concordanţă cu contribuţia lor d) nici un răspuns nu este corect2. Sursele satisfacţiei în muncă sunt:a) facilităţile c) conţinutul munciib) condiţiile fizice ale muncii d) toate răspunsurile sunt corecte3. Lumina, temperatura şi zgomotul reprezintă elemente ale cărei surse de satisfacţie – insatisfacţie?a) facilităţilor oferite de locul de muncă c) conţinutului munciib) condiţiilor fizice la locul de muncă d) relaţiilor umane în muncă4. Munca trebuie să aibă o serie de caracteristici pentru a fi sursă de satisfacţie printre care:a) să necesite capacităţi profesionale moderate c) să fie în concordanţă cu aptitudinile şi talentul fiecăruiab) să necesite capacităţi profesionale medii d) toate răspunsurile sunt incorecte5. Este mai puţin satisfăcătoare:a) munca de execuţie c) munca cu un conţinut rutinier micb) munca de conducere d) munca cu varietate mare6. Conţinutul muncii ca sursă de satisfacţie, se referă la:a) calificarea cerută c) caracteristicile fizice ale locului de muncăb) orarul de lucru d) posibilităţile de promovare7. Posibilităţile nelimitate, informale de a comunica cu colegii au efecte:a) pozitive, prin crearea unui cadru favorabil c) nu au nici un efect asupra desfăşurării munciib) negative, afectând productivitatea şi calitatea muncii d) nici un răspuns nu este corect

8. O cercetare realizată la scară internaţională a relevat faptul că posibilităţile de a discuta în timpul programului de lucru sunt:a) mai scăzute în ţările dezvoltate c) mai ridicate în ţările dezvoltateb) mai scăzute în ţările în curs de dezvoltare d) mai ridicate în Europa de Vest9. Relaţiile dintre secţii şi servicii, circulaţia informaţiilor, înzestrarea cu utilaje, modul de luare a deciziilor reprezintă elemente ale:a) cadrului organizaţional al muncii c) tipului munciib) relaţiilor umane în muncă d) condiţiilor fizice de muncă10. Relaţia dintre productivitate şi performanţă este:a) simplă c) uşor de manipulatb) direct proporţională d) complexă şi nu foarte solidă11. Modelul lui March şi Simon se aplică atunci când:a) satisfacţia produsă de muncă este mai mică decât cea aşteptată c) în orice condiţiib) satisfacţia produsă de muncă este mai mare decât cea aşteptată d) nici un răspuns nu este corect12. Modelul lui March şi Simon este viabil dacă:a) individul percepe mediul ca fiind primitor c) ambele răspunsuri sunt corecteb) comportamentul de căutare are rezultat pozitiv d) nici un răspuns nu este corect13. Părăsirea activităţii de economist într-o întreprindere pentru o activitate independentă de consultant reprezintă:a) un program identificat de Marcl şi Simon c) ambele răspunsuri sunt corecteb) o soluţie pentru creşterea satisfacţiei d) ambele răspunsuri sunt incorecte14. "Creşterea satisfacţiei se poate datora scăderii performanţelor." Afirmaţia este adevărată?a) da c) da, atunci când individul este recompensat de grupul informalb) nu d) nu, pentru că munca de mântuială lasă un gol psihic15. Perfecţionarea umană a muncii se referă la:a) căi de creştere a satisfacţiei c) creşterea performanţelor firmeib) creşterea productivităţii angajaţilor d) toate răspunsurile sunt incorecte16. Înfrumuseţarea locului de muncă este, pentru fiecare individ, o cale de:a) motivare c) adaptare la cerinţele grupului dincare face parteb) creştere a satisfacţiei muncii d) alienare faţă de muncă17. Fiecare angajat poate să îşi crească satisfacţia muncii dacă:a) îşi alege profesia în funcţie de aptitudini şi înclinaţii c) îşi face munca bineb) acordă atenţie relaţiilor cu oamenii d) toate acestea18. Sentimentul de alienare faţă de muncă apare atunci când:a) nu există dorinţa de a înfrumuseţa locul de muncă c) ambele răspunsuri sunt corecteb) profesia nu corespunde propriilor aptitudini d) nici un răspuns nu este corect19. Satisfacţia muncii bine făcute se asociază în general cua) înaltul profesionalism c) atenţia acordată detaliilorb) alienarea faţă de muncă d) diminuarea conflictelor sociale

20. Căile de creştere a satisfacţiei se referă şi la:a) asigurarea condiţiilor normale de temperatură şi zgomot c) îmbunătăţirea relaţiilor umaneb) utilizarea unor echipamente adaptate posibilităţilor umane d) toate răspunsurile sunt corecte1. Statisfacţia socială generală apare de regulă ca urmare a:a) desfăşurării unor activităţi care satisfac necesităţi sociale colectiveb) satisfacerii unor nevoi personale ca rezultat al participării la activitatea organizaţieic) ambele răspunsuri sunt corected) nici un răspuns nu este corect2. Facilităţile, ca sursă de satisfacţie – insatisfacţie, se referă la:a) posibilitatea dobândirii unei calificări superioare c) esteticab) varietatea muncii d) zgomot3. Între facilităţile care se constituie ca sursă de satisfacţie – insatisfacţie în muncă se numără:a) posibilităţile de câştig c) orarul de lucrub) existenţa cantinelor d) toate răspunsurile sunt corecte4. Satisfacţia este cu atât mai mare cu cât:a) munca desfăşurată solicită spiritul de inovaţie c) munca este mai monotonăb) trebuie desfăşurată o muncă de execuţie d) munca este mai rutinieră5. Munca trebuie să fie în concordanţă cu:a) aptitudinile, talentele şi interesele fiecăruia c) ambele răspunsuri sunt corecteb) calificarea fiecăruia d) nici un răspuns nu este corect6. Activitatea variată şi solicitarea intensă a capacităţilor intelectuale sunt specifice:a) managerului c) contabilului

b) economistului d) operatorului PC7. Ca sursă de satisfacţie, relaţia cu şeful ierarhic direct este:a) critică c) indiferentăb) neimportantă d) puţin importantă8. Între factorii determinanţi ai satisfacţiei muncii se numără:a) stilul de conducere al şefului direct c) toate răspunsurile sunt corecteb) relaţiile cu colegii d) tipul muncii9. În cercetările privind satisfacţia în muncă se consideră suficientă măsurarea a 8 indicatori printre care satisfacţia produsă de:a) grupul de muncă c) profesiunea practicatăb) şeful ierarhic direct d) toate acestea10. Modelul lui March şi Simon abordează:a) relaţia dintre satisfacţie şi performanţă c) factorii care motivează oameniib) motivaţia şi felul în care funcţionează ea d) eficienţa grupurilor11. Relaţia dintre satisfacţie şi performanţă, potrivit modelului lui March şi Simon, se concretizează:a) într-un proces în cerc c) într-un factor de influenţă a condiţiei psihice a individuluib) într-un proces în spirală d) într-un proces liniar12. În cadrul modelului lui March şi Simon, cu cât nivelul de aspiraţii e mai ridicat, cu atât:a) satisfacţia e mai mare c) valoarea aşteptată a recompenselor e mai mareb) satisfacţia e mai mică d) valoarea aşteptată a recompenselor e mai mică13. Menţinerea sau scăderea performanţelor se datorează:a) lipsei stimulării diferenţiate c) ambele răspunsuri sunt corecteb) stimulării egale a unor performanţe diferite d) nici un răspuns nu este corect14. Se pot deosebi căi de creştere a satisfacţiei în muncă:a) la nivel individual c) ambele răspunsuri sunt corecteb) la nivel de întreprindere d) nici un răspuns nu este corect15. Printre căile de creştere a satisfacţiei în muncă se numără:a) aspectele elementare ale mediului fizic c) perfecţionarea relaţiilor umaneb) o concepţie ergonomică a muncii d) toate răspunsurile sunt corecte16. A munci bine este:a) o normă socială c) o sursă internă de satisfacţieb) o exigenţă exterioară d) toate răspunsurile sunt corecte17. Una dintre cele mai puternice surse de insatisfacţie este reprezentată de:a) estetica locului de muncă c) conştiinţa unei activităţi de executantb) condiţiile de lucru d) neglijarea relaţiilor cu ceilalţi18. Cel mai sigur mijloc de a urâţi munca este:a) să o faci prost c) să nu înfrumuseţezi locul de muncăb) să nu ţii cont de aptitudini d) să nu comunici cu ceilalţi19. Ce poate face fiecare angajat pentru a-şi creşte satisfacţia muncii? El poate să:a) îşi aleagă profesia în funcţie de propriile aptitudini şi înclinaţii c) participe activ la rezolvarea problemelorb) îşi înfrumuseţeze locul de muncă d) toate răspunsurile sunt corecte20. Atunci când creşte calificarea, munca tinde să devină tot mai:a) puţin satisfăcătoare c) satisfăcătoare dacă este corelată capacitatea reală cu calificareab) satisfăcătoare d) nesatisfăcătoare

Verificarea cunoştinţelordin capitolul 4

Sistemul social al întreprinderii

1. Oamenii care participă la activitatea unei întreprinderi şi care formează o comunitate reprezintă:a) sistemul tehnic c) sistemul de producţieb) sistemul social d) sistemul de operare2. Eficienţa globală a unei întreprinderi poate să crească ca urmare a investiţiilor:a) numai în sistemul social c) atât în sistemul social, cât şi în cel tehnic în acelaşi timpb) numai în sistemul tehnic d) toate răspunsurile sunt corecte3. Absenteismul este:a) o disfuncţionalitate în sistemul social c) un element al sistemului socialb) un element al dependenţei satisfacţie–performanţă d) un efect al nivelului de pregătire4. Sunt considerate absenţe anormale cele legate de:a) boală c) obiceiurib) delegaţii d) formare profesională5. Între disfuncţionalităţile sistemului social dintr-o întreprindere nu se numară:

a) absenteismul şi fluctuaţia c) accidentele de muncăb) fluctuaţia şi conflictele sociale d) obiceiurile angajaţilor6. Între avantajele fluctuaţiei nu se numără:a) dinamizarea activităţii c) interiorizarea promovărilorb) exteriorizarea promovărilor d) limitarea creşterii masei salariale7. Rata fluctuaţiei noilor angajaţi se calculează ca raport între:a) numărul angajaţilor cu o vechime mai mare de x ani şi cei cu o vechime mai mică de x anib) numărul angajaţilor cu o vechime mai mare de x ani (Sx) şi diferenţa dintre numărul total al angajaţilor şi Sxc) ambele răspunsuri sunt corected) nici un răspuns nu este corect8. Costul fluctuaţiei cuprinde mai multe costuri parţiale printre care:a) costul curbei de învăţare c) costul de reglareb) costul de perturbare d) costuri legate de slăbirea imaginii de marcă9. Conflictele individuale:a) apar între angajaţi c) afectează în timp coeziunea grupurilorb) constitue o permanenţă d) toate răspunsurile sunt corecte10. Grevele surpriză:a) se manifestă prin scăderea randamentului c) se declanşează în ciuda negocierilor în cursb) presupun o aplicare strictă a regulamentelor d) se declaşează fără acordul sindicatelor11. Grevele perlate:a) se manifestă prin scăderea randamentului c) se declanşează în ciuda negocierilor în cursb) presupun o aplicare strictă a regulamentelor d) se declaşează fără acordul sindicatelor12. Printre indicatorii strict ai stării conflictuale nu se numără:a) predispoziţia la grevă c) intensitatea conflictualăb) rata concentrării conflictuale d) rata absenteismului13. Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează accidentele de muncă?a) cauzele lor pot fi puse pe seama sistemului administrativb) cauzele lor pot fi puse pe seama sistemului social ajuns în stare criticăc) cauzele lor pot fi puse pe seama sistemului tehnicd) au acelaşi grad de probabilitate pentru toţi angajaţii14. Frecvenţa accidentelor se calculează ca raport între:a) numărul de accidente şi numărul teoretic de ore lucrate de efectivul completb) numărul de salariaţi accidentaţi şi numărul mediu de salariaţi în perioada respectivăc) numărul mediu de salariaţi şi numărul celor accidentaţid) numărul de zile pierdute datorită accidentelor şi numărul de zile din perioada respectivă15. Protecţia muncii se sprijină în ţara noastră pe norme:a) generale, departamentale şi pe secţii c) republicane, departamentale şi instrucţiuni propriib) republicane, generale şi departamentale d) republicane, profesionale şi instrucţiuni proprii16. Dezvoltarea sistemului social urmează ciclul:a) cercetare – acţiune – cercetare c) ambele răspunsuri sunt corecteb) cercetare – acţiune – control d) nici un răspuns nu este corect17. Între obiectivele generale ale întreprinderilor nu se numără:a) creşterea productivităţii c) creşterea creativităţiib) creşterea flexibilităţii activităţii d) creşterea controlului18. Diagnoza stării sistemului social este, în cadrul dezvoltării sistemelor sociale:a) prima etapă c) care precede formularea obiectivelorb) a doua etapă d) a patra etapă19. Ultima etapă în cadrul dezvoltării sistemelor sociale este:a) urmărirea realizării programelor de funcţionare c) analiza periodică şi finală a evoluţiei sistemuluib) elaborarea programului pentru atingerea obiectivelor d) urmărirea realizării programelor de perfecţionare

20. Printre cele mai cercetate variabile sociale în diagnosticul sistemului social se află:a) profilul colectivelor c) satisfacţia munciib) stilul de conducere al şefului direct d) toate răspunsurile sunt corecte1. Într-una din lucrările sale, Rensis Likert sugerează faptul că în aprecierea valorii economice a unei întreprinderi trebuie să se ţină cont:a) de valoarea tehnologiei c) atât de valoarea tehnologiei, cât şi de valoarea sistemului socialb) de valoarea sistemului social d) atât de valoarea sistemului de operare, cât şi a celui administrativ2. Aprecierea disfuncţionalităţilor în sistemul social se face:a) prin comparaţie cu alte ramuri c) pe baza variaţiei lor în timpb) prin comparaţie cu alte întreprinderi d) prin comparaţie cu alte ramuri şi pe baza variaţiei în timp

