AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU Nr. 105 din 27.10

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU Nr. 105 din 27.10.2006

Ca urmare a cererii adresate de S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu SA, cu sediul in Municipiul Giurgiu, sos Sloboziei, nr. 194, inregistrata la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti cu nr. 4978/21.11.2005 si a completarilor inregistrate cu nr. 536/24.01.2006, 1545/09.03.2006, 2444/19.04.2006, 4195/06.07.2006, 6821/13.10.2006 si 7018/23.10.2006,

in urma analizarii documentelor transmise, a verificarii si parcurgerii etapelor procedurale,

in baza HG Nr.408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, cu modificarile si completarile ulterioare, a HG nr. 459/2005 privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata de Legea nr. 265/2006, a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata de Legea nr. 84/2006, al Ordinului Ministrului nr. 818/2003 privind procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu, cu completarile si modificarile ulterioare,

se emite:

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU

Titular : S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu SA

Amplasament: Municipiul Giurgiu, sos Sloboziei, nr. 194

2

CUPRINS 1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII................................................................... 4 2. OBIECTUL AUTORIZARII .............................................................................................................................. 4 3. CATEGORIA DE ACTIVITATE ...................................................................................................................... 4 4. DOCUMENTATIA SOLICITARII ................................................................................................................... 4 5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII ................................................................................................................. 5 6. MATERII PRIME SI AUXILIARE................................................................................................................... 6 7. RESURSE: APA, ENERGIE, COMBUSTIBILI UTILIZATI ....................................................................... 9

7.1 APA................................................................................................................................................................... 9 7.1.1 Alimentarea cu apă potabilă..................................................................................................................... 9 7.1.2 Alimentarea cu apă tehnologica ............................................................................................................... 9 7.1.3 Apa pentru stingerea incendiilor ............................................................................................................ 10

7.2 COMBUSTIBILI............................................................................................................................................ 10 7.3 UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI ................................................................................................... 11

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT .................................................................................................................................................. 11

8.1. FLUXURI DE MATERII TEHNOLOGICE.............................................................................................................. 11 8.1.1. Fluxul combustibililor şi aerului de ardere ......................................................................................... 11 8.1.2. Fluxul apei tehnologice ........................................................................................................................ 12 8.1.3. Fluxul de reactivi................................................................................................................................... 12 8.1.4. Fluxul aburului ..................................................................................................................................... 12 8.1.5. Fluxul apei de răcire ............................................................................................................................. 12 8.1.6. Fluxul gazelor de ardere ....................................................................................................................... 12 8.1.7. Fluxul zgurii şi cenuşii ......................................................................................................................... 12

8.2. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE ŞI TERMICE............................................................................................. 13 8.2.1. Instalatia mare de ardere nr. 1 ............................................................................................................. 13 8.2.2. Instalatia mare de ardere nr. 2 ............................................................................................................. 14 8.2.3. Producerea energiei electrice ............................................................................................................... 14 8.2.4. Tratarea chimică a apei ........................................................................................................................ 15 8.2.5. Instalaţia pentru pretratarea apei ........................................................................................................ 15 8.2.6. Instalaţia pentru obţinerea apei demineralizate.................................................................................. 15 8.2.7. Instalaţia pentru obţinerea apei dedurizate ......................................................................................... 16 8.2.8. Instalaţia de neutralizare ...................................................................................................................... 16 8.2.9. Circuitul de răcire ................................................................................................................................. 17 8.2.10. Statii de transformare a energiei electrice ......................................................................................... 17 8.2.11. Instalaţii auxiliare ............................................................................................................................... 18

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 18 9.1 AER................................................................................................................................................................. 18

9.1.1. Echipamente de depoluare.................................................................................................................... 18 9.1.2. Cosuri de dispersie................................................................................................................................. 18

9.2 APA................................................................................................................................................................. 18 9.2.1. Separator de pacura .............................................................................................................................. 18 9.2.2. Bazine decantoare ................................................................................................................................. 19 9.2.3. Bazine de neutralizare ape uzate .......................................................................................................... 19 9.2.4. Decantori Imhoff ................................................................................................................................... 19 9.2.5. Sistemul de canalizare........................................................................................................................... 19

9.3 SOL ................................................................................................................................................................. 20 9.4 ZGOMOT ....................................................................................................................................................... 21

10. CONCENTRATII DE POLUANT ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVELE DE ZGOMOT......................................................................................................................................... 21

10.1 AER............................................................................................................................................................... 21 10.1.1 Emisii rezultate din surse punctiforme in aer .................................................................................... 21 10.1.2 Imisii...................................................................................................................................................... 22

3

10.2 APA............................................................................................................................................................... 23 10.2.1. Apa uzata.............................................................................................................................................. 23 10.2.2. Apa subterana ...................................................................................................................................... 24

10.3 SOL............................................................................................................................................................... 24 10.4 ZGOMOT ..................................................................................................................................................... 25

11. GESTIUNEA DESEURILOR......................................................................................................................... 25 11.1. DENUMIRE DESEU, COD, PROVENIENTA, CANTITATE GENERATA, STARE FIZICA, DEPOZITARE TEMPORARA............................................................................................................................ 25

11.1.1. Deseuri nepericuloase ......................................................................................................................... 25 11.1.2 Deseuri periculoase .............................................................................................................................. 26

11.2 DESEURI COMERCIALIZATE ................................................................................................................. 26 11.3 DEPOZITAREA DEFINITIVA A DESEURILOR..................................................................................... 26 11.4 GESTIUNEA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE............................................................... 26

12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI............................................................................................................................... 27 13. MONITORIZAREA ACTIVITATII ............................................................................................................. 28

13.1 AER............................................................................................................................................................... 28 13.1.1. Emisii.................................................................................................................................................... 28 13.1.2. Imisii..................................................................................................................................................... 29

13.2. APA.............................................................................................................................................................. 29 13.2.1. Apa uzata.............................................................................................................................................. 29 13.2.2 Apa subterana ....................................................................................................................................... 29

13.3 MONITORIZAREA CALITATII SOLULUI.............................................................................................. 30 13.4 MONITORIZAREA GESTIUNII DESEURILOR...................................................................................... 30

13.4.1. Deseuri tehnologice............................................................................................................................. 30 13.4.2. Ambalaje .............................................................................................................................................. 31

13.5. ZGOMOT .................................................................................................................................................... 31 14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA ....................................................................................................................... 31 15. FUNCTIONAREA NECORESPUNZATOARE .......................................................................................... 32 16. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII ........................................................................................ 32 17. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI.................................................................................... 37 18. PLAN DE ACTIUNI ........................................................................................................................................ 37 19. GLOSAR DE TERMENI ................................................................................................................................ 38 20. DISPOZITII FINALE...................................................................................................................................... 39

4

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII Numele: S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu SA Adresa: Municipiul Giurgiu, sos Sloboziei, nr. 194 Tel. / Fax: 0246 216 930 / 0246 216 665 e- mail: [email protected]

2. OBIECTUL AUTORIZARII

S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu S.A., are domeniul de activitate producerea energiei electrice şi termice. Este situată în partea de S–V a municipiului Giurgiu, pe şoseaua ce leagă Giurgiu de Zimnicea, la o altitudine medie de 23,62 m.

Centrala ocupă 32,5 ha din care 2,34 ha îl ocupă depozitul de combustibil solid. Centrala are în vecinătate pe o distanţă de 500 m: − la Sud – locuinţe, braţul Cama, depozitul de deşeuri menajere. − la Nord – terenuri agricole; − la Est – terenuri agricole; − la Vest – zonă industrială S.C. VERACHIM S.A..

Depozitul de zgura si cenusa al S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu S.A. este situat in

sudul centralei la o distanta de cca. 2,5 km. Depozitul are o suprafata de cca. 64 ha. Depozitul de zgura si cenusa se invecineaza la: - Est – incinta Centralei Termice Giurgiu (dezafectata); - Sud – platforma Combinatului Chimic Giurgiu; - Vest – teren viran; - Nord – canalul Cama.

3. CATEGORIA DE ACTIVITATE - Cod CAEN: 4030 - Productie si distributie energie termica;

4011 – Productie energie electrica - Conform Anexei nr.1 a OUG Nr.152/2005: categoria 1.1. „Instalatii de ardere cu o putere

termica nominala mai mare de 50 MW”; - Codul NOSE-P, conform Ordinului MAPM Nr.1144/2002: 101.02 - Codul SNAP 2, conform Ordinului MAPM Nr. 1144/2002: 01- 0301

In conformitate cu prevederile HG nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri

pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, modificata si completata de HG nr. 322/2005, S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu SA are urmatoarele termene de conformare : • pentru Instalatia mare de ardere nr. 1 (1 cazan de abur energetic 285 MWt):

conformare cu valorile limită de emisie pentru dioxid de sulf: 31.12.2011 conformare cu valorile limită de emisie pentru oxizi de azot: 31.12.2008 conformare cu valorile limită de emisie pentru pulberi : 31.12.2009

• pentru Instalatia mare de ardere nr. 2 (2 cazane de abur industrial de 72 MWt fiecare): conformare cu valorile limită de emisie pentru oxizi de azot: 31.12.2008

4. DOCUMENTATIA SOLICITARII

- Cerere pentru emiterea Autorizatiei Integrate de Mediu, intocmita de S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu SA;

- Raport de Amplasament, intocmit de S.C. Ecoterm Engineering SRL Bucuresti; - Evaluarea privind impactul activitatilor asupra mediului, intocmit de S.C. Ecoterm

Engineering SRL Bucuresti;

5

- Evaluare de risc pentru halda de zgura si cenusa SCUT Giurgiu, intocmita de SC IPTANA SA Bucuresti;

- Formular de solicitare, intocmit de sc Uzina Termoelectrica Giurgiu SA; - Aportul CET Giurgiu la poluarea locala transfrontiera, intocmit de RENEL GSCI; - Autorizatia de mediu nr. 483/03.12.2004, emisa de APM Giurgiu; - Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 147/28.09.2006, emisa de AN „Apele Romane”

– DA Arges – Vedea Pitesti; - Contract de prestari servicii publice nr. 161/2002 incheiat cu Directia Generala a

Serviciilor Publice de Gospodarie Comunala Giurgiu, privind asigurarea serviciilor de apa rece, preluarea apelor uzate menajere, preluarea apelor meteorice;

- Contract nr. 5/2002 privind evacuarea gunoiului menajer, incheiat cu DADP Giurgiu; - Certificatul de inregistrare eliberat de ONRC – ORC Giurgiu, seria B, nr. 0592361,

eliberat la data de 12.05.2005; - Certificat constatator nr. 8313/19.06.2006, eliberat de ORC Giurgiu; - Autorizatie pentru operatiuni cu precursori nr. 1586/20.01.2006 pentru activitatea de

procurare din tara, manipulare, depozitare si folosire in procesul de productie, cu precursorul Toluen, eliberata de ANSPCP;

- Autorizatie pentru operatiuni cu precursori nr. 1585/20.01.2006 pentru activitatea de procurare din tara, manipulare, depozitare si folosire in procesul de productie, cu precursorul Acetona, eliberata de ANSPCP;

- Autorizatie pentru operatiuni cu precursori nr. 1587/20.01.2006 pentru activitatea de procurare din tara, manipulare, depozitare si folosire in procesul de productie, cu precursorul Eter Etilic, eliberata de ANSPCP;

- Autorizatie pentru operatiuni cu precursori nr. 1584/20.01.2006 pentru activitatea de procurare din tara, manipulare, depozitare si folosire in procesul de productie, cu precursorul Acid clorhidric, eliberata de ANSPCP;

- Autorizatie pentru operatiuni cu precursori nr. 4262/28.11.2005 pentru activitatea de procurare din tara, manipulare, depozitare si folosire in procesul de productie, cu precursorul Acid sulfuric, eliberata de ANSPCP;

- HG nr. 1092/25.10.2001 privind infiintarea SC „Uzina Termoelectrica Giurgiu” SA - Contract nr. 3442/20.10.2005 Incheiat cu ANIF – Unitatea de Administrare Giurgiu

Vest, privind livrarea apei industriale - Plan de situatie si plan de incadrare in zona.

5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII

• Instalatia va fi exploatata, controlata si intretinuta, asa cum s-a stabilit in prezenta autorizatie integrata. Toate programele depuse in solicitare si care vor fi duse la indeplinire conform conditiilor prezentei Autorizatii, sunt parte integranta a acesteia.

• Activitatea se va desfasura cu personal calificat pentru fiecare loc de munca, special instruit si familiarizat cu conditiile impuse in prezenta autorizatie.

• Toate echipamentele si instalatiile utilizate in desfasurarea activitatii, a caror avarie sau functionare necorespunzatoare ar putea conduce la un impact negativ asupra mediului, vor fi intretinute in conditii optime de lucru.

• Operatorul va asigura un program de intretinere a echipamentelor si instalatiilor si un registru de evidenta a operatiunilor de intretinere efectuate.

• Titularul activitatii trebuie sa se asigure ca o persoana responsabila cu protectia mediului va fi in orice moment disponibila pe amplasament.

• Titularul activitatii va mentine un Sistem de management al autorizatiei, prin care se va urmari modul de actiune pentru realizarea conditiilor din autorizatie, inclusiv de realizare esalonata a masurilor din Planul de Actiune.

6

Titularul autorizatiei trebuie sa implementeze masurile stabilite in Planul de Actiune, care cuprinde si masurile din programul de Reducere Progresiva a Emisiilor de SO2, NOx si pulberi, provenite din instalatiile mari de ardere negociat cu autoritatea pentru protectia mediului.

• Titularul autorizatiei trebuie sa depuna la APM Giurgiu si la ARPM Pitesti un Raport Anual de Mediu pentru anul calendaristic precedent.

6. MATERII PRIME SI AUXILIARE 6.1.Principalele materii prime si materiale auxiliare utilizate în procesele tehnologice sunt redate in tabelul de mai jos:

7

Nr. crt.

Materia prima Natura chimica/ compozitie (Fraze R)

Cantitate utilizata anual

(tone)

Impactul asupra mediului Depozitare

1 Huilă - combustibil producere energie termică prin ardere

complex de hidrocarburi, minerale anorganice

107127 t Nu afecteaza mediul Depozit de cărbune

2 Păcură - combustibil producere energie termică prin ardere

complex de hidrocarburi

12321 t Posibile efecte adverse asupra organismelor acvatice

2 rezervoare supraterane de 5000 m3 fiecare

3 Apa industrială -agent termic pentru producerea energiei electrice şi termice şi pentru răcire

Compus anorganic lichid / H2O

3236051 m3 Nu afecteaza mediul 2 rezervoare de 100 m3

1 rezervor de 1000 m3

4 Hidroxid de sodiu 100 % - regenerarea maselor ionice tratare apă

Compus anorganic lichid - bază / NaOH R: 35-38 S: 24/25/26-36-45

41.20 t/an Nu are impact asupra mediului In caz de accident, tot hidroxidul de sodiu se retine in bazinele de amestec placate cu caramida antiacida

4 rezervoare metalice protejate anticoroziv de 63 m3

5 Acid clorhidric 32 % - regenerarea maselor ionice tratare apă

Compus anorganic lichid - acid / HCl R: 35-37 S: 24/25/26-36-45

222.28 t/an Nu are impact asupra mediului In caz de accident, tot acidul clorhidric se retine in bazinele de amestec placate cu caramida antiacida

4 rezervoare metalice protejate anticoroziv de 40 m3

6 Clorura de sodiu - regenerarea maselor ionice tratare apă

Compus anorganic solid - sare /NaCl

91 t/an Nu afecteaza mediul In caz de accident, toata sarea se retine in bazinele de amestec placate cu caramida antiacida

Rezervor din beton suprateran pentru bulgari, 4 rezervoare de 16 m3 pentru soluţie 10%

8

Nr. crt.

Materia prima Natura chimica/ compozitie (Fraze R)

Cantitate utilizata anual

(tone)

Impactul asupra mediului Depozitare

7 Ulei de turbina – lubrifierea turbinelor

Complex hidrocarburi

0.1 kg/ora de funcţionare

turbina

Nu afecteaza mediul In caz de accident, tot uleiul se colecteaza in recipienti

3 rezervoare metalice supraterane de 40 m3

8 Ulei de transformator –răcirea transformatoarelor electrice

Complex hidrocarburi

2 t/grup (când este cazul)

Nu afecteaza mediul Nu sunt pierderi In caz de accident, tot uleiul se reţine in cuvele de protectie a transformatoarelor

3 rezervoare metalice supraterane de 70 m3

9 Amoniac 25% - condiţionareapă adaos cazan

Compus anorganic lichid / NH3 R: 36/37 S: 7/9-45

1.21 t/an Nu afecteaza mediul

Butoaie plastic 60 l

10 Hidrazina 10%- condiţionareapă adaos cazan

Compus organic / N2H4. H2O

0.31 t/an Nu afecteaza mediul

Butoaie plastic de 100 l

11 Clorură ferică 40% - pretratarea apei

Compus anorganic – sare / FeCl3

5 t/an Nu afecteaza mediul Cisterne stoc metalice

12 Hidrogen – răcire turbogenerator

Compus anorganic gasos / H2 R: 2-11

300 m3/an Nu afecteaza mediul

13 Oxigen – sudură oxiacetilenică

Compus anorganic gasos / O2 R: 2

3000 m3/an Nu afecteaza mediul Tuburi sub presiune

14 Carbid – sudură oxiacetilenică

Compus anorganic solid / Ca2C R: 14

4 t/an Nu afecteaza mediul Butoaie tablă

6.2. Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare Toate materiile prime si materialele auxiliare utilizate vor fi receptionate, manipulate

si depozitate conform normelor specifice fiecarui material, fiselor tehnice de securitate - unde este cazul - in conditii de siguranta pentru personal si pentru mediu.

Depozitele si magaziile se vor mentine amenajate si intretinute corespunzator si se va asigura securitatea acestora. Deseurile de ambalaje se vor gestiona potrivit legislatiei specifice in vigoare.

Traseele si echipamentele de descarcare, transport, manipulare ale materiilor prime si materialelor vor functiona in conditii corespunzatoare.

6.3. Selectia materiilor prime Operatorul va tine evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale

utilizate. Operatorul va introduce in procesul de fabricatie si in activitatile auxiliare, materiile

prime si materialele cele mai putin periculoase pentru mediu.

7. RESURSE: APA, ENERGIE, COMBUSTIBILI UTILIZATI 7.1 APA

Societatea detine Autorizatia de Gospodarire a Apelor nr. 147/28.09.2006 emisa de Administratia Nationala „Apele Romane” – DA Arges – Vedea Pitesti. 7.1.1 Alimentarea cu apă potabilă

Sursa de alimentare cu apă potabilă o constituie reţeaua de apă potabilă a municipiului Giurgiu (D.C.S.P.G.C. - Departamentul apă canal Giurgiu). Alimentearea se face printr-o conductă subterană cu Dn 100 mm. Pentru stocarea apei potabile este prevăzut un rezervor din beton, semiîngropat cu o capacitate de 50 m3. Apa potabilă se utilizează în scop potabil şi menajer.

Alimentarea cu apă potabilă se face conform contractului de prestări servicii publice nr.161/2002 încheiat cu Consilul local al municipiului Giurgiu.

Volume si debite de apa potabila prelevate: Qzi max = 205 mc (2,37 l/s) V max anual = 74,825 mii mc Qzi med = 178 mc (2,10 l/s) V med anual = 64,970 mii mc Qzi min = 125 mc (1,45 l/s) V min anual = 45,625 mii mc

7.1.2 Alimentarea cu apă tehnologica Apa tehnologica se utilizează ca: − apă de răcire, în circuitul de răcire; − apă brută în staţia de pretratare chimică pentru obţinerea apei pretratate şi mai

apoi pentru obţinerea apei demineralizate şi dedurizată; Alimentarea cu apă tehnologica se face în baza contractului nr. 3442/20.10.2005

încheiat cu ANIF R.A. – Unitatea de Administrare Giurgiu Vest. Alimentarea cu apă industrială se realizează din canalul de irigaţii CA1 Giurgiu-

Răzmireşti, care aparţine de SNIF Sucursala Giurgiu. Canalul este situat paralel cu latura vestică a S.C.U.T. Giurgiu S.A. Canalul de

irigaţii este alimentat cu apă din canalul Cama (braţ inactiv al Dunării) prin intermediul unei staţii de pompe plutitoare aparţinând SNIF S.A.

Captarea apei din canalul de irigaţii Giurgiu-Răzmireşti se realizează cu o priză de mal (Qinst. = 4,78 mc/s), pe malul drept al canalului de irigaţii la cca. 1 km amonte de SPP Cama, la km fluvial 493+00. Aducţiunea se realizeaza prin două conducte metalice (Dn=1 m; Ltotala=90 m) şi patru electropompe.

10

Distributia apei tehnologice se realizeaza direct din conductele de aductiune (Dn=800 mm, L = 700 m). Gospodaria de apa are in componenta urmatoarele instalatii: - 1 turn de racire cu tiraj natural, cu capacitatea de 4700 mc/h; - 1 cuva cu trei compartimente pentru colectarea apei racite, amplasata la baza turnului de racire; - retea de distributie tur-retur (L=200m, Dn=800mm); statie de pompare apa recirculata echipata cu 4 pompe tip MV 602 (Qp=3600 mc/h, Hp=mCA).

Volume si debite de apa prelevate: Qzi max = 52200 mc (604,17 l/s) V max anual = 7094,850 mii mc Qzi med = 32243 mc (373,18 l/s) V med anual = 4382,360 mii mc Qzi min = 8712 mc (100,83 l/s) V min anual = 1184,106 mii mc

7.1.3 Apa pentru stingerea incendiilor

Apa utilizată pentru stingerea incendiilor este apa brută captată din canalul de irigaţii Giurgiu-Răzmireşti şi stocată în 2 rezervoare. Rezerva intangibilă de apă pentru stingerea incendiilor este de 2000 m3.

Gospodaria de apa pentru incendiu are in componenta: - 2 rezervoare semiingropate (V=1000 mc fiecare) pentru stocarea rezervei de incendiu; - 1 statie depompare echipata cu 5 pompe LOTRU 125, 1 pompa tip SADU 100x3 si 1

pompa tip SADU 80x4; - retea de distributie a apei de incendiu, de tip inelar.

7.2 COMBUSTIBILI Combustibilii utilizati pentru asigurarea functionarii cazanelor din Centrala

Termoelectrica Giurgiu o constituie pacura şi carbunele (hulia). Aprovizionarea cu păcură se realizează cu vagoane cisternă pe calea ferată. Din

cisternele de transport păcura este preluată prin intermediul unui colector, de pompele de transvazare – descărcare, pompată cu pompele cu roţi dinţate prin preâncălzitoare, apoi trecută prin filtrele grosiere de păcură, ajungând apoi în rezervoare. Există 2 rezervoare supraterane metalice de 5000 m3. Rezervoarele metalice, supraterane de păcură sunt prevăzute cu serpentine cu abur pentru încălzire şi cu izolaţie termică. Pentru reţinerea eventualele scurgeri de păcură din rezervor, este prevăzuta o cuva de retentie betonata.

Cărbunele (huilă autohtonă şi de import), este adus cu navete speciale CF, cu autodescărcare. Iarna, vagoanele sunt încălzite în tunelul de dezgheţ încălzit cu abur. Vagoanele CF sunt aduse la estacada de descărcare şi descărcate gravitaţional, automat sau semiautomat (prin antrenare cu aer sub presiune) în stiva de descărcare. Stiva de descărcare nu este betonată, dar este prevăzută cu parapeţi de beton pentru evitarea împrăştierii cărbunelui.

Alimentarea cazanelor cu cărbune se efectuează direct din stiva de descărcare la estacadă sau din depozitul de cărbune.