3. Între absenţele normale de la serviciu nu se numără::a) delegaţiile c) concediile de materniateb) concediile legale d) obiceiurile4. Raportul dintre numărul de ore absentate într-o lună şi numărul total teoretic de ore într-o lună reprezintă:a) rata absenteismului c) frecvenţa absenţelorb) durata medie a absenţelor d) rata fluctuaţiei5. Fluctuaţia are asupra sistemului social:a) numai efecte negative c) efecte pozitive şi negativeb) numai efecte pozitive d) nici un răspuns nu este corect6. Fluctuaţia personalului poate fi rezultatul orarului de muncă; aceasta este o cauză:a) imputată întreprinderii c) controlabile imputate angajaţilorb) imputată angajaţilor d) necontrolabilă imputată angajaţilor7. Costul de plecare este un cost al:a) absenteismului c) conflictelor socialeb) fluctuaţiei d) accidentelor8. Greva este un conflict:a) închis c) organizaţionalb) deschis d) continuu9. În funcţie de modalitatea de declanşare, grevele se clasifică în:a) clasice, sălbatice şi surpriză c) perlate, de zel şi gestionareb) sălbatice şi surpriză d) parţiale, integrale şi dop10. Grevele de zel:a) se manifestă prin scăderea randamentului c) se declanşează în ciuda negocierilor în cursb) presupun o aplicare strictă a regulamentelor d) se declaşează fără acordul sindicatelor11. Printre condiţiile favorizante ale degradării sistemului social, identificate în diagnoza stării conflictuale, se numără:a) circulaţia informaţiilor c) creşterea numărului de revendicărib) multiplicarea incidentelor d) creşterea numărului de accidente12. Degradarea sistemului social al unei întreprinderi este reflectată de creşterea:a) ratei rebuturilor c) numărului de revendicărib) numărului accidentelor de muncă d) toate răspunsurile sunt corecte13. Accidentele desfăşurate pe drumul de la serviciu spre casă fac parte din categoria accidentelor de muncă?a) da c) da, sunt legate indirect de activitatea profesionalăb) nu d) nici un răspuns nu este corect14. Costurile de perturbare a activităţii în cazul accidentelor, spre deosebire de cele de reglare, se referă la:a) cheltuieli legate de prevenirea accidentelor c) înlocuirea celor accidentaţib) însănătoşirea accidentaţilor d) remedierea deteriorărilor15. Investiţia în factorul uman este astăzi, în comparaţie cu cea în tehnică:a) mai rentabilă c) mai puţin rentabilăb) aproape tot atât de rentabilă d) nerentabilă16. Direcţiile "clasice" pe care se sprijină şi azi creşterea economică sunt:a) creşterea eficienţei economice şi perfecţionarea sistemului social c) creşterea flexibilităţii şi a satisfacţiei munciib) creşterea productivităţii şi dezvoltarea tehnologică d) creşterea productivităţii şi a satisfacţiei muncii17. Obiectivul sintetic al dezvoltării sistemului social este reprezentat de:a) creşterea productivităţii c) creşterea creativităţiib) creşterea flexibilităţii activităţii d) creşterea controlului18. În definirea sistemului social trebuie să se ţină cont de mai multe condiţii printre care aceea ca sistemul variabilelor sociale trebuie:a) să fie suficient de complet c) ambele răspunsuri sunt corecteb) să cuprindă variabile măsurabile şi influenţabile d) ambele răspunsuri sunt incorecte19. SEDA este, în cadrul diagnosticului sistemului social:a) o schemă de evaluare a datelor absolute c) cea mai utilizată soluţie de interpretare a informaţiilorb) o metodă de interpretare a informaţiilor d) toate răspunsurile sunt corecte20. În analiza sistemului social cercetarea variabilei stil de conducere al şefului ierarhic direct se realizează prin următoarele dimensiuni:a) promovarea conducerii ştiinţifice c) centrarea pe rezultateb) atitudinea suportivă d) toate răspunsurile sunt corecte

Autoverificarea cunoştinţelordin capitolul 5

Cultura organizaţională

1. Formarea culturală a individului are loc:a) în mediul unde el a crescut c) la locul de muncăb) la scoală d) toate acestea2. Cultura organizaţională înseamnăa) dezvoltarea unor facultăţi ale spiritului c) ansamblul de forme de comportament însuşiteb) ansamblul aspectelor intelectuale ale unei civilizaţii d) toate acestea3. Pentru a defini cultura am putea spune că organizaţia:a) are o cultură c) ambele răspunsuri sunt corecteb) este o cultură d) nici un răspuns nu este corect4. "Organizaţia este o cultură" înseamnă:a) cultura e un ansamblu de valori şi norme fundamentale c) ambele răspunsuri sunt corecteb) cultura e sinonimul unei identităţi culturale d) nici un răspuns nu este corect5. În studierea culturii unei organizaţii ceea ce ne interesează îndeosebi sunt valorile:a) declarate c) ambele răspunsuri sunt corecteb) operante d) nici un răspuns nu este corect6. Dintre componentele vizibile ale culturii fac parte:a) semnele c) ambele răspunsuri sunt corecteb) simbolurile d) nici un răspuns nu este corect7. Printre factorii interni ce influenţează cultura unei organizaţii întâlnim:a) proprietarii organizaţiei c) managerii organizaţieib) istoria şi tradiţia organizaţiei d) toate acestea8. Printre factorii externi ce influenţează cultura unei organizaţii întâlnim:a) clienţii c) mediul tehnicb) cultura naţională şi/sau cea locală d) toate acestea9. O cultură forte sau pozitivă:a) nu generează întotdeauna performanţă c) ambele răspunsuri sunt corecteb) poate deveni rigidă, inhibantă d) nici un răspuns nu este corect10. Cultura tip "Cuvinte grele – Joc dur" are la bază:a) risc înalt, reacţii lente c) risc redus, reacţii lenteb) risc înalt, reacţii imediate d) risc redus, reacţii imediate11. Cea mai interesantă muncă în ceea ce priveşte subculturile îi aparţine lui:a) G. Hofstede c) F. Trompenaarsb) R. Sainsaulieu d) T. Deal şi A. Kennedy12. Indivizii se reunesc în subculturi în funcţie de:a) formarea profesională c) ambele răspunsuri sunt corecteb) o istorie comună d) nici un răspuns nu este corect13. Cultura organizaţiei este:a) un element determinant în schimbarea mentalităţii c) instrument de gestiune pentru managementb) un element cheie în conducerea strategică d) toate acestea14. Câte dimensiuni de bază (valori) au fost identificate ca variind în cadrul diferitelor culturi naţionale:a) trei c) şaseb) patru, apoi cinci d) nici un răspuns nu este corect15. Există o relaţie între cultura naţională şi cea organizaţională:a) este demonstrat ca nu c) este posibil să existeb) este demonstrat ca da d) nici un raspuns16. La nivelul organizaţiei se poate interveni asupra culturii şi prin intermediul unor elemente de gestiune a resurselor umane:a) previziunea necesarului de personal c) integrarea personaluluib) recrutarea şi selecţia cadrelor d) toate acestea şi altele17. Câte grupe de ţări desprindem din legătura cultură – motivare?a) 3 c) 5b) 4 d) 618. Chestionarul utilizat în diagnosticul culturii organizaţionale are:a) 10 - 15 pagini c) 5, 6 paginib) 7 - 9 pagini d) 2, 3 pagini19. Printre instrumentele de diagnostic al culturii întâlnim:a) analiza documentară c) interviurileb) observarea d) toate acestea20. În selecţia personalului trebuie să se ţină cont şi de:a) aptitudinile tehnice c) starea de spirit a persoaneib) caracterul persoanei d) toate răspunsurile sunt corecte1. Formarea culturală a salariaţilor este influenţată şi de:

a) cetăţeni şi autorităţi c) ideologii şi teorii ştiinţificeb) credinţele religioase d) toate acestea2. Primele preocupări pentru înţelegerea culturii organizaţionale au avut loc:a) in anii 1915 c) în anii 1952b) în anii 1930 d) în anii 19803. "Organizaţia are o cultură" înseamnă:a) cultura e un ansamblu de valori şi norme fundamentale c) ambele răspunsuri sunt corecteb) cultura e sinonimul unei identităţi culturale d) nici un răspuns nu este corect4. Printre componentele culturii organizaţiei întâlnim:a) fondatorii c) ocupaţia (profesia)b) istoria d) toate acestea5. Dintre componentele invizibile ale culturii fac parte:a) semnele c) ipotezeleb) simbolurile d) toate acestea6. Printre caracteristicile culturii întâlnim:a) cultura se transmite c) cultura depăşeşte nivelul individuluib) cultura este numai parţial conştientă d) toate acestea7. Printre factorii interni ce influenţează cultura unei organizaţii întâlnim:a) situaţia economică a organizaţieib) faza ciclului de viaţă al organizaţieic) scopul şi obiectivele organizaţieid) toate acestea8. O cultură forte sau pozitivă:a) generează întotdeauna performanţă c) ambele răspunsuri sunt corecteb) nu poate deveni rigidă, inhibantă d) nici un răspuns nu este corect9. Cultura tip "Miza companiei" are la bază:a) risc înalt, reacţii lente c) risc redus, reacţii lenteb) risc înalt, reacţii imediate d) risc redus, reacţii imediate10. Ce tip de cultură atrage personal cu spirit întreprinzător, cu multă imaginaţie şi curaj în a-şi asuma riscuri?a) echipa de baseball c) academiab) clubul d) fortăreaţa11. Indivizii se reunesc în subculturi în funcţie de:a) atitudinea în raport cu munca c) localizarea geograficăb) conform nevoilor ierarhice d) toate acestea12. În formarea culturii pot fi identificate anumite tipuri de procese:a) procese sociodinamice c) procese de învăţareb) procese de leadership d) toate acestea13. Cine a identificat prin studiile sale dimensiunile (practicile) care descriu cadrul cultural organizaţional:a) E. Mayo c) F. Trompenaarsb) G. Hofstede d) C. Handy14. Câte dimensiuni (practici) descriu cadrul cultural organizaţional?a) trei c) şaseb) patru, apoi cinci d) nici un răspuns nu este corect15. Ce dimensiune are implicaţii severe asupra modului în care indivizii se aşteaptă să fie conduşi?a) distanţa faţă de putere c) masculinitate/feminitateb) individualism/colectivism d) evitarea incertitudinii16. Formarea continuă a resurselor umane ar trebui să se realizeze în funcţie de:a) strategie c) ambele răspunsurib) cultură d) nici un răspuns17. Pentru ţările cu o cultură feminină combinată cu un control al incertitudinii puternic ce motivaţii sunt caracteristice?a) motivarea prin performanţe individuale c) motivarea prin securitate şi apartenenţăb) motivarea prin muncă intensă d) nici un răspuns18. Este mai bine să se realizeze sondajul scris asupra întregului personal în cazul întreprinderilor ce ajung până la:a) 500 persoane c) 300 persoaneb) 1000 persoane d) 700 persoane19. Pentru viitor culturile ideale sunt cele:a) ce pot fi imitate c) ambele răspunsuri sunt corecteb) flexibile d) nici un răspuns20. Dimensiunile relevante pentru motivaţie sunt:a) individualism - colectivism c) masculinitate - feminitateb) evitarea incertitudinii d) toate răspunsurile sunt corecte

Verificarea cunoştinţelordin capitolul 6

Proiectarea, analiza şi evaluarea posturilor

1. Una dintre caracteristicile de mai jos nu aparţine diviziunii verticale a muncii:a) se bazează pe stabilirea liniilor de autoritate c) facilitează fluxurile informaţionale din interiorul firmeib) defineşte nivelurile care compun structura organizatorică d) se bazează pe specializarea activităţilor2. Proporţiile şi profunzimea postului reprezintă dimensiunile:a) conţinutului postului c) graficelor procesualeb) îmbogăţirii postului d) analizei posturilor3. Proiectarea posturilor presupune determinarea:a) conţinutului postului şi modului de atingere a performanţei c) descrierii postului şi modului de atingere a performanţeib) specializării şi profunzimii postului d) conţinutului şi proporţiilor postului4. Specializarea posturilor ridică o problemă majoră:a) volum mai mare de muncă c) scăderea interesului angajaţilorb) restrângerea cerinţelor pentru ocuparea unui post d) salarii mai mici5. Lărgirea postului se realizează prin:a) creşterea cerinţelor de aceeaşi natură necesare obţinerii performanţei c) ambele răspunsuri sunt corecteb) creşterea proporţiilor postului d) nici un răspuns nu este corect6. Care dintre următoarele metode de obţinere a performanţei pe post se folosesc pentru munca managerilor?a) graficele procesuale c) studiul timpuluib) studiul mişcării d) work samplingul7. Cele două componente ale analizei posturilor sunt:a) descrierea şi specificaţia postului c) descrierea şi specializarea postuluib) fişa postului şi studiul mişcării d) proporţiile şi conţinutul postului8. Informaţiile obţinute din descrierea postului sunt sintetizate în:a) grafice procesuale c) documente de observareb) fişe de post d) grafice de comparare9. Caracteristicile cerute ocupantului unui post sunt prevăzute în:a) conţinutul postului c) specificaţia postuluib) descrierea postului d) specializarea postului10. Pentru a fi validate, specificaţiile unui post trebuie să fie stabilite de:a) manageri c) angajaţii pe postul respectiv şi analiştii posturilorb) analize statistice d) toate răspunsurile sunt corecte11. Chestionarele sunt folosite în:a) proiectarea posturilor c) evaluarea posturilorb) analiza posturilor d) reproiectarea posturilor12. Tehnica incidenţelor critice se foloseşte în:a) proiectarea posturilor c) evaluarea posturilorb) analiza posturilor d) redenumirea posturilor13. Înregistrarea cu precădere a performanţelor foarte înalte sau foarte slabe obţinute în activitate se realizează în cadrul:a) metodei work sampling c) metodei punctelorb) tehnicii incidenţelor critice d) metodei comparării factorilor14. Ca urmare a evaluării posturilor:a) se stabileşte un sistem de retribuire echilibratb) se oferă informaţii privind denumirea şi localizarea postului în structura firmeic) se disting caracteristicile cerute ocupantuluid) se definesc cerinţele specifice muncii desfăşurate de un individ15. Între metodele de evaluare a posturilor nu se numără:a) metoda punctelor c) metoda clasificării posturilorb) metoda comparării factorilor d) nici un răspuns nu este corect16. Cea mai simplă şi rapidă metodă de evaluare a posturilor este metoda:a) punctelor c) clasificării posturilorb) comparării factorilor d) ierarhizării posturilor17. Cea mai subiectivă metodă în cadrul evaluării posturilor este metoda:a) punctelor c) clasificării posturilorb) comparării factorilor d) ierarhizării posturilor18. Metoda ierarhizării posturilor are dezavantajul că nu permite:a) identificarea gradelor de diferenţiere între posturi c) o utilizare uşoară

b) aplicarea în organizaţii mici d) nici un răspuns nu este corect19. Dezavantajul major al metodei clasificării posturilor este acela că:a) un post poate fi încadrat în mai multe clase de nivelb) nu permite indicarea gradelor de diferenţiere dintre posturic) factorii de intensitate nu sunt detaliaţi pe subfactorid) factorii de intensitate nu sunt detaliaţi pe grade de intensitate20. Factorul efort fizic are cea mai mare importanţă pentru postul de:a) muncitor c) funcţionarb) maistru d) director1. Proiectarea posturilor trebuie să răspundă la mai multe întrebări printre care se numără:a) cine poate obţine performanţă pe postul respectiv c) cum se poate obţine performanţăb) în ce mod poate obţine performanţă d) toate răspunsurile sunt corecte2. Numărul şi varietatea cerinţelor pe care trebuie să le îndeplinească ocupantul postului reprezintă:a) specializarea postului c) profunzimea postuluib) proporţiile postului d) lărgirea postului3. Procesul de proiectare a posturilor constă în determinarea:a) structurii postului c) ambele răspunsuri sunt corecteb) conţinutului postului şi modului de atingere a performanţei d) ambele răspunsuri sunt incorecte4. Profunzimea postului se referă la:a) numărul şi varietatea cerinţelor de îndeplinit c) creşterea numărului cerinţelor de aceeaşi naturăb) libertatea angajatului de a-şi organiza munca d) îmbogăţirea performanţei prin repetiţie şi practică5. Creşterea proporţiilor şi a profunzimii unui post poartă denumirea de:a) lărgire c) work samplingb) îmbogăţire d) specificaţie6. "Orice post trebuie să ofere ocupantului posibilitatea de a evolua" reprezintă o cerinţă de care trebuie să se ţină cont în:a) determinarea conţinutului postului c) analiza postuluib) proiectarea postului d) evaluarea postului7. Care dintre următoarele cerinţe trebuie respectate strict pentru a folosi specializarea cu succes?a) mediul de muncă trebuie să se încadreze în normele postului c) postul trebuie să ofere recunoaşterea muncii depuseb) postul trebuie să ofere o poziţie socială minimă d) nici un răspuns nu este corect8. Specificaţia postului cuprinde detalii legate de:a) poziţia ierarhică c) marja de autonomieb) relaţiile de subordonare d) nici un răspuns nu este corect9. Fişa postului sintetizează informaţii legate de:a) identificare c) condiţiile de angajareb) marja de autonomie d) toate răspunsurile sunt corecte10. În analiza posturilor se folosesc mai multe metode printre care:a) tehnica incidenţelor critice c) graficele procesualeb) work samplingul d) metoda punctelor 11. Metoda observaţiei poate fi folosită cu succes în analiza posturilor:a) atunci când se folosesc formulare standard c) în cazul activităţilor cu caracter ciclicb) dacă cel care o foloseşte ştie ce să reţină d) toate răspunsurile sunt corecte12. Dezavantajele chestionarelor folosite în analiza posturilor se referă la:a) cost ridicat al întocmirii c) greutate în administrareb) consum mare din timpul de muncă d) nici un răspuns nu este corect13. Procesul de analiză a posturilor se realizează de către:a) departamentul de resurse umaneb) cadrele de conducerec) fie de către departamentul de resurse umane, fie de către cadrele de conducered) departamentul de resurse umane şi cadrele de conducere14. Clasificarea posturilor în funcţie de importanţă are loc în cadrul:a) descrierii posturilor c) analizei posturilorb) proiectării posturilor d) evaluării posturilor15. Factorii de evaluare sunt detaliaţi pe subfactori şi grade de intensitate în cadrul metodei:a) punctelor c) clasificării posturilorb) comparării factorilor d) ierarhizării posturilor16. Evaluatorul culege informaţiile de bază privind posturile şi apoi le ierarhizează după importanţă, comparându-le două câte două, în cadrul metodei:

a) punctelor c) clasificării posturilorb) comparării factorilor d) ierarhizării posturilor17. Cea mai utilizată metodă în cadrul evaluării posturilor este metoda:a) punctelor c) clasificării posturilorb) comparării factorilor d) ierarhizării posturilor18. Pentru evaluarea posturilor funcţionăreşti este recomandată metoda:a) punctelor c) gradării posturilorb) comparării factorilor d) ierarhizării posturilor19. Pentru un post de director subfactorul cu cea mai mare importanţă este reprezentat de:a) experienţă c) cunoştinţeb) iniţiativă d) intelectual20. Diferenţa relativă de salariu dintre posturi poate fi stabilită prin metoda:a) clasificării posturilor c) gradării posturilorb) comparării factorilor d) ierarhizării posturilor