Cantitati de combustibil consumate:

Pacura Huilă

Anul Cantitate (tone)

Putere calorică Qi

i (kcal/kg)

Conţinut sulf

(% masă)

Cantitate (tone)

Cenuşă Ai

i (%) Sulf

Si (%) Putere

calorică Qii

(kcal/kg) 2000 24904 9447 2.5 0 - - - 2001 20046 9401 2.11 24515 22.8 0.56 5215

11

Pacura Huilă

Anul Cantitate (tone)

Putere calorică Qi

i (kcal/kg)

Conţinut sulf

(% masă)

Cantitate (tone)

Cenuşă Ai

i (%) Sulf

Si (%) Putere

calorică Qii

(kcal/kg) 2002 19618 9365 1.0 57663 28.6 0.6 4609 2003 13144 9236 1.39 103579 13.5 0.6 5889 2004 12354 9337 1.3 96327 13.3 0.6 5786 2005 12321 9354 0.66 107127 12.96 0.41 5313

7.3 UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI 7.3.1. Utilizarea energiei se va face cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile. 7.3.2. Titularul autorizatiei trebuie sa identifice si sa aplice toate oportunitatile pentru reducerea energiei folosite si cresterea eficientei energetice. 7.3.3. Anual se va intocmi un plan de utilizare eficienta a energiei si o data la trei ani se va realiza un audit privind eficienta energetica. Aceste documente vor fi cuprinse in Sistemul de management al autorizatiei.

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT 8.1. Fluxuri de materii tehnologice

S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu S.A. este o centrală electrică de termoficare, care produce energie electrică şi termică, utilizând drept combustibil huilă şi păcură.

Funcţionarea centralei poate fi descrisă prin următoarele fluxuri de materii tehnologice:

− Fluxul combustibililor şi aerului de ardere; − Fluxul ape tehnologice; − Fluxul de reactivi; − Fluxul aburului; − Fluxul apei de răcire; − Fluxul gazelor de ardere; − Fluxul zgurii şi cenuşii.

8.1.1. Fluxul combustibililor şi aerului de ardere Fluxul combustibililor şi aerului de ardere este fluxul materiilor care se utilizaează

pentru producerea energiei. Cărbunele este principalul combustibil utilizat pentru producere energiei electrice.

Acesta este depozitat în gospodăria de cărbune, transportat cu ajutorul benzilor transportoare, preparat pentru ardere (măcinat prin concasare, apoi măcinat şi uscat în morile de cărbune), pulverizat în arzătoare în focarul cazanului împreună cu aerul de ardere şi ars cu degajare de energie.

Păcura este utilizată ca suport de flacără pentru producere energiei electrice şi combustibil principal pentru producerea aburului industrial. Aceasta este depozitată în gospodăria de păcură este încălzită, transportată, pulverizată în arzătoare în focarul cazanului cu aerul de ardere şi arsă cu degajare de energie.

Aerul necesar arderii, este transportat cu ajutorul ventilatoarelor de aer, este preîncălzit şi introdus în arzătoare împreună cu combustibilii, asigurând oxigenul necesar arderii.

12

8.1.2. Fluxul apei tehnologice

Apa brută este captată, transportată şi apoi este filtrată şi respectiv pretratată cu ajutorul unor compuşi chimici. După pretratare apa este demineralizată şi dedurizată prin reţinerea ionilor, pentru obţinerea apei demineralizate şi dedurizate.

Apa demineralizată este introdusă în circuitul aburului pentru producerea acestuia. Apa dedurizată se utilizează pentru completarea agentului termic în circuitul de

termoficare. Apa brută se utilizează şi pentru transportul zgurii şi cenuşii la depozitul de zgură şi

cenuşă.

8.1.3. Fluxul de reactivi Reactivii depozitaţi sunt transportaţi şi utilizaţi la pretratarea apei şi la regenerarea

filtrelor ionice din staţiile de demineralizare şi dedurizare. Apele reziduale uzate provenite de la demineralizare şi dedurizare sunt neutralizate şi

evacuate în circuitul de transport zgură şi cenuşă. Şlamul produs la pretratare este evacuat în circuitul de transport zgură şi cenuşă.

8.1.4. Fluxul aburului Apa demineralizată introdusă în curcuitul aburului este vaporizată în traseele din

focarul cazanului preluând căldura de la gazele de ardere formate în focar în urma arderii combustibililor.

Aburul format este trimis în turbină unde se destinde cu producere de lucru mecanic. Lucrul mecanic este transformat în energie electrică prin intermediul generatorului.

Energia aburului este folosită şi pentru încălzirea agentului termic (apa) din circuitul de termoficare. Agentul termic încălzit este transportat la punctele termice, cedează căldura şi se returnează în centrală.

Aburul utilizat în turbină la producerea energiei electrice este apoi răcit şi condensat şi trimis înapoi în circuitul termic.

8.1.5. Fluxul apei de răcire

Apa de răcire este captată, transportată şi utilizată pentru răcirea aburului în condensatoarele turbaogregatelor cazanelor pe cărbune şi păcură. În condensatoare apa de răcire se încălzeşte prin preluarea căldurii de vaporizare a aburului, apoi este evacuată.

Atunci când se utilizează un circuit de răcire mixt sau închis, apa de răcire este trecută prin turnul de răcire unde cedează căldură aerului, apoi se întoarce în condensator.

8.1.6. Fluxul gazelor de ardere

Gazele de ardere evacuate la coş sunt formate din amestecul de gaze produse în urma arderii în focarul cazanului a elementelor combustibile din combustibili împreună cu oxigenul din aer şi din amestecul de gaze din aerul de combustie. Gazele de ardere evacuate la coş mai conţin şi pulberi (cenuşă).

Gazele de ardere cedează căldură apei pentru formarea aburului, cedează căldură pentru preîncălzirea aerului, sunt desprăfuite cu ajutorul electrofiltrelor şi sunt evacuate la coş cu ajutorul ventilatoarelor.

8.1.7. Fluxul zgurii şi cenuşii

Zgura şi cenuşa sunt formate în focarul cazanelor pe cărbune din elementele necombustibile din cărbune.

Zgura este preluată de la baza focarului, măcinată şi transportată la pompele Bagger.

13

Cenuşa zburătoare din gazele de ardere este reţinută în electrofiltre şi este preluată şi transporată la pompele Bagger. O mică parte din cenuşă, cea care nu a fost reţinută în electrofiltre, este evacuată la coş împreună cu gazele de ardere.

Amestecul de zgură şi cenuşă este apoi transportat hidraulic la depozitul de zgură şi cenuşă. O parte din apa de hidrotransport este recirculată.

8.2. Producerea energiei electrice şi termice

Pentru producerea energiei termice S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu S.A. are în compunere următoarele cazane:

− Instalatia mare de ardere nr. 1: 1 cazan de abur de 285 MWt, 420 t/h, 137 bar, 540°C, cu circulaţie naturală şi depresiune în focar, cu funcţionare pe huilă şi păcură;

− Instalatia mare de ardere nr. 2: 2 cazane de de abur industrial (CAI) fiecare de 72 MWt, 105 t/h, 18 ata, 250°C, cu circulaţie naturală şi suprapresiune în focar, cu funcţionare pe păcură.

Evacuarea gazelor de ardere obţinute din arderea combustibililor în cazanele de abur se realizează astfel:

− coş nr. 1 (diametrul la vârf, φ = 5.2 m, înălţime = 160 m) – cazanul de 420 t/h, cu funcţionare pe huilă şi păcură;

− coş nr. 2 (diametrul la vârf, φ = 2.8 m, înălţime = 60 m) – cazanele de 105 t/h, cu funcţionare pe păcură;

Coşul 1 este construit în sistemul coş în coş. Coşul interior este construit din zidărie antiacidă susţinută de grinzi de beton. Coşul exterior este construit din beton armat. Spaţiul dintre coşuri este vizitabil.

Coşul 2 este metalic protejat anticoroziv în interior iar la exterior este izolat termic. Apa utilizată pentru producerea aburului în schimbătoarele de căldură din cazan este

apă demineralizată obţinută în instalaţia demineralizare. Aceasta este condiţionată cu soluţie de hidrazină şi amoniac pentru reducerea procesului de coroziune a ţevilor schimbătoarelor de căldură. 8.2.1. Instalatia mare de ardere nr. 1

Cazanul de abur energetic de 420 t/h este echipat cu 2 electrofiltre pentru fiecare cazan (instalaţii de depoluare), care au rolul de a reţine cenuşa antrenată de gazele de ardere.

Electrofiltrele sunt de tip orizontal uscat, fiecare electrofiltru fiind constituit din 4 câmpuri de desprăfuire, independente între ele, iar fiecare câmp este desprăţit în două zone independente din punct de vedere electric.

Instalaţia de desprăfuire este montată în interiorul unei carcase din tablă de oţel sudată, etanşă la gaze şi izolată termic pentru a evita scăderea temperaturii gazelor sub punctul de rouă.

Desprăfuirea gazelor de ardere se face în câmpul electric creat de electrozii de emisie şi electrozii de depunere din componenta electrofiltrului. Câmpul electric foarte puternic precum şi forma electrozilor de emisie favorizează apariţia fenomenului Corona, prin care electronii părăsesc electrozii de emisie provocând ionizarea gazelor şi a cenuşii care trec prin câmp. Având încărcătura electrică negativă dobândită prin ionizare, cenuşa este deviată de câmpul electric spre polul pozitiv constituit de electrozii de depunere. Forma ondulată a electrozilor de depunere favorizează oprirea cenuşii, care, la contactul cu aceşti electrozi cedează sarcina negativă rămânând pe suprafaţa lor, de unde este scuturată periodic.

Randamentul de reţinere ale electrofiltrelor proiectat este 99.7 %. Pentru curăţirea periodică a electrozilor există sisteme de scuturare. Electrozii de

depunere sunt scuturaţi cu ajutorul unor ciocane, scuturarea electrozilor făcându-se pe rând datorită aşezării decalate a ciocanelor.

14

Cenuşa separată din gaze se colectează la baza electrofiltrelor, în buncării de cenuşă. Din buncări, cenuşa cade în canalele colectoare, unde este amestecată cu apă şi evacuată prin canale hidraulice la bazinul de aspiraţie a pompelor Bagger.

Zgura formată în focar din elementele necombustibile din cărbune, este colectată la partea inferioară a focarului într-o pâlnie şi este transportată cu ajutorul unei bande cu racleţi la 2 concasoare de zgură, unde este mărunţită. Zgura mărunţită este amestecată cu apă şi este evacuată prin canale hidraulice la bazinul de aspiraţie a pompelor Bagger. 8.2.2. Instalatia mare de ardere nr. 2

În cazul cazanelor de 105 t/h cu funcţionare pe păcură, aerul este preluat fie din exteriorul fie din interiorul sălii cazanelor cu 2 ventilatoare de aer, este trecut prin caloriferul cu abur, prin preîncălzitorul de aer tubular (unde se încălzeşte preluând parţial căldura gazelor de ardere), apoi este introdus în arzătoare. Păcura este arsă în arzătoarele de păcură cu pulverizare de abur.

Reglarea arderii păcurii la cazanele de 105 t/h se poate efectua prin: − reglarea aerului de combustie în arzătoarele de păcură; − reglarea debitului de păcură. Gazele de ardere formate în focar trec peste suprafeţele de schimb de căldură

(vaporizator, supraîncălzitor), unde cedează căldură agentului termic (apa parţial demineralizată), apoi trec prin cele 2 preîncălzitoare de aer tubular (unde cedează căldură aerului de combustie), apoi sunt evacuate prin canalele de evacuare direct la coş.

Aburul produs în cazanul de 105 t/h este utilizat pentru prepararea în boilere a apei fierbinţi utilizată pentru termoficare şi servicii interne. 8.2.3. Producerea energiei electrice

Pentru producerea energiei electrice, centrala dispune de: − 1 turbină DSL-50 cu prize reglabile, cuplată la 1 turbogenerator TH-60 de 50 MW; − 1 turbină DKU-50 în contra presiune, cuplată la 1 turbogenerator TH-60 de 50 MW;

Aburul energetic supraîncălzit obţinut în cazanele de 420 t/h, este condus la corpul de înalta presiune al turbinei, unde se destinde, producând lucru mecanic (rotirea turbinei). Lucrul mecanic este transformat de generator în energie electrică.

Din corpul de înaltă presiune a turbinei iese abur de 16 ata, care este introdus în corpul de joasă presiune a turbinei, unde de asemenea se destinde producând lucru mecanic.

Din corpul de înaltă presiune a turbinei, priza reglabilă, mai iese abur de 10-16 ata pentru:

− consum industrial (abur industrial), care în general nu este returnat; − abur pentru servicii proprii, care este returnat în circuitul de alimentare apă a

cazanului sub formă de condens lichid; − abur pentru prepararea apei fierbinţi în boilerul de vârf. Din corpul de joasă presiune, aburul intră în condensatorul turbinei unde este

condensat, condensul fiind trecut prin linia de preîncălzitoare de joasă presiune şi înaltă presiune, apoi intră în cazan. Din priza reglabilă de joasă presiune 0.1-2.3 ata, aburul intră în boilerul de bază orizontal de 1.2 ata, unde se prepară apă fierbinte necesară termoficării. Condensul rezultat din boiler este reintrodus în circuitul termic, sau, dacă este impurificat (conţinut ridicat de săruri), este trimis la staţia de tratare chimică a apei.

Conductele de termoficare sunt amplasate atât suprateran (pe estacade de beton) cât şi subteran (în canale de beton). Reţelele de termoficare au fost prevăzute cu aerisiri de cotă maximă şi goliri în punctele de cotă minimă, asigurându-se posibilitatea preluării drenajelor în canalizarea pluvială.

15

8.2.4. Tratarea chimică a apei În staţia de tratare chimică a apei se tratează apa necesară alimentării circuitelor de

apă-abur de producere şi transport a energiei termice. Fazele procesului tehnologic de tratare chimică a apei sunt următoarele:

− pretratarea apei brute − demineralizarea apei; − dedurizarea apei; − finisarea apei demineralizate.

8.2.5. Instalaţia pentru pretratarea apei În instalaţia de pretratare se elimină suspensiile şi substanţele coloidale din apa brută

captată din canalul de irigaţii Giurgiu-Răzmireşti. Apa pretratată este folosită ca apă pentru obţinerea apei demineralizate în instalaţia de demineralizare.

Apa brută captată este stocată într-un rezervor de apă brută. Rezervorul este metalic, amplasat suprateran şi are capacitatea de 200 m3. Din rezervor, cu ajutorul pompelor de apă brută, apa este pompată prin preîncălzitorul cu abur în 2 decantori cu recirculare şlam (Q = 250 m3/h).

În decantorii cu recirculare se realizează îndepărtarea particulelor coloidale şi se reduce cantitatea de bicarbonaţii din apa brută. Pretratarea se efectuează cu clorură ferică (FeCl3) 2% şi lapte de var 3%, utilizând şi un adjuvant de coagulare. Apa pretratată este colectată pe la partea superioară a decantorilor şi este stocată în 2 rezervoare de apă pretratată. Rezervoarele sunt metalice, amplasate suprateran şi au capacitatea de 200 m3 fiecare.

Şlamul rezultat colectat la baza decantorului este transvazat într-un rezervor de şlam metalic, amplasat suprateran. Din rezervor şlamul este pompat în bazinul de aspiraţie al pompelor Bagger cu ajutorul pompelor de şlam, transportul efectuându-se prin conducte metalice supraterane.

Apele de spălare de la platforma de reactivi şi de la pretratare sunt dirijate printr-o canalizare antiacidă în bazinele subterane de ape accidental agresive.

8.2.6. Instalaţia pentru obţinerea apei demineralizate

Instalaţia de demineralizare se află amplasată în Staţia de tratare chimică a apei. În instalaţia de demineralizare se obţine apa demineralizată pentru producerea aburului.

Alimentarea cu apă pretratată a instalaţiei de demineralizare este comună cu instalaţia de dedurizare.

Apa pretratată este transportată din rezervoarele de apă pretratată de la Staţia de pretratare în cele 2 rezervore de apă pretratată metalice, amplasate suprateran, cu capacitate de 250 m3 din Staţia de tratare chimică. Din rezervoare, apa pretratată este trecută prin 7 filtre mecanice, unde se reţin impurităţile solide, apoi este preîncălzită în preîncălzitori şi este introdusă în instalaţiile de demineralizare şi dedurizare.

Instalaţia de demineralizare are următoarele etape: • demineralizarea parţială a apei în cu 9 filtre ionice puternic acide şi 9 filtre

ionice slab bazice cu un debit de 150 m3/h fiecare. Apa este trecută prin 3 degazori de CO2 şi este stocată în rezervorul de apă parţial demineralizată. Din rezervorul de apă parţial demineralizătă apa este trecută prin filtrele ionice puternic bazice şi intră în filtrele de finisare.

• Finisarea apei demineralizate se realizează în 6 filtre cu pat mixt cu un debit de 180 m3/h fiecare. Finisarea apei demineralizate are ca scop purificarea apei demineralizate, îndepărtarea urmelor de cationi şi anioni scăpaţi în timpul funcţionării liniilor de demineralizare. Finisarea se realizează în filtre cu pat mixt, echipate cu masă ionică puternic acidă şi puternic bazică în raport de 1/1.

Apa demineralizată este trimisă la cazane pentru producerea aburului. Filtrele de demineralizare funcţionează în cicluri, compuse din următoarele etape:

16

− demineralizare (trecerea apei pretratate prin filtrele ionice şi reţinerea ionilor din apă pe masele ionice);

− afânare (pregătirea maselor ionice pentru regenerare); − regenerare (tratarea maselor ionice cu soluţii de reactivi pentru regenerarea

grupărilor funcţionale din masele ionice şi eliminarea ionilor reţinuţi); − spălare (îndepărtarea excesului de reactivi). Regenerarea filtrelor ionice se face cu soluţie de HCl de concentraţie 8-10 % pentru

masele cationice şi cu soluţie de NaOH 4 % pentru masele anionice. Toate instalaţiile sunt amplasate pe pardoseală protejată anticoroziv, prevăzută cu scurgere.

Apele provenite de la afânarea filtrelor cationice şi filtrelor puternic bazice şi celor cu pat mixt sunt evacuate într-un canal placat antiacid şi evacuate la bazinele de ape accidental agresive din beton placate antiacid (2x100 m3).

Apele de la regenerarea şi spălarea filtrelor cationice, anionice (bazice) şi a celor cu pat mixt, precum şi apele de la afânarea filtrelor slab bazice sunt dirijate printr-o conductă de oţel cauciucat în rezervoarele de neutralizare.

8.2.7. Instalaţia pentru obţinerea apei dedurizate

În instalaţia de dedurizare se obţine apa dedurizată pentru adaos în reţeaua de termoficare. Apa de alimentare este apă pretratată în instalaţia de pretratare. Alimentarea cu apă pretratată este comună cu cea a instalaţiei de demineralizare.

Instalaţia de dedurizare este formată din 6 filtre Na-cationice cu un debit de 6×55 m3/h.

Filtrele de dedurizare funcţionează în cicluri, compuse din următoarele etape: − dedurizare (trecerea apei decarbonatate prin filtrele ionice şi reţinerea ionilor de

Ca2+ şi Mg2+ din apă pe masele ionice); − afânare (pregătirea maselor ionice pentru regenerare); − regenerare (tratarea maselor ionice cu soluţii de reactivi pentru regenerarea

grupărilor funcţionale din masele ionice şi eliminarea ionilor reţinuţi); − spălare (îndepărtarea excesului de reactivi). Regenerarea maselor ionice se face cu soluţie de NaCl 10 %. Dacă pentru obţinerea apei dedurizate se utilizează apă brută, consumul specific de

reactiv este mai mare. Toate instalaţiile sunt amplasate pe pardoseală protejată anticoroziv, prevăzută cu

scurgere. Apele provenite de la regenerarea filtrelor Na-cationice şi apele provenite de la

spălarea filtrelor mecanice sunt evacuate în canalizarea pluvială.

8.2.8. Instalaţia de neutralizare În instalaţia de neutralizare-omogenizare se neutralizează apele de la regenerarea şi

spălarea filtrelor cationice, anionice (bazice) şi a celor cu pat mixt, precum şi apele de la afânarea filtrelor slab bazice existente în instalaţia de demineralizare.

De asemenea instalaţia de neutralizare-omogenizare se neutralizează apele stocate în bazinele accidental agresive. Apele din bazinele de ape accidental agresive sunt transvazate în rezervoarele de neutralizare cu pompele de ape accidental agresive.

Neutralizarea se face în 2 rezervoare de neutralizare-omogenizare (2×500 m3) unde, prin dozare de lapte de var (adus de la instalaţia de pretratare printr-o conductă metalică supraterană) şi recirculare cu ajutorul pompelor, se corectează pH-ul. Rezervoarele sunt metalice, căptuşite anticoroziv cu cauciuc şi sunt amplasate suprateran. Ultimele ape de spălare de la filtrelor anionice şi filtrele cu pat mixt din instalaţia de demineralizare se trimit în 2 rezervoare de ape alcaline metalice, amplasate suprateran, cu capacitatea de 250 m3 fiecare. Apa stocată în rezervoarele de apă alcalină este reutilizată în procesul tehnologic.

17

Din bazinele de neutralizare-omogenizare apele sunt evacuate la pompele Bagger şi de aici la depozitul de zgură şi cenuşă.

8.2.9. Circuitul de răcire

Pentru functionarea centralei, s-a executat o schemă hidrotehnică proprie, funcţionând în circuit închis sau mixt. Apa de răcire este adusă din canalul de irigaţii Giurgiu-Răzmireşti.

Funcţionare circuit de răcire deschis Apa de răcire alimentată din canalul de irigaţii Giurgiu-Răzmireşti este trecută prin

condensatori, unde preia căldura, şi este evacuată în canalul de desecare pentru irigaţii, care este format din tuburi de beton BUCOV cu Dn 1000, amplasate subteran. Debitul de evacuare al apei de răcire încălzite este de maxim 8000 m3/h. Apa de răcire încălzită evacuată are o temperatură cu cca. 9°C mai mare decât apa de răcire intrată în condensatori.

Mai există şi un traseu de evacuare a apei de răcire încălzite (atunci când funcţionează în circuit deschis sau mixt) în colectorul canalizării pluviale a S.C. VERACHIM S.A..

Funcţionare circuit de răcire închis Funcţionarea în circuit închis se realizează prin intermediul turnului de răcire, atunci

când centrala funcţionează la sarcină redusă. Apa de răcire alimentată din canalul de irigaţii Giurgiu-Răzmireşti este trecută prin condensatori, unde preia căldura, apoi este trecută prin turnul de răcire (unde se realizează un schimb de căldură de la apa încălzită la aerul atmosferic care trece ascendent prin turn) apa răcită în turn reîntroducându-se în circuitul de răcire ca apă de răcire. Debitul de apei de răcire recirculată este de maxim 3000 m3/h. Turnul de răcire cu tiraj natural (aerul intră pe la baza turnului şi iese pe la vârful acestuia, fără să fie antrenat cu ventilatoare) este construit din beton armat glisat (H=40 m, φ=11.05 m) şi are o umplutură din rulouri din material plastic. La baza turnului este un bazin colector cu trei compartimente (unde se colectează apa răcită) al cărui preaplin deversează în canalizarea pluvială. Debitul maxim al apei de răcire care trece prin turn este de 4700 m3/h.

Funcţionare circuit de răcire mixt La funcţionarea în circuit mixt se combină cele două fluxuri de funcţionare, astfel că

o parte din apa de răcire încălzită în condensatori este evacuată în canalul de desecare, iar o parte este răcită în turnul de răcire şi recirculată.