Autoverificarea cunoştinţelordin capitolul 7

Gestiunea previzională a personalului

1. Proiectarea pe termen mediu şi lung a nevoilor şi resurselor de personal ale unei organizaţii reprezintă:a) gestiunea previzională a personalului c) gestiunea carierei angajaţilorb) organizarea activităţii de management al resurselor umane d) dezvoltarea sistemului social2. Printre riscurile pe care nu le previne gestiunea previzională a personalului se numără:a) riscul unor concedieri masive c) riscul de a nu avea cadre de conducereb) riscul de a nu avea oameni capabili să folosească noile utilaje d) riscul de a creşte salariile nejustificat3. Cu cât inerţia este mai mare:a) cu atât trebuie să se analizeze un orizont mai mic de timp c) nu au nici o legăturăb) cu atât trebuie să se analizeze un orizont mai mare de timp d) nici un răspuns nu este corect4. Este adevărat că resursele umane sunt adaptabile unor sarcini din cele mai diverse?a) da c) da, acest lucru este sinonim cu flexibilitateab) nu d) nu, destinaţia resurselor umane nu poate fi schimbată5. Gestiunea previzională a personalului:a) facilitează obţinerea resurselor umane necesare îndeplinirii obiectivelorb) stabileşte ce posturi vor exista la limita orizontului cercetatc) ambele răspunsuri sunt corected) nici un răspuns nu este corect6. Gestiunea previzională a personalului poate să vizeze:a) întreg personalul de execuţie c) manageriib) comisionarii d) toate răspunsurile sunt corecte7. Productivitatea muncii este un factor de influenţă a:a) resurselor de muncă c) ratei plecărilorb) nevoilor de muncă d) demisionărilor8. Obiectul gestiunii previzionale a personalului este:a) proiectarea posturilor c) găsirea oamenilor potriviţib) proiectarea oamenilor d) nici un răspuns nu este corect9. Culegerea informaţiilor este strict condiţionată, printre altele, de existenţa:a) unui sistem educaţional adecvat c) unui sistem educaţional dedicat serviciului "resuse umane"b) unor angajaţi bine pregătiţi d) nu este condiţionată10. Dosarele de personal se utilizează în:a) culegerea informaţiilor pentru analiza previzională a resurselor umane c) studiul mişcăriib) identificarea cererii de muncă d) definirea sistemului social11. Calculaţi bilanţul resurselor interne reprezentate de economiştii firmei Zenith SA ştiind că efectivul mediu de economişti este în anul 2002 de 10, iar rata plecărilor este 40% şi a promovărilor 20%.:a) 10 c) 6b) 8 d) 912. Cea mai utilizată soluţie în cadrul calculării plecărilor de efective este:a) extrapolarea c) extrapolarea cu condiţia ca perioada să fie suficient de lungăb) deflaţia d) nici un răspuns nu este corect13. Schimbarea domiciliului în altă localitate este considerată în determinarea ofertei interne de muncă:a) plecare c) promovare

b) sosire d) motiv de concediere14. Diversificarea produselor şi serviciilor are ca şi consecinţă:a) crearea de noi posturi c) crearea şi/sau desfiinţarea unor posturib) desfiinţarea unor posturi d) creşterea numărului de angajaţi15. Esenţa activităţii de gestiune a personalului o constitue:a) explorarea ansamblului de soluţii de ajustare a resurselor umane c) proiectarea nevoilor de personalb) proiectarea fişelor de post d) organizarea activităţii de conducere a resurselor umane16. Pe termen scurt ajustarea resurselor umane se face prin:a) concedieri c) şomaj parţialb) promovări d) realizarea tabloului de înlocuire a efectivelor17. Care soluţie de ajustare a resurselor umane are o eficienţă mai ridicată?a) angajarea unui personal calificat c) concediereab) formarea personalului disponibil d) transferul18. În caz de deficit, munca disponibilă poate creşte prin:a) substituirea muncii cu capital c) ore suplimentareb) productivitate d) toate răspunsurile sunt corecte19. Reafectarea resurselor umane are trei forme, şi anume:a) formare, mutare, transformare c) formare, mutare, promovareb) mutare, transferare, promovare d) formare, promovare, angajare20. Nivelul efectivelor de personal "îngheaţă" dacă:a) cererea pentru bunuri/servicii rămâne neschimbată c) sarcinile de serviciu rămân neschimbateb) nu sunt prevăzute schimbări tehnologice şi reorganizatorice d) toate răspunsurile sunt corecte1. Apariţia supraefectivelor poate fi rezultatul:a) creşterii productivităţii c) creşterii cerinţelor de ocupare a posturilorb) angajării de personal calificat d) scăderii producţiei2. Care sunt cele două caracteristici socio-economice ale resurselor umane?a) inerţia şi calitate c) cantitatea şi calitateab) inerţia şi flexibilitatea d) cantitatea şi flexibilitatea3. Inerţia resuselor umane se referă la faptul că:a) destinaţia lor poate fi schimbată pe termen scurt c) destinaţia lor nu poate fi schimbată pe termen lungb) destinaţia lor nu poate fi schimbată pe termen scurt d) sistemele sociale devin mai puţin adaptabile pe termen lung

4. Acţiunile de reglare internă sunt justificate de:a) flexibilitatea resurselor umane c) dezvoltarea facilităţilor socialeb) inerţia resurselor umane d) normele departamentale5. Puţin numeroase şi neomogene sunt:a) metodele practice de gestiune previzională c) metodele de analiză a posturilorb) metodele de evaluare a posturilor d) metodele de analiză a grupurilor6. Printre factorii care influenţează resursele de muncă ale organizaţiei se numără:a) tehnologia c) piaţa munciib) dezvoltarea organizaţiei d) reorganizarea7. Pentru organizaţiile mari orizontul temporar al gestiunii previzionale a personalului trebuie să fie:a) între 4 şi 6 ani sau chiar mai mult c) mare pentru că inerţia sistemului e mareb) mai mare pentru că nevoile sale sunt mai mari şi mai specializate d) toate răspunsurile sunt corecte8. Care este a doua etapă în cadrul analizei previzionale a personalului?a) identificarea cererii interne de muncă a organizaţiei c) culegerea informaţiilorb) analiza caracteristicilor colectivelor existente d) analiza nevoilor şi exigenţelor organizaţiei9. Informaţiile necesare analizei previzionale a resurselor umane vizează:a) obiectivele şi strategiile organizaţiei c) dosarele de pensieb) profilurile posturilor de muncă d) toate răspunsurile sunt corecte10. Din cei 35 de muncitori necalificaţi, 10 au fost promovaţi. În prezent unitatea are 40 de muncitori necalificaţi. Câţi vor fi promovaţi?a) 11,42 c) 12b) 11 d) 711. Relaţia după care se identifică oferta internă de muncă este:a) efective existente – plecări + sosiri = efective disponibile

b) posturi existente + posturi create – posturi desfiinţate = posturi rămasec) efective existente + plecări - sosiri = efective disponibiled) numărul indivizilor care au plecat raportat la efectivul mediu12. Sosirile, calculate în cadrul analizei previzionale a personalului, sunt date de:a) trecerea într-o altă categorie profesională c) ambele răspunsuri sunt corecteb) promovarea d) nici un răspuns nu este corect13. Recensământul posturilor existente este prima etapă în:a) determinarea ofertei de muncă interne c) identificarea cererii interne de muncăb) analiza previzională a resurselor umane d) gestiunea previzională a personalului14. Diferenţa dintre cererea şi oferta de muncă reprezintă:a) numărul de posturi care trebuie create c) numărul angajaţilor noib) nevoia viitoare de muncă d) numărul de posturi necesare15. Ajustările interne ale resurselor umane nu cuprind şi:a) acţiunile asupra sistemului productiv c) pensionările anticipateb) acţiunile asupra duratei lucrului d) reafectările16. Soluţiile de ajustare a resurselor umane pe termen mediu şi lung au o serie de caracteristici printre care:a) complementaritatea c) inerţiab) tranzitivitatea d) rigiditatea17. Concedierile fac parte din categoria ajustărilor:a) interne c) prin reafectareb) externe d) prin acţiune asupra sistemului productiv18. Substituirea muncii cu capitalul, ca formă de ajustare, reprezintă:a) o acţiune asupra duratei de lucru c) o acţiune de reafectare a resurselor umaneb) o acţiune asupra sistemului productiv d) o mişcare a efectivelor prin pensionare19. Fluiditatea verticală a resurselor umane înseamnă:a) transfer la acelaşi nivel ierarhic c) promovareb) transfer la alte unităţi d) formare20. "Efectul cumulat al variabilelor ….. poate influenţa măsurile de ajustare pe termen mediu şi lung". Lipseşte:a) endogene c) principaleb) exogene d) primare

Autoverificarea cunoştinţelordin capitolul 8

Angajarea personalului

1. Recrutarea de personal vizează:a) căutarea şi găsirea candidaţilor pentru posturile vacante c) minimizarea costurilor aferenteb) asigurarea unei anumite calităţi a forţei de muncă d) toate răspunsurile sunt corecte2. Recrutarea se intercondiţionează cu:a) analiza postului c) ambele răspunsuri sunt corecteb) planificarea necesarului de personal d) nici un răspuns nu este corect3. Dacă rata şomajului pentru categoria economişti este mică, atunci una din afirmaţiile de mai jos este adevărată:a) o firmă trebuie să facă un efort mic de recrutare c) firmele care recrutează economişti trebuie să ofere condiţii specialeb) efortul de selecţie a unui economist este mic d) selecţia economiştilor este de durată şi costisitoare

4. Impactul reglementărilor statale în domeniul recrutării este:a) la fel de mare şi în sectorul public şi în cel privat c) nu are nici un impact asupra recrutăriib) mai însemnat în sectorul privat d) mai pronunţat în cadrul sectorului public5. Strategiile de recrutare trebuie să fie corelate cu strategiile:a) de management şi dezvoltare a resurselor umane c) de dezvoltare a firmeib) de dezvoltare a resurselor umane şi de dezvoltare generală a firmei d) de gestionare a resurselor umane6. Printre avantajele recrutarii din interior se numără:a) constituie un factor de motivare c) reprezintă o investiţie pentru firmăb) este mai puţin costisitoare d) toate răspunsurile sunt corecte7. Recrutarea din interior este eficientă dacă:a) există un sistem eficace de evaluare a angajaţilor c) se stabileşte criteriul de promovareb) organizaţia are adeziunea angajaţilor d) toate răspunsurile sunt corecte8. Anunţul de recrutare din interior trebuie să fie întocmit de:a) departamentul de resurse umane c) managerul generalb) şeful ierarhic direct d) fostul angajat pe acel post9. Unul dintre avantajele recrutării din exterior este acela că:

a) este în general mai puţin costisitoate c) angajaţii noi se familiarizează repede cu politica firmeib) motivează angajaţii întreprinderii respective d) noii angajaţi aduc noi perspective10. Care dintre următoarele metode de recrutare externă presupun un efort minim de recrutare din partea organizaţiei?a) anunţurile publicitare c) persoanele care vin în contact cu firmab) instituţiile de învăţământ d) agenţiile de forţă de muncă11. Este utilă evaluarea programului de recrutare?a) da c) nu, pentru că nevoia de recrutare se modifică rapidb) nu d) da, pentru că se pot evidenţia puncte sale forte şi slabe12. Modelul lui Hawk are ca obiectiv:a) evaluarea pe termen lung a programelor de recrutare c) evidenţierea punctelor forte şi slabe a programelor de recrutareb) estimarea costurilor recrutării pe termen scurt d) măsurarea efectelor asupra performanţei colective13. Se recomandă ca interviul de selecţie să fie:a) structurat c) sub forma unui chestionarb) nestructurat d) general14. Stabilirea trăsăturilor direct legate de succesul într-o anumită activitate se poate realiza prin teste:a) de inteligenţă c) de cunoştinţeb) de personalitate d) de abilităţi15. Responsabilitatea integrării noilor angajaţi revine:a) şefului ierarhic direct c) ambele răspunsuri sunt corecteb) departamentului de resurse umane d) nici un răspuns nu este corect16. Angajarea se face prin încheierea unui contract de muncă care trebuie să respecte:a) condiţiile stabilite în timpul interviului c) clauzele în domeniul muncii şi protecţiei socialeb) prevederile contractului colectiv de muncă d) toate răspunsurile sunt corecte17. Recrutarea din interior poate să ia forma:a) promovării c) ambele răspunsuri sunt corecteb) transferului d) nici un răspuns nu este corect18. Firmele care se dezvoltă rapid apelează în general la:a) recrutarea din exterior c) promovare ca formă de recrutareb) recrutarea din interior d) transferuri ca formă de recrutare19. Recrutarea din exterior are şi o serie de dezavantaje printre care:a) evaluarea potenţialului candidaţilor este dificilă c) costuri ridicate şi timp îndelungatb) angajaţii noi nu ajung la randament maxim imediat d) toate răspunsurile sunt corecte20. Metodele de selecţie a candidaţilor pentru un anumit post trebuie să fie:a) valide c) generaleb) uşor de aplicat d) toate răspunsurile sunt corecte1. Succesul recrutării depinde de:a) cât de bine este definit postul c) cât de mulţi bani se alocăb) cât timp se alocă acestei activităţi d) toate răspunsurile sunt corecte2. Din mediul extern cele mai importante influenţe asupra recrutării aparţin:a) creşterii ratei dobânzii c) creşterii preţurilor serviciilorb) creşterii ratei şomajului d) progresului tehnic3. Dacă există o abundenţă de personal calificat disponibil, atunci sunt necesare:a) eforturi însemnate pentru a atrage candidaţi c) eforturi mici de recrutareb) eforturi însemnate pentru a găsi candidaţi d) recompense mai mari4. În cele mai multe ţări, în procesul recrutării şi selecţiei, reglemetările statale se implică în:a) eliminarea discriminărilor c) alegerea metodelor de recrutareb) stabilirea calificării cerute pentru fiecare post d) alegerea surselor de recrutare5. Mediul intern al unei organizaţii influenţează procesul de recrutare şi prin:a) experienţa în domeniul recrutării c) metodele de alegere a candidaţilorb) eliminarea discriminărilor d) resursele financiare avute la dispoziţie