8.2.10. Statii de transformare a energiei electrice

În staţia electrică de 110 kV există următoarele transformatoare: − 3 transformatoare de bloc de 10.5/110 kV, 80 MVA; − 2 transformatorare servicii interne de bloc de 10.5/6 kV, 16 MVA; − 1 transformatorar servicii generale de 10.5/6 kV, 16 MVA; − 2 transformatoare servicii generale de 110/6 kV, 25 MVA; − 2 transformatoare servicii interne de 6/0.4 kV, 0.4 MVA; În S.C. Uzina Termoelectrica Giurgiu S.A. există următoarele transformatoare: − 9 transformatoare bloc de 6/0.4 kV, 1 MVA; − 2 transformatoare servicii generale de 6/0.4 kV, 1 MVA; − 3 transformatoare excitaţie de 6/0.4 kV, 1 MVA; − 2 transformatoare pentru iluminat de 6/0.4 kV, 1 MVA; − 2 transformatoare pentru turnurile de capăt de 6/0.4 kV, 0.63 MVA; − 3 transformatoare pentru Staţia de tratare chimică a apei de 6/0.4 kV, 1 MVA; − 3 transformatoare pentru cazanele de 105 t/h de 6/0.4 kV, 1 MVA;

18

− 2 transformatoare pentru Staţia de pretratare de 6/0.4 kV, 1 MVA; − 2 transformatoare pentru gospodăria de păcură de 6/0.4 kV, 0.63 MVA; − 2 transformatoare pentru electrofiltre de 6/0.4 kV, 1 MVA; − 2 transformatoare ST 4 de 6/0.4 kV, 1 MVA; − 2 transformatoare pentru Staţia de concasare de 6/0.4 kV, 1 MVA; − 2 transformatoare pentru apa recirculată de 6/0.4 kV, 0.4 MVA; Uleiurile de transformator nu conţin PCB (bifenili policloruraţi).

8.2.11. Instalaţii auxiliare În centrală există o instalaţie de aer comprimat compusă din: − instalaţia pentru aerul tehnologic; − instalaţia pentru aer instrumental. Aerul comprimat asigură funcţionarea aparatelor de măsură şi control şi a

armăturilor.

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 9.1 AER 9.1.1. Echipamente de depoluare

Nr. crt

Instalatia Poluant Echipament de retinere a emisiilor

1. IMA nr.1 pulberi 2 electrofiltre de tip orizontal uscat, fiecare electrofiltru fiind construit din 4 campuri de desprafuire

9.1.2. Cosuri de dispersie

Pentru dispersia poluantilor proveniti din arderea combustibililor sunt prevazute cosuri de dispersie. In tabelul de mai jos sunt prezentate carcteristicile cosurilor de dispersie:

Caracteristici cos Nr. crt. Instalatia Sursa de emisie Inaltime

(m)

Diametru la varf

(m)

Observatii

1 IMA 1 Cazan 420 t/h 160 5,2

2 IMA 2 2 Cazane 105 t/h 60 2,8 Cele 2 cazane au cos comun

9.2 APA 9.2.1. Separator de pacura

Pentru reţienerea păcurii din apele impurificate cu păcură, este prevăzut un separator de păcură unde se realizează separarea mecanică, gravitaţională a păcurii din apele colectate.

În separatorul de păcură intră următoarele tipuri de apă impurificată cu păcură: − drenaje de la staţiile de pompare treapta I şi trepta II; − apa impurificată cu păcură provenită din cisternele CF care au fost încălzite prin

injecţie cu abur; − apele pluviale colectate de la rampa de descărcare; − apele pluviale impurificate accidental cu păcură din cuva rezervoarelor.

19

Păcura separată la partea superioară se returnează în rezervoarele de păcură, cu ajutorul unor pompe. Apele purificate sunt evacuate în canalizarea pluvială. Separatorul de păcură funcţionează la capacitatea proiectată de 40 m3/h pentru fiecare din cele două compartimente.

9.2.2. Bazine decantoare

Apele pluviale (care antrenează praf de cărbune) din zona stivelor de cărbune sunt colectate gravitaţional în 6 rigole de beton amplasate de o parte şi de alta a stivelor de cărbune şi sunt dirijate la cele 6 bazine decantoare din beton, în care se realizează, prin decantare, separarea de apă a prafului de cărbune. În bazinele de decantare se colectează şi apele pluviale de la calea de rulare colectate prin 2 rigole.

Bazinele de decantare au două compartimente (adâncime 3 m şi lăţime 1.3 m). Lungimea bazinelor colectoare este de 15 m pentru cele din capetele stivelor nr.1 şi 3 şi 20 m pentru stiva 2. În primul compartiment praful de cărbune se decantează depunându-se pe fundul bazinului, iar apa limpezită deversează prin orificiile peretelui despărţitor în al doilea compartiment, din care ajunge în canalizarea pluvială.

Tot în zona depozitului de cărbune mai există un bazin decantor în care se colectează apele pluviale provenite de la estacada de descărcare a cărbunelui. Apele pluviale de la estacada de descărcare se colectează în două rigole de beton amplasate de o parte şi de alta a estacadei.

Praful de cărbune separat în bazinele de decantare este colectat cu ajutorul unui excavator şi se redepozitează, iar apa decantată se evacuează în canalizarea pluvială. 9.2.3. Bazine de neutralizare ape uzate

În instalaţia de neutralizare-omogenizare se neutralizează apele uzate provenite din staţia de demineralizare şi apele accidental agresive.

Neutralizarea apelor uzate provenite de afânarea, spălarea şi regenerarea maselor ionice din instalaţiile de demineralizare şi dedurizare se face în rezervoarele de neutralizare-omogenizare unde, prin adaos de lapte de var şi recircularea cu ajutorul pompelor, se corectează pH-ul.

Apele neutraliate sunt evacuate la pompele Bagger. 9.2.4. Decantori Imhoff

Apele uzate de la statia de pretratare, statia de pompare pacura si statia de 110 kV sunt evacuate in cate un decantor tip Imhoff (dimensionate pentru 100 locuitori fiecare – Q=0,5 l/s), in care este retinuta partea solida, iar apa este evacuata in canalizarea pluviala

Nămolul colectat în decantoarele Imhoff este evacuat şi încărcat în autospeciale (vidanje) aparţinând de serviciul specializat al DADP Giurgiu, pe baza contractului de prestari servicii. 9.2.5. Sistemul de canalizare

Evacuarea apelor de pe teritoriul centralei se efectuează în patru colectori: − colectorul canalizării pluviale al S.C. Delta Gas SRL Giurgiu; − canalul de desecare al ANIF – UA Giurgiu Vest; − canalizarea menajeră a S.C. Delta Gas SRL Giurgiu.; − depozitul de zgură şi cenuşă. În colectorul canalizării pluviale a S.C. Delta Gas SRL Giurgiu sunt evacuate

următoarele categorii de apă: − apele pluviale colectate în canalizarea pluvială a S.C. Uzina Termoelectrica

Giurgiu S.A. sunt evacuate în mod continuu, în colectorul pluvial al SC Delta Gas SRL

20

Giurgiu printr-un punct de evacuare amplasat în partea de sud-vest a centralei. Canalizarea pluvială este construită din tuburi de beton PREMO cu Dn 1000.

− apele provenite de la separatorul de păcură. Apele provenite de la separatorul de păcură pot să conţină accidental produse petroliere (atunci când păcura are o vâscozitate mare sau când există scurgeri accidentale).

− apele provenite de la decantorii de apă pluvială impurificată cu cărbune de la depozitul de cărbune. Apele pluviale provenite de la decantorii de apă pluvială pot să aibă accidental un conţinut de suspensii (pulbere de cărbune) mai mare decât în mod obişnuit (în cazul unor ploi puternice care pot antrena pulberea de cărbune din decantori).

− ape provenite de la regenerarea filtrelor cationice şi apele provenite de la spălarea filtrelor mecanice din instalaţia de dedurizare.

− ape provenite de la preaplinurile pompelor Bagger şi din bazinul de avarie al pompelor Bagger.

− apele menajere provenite de la: Staţia electrică de 110 kV după trecerea prin decantor Imhoff, Staţia de concasare, Staţia de pompare păcură tr. I după trecerea prin decantor Imhoff, remiza PSI, Staţia transbordare cărbune nr. 4 - ST4, Sala cazane de 105 t/h, Staţia pretratare după trecerea prin decantor Imhoff).

În canalul de desecare se evacuează apele de răcire atunci când centrala funcţionează în circuit deschis sau mixt. Apele de răcire evacuate au aceeaşi calitate ca a apei industriale captate şi au o temperatură cu cca 9°C mai mare decât a apei de răcire intrate în condensatori. Apele evacuate din circuitul de răcire sunt direcţionate în canalul de desecare aparţinând ANIF R.A.- UA Giurgiu Vest, care deversează în canalul Cama (evacuare continuă), prin intermediul unei conducte Dn=400 mm cu lungimea de 40 m.

Din canalul de desecare apele ajung în canalul Cama, imediat în amonte de SPA Cama, apele având rolul şi de a menţine temperatura apei preluate de SPA peste temperatura de îngheţ.

Apele menajere provenite de la Staţia de tratare chimică a apei sunt colectate

într-un cămin de apă menajeră şi sunt evacuate în colectorul de ape menajere al SC Delta Gas SRL Giurgiu în mod continuu, printr-o canalizare menajeră paralelă cu gardul din partea estică a centralei.

La depozitul de zgură şi cenuşă sunt evacuate următoarele categorii de ape: − apele provenite din bazinele de neutralizare-omogenizare din staţia chimică (ape

de la afânarea, spălarea şi regenerarea maselor ionice, apele accidental agresive colectate în bazinul de ape acccidental agresive). Apele sunt transportate printr-o canalizare placată anticoroziv în bazinele de neutralizare-omogenizare, de unde sunt transportate la pompele Bagger şi amestecate cu amestecul de hidrotransport al zgurii şi cenuşă. Apele provenite de la bazinele de neutralizare-omogenizare au o încarcare mare în ioni (conţine ionii reţinuţi din apa pretratată şi excesul de reactivi).

− şlamul fluidizat de la decantorii din Staţia de pretratare a apei. Şlamul este o masă de precipitate înglobând CaCO3, CaSO4, H2SiO3, CaSiO3, Fe(OH)3, Mg(OH)2 de care sunt legate suspensiile din apa brută pretratată.

− apele agresive de la spălarea chimică a cazanelor. − amestecul de hidrotransport zgură şi cenuşă.

9.3 SOL Masuri, dotari si amenajari pentru protectia solului si subsolului: • rampele de descarcare reactivi si depozitele exterioare sunt placate anticoroziv ;

21

• cisternele de reactivi sunt amplasate in rigole (cuve de retentie), placate antiacid, proiectate pentru a prelua intreaga cantitate depozitata)

• cisternele de reactivi sunt plasate in locuri special destinate iar operatiile de descarcare, depozitare si manipulare sunt efectuate conform instructiunilor furnizorilor si a fiselor de securitate specifice fiecarui reactiv.

• in permanenta se pastreaza o capacitate de stocare de rezerva care sa permita transvazarea integrala a continutului unei cisterne cu reactiv in cazul unei neconformitati (fisura in rezervor, fisuri sau ruperi de conducte etc.).

• pentru a evita efectul nociv asupra mediului, sunt prevazute sifoane pentru indepartarea scurgerilor accidentale. Acestea sunt protejate antiacid cu drenaj corespunzator la bazinele de neutralizare.

• se verifica periodic zona de depozit, eventualele avarii sunt sesizate imediat atat vizual cat si prin modificarea parametrilor tehnici urmariti, prin intermediul automatizarii existente.

9.4 ZGOMOT Cazanul de 420 t/h are montat amortizoare de zgomot pe esaparile de abur. 10. CONCENTRATII DE POLUANT ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVELE DE ZGOMOT 10.1 AER 10.1.1 Emisii rezultate din surse punctiforme in aer

• Instalatia mare de ardere nr. 1 (IMA 1) Nici o emisie in aer de la IMA 1 (P = 285 MWt) nu trebuie sa depaseasca valorile

limita de emisie (VLE) stabilite in Anexa nr. 8, din Hotararea de Guvern nr. 541/2003, modificata si completata de Hotararea de Guvern nr. 322/2005, conform tabelului urmator:

Nr. crt.

Tipul combustibilului care se arde în focarul cazanelor

Valori limită de emisie (SO2, NOx si pulberi)

1 Focar mixt (pacura + carbune)

Valorile limita de emisie in cazul utilizarii combustibilului mixt:

∑∑=

ii

iii

xPciQxPcixQVLE

VLE

unde: VLE = valoarea limita de emisie pentru un anumit poluant, in cazul focarelor mixte. VLEi = valoarea limita de emisie pentru poluant respectiv, in cazul utilizarii combustibilului „i”; Qi = debitul combustibilului „i”; Pcii = puterea calorifica inferioara a combustibilului „i”.