6. Avantajele recrutării din interior sunt reale dacă:a) există un sistem eficace de evaluare c) firma are experienţă în domeniul recrutăriib) se corelează strategiile de recrutare cu cele generale ale firmei d) implică mai puţine costuri7. Tot mai multe organizaţii au ca şi criteriu de promovare în cadrul lor:a) vechimea c) networkingulb) performanţele şi potenţialul uman d) experienţa8. Recrutarea externă poate fi mai puţin costisitoare decât cea internă?a) da c) nu, pentru că angajaţii noi determină scăderea productivităţii

b) nu d) da, atunci când se preferă un profesionist din exterior pregătirii unuia din interior9. Anunţurile publicitare sunt:a) o sursă internă de recrutare c) o metodă de selecţie externăb) o sursă de recrutare din interior d) o metodă de recrutare externă10. Recrutarea prin agenţii publice de forţă de muncă:a) este costisitoare c) oferă candidaţi pentru niveluri inferioareb) oferă candidaţi calificaţi d) este subiectivă11. Cine face recrutarea?a) departamentul de resurse umane c) ambele răspunsuri sunt corecteb) conducătorul firmei d) ambele răspunsuri sunt corecte dacă se ţine cont de dimensiunea firmei12. Modelul lui Wanous privind evaluarea programului de recrutare:a) oferă informaţii cantitative c) ambele răspunsuri sunt corecteb) oferă informaţii cu privire la costuri d) nici un răspuns nu este corect13. Caracteristicile postului, experienţa candidaţilor, timpul disponibil pentru luarea deciziei influenţează:a) alegerea metodelor de selecţie c) alegerea programului de recrutareb) evaluarea programului de recrutare d) eficienţa selecţiei14. Testele de selecţie urmăresc în general:a) punctele forte ale candidaţilor c) oportunităţile angajării unui candidatb) punctele slabe ale candidaţilor d) capacitatea de adaptare a candidaţilor15. Decizia finală în procesul de selecţie este luată de:a) departamentul de resuse umane c) şeful ierarhic al postului vacantb) directorul de resurse umane d) managerul general16. Feedback-ul integrării se realizează prin diverse modalităţi printre care:a) modelul Wanous c) observarea b) tehnica incidenţelor critice d) completarea unor chestionare de către aceştia17. Oferirea unei "mape de întâmpinare" este, în cadrul recrutării şi selecţiei, o metodă:a) de integrare a noilor angajaţi c) de creare a unei imagini comerciale a firmeib) de întâmpinare a candidaţilor d) de recrutare eficientă18. Cele mai folosite teste de selecţie a candidaţilor în cadrul recrutării sunt:a) testele de inteligenţă c) testele comportamentelor în grupb) testele de cunoştinţe d) toate răspunsurile sunt corecte19. Integrarea profesională trebuie să urmărească:a) familiarizarea noului angajat cu locul de muncă c) crearea unei atmosfere de apartenenţăb) acomodarea noului angajat cu grupul de muncă d) toate acestea20. Interviul de angajare este o metodă de selecţie folosită pentru:a) promovarea personalului c) orice nivel ierarhic al postului pentru care se selectează personalb) transferuri în cadrul firmei sau în afara ei d) toate răspunsurile sunt corecte

Verificarea cunoştinţelordin capitolul 9

Gestiunea carierei angajaţilor

1. Maturitatea, în cadrul evoluţiei carierei, are loc în general între:a) 30-40 ani c) 40-50 anib) 35-45 ani d) 45-55 ani2. Deschiderea spre exteriorul firmei este o nevoie personală caracteristică:a) debutului carierei c) sfârşitului cariereib) mijlocului carierei d) este o nevoie profesională3. Dacă un număr mare de angajaţi au frecvent performanţe sub aşteptări, atunci:a) politica de selecţie a firmei trebuie revizuită c) sunt necesare programe de trainingb) sunt necesare programe de dezvoltare d) toate răspunsurile sunt corecte4. Aprecierea informală a salariaţilor are loc:a) o dată pe an c) niciodatăb) permanent d) mai des decât cea formală5. În cadrul primei etape a gestiunii carierei, cadrele de conducere au responsabilitatea:a) de a proiecta sistemul de apreciere a salariaţilor c) de a discuta rezultatele evaluării cu angajaţiib) de a monitoriza desfăşurarea activităţii de apreciere d) de a stabili programul de apreciere6. Metodele obiective de apreciere a salariaţilor sunt suficiente?a) da c) da, pentru că se bazează pe mărimi concreteb) nu d) nu, pentru că nu oferă informaţii pentru deciziile de promovare7. Metoda alegerii forţate este:a) o metodă bazată pe observarea comportamentelor c) o metodă obiectivăb) o metodă axată pe evaluarea atributelor personale d) un raţionament de apreciere

8. Curba distribuţiei forţate a performanţelor se poate aplica eficient:a) întotdeauna c) în cazul grupurilor marib) în cazul grupurilor mici d) în agenţiile de turism9. Cea mai uşor de aplicat dintre metodele de apreciere bazate pe observarea coportamentelor este:a) analiza evenimentelor semnificative c) managementul prin obiectiveb) metoda listei de verificare d) gradarea10. Efectul de "halou" înseamnă că:a) evaluatorul ia în considerare un criteriu şi le ignoră pe celelalte c) se trec cu vederea performanţele trecuteb) angajaţii sunt evaluaţi ca fiind toţi la nivel mediu d) se fac discriminări11. Cea mai gravă eroare de apreciere este considerată în general:a) severitatea excesivă c) tendinţa de mediocrizareb) efectul de "halou" d) subiectivismul evaluatorului12. Responsabilitatea planificării carierei aparţine:a) angajatului c) organizaţieib) angajatului şi managerilor d) angajatului, managerilor şi organizaţiei13. Responsabilitatea organizaţiei în planificarea carierei angajaţilor se concretizează în:a) informarea privind posibilele succesiuni de posturi în firmă c) ambele răspunsuri sunt corecteb) organizarea de cursuri de perfecţionare d) nici un răspuns nu este corect14. Consilierea angajatului în dezvoltarea carierei se realizează de preferinţă de către:a) un specialist în resurse umane c) şeful ierarhic direct şi un specialist în resurse umaneb) şeful ierarhic direct d) un specialist în resurse umane, sau de şeful ierarhic direct15. Dacă un angajat beneficiază de o mărire a salariului în cadrul aceluiaş nivel de încadrare, atunci el este:a) promovat c) transferatb) avansat d) expatriat16. Relaţia dintre pregătirea profesională şi dezvoltarea profesională este:a) ca de la parte la întreg c) reprezintă acelaşi lucrub) ca de la întreg la parte d) sunt două noţiuni diferite17. Pregătirea profesională are două componente relativ distincte:a) formarea şi perfecţionarea profesională d) formarea şi antrenarea profesionalăb) formarea şi dezvoltarea profesională c) dezvoltarea şi perfecţionarea profesională18. Stabilirea conceptelor şi tehnicilor care trebuie învăţate în cadrul programului de pregătire reprezintă un obiectiv:a) al instruirii c) departamentalb) organizaţional d) la nivel de individ19. Coachingul este o metodă de pregătire:a) tip "sală de clasă" c) costisitoareb) la locul de muncă d) într-un mediu special amenajat20. Dezvoltarea profesională se adresează:a) managerilor şi altor specialişti c) ambele răspunsuri sunt corecteb) tuturor salariaţilor d) nici un răspuns nu este corect1. Specializarea este o nevoie profesională specifică:a) debutului carierei c) sfârşitului cariereib) mijlocului carierei d) nu e o nevoie profesională2. Aprecierea salariaţilor reprezintă:a) baza planului de dezvoltare a carierei c) o evaluare a angajatului, actuală şi de perspectivăb) prima etapă în programul de dezvoltare a carierei d) toate răspunsurile sunt corecte3. Aprecierea salariaţilor încurajează performanţa?a) da c) nu, îi descurajeazăb) nu d) da, pentru că îi informează cu privire la punctele sale slabe şi forte4. Responsabilitatea desfăşurării activităţii de apreciere revine în seama:a) tuturor cadrelor de conducere şi departamentului de resuse umane c) unor echipe special createb) managerului general d) nici un răspuns nu este corect5. Raţionamentul de apreciere a unui angajat realizat de un superior se bazează pe:a) notare c) bilanţb) inventar d) toate răspunsurile sunt corecte6. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată cu privire la evaluarea liberă?a) poate sta la baza promovării c) presupune compararea performanţelorb) urmăreşte o schemă fixă d) aprecierile tind să fie evazive

7. Potrivit curbei normale de distribuţie, prin compararea performanţelor se constată că sub aşteptări se află:a) 20% c) 40%b) 30% d) 10%8. Dintre metodele de apreciere bazate pe comportamente, cea mai utilizată este:a) analiza evenimentelor semnificative c) managementul prin obiectiveb) metoda listei de verificare d) gradarea

9. Metoda evaluării angajaţilor prin rezultate trebuie să îndeplinească mai multe condiţii:a) să dea angajatului posibilitatea de a învăţa c) să ofere o anumită poziţie în firmăb) obiectivele să fie măsurabile d) toate răspunsurile sunt corecte10. În evaluarea angajaţilor trebuie să se evite folosirea unor standarde:a) asemănătoare c) diferiteb) complexe d) neacceptate de salariaţi11. Feed-back-ul performanţei este:a) evitat de foarte mulţi manageri c) o experienţă emoţionalăb) necesar d) toate răspunsurile sunt corecte12. În urma evaluării prin distribuţie forţată, în grupurile mari 20% dintre salariaţi au performaţe:a) sub aşteptări c) fie sub, fie peste aşteptărib) peste aşteptări d) medii13. Prima etapă de bază în cadrul dezvoltării planului de carieră este:a) evaluarea de către organizaţie c) comunicarea opţiunilor în carierăb) evaluarea individuală d) consilierea14. Care dintre următoarele afirmaţii nu caracterizează promovarea personalului:a) creşterea retribuţiei şi a satisfacţiilor morale c) schimbarea funcţieib) creşterea nivelului de responsabilităţi d) creşterea rezultatelor individuale15. Criteriul fundamental al promovării trebuie să îl constitue:a) vechimea c) meritul personalb) studiile d) calităţile şi cunoştinţele personale16. Dezvoltarea profesională are ca şi obiectiv:a) dobândirea unor cunoştinţe astfel încât munca actuală să fie mai eficientăb) asumarea de responsabilităţi crescutec) dezvoltarea unor noi abilităţi care să uşureze muncad) formarea profesională17. Care dintre următoarele niveluri nu este reprezentativ pentru analiza nevoilor de pregătire profesională?a) nivelul organizaţional c) nivelul ierarhicb) nivelul individual d) nivelul departamental18. Stimularea pregătirii profesionale se poate realiza printr-una din următoarele forme:a) motivare intrinsecă c) motivare extrinsecăb) recompensă d) toate răspunsurile sunt corecte19. Dintre metodele de pregătire tip "sală de clasă" nu fac parte:a) prelegerile c) îndrumareab) simularea d) jucarea unui rol20. Tehicile outdoor reprezintă o metodă de:a) pregătire profesională c) formare profesionalăb) dezvoltare profesională d) perfecţionare profesională

Autoverificarea cunoştinţelordin capitolul 10

Managementul remuneraţiei

1. "Remuneraţia este un schimb esenţialmente economic." Afirmaţia este:a) adevărată c) adevărată sau falsă în funcţie de contextb) falsă d) falsă în prezent2. Remuneraţia se referă la:a) un schimb economicb) oferirea de salarii şi avantaje pentru a te baza pe indivizi disponibilic) planificarea, organizarea şi controlul resurselor financiare, tehnice, umane şi informaţionale necesare pentru obţinerea comportamentului doritd) toate răspunsurile sunt corecte3. Cererea de forţă de muncă, privită doar din punct de vedere economic, este o funcţie derivată a:a) cererii de produse şi/sau servicii c) costului legat de personalb) ofertei de produse şi/sau servicii d) nu este funcţie derivată4. Remuneraţia definită ca tranzacţie psihologică este orientată spre:

a) organizaţie c) economieb) individ şi raporturile cu organizaţia d) echitate5. Privind remuneraţia ca o tranzacţie de tip politic este de remarcat faptul că:a) părţile au tendinţa de a restrânge transmiterea informaţiei c) se identifică costurile şi veniturile marginaleb) se colectează şi se difuzează informaţia d) la baza ei stă echitatea6. Când există un conflict de interese între indivizi, comportamentele sunt motivate formal sau informal de o echitate:a) fondată pe nevoi c) legalăb) egalitară d) distributivă7. Gestiunea remuneraţiei individuale se desfăşoară în condiţiile unor constrângeri legate de:a) echitate c) echilibru organizaţionalb) competitivitate externă d) toate răspunsurile sunt corecte

8. Una dintre afirmaţiile de mai jos privind echitatea nu este adevărată:a) este una din valorile esenţiale ale democraţieib) neagă ierarhiile şi remuneraţiile inegalec) pentru întreprinderea ca asociaţie de grupuri devine o valoare colectivăd) explică condiţiile în care inegalităţile în remuneraţie sunt legitime9. Cel mai potrivit termen pentru "preţul muncii" este "retribuţie"?a) da c) da, ca precizare metodologicăb) nu, şi termenul "remuneraţie" este potrivit d) nu 10. Remuneraţia intrinsecă se compune din:a) variabile independente de conţinutul activităţii c) variabile care răspund la întrebarea "ce trebuie plătit"b) elemente ataşate conţinutului postului d) nici un răspuns nu este corect11. "Remuneraţia globală este dată de combinarea variabilelor ….. ale sistemului de remuneraţie cu scopul de a atinge obiectivele fixate." Ce cuvânt lipseşte?a) calitative c) cantitativeb) de acţiune d) de pilotaj12. Sistemul de remuneraţie este:a) complex şi dinamic c) raţional şi competitivb) simplu şi flexibil d) simplu şi echitabil13. Un sistem de remuneraţie poate fi neutru?a) da c) da, pentru a crea un echilibrub) nu d) nu, pentru că acţionează într-un anume fel14. Ce efect are prezentarea clară a principiilor politicii salariale?a) creează un climat de încredere c) influenţează percepţiile salariaţilorb) determină comportamente dorite d) toate răspunsurile sunt corecte15. Care dintre următoarele obiective strategice ale remuneraţiei vizează comportamentele salariaţilor?a) motivarea şi fidelizarea c) fidelizarea şi adaptareab) motivarea şi satisfacţia d) echitatea şi motivarea16. Corelată teoriei fixării obiectivelor, studiile realizate de-a lungul timpului au validat ipoteza următoare: cu cât obiectivele fixate sunt mai dificile, cu atât:a) nivelul performanţelor este mai scăzut c) remuneraţia este mai mareb) nivelul performanţelor este mai ridicat d) recompensele sunt mai mari17. Remuneraţia apare ca factor motivaţional în măsura în care este legată de realizarea unor obiective clare. Aceasta înseamnă că remuneraţia trebuie să fie:a) variabilă c) fixăb) credibilă d) raţională18. În sectoarele în care este necesară mai multă forţă de muncă salariile au tendinţa să aibă un nivel:a) mai mare c) apropiat celui din alte sectoareb) mai mic d) nici un răspuns nu este corect19. Care dintre următorii factori de influenţă a nivelului salariilor sunt caracteristici organizaţiei:a) piaţa muncii c) sindicateleb) prestigiul organizaţiei d) potenţialul indivizilor 20. Vârsta este luată mai puţin în considerare la calcularea nivelului salariului în:a) America de Nord c) America de Sudb) Europa d) Asia1. Ce dimensiuni trebuie luate în considerare în perceperea remuneraţiei?