Nota: Valorile limita de emisie sunt valabile astfel: pentru dioxid de sulf incepand cu 31.12.2011 pentru oxizi de azot incepand cu 31.12.2008 pentru pulberi incepand cu 31.12.2009

• Instalatia mare de ardere nr. 2 (IMA 2) Nici o emisie in aer de la IMA 2 (P = 2x72 MWt) nu trebuie sa depaseasca valorile

limita de emisie (VLE) stabilite in Anexele nr. 4 - 7, Sectiunea A din Hotararea de Guvern nr.

22

541/2003, modificata si completata de Hotararea de Guvern nr. 322/2005, la un continut de 3% O2 in gazele reziduale, conform tabelului urmator:

Valori limită concentraţii mg/Nmc Nr.

crt. Tipul combustibilului care se arde în focarul cazanelor SOx NOx Pulberi

1 Păcură 1700 450 100*/50 * Valoarea limită de 100 mg/Nm3 este aplicată instalaţiilor cu o putere termică mai

mică de 500 MW, care utilizează combustibil lichid cu un conţinut de cenuşă mai mare de 0,06%.

Valorile limita de emisie sunt valabile astfel: pentru dioxid de sulf incepand cu data emiterii prezentei autorizatii pentru oxizi de azot incepand cu 31.12.2008 pentru pulberi incepand cu data emiterii prezentei autorizatii

Titularul este obligat sa respecte plafoanele de emisii prevazute in PRPE si in Planul

de implementare al Directivei 2001/80EC din cadrul Documentului de pozitie, Capitolul 22 – Mediu si in vederea indeplinirii obiectivelor Programului National de Reducere a emisiilor de SO2, NOx si pulberi provenite de la instalatiile mari de ardere, aprobat prin Ordinul nr. 833/2005:

Instalatia mare de ardere nr. 1

(P=285 MWt) tone/an

Instalatia mare de ardere nr. 2 (P=2x72 MWt)

tone/an

Anul

SO2 NOx Pulberi SO2 NOx Pulberi 2007 3495 806 120 115 45 23 2008 3495 483 120 115 29 23 2009 3495 483 30 115 29 23 2010 3495 483 30 115 29 23 2011 2097 483 30 115 29 23 2012 2097 483 30 115 29 23 2013 2097 483 30 115 29 23

10.1.2 Imisii

Concentratiile poluantilor evacuati in atmosfera nu vor depasi valorile limita prevazute de Ordinul MAPM nr. 592/2002, si anume:

Indicator Perioada de

mediere Valoare limita de emisie Marja de toleranta

SO2

1 h

24 h

350 µg/mc ; a nu se depasi de peste 24 de ori intr-un an calendaristic 125 µg/mc ; a nu se depasi de peste 3 ori intr-un an calendaristic

150 µg/mc pana la 01.01. 2004, apoi redusa cu % anuale egale pana la 0 %, la 01.01.2007

23

Indicator Perioada de mediere

Valoare limita de emisie Marja de toleranta

NOx si NO2

1h

An calendaristic

An calendaristic

200 µg/mc ; a nu se depasi de peste 18 ori intr-un an calendaristic 40 µg/mc NO2

30 µg/mc NOx

100 µg/mc pana la 01.01.2005, apoi redusa cu % anuale egale pana la 0% la 01 .01. 2010 20 µg/mc pana la 01.01.2005, apoi redusa cu % anuale egale pana la 0% la 01 .01. 2010

Pulberi in suspensie – PM10

24 h

An calendaristic

50 µg/mc ; a nu se depasi de peste 35 de ori intr-un an calendaristic 40 µg/mc

25 µg/mc pana la 1.01.2005, apoi redusa cu % anuale egale pana la 0% la 1.01.2007 25 µg/mc pana la 1.01.2005, apoi redusa cu % anuale egale pana la 0% la 1.01.2007

10.2 APA 10.2.1. Apa uzata

Pentru apele evacuate in colectorul canalizării S.C. Delta Gas SRL Giurgiu si canalul

de desecare al ANIF – UA Giurgiu Vest se vor respecta concentratiile maxime admise in HG nr. 352/2005 care modifica si completeaza HG nr. 188/2002 – NTPA 001 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in emisar (fluviul Dunarea) si limitele admise conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr. 147/28.09.2006 si anume :

Nr. crt.

Indicatorii de calitate Valori mg/l

1. pH 6,5-9 2. Detergenti 0,5 3. Suspensii 35 4. Azot amoniacal 3 5. Fosfor total 2 6. Azot total 15 7. Reziduu filtrant la 105 gr.C 1000 8. CCO-Cr 125 9. CBO5 25 10. Subst. extractibile cu eter de petrol 20 11. Sulfati 600 12. Cloruri 500

24

10.2.2. Apa subterana Valorile indicatorilor de calitate a apelor subterane se vor compara cu valorile de

referinta (media anuala ca urmare a monitorizarii in anul 2005):

Valori de referinta Nr. crt

Indicatori U.M. H2 H4 H5 H9 H10

1. HCO3 mg/l 670,9 705,8 327,9 436,2 446,8 2. pH unit. pH 7,5 7,5 7,5 7,5 7,5 3. CO2 liber mg/l 72,6 21,1 12,7 35,3 39,9 4. SO4

- mg/l 115,2 28,8 55,2 64,8 108 5. Cl- mg/l 40,8 178,4 102 36,4 48,6 6. Mg2+ mg/l 27,3 11,4 12,9 24,3 29,1 7. Ca2+ mg/l 146,5 31 76,5 126 127,5 8. NH4

+ mg/l 0 0 0 0 0 9. OH- mg/l 0 0 0 0 0 10. Saruri totale mg/l 1114,7 1654,7 678 715 811,2 11. H2S mg/l 0 0 0 0 0

H2 – foraj de monitorizare in zona statiei de concasare a combustibilului solid; H4 - foraj de monitorizare in zona limitrofa platformei nr. 3 a fostului Combinat Chimic; H5 - foraj de monitorizare amplasat de-a lungul rampei de descarcare a combustibilului solid; H9 - foraj de monitorizare in zona canalului Giurgiu – Razmiresti; H10 - foraj de monitorizare in zona rezervoarelor de pacura

10.3 SOL

Se vor respecta concentratiile maxime admise prevazute de Ordinul nr. 756/1997 – reglementari privind evaluarea poluarii mediului, pentru terenuri cu folosinta mai putin sensibila, şi anume :

Nr crt

Element/poluant Prag de alertă

Prag de intervenţie

0 1 2 3 1 Arsen 25 50 2 Cadmiu 5 10 3 Crom total 300 600 4 Cupru 250 500 5 Mercur 4 10 6 Nichel 200 500 7 Plumb 250 1000 8 Zinc 700 1500 9 Sulfaţi 5000 50000 10 Sulfuri 400 2000 11 Total hidrocarburi aromatice

(HA) 50 150

12 Total hidrocarburi aromatice polinucleare (HAP)

25 150

13 Total hidrocarburi din petrol 1000 2000 Conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997, la atingerea pragurilor de alerta (70% din

concentratiile admise pentru agentii poluanti pentru factorul de mediu sol), titularul activitatii are obligatia suplimentarii monitorizarii concentratiilor poluantilor si luarea masurilor de reducere a acestora.

25

10.4 ZGOMOT 10.4.1. Activitatile de pe amplasament nu trebuie sa produca zgomote care sa depaseasca limitele prevazute in STAS 10.009/1988. 10.4.2. Toate utilajele si instalatiile care produc zgomot si/sau vibratii vor fi mentinute in stare buna de functionare. Drumurile si aleile din incinta vor fi intretinute corespunzator. 10.4.3. Anual operatorul va realiza masuratori privind zgomotul generat de activitatile de pe amplasament. 11. GESTIUNEA DESEURILOR 11.1. DENUMIRE DESEU, COD, PROVENIENTA, CANTITATE GENERATA, STARE FIZICA, DEPOZITARE TEMPORARA 11.1.1. Deseuri nepericuloase Nr. crt

Cod deseu

Conf. HG 856/2002

Denumire deseu

Provenienta Cantitatea Depozitare

1 10 01 01 10 01 02

Zgură şi cenuşă Producerea energie termice în cazanele pe huilă şi păcură

15000 t/an Depozit propriu de zgura si cenusa

2 17 04 05 Fier, fontă Activitate de reparaţii agregate

110 t/an Platforma betonata

3 17 04 05 Oţel scule, Oţel inox

Acivitate de dezafectare

0.32 t/an In magazie inchisa

4 17 04 01 Cupru, alamă Activitate de reparaţii agregate


5 17 04 02 Aluminiu Dezmembrare utilaje si aparate casate


6 20 01 02 Sticlă Acivitate de dezafectare

1.00 t/an In lada de lemn in magazie inchisa

7 20 01 39 Materiale plastice

Activităţi administrative

0.30 t/an In lada de lemn in magazie inchisa

8 16 01 03 Cauciuc Transport 0.07 t/an In magazie inchisa 9 17 09 04 Vată minerală Activitate de

reparaţii izolaţii temice

0.170 t/an Platforma betonata

10 20 01 01 Hârtie Activităţi administrative

0.80 t/an Incinta depozit central

11 20 01 11 Materiale textile Activităţi administrative


26

11.1.2 Deseuri periculoase Nr. crt

Cod deseu

Conf. HG 856/2002

Denumire deseu

Provenienta Cantitatea Depozitare

1 13 02 08* Ulei uzat Producerea energie electrice

0.30 t/an Rezervor metalic amplasat pe platforma betonata si cuva de retentie

11.2 DESEURI COMERCIALIZATE

Nr. crt

Cod deseu conf. HG 856/2002

Denumire deseu

Provenienta Cantitatea (t/an)

1. 17 04 05 Fier, fontă Activitate de reparaţii agregate

5.937

2. 17 04 05 Oţel scule, Oţel inox

Acivitate de dezafectare

0.104

3. 17 04 01 Cupru, alamă Activitate de reparaţii agregate

0.180

4. 17 04 02 Aluminiu Dezmembrare utilaje si aparate casate

0.07

11.3 DEPOZITAREA DEFINITIVA A DESEURILOR

Nr. crt

Cod deseu conf. HG 856/2002

Denumire deseu

Provenienta Cantitatea

1. 10 01 01 10 01 02

Zgură şi cenuşă

Producerea energie termice în cazanele pe huilă şi păcură

3 500 000 t (aprox. 14000

t/an)

Depozitul de zgura si cenusa este situat in sudul platformei centralei la o distanta de cca 2,5 km. Depozitul are o suprafata de cca 64 ha si a fost amenajat pe ampriza unei foste balti. Pe conturul depozitului s-a executat un dig din pamanturi argiloase de la suprafata terenului care constituiau coperta pamantului nisipoase din adancime, executate prin hidromecanizare. Inaltimea acestor diguri este de 6,6 m cu taluze de 1:3 si cu o latime la coronament de 5 m. Depozitul are o adancime medie de 17 m si are un volum total de 8.912.515 mc, disponibilul de stocare in anul 2005 fiind de 6.867.656 mc. In conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, depozitarea deseurilor in acest depozit trebuie sistata la 31.12.2011. 11.4 GESTIUNEA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

Substantele toxice si periculoase utilizate sunt gestionate de persoane instruite in acest scop si nominalizate prin decizia conducatorului unitatii.

Substantele toxice si periculoase, sunt depozitate in cladirea sectiei chimice intr-o incapere special amenajata prevazuta cu sistem de ventilatie si asigurata cu grilaj si lacate.

27

Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice, eco-toxicologice si identificarea pericolelor, modul de depozitare si manipulare sunt descrise in Fisele tehnice de securitate ale produselor.

Inventarul substantelor periculoase si tipul activitatilor in care sunt implicate substante periculoase sunt prezentate mai jos. Lista substantelor periculoase prezente pe teritoriul societatii:

Nr. crt.

Denumire substanta

periculoasa

Localizare Capacitate totala de

depozitare (tone)

Stare fizica

Mod de stocare

Conditii de stocare

1. Acid sulfuric

Sectia chimica

130 Lichid Cisterne metalice

Depozit interior

2. Acid clorhidric

Sectia chimica


Depozit exterior

3. Hidroxid de sodiu

Sectia chimica


Depozit interior

4. Hidrogen Fabrica hidrogen

0,48 Gaz Rezervoare metalice sub presiune 7,5 bar

Depozit exterior

5. Pacura Depozit combustibil lichid

10 000 Lichid Rezervoare metalice si beton

Depozit exterior

6. Hidrazina Sectia chimica

0.4 Lichid Butoaie de plastic

Magazia Sectia chimica

7. Oxigen Depozit de oxigen

180 Gaz Butelii Magazia Sectia chimica

8. Uleiuri Depozit de materiale

3x40 mc – ulei de turbina 3x70 mc – ulei de transformator

Lichid Rezervoare metalice

Rezervoare amplasate pe platforma betonata cu cuva de retentie

9. Motorina Depozit materiale

20 Lichid Cisterna Subteran

12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI

Titularul autorizatiei in termen de un an de la emiterea Autorizatiei Integrate de mediu va elabora o procedura de interventie rapida, care sa trateze orice situatie de urgenta care poate aparea pe amplasament. Aceasta procedura trebuie sa includa prevederi pentru minimizarea efectelor mediului aparute in urma oricarei situatii de urgenta. Masuri de prevenire si control

- Se vor respecta reglementarile in vigoare privind organizarea activitatii de prevenire si stingerea incendiilor si prevederile autorizatiei detinute.

28

- Se vor respecta si actualiza periodic: Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale; Planul de protectie si interventii la producerea dezastrelor; Planul de interventii in caz de incendiu.

- Se va respecta programul de revizii si reparatii al instalatiilor. - In cazul producerii unui accident se va anunta imediat APM Giurgiu si se vor

aplica masurile de interventie stabilite prin planurile specifice fiecarui tip de accident.

13. MONITORIZAREA ACTIVITATII

Conform prevederilor Ordonantei de Urgenta de Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.152/2005, aprobata de Legea nr. 84/2006, titularul are urmatoarele obligatii:

• sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii factorilor de mediu, prin analize efectuate de personal calificat in laboratorul din dotare sau in laboratoare terte, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, descrise in standardele de prelevare si analiza specifice;

• sa raporteze autoritatilor de mediu rezultatele monitorizarii, in forma adecvata, stabilita prin prezenta autorizatie si la termenele solicitate;

• sa transmita la APM Giurgiu si GNM – CJ Giurgiu orice alte informatii solicitate, sa asiste si sa puna la dispozitie datele necesare pentru desfasurarea controlului instalatiei si pentru prelevarea de probe sau culegerea oricaror informatii pentru verificarea respectarii prevederilor autorizatiei.

Activitatea de monitorizare a emisiilor si a calitatii mediului se va organiza in cadrul societatii si/sau in colaborare cu laboratoare terte si va fi coordonata de persoane din cadrul unitatii numite cu decizie de catre conducere.

Se vor utiliza pentru analiza metode recunoscute de Organizatia Internationala de Standardizare, Norme Europene sau alte metode echivalente.

13.1 AER 13.1.1. Emisii

Nr. crt

Instalatia Cazanul Indicator Frecventa determinarii

0 1 2 3 4 Dioxid de sulf Lunar Oxizi de azot Lunar Pulberi Lunar Monoxid de carbon Lunar Oxigen Zilnic

1 Instalatia mare de ardere nr. 1

Cazan de abur energetic de 420 t/h

Dioxid de carbon Zilnic Dioxid de sulf Lunar Oxizi de azot Lunar Pulberi Lunar Monoxid de carbon Lunar Oxigen Zilnic

2 Instalatia mare de ardere nr. 2

Cazan nr. 1 si Cazan nr. 2 de 105 t/h

Dioxid de carbon Zilnic

29

13.1.2. Imisii Nr.crt. Punct de

prelevare Indicator

monitorizat Frecventa

0 1 2 3 1. Zona poarta nr. 1

acces incinta Monoxid de

carbon Trimestrial

2. Zona statia pompe apa industriala

Dioxid de sulf

Trimestrial

3. Zona turn de racire Dioxid de azot

Trimestrial

4. Zona depozit central de materiale

Pulberi sedimentabile

Trimestrial

13.2. APA 13.2.1. Apa uzata

In conformitate cu prevederile Autorizatiei de gospodarire a apelor nr. 147/28.09.2006, titularul are obligatia de a efectua manitorizarea calitatii apelor evacuate dupa cum urmeaza:

Nr.crt.

Indicatori de calitate Frecventa

1. pH Zilnic 2. Detergenti Zilnic 3. Suspensii Zilnic 4. Azot amoniacal Zilnic 5. Fosfor total Zilnic 6. Azot total Zilnic 7. Reziduu filtrant la 105 gr.C Zilnic 8. CCO-Cr Zilnic 9. CBO5 Zilnic 10. Subst. extractibile cu eter de

petrol Zilnic

11. Sulfati Zilnic

12. Cloruri Zilnic

Puncte de recoltare: - colectorul canalizării S.C. VERACHIM S.A.

- canalul de desecare

13.2.2 Apa subterana Calitatea apei subterane va fi monitorizata prin analizarea apei prelevate din forajele:

H2, H4, H5, H9, H10. Nr. crt Indicatori de calitate Frecventa

1. HCO3 Trimestrial 2. pH Trimestrial 3. CO2 liber Trimestrial 4. SO4

- Trimestrial 5. Cl- Trimestrial

30

Nr. crt Indicatori de calitate Frecventa

6. Mg2+ Trimestrial 7. Ca2+ Trimestrial 8. NH4

+ Trimestrial 9. OH- Trimestrial 10. Saruri totale Trimestrial 11. H2S Trimestrial

13.3 MONITORIZAREA CALITATII SOLULUI

Monitorizarea calitatii solului se va realiza in punctele si pentru indicatorii analizati in anul 1997 cu ocazia cercetarii impactului centralei asupra solului, o data pe an.

Nr.crt. Indicator Frecventa de prelevare si analiza

1. Cupru Anual 2. Nichel Anual 3. Zinc Anual 4. Plumb Anual 5. Cadmiu Anual 6. Cobalt Anual 7. Sulfat Anual

Conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997, la atingerea pragurilor de alertă (70% din

concentraţiile admise pentru poluanţii din emisiile atmosferice, evacuările de ape uzate şi în aerul ambiental) pentru componentele mediului aer, apă, precum şi a pragurilor de alertă ale agenţilor poluanţi pentru factorul de mediu sol, titularul activităţii are obligaţia suplimentării monitorizarii concentraţiilor poluanţilor şi luarea măsurilor de reducere a acestora .

13.4 MONITORIZAREA GESTIUNII DESEURILOR 13.4.1. Deseuri tehnologice

a) Tinerea evidenţei deşeurilor produse, conform HG 856/2002: tipul deşeului şi codul acestuia, secţie/instalaţie, cantitatea produsă, modul de stocare, transport şi eliminare;

b) Colectarea selectiva a deseurilor, evitarea formarii de stocuri, predarea deseurilor reciclabile la agentii economici autorizati pentru valorificare;

c) Determinari privind compozitia chimica si fizica a deseurilor produse si a caracteristicilor periculoase;

d) Efectuarea transportului de deseuri în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 2/211/118/2004 privind transportul deseurilor pe teritoriul Romaniei.

Uleiuri uzate (HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate) a) Asigurarea conditiilor de colectare a uleiurilor uzate pe tipuri (recipienti, spatiu

amenajat) si predarea lor la unitatile autorizate in colectare/valorificare; b) Inscriptionarea vizibila pe recipienti a categoriei de ulei uzat; c) Nedeversarea pe sol, canalizare sau in receptorii naturali a uleiurilor uzate; Baterii si acumulatori (HG 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor

care conţin substanţe periculoase) a) Depozitarea bateriilor/acumulatorilor uzaţi în spaţii amenajate-împrejmuite şi

asigurate pentru prevenirea scurgerilor de electrolit; predarea acestora la unităţi autorizate în colectarea / valorificarea lor;

31

b) Nedezmembrarea acumulatorilor în vederea recuperării de părţi componente; c) Nedeversarea pe sol, canalizare sau receptori naturali a electrolitului

acumulatorilor. Anvelope uzate (HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate) a) Depozitarea temporară a acestora şi predarea lor persoanelor juridice care le-au

introdus pe piaţă ori persoanelor juridice autorizate pentru reutilizarea, reşaparea, reciclarea sau valorificarea termoenergetică a anvelopelor uzate 13.4.2. Ambalaje

a) Tinerea evidenţei ambalajelor reutilizabile, conform HG nr. 621/2005 cu modificarile şi completarile ulterioare: cantitate introdusă pe piaţă, cantitate reutilizabilă, număr rotaţii;

b) Marcarea / inscripţionarea pe ambalajele reutilizabile a sintagmei “ambalaj reutilizabil”;

c) Colectarea şi predarea deşeurilor de ambalaje unităţilor autorizate pentru activitatea de colectare/valorificare 13.5. ZGOMOT

Monitorizarea zgomotului se va realiza anual, printr-un set de masuratori, la limita amplasamentului, in aceleasi puncte in care se analizeaza calitatea aerului, urmarindu-se incadrarea in limitele prevazute de STAS 10.009/1988. 14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA

Nr. crt.

Raport Termen de raportare

1 Poluantii care intra sub incidenta OM MAPM 1144/2002 privind infiintarea „Registrului poluantilor emisi”

31 ianuarie anul in curs pentru anul precedent

2 Valoarea concentratiei indicatorilor de calitate ai apei uzate evacuate

10 ale lunii urmatoare

3 Calitatea apei din forajele de monitorizare Semestrial 4 Valoarea concentratiei anuale a poluantilor

monitorizati 15 ale lunii urmatoare anului incheiat

5 Situatia lunara a gestiunii deseurilor 7 ale lunii urmatoare 6 Situatia gestiunii deseurilor, conform chestionarelor

statistice anuale Data inscrisa in chestionar

7 Situatia cantitatii ambalajelor gestionate anual 15 martie anul urmator 8 Raportarea trimestriala a emisiilor de SO2, NOx,

pulberi, conform Ordinului 833/2005, raportarea progreselor conform P.R.P.E. si P.N.R.E.

La doua zile dupa incheierea trimestrului

9 Raportarea anuala a emisiilor totale de SO2, NOx, pulberi, puterea termica anuala, conform HG nr. 541/2003, completata si modificata de HG 322/2005, Anexa 2, sectiunea B, pct. 5

1 martie 2007

10 Raport anual de mediu privind starea factorilor de mediu pe amplasament

Martie anul urmator raportarii

11 Situatia investitiilor realizate Lunar, la serviciul Monitoring

32

Raportul anual privind starea mediului, va cuprinde: - Date privind activitatea de productie in anul incheiat; - Utilizarea materiilor prime, auxiliare si utilitati (consumuri specifice, eficienta

energetica); - Impactul activitatii asupra mediului: poluarea aerului, apei, solului, subsolului,

panzei freatice, nivelul zgomotului; - Rezultatele auditului energetic, o data la trei ani; - Sesizari si reclamatii din partea publicului si modul de rezolvare a acestora. - Verificarea starii tehnice a structurilor subterane; - Date referitoare la monitorizarea parametrilor tehnologici.

15. FUNCTIONAREA NECORESPUNZATOARE

1. In cazul functionarii necorespunzatoare sau al intreruperii functionarii echipamentelor de reducere a emisiilor titulrul activitatii are urmatoarele obligatii:

a) sa reduca sau sa sisteze functionarea instalatiei mari de ardere, daca revenirea la functionarea normala nu este posibila in 24 de ore, sau sa utilizeze combustibili mai putin poluanti;

b) sa informeze in cel mai scurt timp autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului;

c) sa ia masurile necesare ca durata cumulata defunctionare fara echipament de reducere a emisiilor sa nu depaseasca 120 de ore anual.

2. Autoritatea competenta de protectia mediului poate acorda derogari de la limitele de timp prevazute la punctul 1) lit. a) si c) in urmatoarele cazuri:

a) daca exista o necesitate imperioasa de mentinere a furnizarii de energie; b) daca inlocuirea instalatiei mari de ardere oprite pentru o perioada limitata de timp

nu se poate face decat cu o alta instalatie, a carei functionare prezinta riscul cresterii generale a emisiilor de SO2, NOx si pulberi.

3. In cazul functionarii necorespunzatoare sau al intreruperii functionarii echipamentelor de reducere a emisiilor IMA, operatorul va inainta o notificare catre ARPM Pitesti si APM Giurgiu.