a) economică, pshihologică, demografică, etică c) sociologică, politică, etică, filozofică, economicăb) psihologică, sociologică, politică, etică d) psihologică, sociologică, politică, etică, economică2. Privită ca tranzacţie economică, remuneraţia are o serie de particularităţi printre care:a) oferă prin retribuţie un anumit statut c) implică noţiunea de influenţăb) determină un anumit comportament d) perisabilitatea3. Este analizată interacţiunea dintre individ şi organizaţie într-un mediu cultural dat în cazul tranzacţiei:a) economice c) sociologiceb) psihologice d) politice4. Conceptul de "statut simbolizat prin retribuţie" este specific abordării remuneraţiei ca tranzacţie:a) etică c) sociologicăb) psihologică d) politică5. În interiorul unei familii predomină o echitate:a) fondată pe nevoi c) legalăb) egalitară d) distributivă6. Ceea ce este echitabil pentru individ şi ceea ce este echitabil pentru organizaţie reprezintă:a) o problemă de percepţie c) ambele răspunsuri sunt corecteb) acelaşi lucru; trebuie să se ajungă la un consens d) nici un răspuns nu este corect7. Printre obiectivele managementului remuneraţiei individuale nu se numară:a) fidelizarea c) flexibilitatea costurilorb) motivarea d) evaluarea posturilor8. Individualizarea veniturilor fără echitate poate duce la:a) autoritate nepartajată c) juxtapunerea a două sisteme de evaluareb) exacerbarea conflictelor sociale d) accentuarea constrângerilor9. Vechimea este o variabilă:a) de pilotaj c) a remuneraţiei extrinsecib) de acţiune d) a remuneraţiei intrinseci10. În rândul variabilelor calitative de acţiune nu se numără:a) avantajele legate de carieră c) caracterul înnobilant al munciib) statutul social d) avantajele privitoare la pensionare11. În general, sistemul de remuneraţie trebuie să asigure:a) ocuparea tuturor posturilor c) stimularea evoluţiei profesionaleb) avantaje sociale independente de performanţe d) toate răspunsurile sunt corecte12. Se ştie că sistemul de remuneraţie este complex. În aceste condiţii procedurile de stabilire şi modificare a salariilor pot fi simple?a) da c) da, pentru a fi înţelese şi acceptate de angajaţib) nu d) nu, depind de un număr mare de factori13. Dacă ne referim la principiile politicii de remuneraţie, de cele mai multe ori organizaţiile au tendinţa:a) de a le prezenta clar c) de a nu le explica prea clarb) de a le prezenta cu regularitate d) de a le prezenta politic14. Dacă în cadrul unui grup este încurajată valorificarea sinergiilor, atunci principiul sistemului de remuneraţie trebuie să fie legat de:a) performanţele individuale c) contribuţia fiecărui individb) performanţele de grup d) atingerea obiectivului15. Teoria fixării obiectivelor este:a) un model de fidelizare c) o modalitate de atingere a obiectivelorb) un model motivaţional d) nici un răspuns nu este corect16. Remuneraţia influenţează pozitiv performanţa atunci când:a) întreprinderea o poate măsura pe aceasta din urmab) întreprinderea comunică nivelurile de performanţă dorite, modul în care sunt măsurate şi remuneratec) ambele răspunsuri sunt corected) nici un răspuns nu este corect17. Salariul fix – componentă a remuneraţiei este asociat noţiunii de:a) echitate c) securitateb) risc d) productivitate18. Nivelul productivităţii este un criteriu de determinare a salariilor:a) puţin utilizat în interiorul organizaţiilor c) utilizat în IMM-urib) utilizat în toate sectoarele de activitate d) nici un răspuns nu este corect19. Puterea individuală de negociere este un factor de influenţă a:a) nivelurilor specifice ale salariilor c) nivelului productivităţiib) nivelului general al salariilor d) echităţii

21. Caracteristicile mediului care influenţează organizaţia în stabilirea nivelului salariilor se leagă de:a) piaţa muncii c) amplasarea geograficăb) nivelul vieţii d) toate răspunsurile sunt corecte

Autoverificarea cunoştinţelordin capitolul 11Bilanţul social

1. Bilanţul social este:a) un tablou care evidenţiază echilibrul dintre resursele sociale ale întreprinderii şi folosirea lorb) un tablou ce exprimă starea socială şi condiţiile de muncă din întreprinderec) ambele răspunsuri sunt corected) nici un răspuns nu este corect2. Bilanţul social se elaborează:a) anual c) trimestrialb) lunar d) semestrial3. Prima ţară care a adoptat o reglementare cu privire la prezentarea datelor sociale sub formă de bilanţ social a fost:a) SUA c) Franţab) Marea Britanie d) Italia4. Capitolele bilanţului social sunt: posturi de muncă, remunerarea, condiţiile de igienă şi securitate, alte condiţii de muncă, formare, alte condiţii de viaţă şi:a) relaţii profesionale c) promovărib) acţiuni sociale d) formare profesională5. Informaţiile necesare bilanţului social sunt extrase din declaraţii fiscale şi sociale în proporţie de:a) 50% c) 70%b) 60% d) 80%6. Câte niveluri ale măsurării sociale se disting în general în cadrul bilanţului social?a) 3 c) 7b) 5 d) 97. Outputul reprezintă în cadrul bilanţului social:a) unul dintre nivelurile măsurii sociale c) rezultatele negativeb) rezultatele obţinute d) toate răspunsurile sunt corecte8. Cel mai delicat nivel al măsurii sociale se consideră:a) invetarul c) evaluarea procedeelorb) outputul d) evaluarea rezultatelor9. Nivelurile măsurii sociale cel mai complet ilustrate în bilanţul social sunt:a) outputul, inputul şi evaluarea procedeelor c) invetarul, inputul şi outputulb) inventarul, inputul şi evaluarea procedeelor d) nici un răspuns nu este corect10. Comparaţiile între bilaţurile sociale ale întreprinderilor sunt relevante?a) da c) da, pentru că ele cuprind aceleaşi capitole de indicatorib) nu d) doar într-o mică măsură în cazul întreprinderilor asemănătoare11. Cel mai adesea responsabilitatea întocmirii bilanţului social revine:a) compartimentului de personal c) departamentului administrativb) managerului de resurse umane d) unei echipe special constituite12. Dacă o întreprindere este organizată "pe produse", atunci prioritatea în culegerea datelor pentru bilanţul social este reprezentată de:a) găsirea tuturor informaţiilor necesare c) familiarizarea cu datele ce trebuie culeseb) respectarea termenului de înaintare a datelor d) realizarea tablourilor de bord13. Susţinerea bilanţului social în cadrul comitetului de întreprindere se face în principal de către:a) director c) biroul de personalb) managerul de resurse umane d) serviciul de personal14. După ce comitetul de întreprindere şi-a dat avizul, bilanţul social:a) este înmânat inspectorului de muncă c) se întoarce la departamentul de resurse umaneb) este comunicat directorului general d) e arhivat15. Difuzarea bilanţului social presupune informarea mai multor categorii, printre care:a) comitetul de întreprindere, delegaţii sindicali şi salariaţii c) inspectorul de muncă, acţionarii, delegaţii sindicali şi salariaţiib) comitetul de întreprindere, acţionarii şi salariaţii d) toate răspunsurile sunt corecte16. Ca instrument de informare, bilanţul social este destinat:a) mediului intern c) atât mediului intern, cât şi celui externb) mediului extern d) macromediului17. Date fiind ariditatea informaţiilor bilanţului social şi capacitatea scăzută de înţelegere a beneficiarilor, managerii trebuie să accepte un anumit dezinteres din partea salariaţilor?

a) da c) da, pentru că nu s-ar justifica costurile de instruireb) nu d) nu, pentru că se neglijează astfel efectele benefice ale informării18. Bilanţul social poate fi utilizat ca instrument de:a) informare c) gestiuneb) aplanare a diferenţelor d) toate răspunsurile sunt corecte19. Indicatorii bilanţului social pot fi împărţiţi în:a) de structură şi de performanţă c) endogeni şi exogenib) primari şi secundari d) simpli şi complecşi20. Între instrumentele sistemului global de gestiune socială nu se numără:a) planul social c) bilanţul socialb) tabloul de bord social d) programul social1. Ce efect pozitiv are bilanţul social asupra organizaţiei, potrivit ministrului muncii din Franţa?a) reduce numărul conflictelor fructuoase c) stabileşte un echilibru între resursele sociale şi folosirea lorb) sporeşte numărul conflictelor care forţează progresul d) informează retrospectiv şi recapitulativ2. Bilanţul social cuprinde informaţii:a) exclusiv cantitative c) cantitative şi calitativeb) calitative d) comentate3. Bilanţul social cuprinde o serie de indicatori care:a) sunt acceaşi pentru toate sectoarele de activitate c) diferă în funcţie de sectorul de activitate şi numărul de salariaţib) diferă în funcţie de sectorul de activitate d) se împart în 20 de capitole4. Între limitele experienţei franceze privind utilizarea bilanţului social se numără:a) IMM-urile nu sunt obligate să întocmească bilanţ social c) este apreciat ca o posibilă sursă de revendicărib) managerii îl privesc cu reticenţă d) toate răspunsurile sunt corecte5. Bilanţul social cuprinde informaţii pentru:a) 1 an c) 3 anib) 2 ani d) 5 ani6. Între nivelurile măsurii sociale nu se numără:a) inventarul c) evaluarea procedeelorb) inputul d) evaluarea satisfacţiei7. În cadrul bilanţului social masa salarială anuală reprezintă un indicator al nivelului de măsurare:a) inventar c) outputb) input d) evaluare a rezultatelor8. Ştiind că nivelurile măsurării sociale sunt: inputul (1), outputul (2), evaluarea procedeelor (3), evaluarea rezultatelor (4) şi inventarul (5), ierarhia lor este următoarea:a) 1, 2, 3, 4, 5 c) 5, 3, 4, 1, 2b) 5, 1, 2, 3, 4 d) 5, 1, 2, 4, 3

9. Indicatorii cuprinşi în bilanţul social ce au expresie binară sunt folosiţi:a) frecvent c) doar la evaluarea rezultatelorb) în lipsa datelor măsurabile nemijlocit d) la evaluarea procedeelor10. Etapa de culegere a informaţiilor nu ridică probleme dacă informaţiile sunt:a) disponibile şi structurate c) accesibile şi structurateb) disponibile şi accesibile d) structurate şi complete11. Probabilitatea ca serviciul de personal să aibă toate informaţiile necesare întocmirii bilanţului social este mai mare dacă firma are o structură:a) funcţională c) pe produseb) matriceală d) pe regiuni12. Cele mai multe dificultăţi în realizarea unui bilanţ social apar în cazul întreprinderea este organizată:a) funcţional c) pe produseb) matriceal d) toate răspunsurile sunt corecte13. Pentru ca analiza bilanţului social să fie pertinentă se recomandă ca:a) proiectul să fie comunicat delegaţilor sindicali c) ambele răspunsuri sunt corecteb) indicatorii să fie examinaţi pe parcursul întregului an d) nici un răspuns nu este corect14. În cazul întreprinderilor cu subunităţi care îşi întocmesc distinct bilanţul social, avizul comitetului central al întreprinderii priveşte:a) numai bilanţul social al întreprinderii c) ambele răspunsuri sunt corecteb) numai bilanţurile subunităţilor d) nici un răspuns nu este corect15. Difuzarea facultativă a bilanţului social se referă la:a) informarea delegaţiilor sociale b) informarea acţionarilor

c) valorificarea unui mijloc de mai bună comunicare cu terţii d) posibilitatea salariaţilor de a se informa16. Limita esenţială a bilantului social este dată de:a) absenţa comentariilor c) număr de indicatori consideraţib) lungime d) obiectivitate17. Informarea salariaţilor cu privire la aspectele sociale din întreprindere pe baza datelor din bilanţul social reprezintă:a) o componentă a performanţei c) un mijloc de informare externăb) o activitate ineficientă d) o nevoie rar satisfăcută18. Există legături, deşi relaţiile de cauzalitate nu sunt clare între:a) performanţele economice şi cantitatea informaţiilor bilanţului socialb) performanţele sociale şi cele economicec) performanţele sociale şi cele ale politicilord) performanţele economice şi instrumentele gestiunii sociale19. Mişcările înregistrate în cadrul salariaţilor sunt un indicator:a) de structură c) de performanţăb) complex d) calitativ20. Conţinutul bugetului social este dat de:a) obiective c) rezultateb) mijloace d) abateri

Verificarea cunoştinţelordin capitolul 12

Organizarea activităţii de management al resurselor umane

1. În procesul de adaptare impus de necesitatea creşterii de creştere a performanţei unei organizaţii rolul primordial îl deţine:a) capacitatea de producţie c) sistemul de distribuţieb) echipa de vânzare d) funcţia de personal2. Termenul de "management al resurselor umane" se referă la următoarele aspecte:a) utilizarea resurselor umane c) protecţia resurselor umaneb) motivarea resurselor umane d) toate răspunsurile sunt corecte3. Resursele umane sunt privite ca un cost în cadrul:a) activităţii de personal c) conducerii resuselor umaneb) bilanţului social d) managementului resurselor umane4. Conţinutul activităţii de conducere a resurselor umane se referă la activităţi:a) strategice, de consultanţă şi operaţionale c) strategice, tactice şi operaţionaleb) de planificare, strategice şi tactice d) strategice, de consultanţă şi control5. Activităţile strategice din cadrul conducerii resuselor umane revin:a) departamentului de personal c) managerului generalb) administratorilor de personal d) managerului de resurse umane6. Activităţile operaţionale pornesc de la faptul că:a) este necesară înţelegerea consecinţelor schimbăriib) trebuie acordată asistenţă celorlalţi manageri în rezolvarea problemelor de personalc) trebuie obţinute aprobări pentru politicile de personald) o schimbare minoră a politicii determină revizuirea multor documente

7. Un exemplu de activitate de consultanţă este:a) politica de recrutare c) conceperea anunţurilor de recrutareb) recrutarea unor specialişti de marketing d) organizarea interviurilor8. Evaluarea posturilor şi proiectarea şi implementarea sistemului de plată şi a pachetului de beneficii conturează zona:a) relaţiilor management-sindicate c) analiza posturilorb) instruire-dezvoltare d) managementul recompenselor9. Cărei etape din evoluţia activităţii de conducere a resurselor umane este specifică abordarea individualistă a resuselor umane?a) desfăşurării de activităţi izolate de personal c) apariţiei compartimentului de conducere a resuselor umaneb) înfiinţării compartimentului de personal d) organizării într-o viziune modernă10. Existenţa unei viziuni proprii fiecărei întreprinderi privind managementul resurselor umane se concretizează prin:a) modul de organizare a compartimentului de personal c) declaraţii de misiuneb) modul de funcţionare a compartimentului de resuse umane d) sistemul de remuneraţie11. Afirmaţia potrivit căreia funcţia de personal a unei organizaţii este îndeplinită de trei grupuri, şi anume, conducerea superioară, managerii din toată întreprinderea şi departamentul de resurse umane este:a) adevărată c) susţinută doar de unii specialişti

b) falsă d) neadevărată – departamentul de resuse umane asigură realizarea funcţiei de personal12. În companiile mari se apreciază că raportul dintre numărul de salariaţi ai departamentului de resuse umane şi numărul total de angajaţi ai întreprinderii este:a) >1% c) <1,5%b) >1,5% d) <1%13. Structurile de organizare a managementului resurselor umane în organizaţiile în care acesta are o importanţă vitală au la bază:a) organizarea pe mari domenii de acţiune c) ambele răspunsuri sunt corecteb) organizarea pe obiective d) nici un răspuns nu este corect14. Într-o întreprindere în care resusele umane au un rol important, evaluarea, gradarea şi stabilirea specificaţiilor posturilor sunt activităţi specifice biroului:a) servicii personal c) dezvoltare şi formareb) relaţii cu salariaţii d) planificare organizaţională15. După cum apreciază F. Herzberg, adevărata responsabilitate a funcţiei de personal trebuie să fie:a) gestiunea personalului c) prevenirea insatisfacţieib) relaţiile umane d) promovarea satisfacţiei angajaţilor16. Fie în cazul unei funcţii de personal descentralizate, fie în cazul uneia centralizate, accentul se pune pe activităţile de:a) control c) evaluareb) consiliere d) formare17. Care dintre următoarele activităţi a fost apreciată de manageriicare au participat la realizarea unei cercetări ca având cea mai mare importanţă strategică în atingerea obiectivelor?a) dezvoltarea conducătorilor şi angajaţilor c) recrutareab) optimizarea şi planificarea resurselor umane d) gestiunea costurilor salariale18. Ce rol trebuie să îşi asume directorul de resurse umane?a) autoritate c) stat majorb) control funcţional d) toate răspunsurile sunt corecte19. Controlul funcţional exercitat de directorul de resurse umane se referă la:a) dirijarea activităţii salariaţilor departamentului de resurse umaneb) coordonarea acţiunilor privind personalulc) asistenţă acordată managerilor de pe toate nivelurile ierarhiced) toate răspunsurile sunt corecte20. Potrivit unei cercetări comandate de IBM, una dintre activităţile de mai jos nu fac obiectul iniţiativelor directorului de resurse umane:a) dezvoltarea angajaţilor c) programele de gestiune a diferenţelor rasialeb) recrutarea d) planificarea resurselor umane1. Factorul critic în efortul de creştere a productivităţii muncii este:a) capitalul uman c) capitalul circulantb) sistemul de distribuţie d) capitalul fix2. Relaţia dintre activitatea de personal şi conducerea resurselor umane este:a) ca de la întreg la parte c) sunt similareb) ca de la parte la întreg d) nu există nici o legătură3. Printre elementele care diferenţiază conducerea resurselor umane de activitatea de personal se numară:a) controlul c) investirea cu autoritateb) regulile d) reacţiile4. Dintre activităţile conducerii resurselor umane cel mai pronunţat caracter creativ îl au activităţile:a) strategice c) de previziuneb) de consultanţă d) operaţionale5. Sugestiile cu privire la antrenarea-motivarea angajaţilor sunt rezultatul activităţii: a) strategice c) operaţionaleb) de consultanţă d) de cercetare

6. Organizarea interviurilor este, în cadrul activităţii de conducere a resurselor umane, o activitate:a) strategică c) de consultanţăb) tactică d) operaţională7. Numărul minim de candidaţi avuţi în vedere pentru selecţie este stabilit de:a) departamentul de personal c) managerul generalb) administratorul de personal d) managerul de resurse umane

8. Obţinerea de rezultate cantitative cât mai mari cu costuri legate de personal cât mai mici posibile este obiectivul uneia din etapele evoluţiei activităţii de conducere a resurselor umane:

a) desfăşurarea de activităţi izolate de personal c) apariţia compartimentului de conducere a resuselor umaneb) înfiinţarea compartimentului de personal d) organizare într-o viziune modernă a resurselor umane9. În prima etapă a evoluţiei activităţii de conducere a resurselor umane se poate vorbi de:a) o abordare individualistă a resuselor umane c) realizarea unor costuri salariale cât mai micib) obţinerea unor rezultate cantitative cât mai mari d) toate răspunsurile sunt corecte10. În cadrul evoluţiei activităţii de conducere a resurselor umane, printre componentele care caracterizează ultima etapă se numără:a) apropierea sistematică de problemele umane c) prioritatea acordată problemelor de motivaţie a munciib) introducerea preocupării de raţionalitate d) toate răspunsurile sunt corecte11. În general în lume, raportul dintre numărul de salariaţi ai departamentului de resuse umane şi numărul total de angajaţi ai întreprinderii este:a) 1/200 c) 1,8/100b) 1/100 d) 1/15012. Condiţiile de muncă din cadrul unei organizaţii:a) previn insatisfacţia c) cresc satisfacţiab) promovează satisfacţia d) sunt un element în cadrul gestiunii personalului13. Structurile de organizare a departamentului de resurse umane nu depind de:a) mărimea organizaţiei c) sectorul profesionalb) specificul local d) nivelul de tehnologizare14. Potrivit specialiştilor, analiza socială a întreprinderii se referă la:a) relaţiile sociale şi salariile c) condiţiile de muncă şi comunicaţiile interneb) condiţiile de muncă şi gestiunea carierei d) comunicaţiile interne şi relaţiile sociale15. Avantajul descentralizării funcţiei de personal este acela că:a) nu mai este atât de rigid controlul c) este mai rapidă comunicareab) poate asigura luarea unor decizii corelate cu obiectivele unităţii d) este mai eficient controlul16. Care sunt rolurile pe care trebuie să şi le asume un director de resurse umane?a) control, consiliere si evaluare c) autoritate, control şi optimizare a resurselor umaneb) autoritate, control şi funcţia de stat major d) evaluarea, optimizarea şi funcţia de stat major17. Colaboratorii direcţi ai directorului de resurse umane trebuie să fie:a) generalişti, cu personalitate puternică c) atât generalişti, cât şi specialiştib) specialişti în unele domenii ale funcţiei d) nici un răspuns nu este corect18. Limitele diferitelor servicii ale departamentului de resurse umane pot varia în funcţie de o serie de factori printre care:a) politica în domeniul personalului c) mărimea întreprinderiib) calitatea personalului d) toate răspunsurile sunt corecte19. Printre factorii care au influenţat trecerea de la înregistrarea contabilă a "activelor" umane la abordarea lor din punct de vedere psihosocial se numără:a) climatul tot mai complex al organizaţiilor c) computerizareab) vârsta forţei de muncă d) toate răspunsurile sunt corecte20. Ultima etapă a evoluţiei activităţii de conducere a resurselor umane se defineşte prin:a) prioritate acordată problemelor de motivaţie a muncii c) asigurarea condiţiilor fizice pentru desfăşurarea munciib) preocupări pentru stabilirea sistemului de supraveghere a muncii d) preocupări pentru stabilirea normei de muncă

Verificarea cunoştinţelordin capitolul 13

Comunicarea internă

1. Circulaţia informaţiilor faţă de utilizarea lor se realizează într-un ritm:a) asemănător c) diferit, mai mare în cazul circulaţieib) diferit, mai mare în cazul utilizării d) susţinut2. Comunicarea cu clienţii este o comunicare:a) externă c) eficientăb) internă d) explicită3. Rolul comunicării interne constă în principal în:a) prezentarea rezultatelor, bilanţurilor etc. c) explicarea noilor proiecte, orientări etc.b) transmiterea informaţiilor, cunoştinţelor etc. d) toate răspunsurile sunt corecte4. Se apreciază că un manager afectează din timpul său pentru a comunica cel puţin:a) 60% c) jumătate

b) 80% d) 70%5. În cadrul mijloacelor de comunicare, telefonul este mai eficient decât:a) un raport intern c) ambele răspunsuri sunt corecteb) o discuţie faţă în faţă d) nici un răspuns nu este corect6. După conţinutul informaţiei, comunicarea se structurează în:a) formală şi informală c) ierarhică şi salarialăb) operaţională şi motivantă d) ascendentă şi descendentă7. Formarea spiritului de apartenenţă se formează printr-o comunicare:a) descendentă c) orizontalăb) ascendentă d) operaţională8. Ce procent dintr-un mesaj se transmite pe cale nonverbală?a) 50% c) 90%b) 70% d) 80%9. Responsabilitatea este diluată în cazul reţelelor de comunicare:a) în cerc c) multipleb) în stea d) toate acestea10. Cel mai important mod de comunicare internă, 90% din mesajele întreprinderii circulând pe acesta cale, este:a) scris c) audio-vizualb) oral d) telefonic11. În cadrul realizării unui raport, sumarul:a) este prima parte care se scrie şi se anexează la început c) este ultima parte care se scrie şi se plasează la începutb) este ultima parte care se scrie şi se plasează la sfârşit d) este o versiune scurtă şi tehnică a raportului12. Dezavantajul manifestului, ca formă de comunicare internă, este acela că:a) se distribuie greu c) scurtcircuitează căile obişnuite de circulaţie a informaţiilorb) determină costuri ridicate d) determină apariţia neîncrederii13. Este de preferat ca afişajul luminos să fie folosit:a) permanent c) o dată la două săptămânib) periodic d) pentru a dezvolta sentimentul de apartenenţă14. Sondajul de opinie este de trei tipuri şi anume:a) închis, deschis şi structurat c) directiv, orientat şi liberb) directiv, deschis şi închis d) liber şi structurat15. Se consideră că, în general, cutia de idei măsoară şi:a) gradul de "democraţie din întreprindere" c) acceptarea de către salariaţi a deciziilor luate de conducereb) nivelul aşteptărilor salariaţilor d) nivelul de informare a salariaţilor cu privire la politica socială a întreprinderii16. Telefonul este un suport folosit în comunicarea orală:a) ascendentă c) lateralăb) descendentă d) toate răspunsurile sunt corecte17. Principalul inconvenient al reuniunilor de informare este dat de:a) neadaptarea mesajului la auditor c) rigiditateb) absenţa reacţiei auditorului dacă nu este obişnuit să comunice d) cheltuielile ridicate18. Avantajul block-notes-ului este reprezentat de:a) posibilitatea de adaptare a prezentării la nevoile auditoriului c) prezentarea informaţiilor unui auditoriu numerosb) calitate superioară diapozitivelor d) stimularea comunicării19. În procesul de comunicare orală receptorul reţine:a) 20% c) 40%b) 30% d) 50%20. Distorsiunea perceptuală este:a) o perturbaţie internă c) ambele răspunsuri sunt corecteb) o barieră în procesul de comunicare d) nici un răspuns nu este corect1. "Comunicarea pune oamenii în relaţii cu anumite informaţii." Afirmaţia este:a) adevărată c) adevărată în prezentb) falsă d) neadevărată în prezent2. Diferenţa între cele două componente ale comunicării interne, comunicarea managerială şi cea la nivelul personalului, este aceea că:a) prima este cu prioritate informală, iar a doua câteodată formalăb) prima este cu prioritate informalăc) prima este câteodată informală, iar a doua cu prioritate formalăd) a doua este cu prioritate informală3. "Ambasadorul fidel, credibil şi pozitiv" al unei organizaţii este:a) personalul c) departamentul de comunicare

b) departamentul de marketing d) personalul dacă există o bună comunicare internă4. Emiţătorul nu are control asupra:a) modului de codificare a informaţiei c) receptoruluib) canalului de comunicare d) mijlocului de comunicare5. Calitatea deficitară a mijloacelor de comunicare este un factor perturbator:a) obiectiv c) de mediub) subiectiv d) extern

6. Comunicarea se structurează în comunicare ierarhică, salarială şi laterală după:a) gradul de oficializare c) modul de transmitereb) direcţia în care circulă d) conţinutul informaţiei7. Principala problemă a comunicării verbale, cel mai utilizat tip de comunicare, este aceea că:a) se pierde din substanţa informaţională b) mesajul poate fi distorsionatc) ambele răspunsuri sunt corecte d) nici un răspuns nu este corect8. Unei conduceri puternic centralizate îi este caracteristică o reţea de comunicare:a) în cerc c) în Yb) în lanţ d) în stea9. Mijloacele de comunicare se aleg tinându-se cont de mai mulţi parametri, şi anume:a) conţinutul mesajului c) caracteristicile receptoruluib) cultura internă a întreprinderii d) toate acestea10. Suporturile de comunicare scrisă cu un ritm de utilizare obişnuită sunt:a) memorandumul, raportul şi instrucţiunile scrise c) sondajul de opinie şi cutia de ideib) scrisoarea adresată personalului şi raportul d) manifestul, afişul şi revista presei11. Diferenţa dintre un memo şi un raport este legată de:a) cantitatea de informaţie c) gradul de formalismb) lungimea d) toate acestea12. Ziarul întreprinderii este utilizat pentru transmiterea:a) informaţiilor de fond c) informaţiilor urgenteb) informaţiilor concise d) informaţiilor “fierbinţi”13. Ziarul de întreprindere are mai multe funcţii printre care nu se numără:a) informare c) recunoaştereb) deschidere d) aplanare a conflictelor14. Salariaţii pot face propuneri conducerii în legătură cu toate aspectele organizaţiei în:a) revista presei c) rapoarteb) ziarul întreprinderii d) cutia de idei15. Principalul resort al proceselor de informare, negociere şi decizie în cadrul întreprinderii este:a) comunicarea scrisă c) comunicarea audiovizualăb) comunicarea orală d) raportul16. Care dintre următoarele afirmaţii caracterizează jurnalul telefonic?a) este costisitor c) are mai mult de 5 minuteb) transmite mesaje concise d) informaţia circulă în ambele sensuri17. Cercetările au arătat că reţinem 50% din ceea ce:a) citim c) vedemb) auzim d) vedem şi auzim în acelaşi timp18. În prezent cea mai mare răspândire dintre mijloacele de comunicare în cadrul unei întreprinderi este înregistrată de:a) conferinţe c) poşta electronicăb) televizune prin cablu d) reuniuni de informare19. În comunicarea orală, din ceea ce aude, receptorul va repeta:a) 10% c) 30%b) 20% d) 40%20. Între principiile comunicării eficiente se numără principiul:a) coerenţei c) percepţiei globaleb) schimbului permanent d) toate răspunsurile sunt corecte

Autoverificarea cunoştinţelordin capitolul 14

Resursele umane şi creativitatea

1. Din punctul de vedere al evoluţiei sale de-a lungul timpului, societatea umană este mai degrabă:a) inovatoare c) orientată spre noutateb) conservatoare d) flexibilă2. Aplicaţiile creativităţii se pot grupa în mai multe categorii şi anume:a) crearea, invenţia şi inovaţia c) optimizarea a ceea ce există

b) rezolvarea problemelor d) toate răspunsurile sunt corecte3. Creativitatea este influenţată de factori intrinseci persoanei, şi anume:a) biologici, culturali şi intelectuali c) culturali, nonintelectuali şi intelectualib) intelectuali, nonintelectuali şi sociali d) biologici, intelectuali şi nonintelectuali4. Oamenii sunt mai creatori între:a) 20 şi 40 de ani c) 30 şi 45 de anib) 25 şi 45 de ani d) 25 şi 35 de ani5. Raportarea vârstei intelectuale la vârsta cronologică reprezintă:a) coeficientul de inteligenţă c) ambele răspunsuri sunt corecteb) nivelul de inteligenţă d) nici un răspuns nu este corect6. Printre factorii nonintelectuali care îşi pun amprenta asupra creativităţii se numără şi:a) inteligenţa c) capacitatea de a abstractizab) memoria d) temperamentul7. Cei mai multi creatori provin din familii:a) cu o situaţie materială foarte bună c) cu o situaţie materială sub medieb) cu o situaţie materială medie sau puţin peste medie d) toate răspunsurile sunt corecte8. Uzura morală accelerată a produselor este:a) o premisă organizatorică a creativităţii c) o premisă socială a creativităţiib) o premisă economică a creativităţii d) o condiţie a desfăşurării unei munci creative9. "Eu sunt şeful, nu am intenţia să renunţ la puterea mea de decizie, mă angajez să vă ascult, să evaluez observaţiile şi propunerile voastre, ceea ce îmi va permite să iau cea mai bună decizie pe care mă angajez să v-o explic." Această este baza managementului:a) participativ c) permisivb) dominant d) contributiv10. Descurajarea muncii creative în grup este în general rezultatul:a) unei comunicări defectuoase c) sistemului de sugestii bazat pe recompense financiareb) incompatibilităţii temperamentelor d) atitudinii faţă de muncă11. În cadrul procesului de creare de idei, etapa de percepţie este urmată de etapa de:a) creaţie propriu-zisă c) ierarhizarea ideilorb) analiză creativă d) acţiune12. "Noi nu înţelegem ceea ce nu suntem pregătiţi să înţelegem". Aceasta afectează în timpul creaţiei:a) etapa de percepţie c) creaţiab) etapa de analiză creativă d) etapa selectării13. Stimularea creativităţii se realizează prin:a) crearea unui bun climat de comunicare internă c) evaluarea pozitivă a tuturor ideilorb) pregătirea unor manageri polivalenţi d) evitarea sistemelor de control14. Emiterea de idei din cadrul brainstormingului pune accent pe:a) cantitate c) ambele răspunsuri sunt corecteb) asociere d) nici un răspuns nu este corect15. Cultura ţărilor latine favorizează brainstormingul. Cum este afirmaţia?a) adevărată c) adevărată sau falsă în funcţie de persoanele implicateb) falsă d) nici un răspuns nu este corect16. "A privi lucrurile cunoscute ca şi cum ar fi străine" este conceptul care stă la baza:a) brainstormingului c) sinecticiib) concasajului d) brainwriting-ului17. Analogia simbolică:a) înlocuieşte obiectul problematic cu un obiect analogic c) pune subiectul în locul obiectuluib) se bazează pe relaţia dintre două obiecte d) înlocuieşte obiectul cu o imagine18. Interogarea unui mare număr de experţi şi specialişti referitor la evenimentele care s-ar putea produce într-o anumită perioadă de timp reprezintă:a) tehnica Little c) reuniunea Panelb) tehnica Phillips d) tehnica Delphi19. Numai marile idei merită să fie prezentate?a) da c) da pentru a se economisi timpb) nu d) nu; această credinţă este o barieră în calea creativităţii20. Dezvoltarea capacităţilor de calcul şi a tehnicilor de modelare a condus la dezvoltarea:a) tehnica Little c) reuniunea Panelb) tehnica Phillips d) experimentului şi simulării1. Aptitudinea de a crea caracterizează fiinţa umană?a) da c) da; există în stare potenţialăb) nu d) nu, caracterizează numai anumite grupuri2. Una dintre concluziile studiului realizat de Paul Guilford în anii ’50 în legătură cu creativitatea se referă la faptul că:a) toată lumea posedă un potenţial creativ imens c) creativitatea nu se poate dezvoltab) americanii sunt mai creativi decât celelalte popoare d) anumite grupuri au un potenţial creativ mai mare

3. Sunt mai creative:a) persoanele de sex feminin c) nu există diferenţe în funcţie de sexb) persoanele de sex masculin d) cercetătoarele4. Inteligenţa unei persoane este determinată:a) genetic c) printr-o educaţie corelată vârsteib) de o alimentaţie corespunzătoare d) toate răspunsurile sunt corecte5. Atitudinea faţă de muncă este un factor:a) biologic c) nonintelectualb) intelectual d) de mediu6. Din categoria factorilor de mediu de care depinde creativitatea unei persoane fac parte:a) familia c) managementulb) temperamentul d) inteligenţa7. La nivelul unei organizaţii premisele creativităţii se referă la:a) calitatea selecţiei resurselor umane c) premisele organizatoriceb) premisele social-economice d) toate răspunsurile sunt corecte

8. Munca de creaţie în cadrul organizaţiilor este mai eficientă dacă se desfăşoară:a) la nivel individual c) la nivelurile superioare de conducereb) în grupuri, cercuri, colective d) permanent9. Motivaţiile de a crea, deşi se combină între ele, sunt în principal de trei tipuri:a) nevoie, dorinţă şi contract c) nevoie, optimizare şi rezolvarea problemelorb) dorinţă, nevoie şi optimizare d) nevoie, ameliorare şi generalizare10. Sistemul "kaizen" care crează un mediu de ameliorare continuă, de încurajare a ideilor şi participare a tuturor angajaţilor a fost elaborat de:a) japonezi c) suedezib) nemţi d) norvegieni11. Între caracteristicile unui creator se numără:a) este expert c) se menţine în cadrub) are o părere asemănătoare cu a celorlalţi d) este sensibil12. Printre caracteristicile grupului de creativitate nu se numără:a) e format din 10-15 persoane c) este folosit în fazele divergente ale creaţieib) membrii cunosc şi respectă regulile de creativiate d) este folosit în etapa analizei ideilor13. Brainstormingul (furtuna de idei) este o metodă de stimulare a creativităţii pusă la punct de:a) March şi Simons c) B.F. Skinerb) Alex Osbourne d) Piaget14. În general, numărul celor care iau parte la a doua etapă a brainstormingului, cea de critică, este, faţă de cel al celor care au participat la prima etapă, de generare de idei:a) mai mare c) egalb) mai mic d) mai mare sau egal15. "Ochiul proaspăt" este o tehnică de stimulare a creativităţii care se bazează pe:a) logica asociativă c) logica matricealăb) logica analogică d) logica combinatorie16. "Un bun şef este pentru colaboratorul său ceea ce este busola pentru navigator" este un exemplu de:a) analogie directă c) analogie fantasticăb) analogie simbolică d) analogie funcţională17. Concasajul, una dintre tehnicile de stimulare a creativităţii, este folosit îndeosebi pentru:a) perfecţionarea produselor existente c) studii de imagineb) crearea de produse pentru nevoi noi d) elaborarea planurilor de comunicare18. Selecţia creativă a ideilor presupune reţinerea ideilor:a) pertinete c) ambele răspunsuri sunt corecteb) originale d) nici un răspuns nu este corect19. Obstacolele din calea creativităţii sunt trecute atunci când:a) creşte încrederea în forţele proprii c) se ignoră potenţialulb) scade moralul d) toate răspunsurile sunt incorecte20. Care dintre tehnicile de stimulare a creativităţii sunt folosite des la NASA?a) tehnica Little c) concasajulb) analogia simbolică d) tehnica Delphi

Autoverificarea cunoştinţelordin capitolul 15

Cercul de calitate

1. Cercul de calitate este un grup format din:a) 2 – 10 angajaţi c) 6 – 14 angajaţib) 4 – 10 angajaţi d) 8 – 14 angajaţi2. În general, cercurile de calitate sunt specifice:a) nivelelor ierarhice superioare c) nivelelor ierarhice de bazăb) nivelelor ierarhice medii d) nici un răspuns nu este corect3. Scopul cercurilor de calitate se realizează prin:a) intensificarea implicării colaboratorilor c) dezvoltarea flexibilităţii mentaleb) cunoaşterea tuturor problemelor d) acordarea unor remuneraţii stimulatoare4. Efectele directe ale introducerii cercurilor de calitate se concretizează în domeniul:a) motivaţiei c) al calităţiib) productiv d) toate răspunsurile sunt corecte5. Motivaţia este influenţată direct de cercurile de calitate, ceea ce se concretizează în:a) reducerea numărului reclamaţiilor c) scăderea absenteismuluib) sporirea satisfacţiei clientelei d) coordonarea între departamente6. "Think positive" a fost sloganul folosit pentru mediatizarea:a) necesităţii controlului calităţii c) cercurilor de calitateb) metodelor de creativitate d) brainstormingului7. În Japonia primele cercuri de calitate au fost inaugurate în anii:a) '50 c) '70b) '60 d) '80

8. Succesul cercurilor de calitate în Japonia s-a datorat in principal:a) îmbinării controlului calităţii cu metodele moderne de management c) coordonării între compartimenteb) creşterii motivaţiei salariaţilor d) schimbării mentalităţii privind calitatea

9. În Japonia, din se desfăşoară în afara timpului de lucru:a) aproximativ 30% c) aproximativ 70%b) aproximativ 50% d) aproximativ 80%10. Angajaţii europeni au avut faţă de introducerea cercurilor de calitate o atitudine:a) pozitivă c) indiferentăb) negativă d) nedecisă11. Structura cercului de calitate cuprinde:a) coordonatorul şi moderatorii c) coordonatorii şi salariaţiib) coordonatorul, moderatorii şi salariaţii d) coordonatorii, moderatorii şi salariaţii12. În interiorul cercurilor de calitate mediatorul poate fi:a) un conducător ierarhic formal c) un specialist din afara întreprinderiib) un muncitor necalificat d) toate răspunsurile sunt corecte13. În cadrul cercurilor de calitate se recomandă să fie specialişti din afara întreprinderii:a) coordonatorii c) mediatoriib) moderatorii d) tehnicienii14. Identificarea factorilor de influenţă asupra unei probleme se face în şedinţele cercurilor de calitate cu ajutorul:a) diagramei ISHIKAWA c) brainstorminguluib) analizei PARETTO d) tehnicilor de creativitate15. Succesul introducerii şi mai ales al extinderii cercurilor de calitate depinde de:a) cost c) ambele răspunsuri sunt corecteb) utilitate d) nici un răspuns nu este corect16. Cea mai mare rezistenţă la introducerea cercurilor de calitate opun:a) managerii de vârf c) maiştriib) muncitorii d) managerii de mijloc17. Pentru a înlătura rezistenţa la implementarea cercurilor de calitate este necesar:a) un flux informaţional între toate nivelurile ierarhice c) să existe o bază materială organizatoricăb) ca mangerul general să sprijine această idee d) un sistem de recompense uniform18. Ce relaţie există între cercul de calitate şi Total Quality Management?a) ca de la întreg la parte c) nici unab) ca de la parte la întreg d) termenii sunt sinonimi19. Se apreciază că cercurile de calitate stimulează şi:a) comunicarea c) posibilităţile de avansare ierarhicăb) colaborarea d) toate răspunsurile sunt corecte20. Iniţiativa cercurilor de calitate necesită pentru a avea succes:a) consecvenţă c) găsirea unor idei noi de îmbunătăţire a calităţiib) analiză atentă d) modificarea structurilor organizatorice existente

1. Mărimea ideală a unui cerc de calitate este:a) 3 membri c) 6 membrib) 12 membri d) 10 membri2. Între caracteristicile cercului de calitate nu se numără:a) membrii săi se întâlnesc regulat c) este format din 4 – 6 membrib) există un moderator d) membrii săi nu sunt plătiţi3. Cercetările realizate în Germania au relevat faptul că ierarhia scopurilor avute în vedere prin înfiinţarea cercurilor de calitate este următoarea:a) asigurare şi îmbunătăţire a calităţii, motivaţie şi identificare c) motivaţie, identificare şi asigurare şi îmbunătăţire a calităţiib) motivaţie, asigurare şi îmbunătăţire a calităţii şi identificare d) asigurare şi îmbunătăţire a calităţii, identificare şi motivaţie4. Cercurile de calitate au ca efect direct în domeniul calităţii:a) identificarea dereglărilor c) scăderea absenteismuluib) sporirea satisfacţiei clientelei d) coordonarea între departamente5. Cercurile de calitate şi, în general schimbările de zi cu zi din întreprinderi, demonstreză disfuncţionalitatea:a) viziunii tayloriste c) muncii individualeb) controlului calităţii d) nici un răspuns nu este corect6. Cercul de calitate a fost adaptat metodelor de mangement de către:a) Joseph Juran c) Gary Johnsonb) Piaget d) Paul Guilford7. Un obiectiv la fel de important al introducerii cercurilor de calitate în Japonia ca şi cel al îmbunătăţirii calităţii muncii a fost acela:a) de a reduce rezistenţa la schimbare c) de a creşte sentimentul apartenenţei la grupb) de a promova autocontrolul d) de a perfecţiona comunicarea în întreprinderi8. În Europa cercurile de calitate puse la punct după principiile japoneze au avut succes?a) da c) nu, datorită diferenţelor de culturăb) da, în unele întreprinderi d) nu, datorită împotrivirii salariaţilor

9. Membrii cercurilor de calitate din Japonia acceptă să nu fie plătiţi pentru participarea la şedinţele cercurilor de calitate?a) da, majoritatea c) da, cca 30%b) nu d) în principiu nu10. 30% din membrii cercurilor de calitate din Japonia nu sunt gartificaţi pentru participarea lor, însă sumele respective sunt redistribuite pentru:a) plata orelor peste program c) recreereb) cursuri de calificare d) toate răspunsurile sunt corecte11. Răspunderea activităţii tuturor cercurilor de calitate dintr-o întreprindere revine:a) moderatorului c) mediatoruluib) coordonatorului d) managerului general12. Cea mai utilizată metodă în cadrul cercurilor de calitate este:a) diagrama ISHIKAWA c) ambele răspunsuri sunt corecteb) analiza PARETTO d) nici un răspuns nu este corect13. Fluxul de informaţii dintre nivelul ierarhic de bază şi cel de conducere este menţinut, în cazul cercurilor de calitate, de către:a) coordonator c) manager generalb) moderator d) mediator14. Ierarhizarea cauzelor fenomenelor după intensitatea costurilor se face folosind:a) diagrama ISHIKAWA c) metode subiectiveb) analiza PARETTO d) tehnici de creativitate15. Eficienţa introducerii cercurilor de calitate se poate aprecia prin:a) cuantificarea sporului de satisfacţie în muncă c) reducerea numărului reclamaţiilorb) comparaţia dintre creşterea calităţii şi costurile de implementare d) creşterea satisfacţiei managerilor16. De multe ori la introducerea cercurilor de calitate opun rezistenţă:a) managerii de mijloc c) şefii de echipeb) consiliile de administraţie d) toate răspunsurile sunt corecte17. Cercurile de calitate au "graniţe"?a) nu c) nu, datorită flexibilităţii forţei de muncăb) da d) da, după câţiva ani tind să-şi depăşească câmpul de răspunderi18. În management tendinţele moderne se orientează spre:a) munca în echipe c) controlb) munca individuală d) dezvoltarea posibilităţilor de avansare19. Forma actuală cea mai răspândită a muncii pe echipe este:a) grupul de sarcină c) grupul de execuţie

b) cercul de calitate d) nici un răspuns nu este corect20. Cercurile de calitate preiau răspunderi mici şi le rezolvă:a) mai puţin bine decât managerul c) chiar mai bine decât managerulb) la fel de bine ca şi managerul d) foarte bine

Autoverificarea cunoştinţelordin capitolul 16

Dialogul social din întreprindere

1. "Ansamblul organizat de contacte şi acţiuni prin care anumite grupuri participă la elaborarea celor mai bune soluţii pentru armonizarea intereselor şi prevenirea conflictelor" reprezintă:a) dialogul social c) grupul socialb) bilanţul social d) cercul de calitate2. Îmbunătăţirea climatului psihosocial tradus prin atenuarea şi/sau evitarea conflictelor este rezultatul:a) dialogului social c) retribuţiei pe bază de meriteb) managementului calităţii totale d) toate răspunsurile sunt corecte3. Dialogul social la nivelul locului de muncă vizează:a) determinarea condiţiilor de muncă şi a conţinutului activităţilor c) creşterea volumului de activitateb) consolidarea relaţiilor cu patronatul d) creşterea salariului4. Între structurile instituţionale adecvate dialogului social nu se numără:a) delegaţiile personalului c) comitetul de întreprindereb) sindicatele d) nici un răspuns nu este corect5. Delegaţile personalului sunt formate din salariaţi care:a) sunt lideri sindicali c) sunt aleşi de ceilalţi salariaţi pentru a-i reprezentab) fac parte din sindicat d) au largi atribuţii în plan economic6. Forţa exterioară a sindicatelor se manifestă prin:a) semnarea unui contract de muncă avantajos pentru salariaţi c) limitarea concedierilorb) afilierea la structuri sindicale superioare d) influenţarea deciziilor patronului7. Unul dintre motivele care îi determină pe oamenii să nu intre în sindicat este acela că:a) vor să obţină beneficii mai mari c) sunt uşor de influenţatb) doresc să influenţeze condiţiile de muncă d) se consideră specialişti8. Natura şi condiţiile muncii determină, în general:a) sindicalizarea c) ambele răspunsuri sunt corecteb) nesindicalizarea d) nici un răspuns nu este corect9. Raporturile existente atât în cadrul procesului de negociere dintre sindicat şi conducere, cât şi în afara lui sunt denumite:a) relaţii de muncă c) contracte colective de muncăb) dialoguri sociale d) relaţii interumane10. Dialogul dintre conducere şi sindicate se concretizează într-un act cu caracter oficial care este de regulă:a) un contract colectiv de muncă c) o lege specificăb) o mărire a recompenselor d) un contract individual de muncă11. O influenţă deosebită asupra rezultatului negocierii dintre conducere şi sindicate o are:a) gradul de pregătire a negocierii de către sindicat c) ambele răspunsuri sunt corecteb) gradul de pregătire a negocierii de către conducere d) nici un răspuns nu este corect12. Sindicatul trebuie să cunoască situaţia actuală şi planurile de viitor ale firmei pentru:a) a fi pregătit pentru negocierile cu conducerea c) a atrage noi membrib) a dezvolta planuri de gestionare a carierei d) a întări convingerile salariaţilor legate de revendicări13. Analiza datelor de personal este o activitate desfăşurată de către conducere în faza:a) de pregătire a negocierii cu sindicatul c) negocierii cu sindicatulb) elaborării contractului colectiv de muncă d) dialogului social cu angajaţii14. Recompensele salariaţilor aflate în centrul negocierilor dintre conducere şi sindicate se referă la:a) formele recompenselor c) bazele de determinare a recompenselorb) mărimea recompenselor d) toate răspunsurile sunt corecte15. Conducerea susţine ca prim criteriu de acordare a recompenselor:a) productivitatea c) vechimea în cadrul organizaţieib) vechimea în muncă d) experienţa16. Printre punctele de negociere dintre sindicate şi conducere nu se numără:a) recompensele salariaţilor c) mărimea salariuluib) programul de lucru d) securitatea fiecărui angajat şi a sindicatului17. Un sindicat este mai sigur şi mai puternic în raport cu conducerea pe măsură ce:

a) creşte numărul salariaţilor care aderă c) creşte securitatea locului de muncăb) scad presiunile de aderare asupra salariaţilor d) creşte mărimea recompenselor18. Cererea scrisă adresată organelor de justiţie şi menită să restabilească legalitatea poartă denumirea de:a) petiţie c) grevăb) protest d) publicitate19. Grevele sunt costisitoare:a) pentru organizaţie, dar şi pentru grevişti c) pentru greviştib) pentru organizaţie d) pentru patroni20. În cazul unor negocieri dificile între conducere şi sindicat se apelează la diferite proceduri:a) conciliere c) arbitrajb) mediere d) toate răspunsurile sunt corecte1. Dialogul social poate fi desfăşurat la mai multe niveluri:a) la nivel macro- şi microeconomic c) ambele răspunsuri sunt corecteb) la nivel de întreprindere şi de economie naţională d) nici un răspuns nu este corect2. Care dintre următoarele elemente nu face parte din nivelurile ce pot fi evidenţiate în dialogul social în întreprindere:a) locul de muncă c) asocierea la putereb) relaţiile interumane d) cercul de calitate3. Pârghii precum salarizarea în acord direct, primele de randament, comisioanele din vânzări sunt folosite în dialogul social:a) la nivel de loc de muncă c) concretizat în asocierea la putereb) la nivel de relaţii interumane d) pentru cointeresarea materială a angajaţilor4. Comitetul de întreprindere este format din: reprezentanţi ai salariaţilor (1), reprezentanţi ai sindicatului (2), un reprezentant al conducerii (3):a) 1, 2, 3 c) 1, 2b) 1,3 d) 2, 35. Sindicatele au obiectivul de:a) a asigura securitatea locurilor de muncă c) ambele răspunsuri sunt corecteb) a fi partener egal în raportul cu patronatul d) nici un răspuns nu este corect6. Unul dintre motivele suplimentare pentru care oamenii se hotărăsc să intre în sindicat este acela că:a) vor să obţină beneficii mai mari c) sunt uşor de influenţatb) doresc să influenţeze condiţiile de muncă d) se consideră specialişti7. Conducerea are flexibilitate mai mare:a) dacă managerii sunt suficient de inteligenţi c) dacă organizaţia respectivă nu are sindicatb) dacă salariaţii nu sunt uşor de manipulat d) nici un răspuns nu este corect8. Cea mai puternică motivaţie a organizării sindicatelor este considerată a fi legată de:a) practicile conducerii c) convingerile salariaţilor cu privire la sindicatb) obţinerea unor beneficii mai mari d) obţinerea unor salarii mai mari9. Cercetările au relevat faptul că, în general, oamenii nu intră în sindicat datorită faptului că:a) privesc sindicatele ca nepotrivite pentru specialişti c) se identifică cu conducereab) nu sunt de acord cu obiectivele sindicatelor d) toate răspunsurile sunt corecte

10. Contractul colectiv de muncă este rezultatul:a) sistemului social c) practicilor conduceriib) dialogului dintre conducere şi sindicate d) sindicalizării11. Pregătirea negocierii de către sindicat presupune cunoaşterea:a) nemulţumirilor colective ale membrilor săi c) obiectivelor viitoare ale firmeib) rezultatelor negocierilor la nivel de ramură d) toate răspunsurile sunt corecte12. Pregătirea negocierii de către conducere trebuie să vizeze:a) pregătirea planului de negocieri c) analiza condiţiilor de pe piaţa munciib) revederea cadrului legislativ d) toate răspunsurile sunt corecte13. În centrul dialogului dintre conducere şi sindicate se află de obicei:a) condiţiile de pe piaţa muncii c) recompensele salariaţilorb) planurile de comunicare d) planurile de dezvoltare ale firmei14. Pe care dintre formele de recompensare a angajaţilor se axează negocierile sindicatelor cu conducerea?a) mărimea salariilor c) divesele facilităţib) pachetul de beneficii pentru angajaţi d) concediile plătite15. Performanţele fiecărui salariat reprezintă în cadrul negocierii recompenselor:a) un criteriu, promovat de conducere, de determinare a recompenselorb) un mod antrenant şi motivator de deteminare a recompenselorc) un procedeu de determinare a recompenselor ce poate crea o competiţie nedorită a salariaţilor

d) toate răspunsurile sunt corecte16. Securitatea sindicală se referă la:a) menţinerea puterii sindicatului în raport cu conducereab) asigurarea locurilor de muncă pentru salariaţic) menţinerea pe post a membrilor cu vechime mai mare, în cazul reducerilor de personald) nici un răspuns nu este corect17. Obiectivele primare ale conducerii în cadrul procesului de negociere cu sindicatele sunt:a) menţinerea controlului asupra firmei c) ambele răspunsuri sunt corecteb) maximizarea puterii sale relative faţă de sindicate d) nici un răspuns nu este corect18. Refuzul conducerii de a satisface cererile salariaţilor poate determina:a) o petiţie c) o grevăb) un protest d) toate răspunsurile sunt corecte19. Dacă greva este interzisă prin contract, există şi alte alternative de exprimare a conflictului dintre conducere şi sindicate?a) da c) da, biocotul sau încetinirea ritmului de lucrub) nu d) până la expirarea contractului, nu20. Soluţionarea negocierilor dintre conducere şi sindicat cu ajutorul arbitrajului presupune ca:a) decizia comisiei de arbitraj să devină obligatorie pentru ambele părţib) o soluţie de mijloc să fie prezentată ambelor părţic) poziţiile celor două părţi să fie armonizate prin discuţii directe cu o persoană neutrăd) toate răspunsurile sunt corecte

Autoverificarea cunoştinţelordin capitolul 17

Aspecte comparative şi tendinţe în managementul resurselor umane

1. Succesul relativ mic al cercurilor de calitate preluate de la japonezi se explică prin:a) neglijarea practicilor de conducere specifice fiecărei ţărib) neluarea în seamă a diferenţelor culturalec) tendinţa de preluare tale quale a modului de operare dovedit eficient în alt contextd) toate răspunsurile sunt corecte2. Statul are un rol activ în protecţia pieţei naţionale în:a) SUA c) Româniab) Franţa d) Japonia3. În SUA promovarea se face pe bază de:a) vechime c) experienţăb) merite d) pregătire4. În Japonia piaţa muncii se caracterizează prin:a) rigiditate c) promovare pe meriteb) flexibilitate d) salarizare după legea pieţei5. Greva este privită ca un eşec, ca recurs la ultima modalitate după ce totul s-a încercat în:a) Germania şi Ţările de Jos c) Olanda şi Italiab) Germania şi Franţa d) Grecia şi Cipru6. Fidelitatea faţă de întreprindere este mare în:a) Spania c) Suediab) Germania d) Anglia7. În Suedia cadrele de conducere trebuie să:a) aibă răspuns la orice întrebare c) impună directive şi obiectiveb) monitorizeze reflecţii colective pentru a obţine soluţii comune d) ia decizii rapid

8. Care dintre următoarele afirmaţii despre managementul resurselor umane în Suedia este adevărată?a) are o importanţă majoră c) are mai mult rol juridicb) are mai mult rol administrativ d) se tinde să nu se fixeze obiective precise9. Reuniunile din cadrul întreprinderilor italiene îşi ating obiectivele?a) da, urmăresc reguli stricte c) în general dab) nu d) de cele mai multe ori nu10. O preferinţă de a aloca timp analizării problemelor se consideră că determină:a) o comunicare greoaie c) decizii mai rapideb) o flexibilitate a întreprinderii mai mică d) nici un răspuns nu este corect11. Acordarea unui procent din masa salarială pentru formarea personalului este privită:a) cu neîncredere c) ca o strategie de dezvoltare a resurselor umaneb) ca o obligaţie legală d) ca o compensaţie socială12. Evaluarea personalului în variate ţări este de cele mai multe ori:

a) formalizată c) generalizată în toate sectoareleb) neformalizată d) generalizată la toate nivelurile13. Cea mai mare diferenţă între muncitori şi conducere din punct de vedere al salariului există în:a) Norvegia c) Spaniab) Franţa d) SUA14. Numele de familie este mai des utilizat decât prenumele în:a) Suedia c) Angliab) Italia d) Franţa15. Ce state din cele enumerate se caracterizează prin distanţe ierarhice mari şi importanţă acordată statului?a) Suedia şi Ţările de Jos c) Franţa şi Italiab) Germania şi Belgia d) Germania şi Anglia16. Întreprinderea este asociată cu o comunitate, o familie în:a) Japonia c) SUAb) Italia d) Franţa17. Există principii universale de conducere?a) da c) în contextul globalizării, dab) nu d) nu, specificul naţional şi organizaţional le limitează18. Sistemul de gestiune a carierelor internaţionale trebuie:a) să fie un proces natural, continuu şi anticipat c) să apeleze la consultanţib) să fie corelat cu o politică susţinută de comunicare internă d) toate răspunsurile sunt corecte19. Ca principiu al sistemului de gestiune a carierelor internaţionale nu trebuie:a) să se creeze un circuit închis al expatriaţilor pe viaţă c) să apeleze la consultanţăb) să informeze cu privire la oportunităţile în carieră d) să planifice carierele internaţionale

20. Internaţionalizarea în managementul resurselor umane înseamnă:a) nivelarea concepţiilorb) cunoaşterea specificităţilor astfel încât să fie integrate în procesul de managementc) conceperea şi aplicarea unui model unic de gestionare a resurselor umaned) nici un răspuns nu este corect1. Principalele zone care sunt comparate pentru a reliefa diferenţele de practici de conducere sunt:a) Europa, Asia şi Japonia c) Europa, Asia şi America de Nordb) America de Sud, Europa şi Asia d) Europa, Australia şi America2. Individualismul este accentuat în:a) SUA c) Norvegiab) Anglia d) Japonia3. Promovarea în funcţie de vechime este specifică:a) Europei c) ambele răspunsuri sunt corecteb) Asiei d) nici un răspuns nu e corect4. Privind managementul resurselor umane în contextul diversităţii culturilor naţionale, printre cei mai importanţi factori de influenţă se numără:a) legislaţia muncii c) structura întreprinderilorb) relaţiile sociale d) toate răspunsurile sunt corecte5. Mobilitatea ridicată a resurselor umane din diferite ţări poate fi corelată cu:a) o fidelitate mare faţă de întreprindere c) o pondere mică a celor proprietari de locuinţeb) o fidelitate medie faţă de întreprindere d) o condiţie în gestiunea carierei6. În Europa metoda americană de "conducere prin obiective" este:a) uşor de aplicat c) des utilizatăb) eficientă d) eficientă dacă există un prealabil proces de negociere7. Participarea personalului este mai puţin dezvoltată în:a) Italia c) Germaniab) Ţările de Jos d) Norvegia8. Comunicarea implicită este la fel de importantă ca şi cea explicită în:a) Japonia c) Italiab) Germania d) Polonia

9. Cultura germană este recunoscută pentru:a) respectarea programelor c) comunicare explicităb) exactitate d) toate răspunsurile sunt adevărate10. Principala piedică în aplicarea managementului de "tip japonez" şi în ţări europene este dată de:a) individualismul ridicat c) implicarea relativ mare a statuluib) comunicarea deficitară d) rigiditatea întreprinderilor

11. În contexul diferenţelor culturale, formarea personalului ca obiectiv strategic principal al întreprinderilor reprezintă:a) unul dintre puţinele puncte comune între diferite ţări c) un domeniu de discuţiib) încă un aspect de diferenţiere a ţărilor d) o cale de atenuare a diferenţelor între ţări12. Unele cercetări au arătat că cea mai dezvoltată parte variabilă a remunerării o are:a) Suedia c) Angliab) Italia d) SUA13. Ca obicei de muncă, comunicarea în Italia este:a) complexă şi sinoasă c) eficaceb) clară şi sintetică d) strălucitoare14. Reuniunile sunt formale, cu agende şi referate în:a) Suedia c) Germaniab) Italia d) Franţa15. În Italia planificarea este:a) un exerciţiu intelectual interesant c) considerată necesarăb) un mod de a contracara angoasa incertitudinii d) rară şi inutilă16. În Japonia, în formarea profesională un rol important se acordă:a) şcolii c) familieib) întreprinderii d) grupului17. Recrutarea şi selecţia din afara graniţelor este privită ca mijloc de depăşire a dificultăţilor din propria ţară de 20% dintre:a) britanici c) nemţib) francezi d) italieni18. Unul dintre principiile sistemului de gestiune a carierelor internaţionale este acela că gestiunea internaţională nu trebuie separată de:a) gestiunea naţională a carierelor c) consultarea unor specialişti în internaţionalizareb) politica de comunicare internă d) toate răspunsurile sunt corecte19. Europenizarea politicilor de remunerare este:a) indispensabilă c) mai uşor de realizatb) obligatorie d) toate răspunsurile sunt corecte20. Dezvoltarea pieţei unice europene va avea ca efect:a) probleme de ordin social în Europa de Est c) ambele răspunsuri sunt corecteb) nivelarea modului de abordare a problemelor legate de resurse umane d) nici un răspuns nu este corect