4. Autoritatea competenta de protectia mediului poate suspenda, pe o durata de maximum 6 luni, obligatia titularului activitatii de a respecta valorile limita de emisie pentru SO2, NOx si pulberi,atunci cand aceste valori nu pot fi respectate la instalatiile mari de aredere care folosesc in mod normal combustibil cu continut redus de sulf, datorita intreruperii aprovizionarii cu acest combustibil ca urmare a unei situatii de criza grava. 16. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII

1. Titularul activitatii este obligat sa ia toate masurile de prevenire eficienta a poluarii, in special prin recurgerea la BAT atat pentru partea de tehnologie cat si pentru monitorizarea emisiilor;

2. Titularul activitatii este obligat sa ia toate masurile care sa asigure ca nici o poluare importanta nu va fi cauzata;

3. Titularul activitatii este obligat sa evite producerea de deseuri si in cazul in care aceasta nu poate fi evitata, valorificarea lor, iar in caz de imposibilitate tehnica si economica, luarea masurilor pentru neutralizarea si eliminarea acestora, evitandu-se sau reducandu-se impactul asupra mediului;

4. Titularul activitatii este obligat sa elimine materialele cu continut de azbest de pe amplasament in conformitate cu cerintele legale, pe masura ce se deterioreaza;

5. Titularul activitatii este obligat sa utilizeze eficient energia; 6. Titularul activitatii este obligat sa ia toate masurile necesare pentru prevenirea

accidentelor si limitarea consecintelor acestora;

33

7. Titularul activitatii este obligat sa ia toate masurile necesare, in cazul incetarii definitive a activitatilor, pentru evitarea oricarui risc de poluare si pentru aducerea amplasamentului si a zonelor afectate intr-o stare care sa permita reutilizarea acestora;

8. La schimbarea modului de exploatare a instalatiei, prevazuta de titularul activitatii/operator, sau la realizarea unei masuri din Planul de Actiune care necesita lucrari de constructii montaj, titularul de activitate este obligat sa ceara eliberarea Acordului si/sau Autorizatiei Integrate de Mediu;

9. Titularul activitatii este obligat sa informeze autoritatile competente pentru protectia mediului despre orice schimbare adusa instalatiei sau procesului tehnologic;

10. Titularul activitatii este obligat sa informeze autoritatile competente pentru protectia mediului despre stadiul lucrarilor din Planul de Actiune;

11. Activitatea autorizata trebuie sa se desfasoare si sa fie controlata astfel incat sa fie respectat nivelul emisiilor pe factorii de mediu prevazut in Autorizatia Integrata de Mediu;

12. In cazul depasirii valorilor privind emisiile ce constitue parte a acestei autorizatii, titularul de activitate va suporta prevederile legislatiei de mediu in vigoare;

13. Titularul activitatii este obligat sa respecte Planul de Actiune care face parte integranta din aceasta autorizatie, cu masurile si termenele stabilite;

14. In cazul in care titularul de activitate nu respecta termenele asumate prin Planul de Actiune, autoritatea de mediu poate sa decida reducerea activitatii, sistarea si chiar retragerea autorizatiei de mediu (dupa caz), conform prevederilor legale;

15. Nici o modificare sau reconstructie afectand activitatea sau orice parte a activitatii, care va rezulta sau este probabil sa rezulte intr-o schimbare in termeni reali sau crestere in ceea ce priveste natura si cantitatea oricarei emisii, sistemele de reducere a poluarii/tratare sau recuperare, fluxul tehnologic, combustibilul, materia prima, produsele intermediare, produsele sau deseurile generate, sau orice schimbari in ceea ce priveste managementul si controlul amplasamentului, cu impact semnificativ asupra mediului, nu vor fi realizate sau impuse fara notificare si fara acordul prealabil scris al Agentiei;

16. Prezenta autorizatie se va aplica tuturor activitatilor desfasurate pe amplasament, de la primirea materialelor pe amplasament pana la expedierea produselor finite;

17. Prezenta autorizatie se va aplica activitatilor de management al deseurilor de la punctul de colectare pana la punctul de eliminare sau recuperare;

18. Titularul activitatii trebuie sa se asigure ca toate operatiunile de pe amplasament vor fi realizate in asa maniera incat emisiile sa nu determine deteriorarea sau perturbarea semnificativa a zonelor de agrement sau recreationale sau a mediului din afara limitelor amplasamentului;

19. Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un Sistem de Management al Autorizatiei, care trebuie sa indeplineasca cerintele prezentei autorizatii; Sistemul de Management al Autorizatiei va evalua toate operatiunile si va revizui toate optiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei mai curate, productiei mai curate si reducerii si minimizarii deseurilor si va include o planificare a obiectivelor si sarcinilor de mediu;

20. Titularul activitatii trebuie sa actualizeze anual Planul de Actiune si Modernizare inclusiv planificarea in timp real pentru atingerea obiectivelor si sarcinilor de mediu; modificarile la Planul de Actiune trebuie transmise A.P.M. Giurgiu si A.R.P.M. Pitesti, pentru informare, ca parte a Raportului Anual de Mediu; odata agreat, noul Plan de Actiune va fi implementat si actualizat de catre titularul autorizatiei;

21. Titularul autorizatiei trebuie sa implementeze masurile stabilite in Planul de Actiune, conform planificarii in timp aprobate;

22. Planul de Actiune trebuie revizuit anual , luand in considerare cresterea capacitatii de productie, orice echipament sau proces nou instalat, iar modificarile acestea trebuie notificate Agentiei pentru aprobare, ca parte a Raportului Anual de Mediu;

34

23. Titularul autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru a asigura faptul ca sunt luate actiuni corective in cazul in care cerintele impuse de prezenta Autorizatie nu sunt indeplinite;

24. Titularul activitatii trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru furnizarea de instruiri adecvate si pentru toti angajatii a caror activitate poate avea un efect semnificativ asupra mediului;

25. Titularul activitatii trebuie sa se asigure ca o persoana responsabila cu mediul va fi in orice moment disponibila pe amplasament;

26. Titularul Autorizatiei trebuie sa stabileasca si sa mentina un program pentru a asigura faptul ca membrii publicului pot obtine informatii privind performantele de mediu ale titularului;

27. Titularul autorizatiei trebuie sa depuna la APM Giurgiu si ARPM Pitesti, anual un Raport Anual de Mediu pentru intregul an calendaristic precedent.

28. Titularul Autorizatiei trebuie sa notifice APM Giurgiu si ARPM prin fax si/sau nota telefonica si electronic, imediat ce se confrunta cu oricare din urmatoarele situatii:

• orice emisie in aer, semnificativa pentru mediu, de la orice punct potential de emisie;

• orice functionare defectuoasa sau defectiune a echipamentului de control sau a echipamentului de monitorizare care poate conduce la pierderea controlului oricarui sistem de reducere a poluarii de pe amplasament;

• orice incident cu potential de contaminare a apelor de suprafata si subterane sau care poate reprezenta o amenintare de mediu pentru aer sau sol sau care necesita un raspuns de urgenta din partea autoritatii locale;

• orice emisie care nu se conformeaza cu cerintele prezentei Autorizatii. 29. Nici o emisie in aer nu trebuie sa depaseasca Valoarea limita de emisie stabilita in

Capitolul 10. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediu; 10.1.- Aer; 30. Monitorizarea si analizele trebuie realizate asa cum s-a precizat in Cap. 13.

Monitorizarea activitatii, 13.1. Aer- imisii; un raport privind rezultatele acestei monitorizari trebuie depus la Agentie cu frecventa stabilita in capitolul Raportare si Inregistrare;

31. Nici o emisie in apa nu trebuie sa depaseasca Valoarea Limita de Emisie mentionata in Capitolul 10.- Concentratii de poluanti admise la evacuarea in mediu, 10.2 - Apa, a prezentei autorizatii;

32. Monitorizarea si analizele trebuie facute asa cum s-a stabilit la capitolul 13. Monitorizarea activitatii, punctul 13.2- Monitorizarea emisiilor in apa;

33. Eliminarea sau recuperarea deseurilor trebuie sa se desfasoare asa cum este precizat in Capitolul 11. Gestiunea deseurilor; nu trebuie eliminate/recuperate alte deseuri nici pe amplasament, nici in afara amplasamentului fara a informa in prealabil Agentia de Protectie a Mediului si fara acordul prealabil scris al Agentiei;

34. Deseurile trimise in afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare trebuie transportate doar de o societate autorizata pentru astfel de activitati cu deseuri; deseurile trebuie transportate doar de la amplasamentul activitatii la amplasamentul de recuperare/eliminare fara a afecta in sens negativ mediul si in conformitate cu legislatia si protocoalele nationale;

35. Titularul autorizatiei trebuie sa se asigure ca deseurile transferate catre o alta persoana sunt ambalate si etichetate in conformitate cu standardele nationale, europene si cu oricare alte standarde in vigoare privind etichetarea;

36. Un registru complet pe probleme legate de operatiunile si practicile de management al deseurilor de pe acest amplasament, care trebuie pus in orice moment la dispozitia persoanelor autorizate ale Agentiei pentru inspectie, trebuie pastrat de catre titularul autorizatiei;

35

37. O copie a acestui registru privind Managementul Deseurilor trebuie depusa la Agentie ca parte a Raportului Anual de Mediu pentru amplasament ;

38. Titularul autorizatiei trebuie sa realizeze anual masuratori privind zgomotul operatiunilor pe amplasament;

39. Activitatile de pe amplasament nu trebuie sa produca zgomote in afara amplasamentului.

40. Drenajele de la cuvele de retentie trebuie conduse spre colectare, testare si eliminare in conditii de siguranta; toate cuvele de retentie trebuie testate cel putin o data la 3 ani. Un raport al acestor testari trebuie inclus in Raportul Anual de Mediu;

41. Un program de testare si verificare a tuturor conductelor subterane trebuie initiat pentru a asigura faptul ca toate structurile sunt testate cel putin o data la trei ani. Un raport privind aceste testari trebuie inclus in Raportul Anual de Mediu;

42. Toate puturile de monitorizare a apelor subterane trebuie etansate corespunzator, pentru a preveni contaminarea de la suprafata;

43. Emisiile in sol vor respecta Valorile Limita de emisie stabilite la Capitolul 10.- Concentratii de poluanti, admise la evacuarea in mediul inconjurator- 10.3 – Sol;

44. Titularul autorizatiei trebuie sa realizeze prelevarile, analizele, masuratorile, examinarile pentru toti factorii de mediu prevazute in Capitolul 13 - Monitorizarea activitatii;

45. Echipamentele de monitorizare si analiza trebuie exploatate si intretinute astfel incat monitorizarea sa reflecte cu precizie emisiile sau evacuarile;

46. Frecventa, metodele si scopul monitorizarii, prelevarii si analizelor, asa cum sunt prevazute in prezenta Autorizatie, pot fi modificate doar cu acordul scris al Agentiei dupa evaluarea rezultatelor testarilor;

47. Titularul autorizatiei trebuie sa asigure accesul sigur si permanent la urmatoarele puncte de prelevare si monitorizare:

• sursele de zgomot pe amplasament; • zone de depozitare a deseurilor pe amplasament ; • evacuarea apelor meteorice; • puturi de monitorizare a apei subterane pe amplasament.

48. Titularul autorizatiei trebuie sa inregistreze toate incidentele care afecteaza exploatarea normala a activitatii si care pot crea un risc de mediu;

49. Titularul autorizatiei trebuie sa inregistreze toate reclamatiile de mediu legate de exploatarea activitatii; trebuie pastrat un registru privind masura luata in cazul fiecarei reclamatii; un rezumat privind numarul si natura reclamatiilor primite trebuie inclus in Raportul Anual de Mediu;

50. Titularul autorizatiei trebuie sa mentina un dosar pentru informarea publica care sa fie disponibil publicului, la cerere, la autoritatea locala de mediu si la sediul unitatii; acest dosar trebuie sa contina: copii ale corespondentei intre Agentie si titularul autorizatiei, Autorizatia, Solicitarea, Raportarea anuala privind aspectele de mediu netehnice, alte aspecte pe care titularul autorizatiei le considera adecvate.

51. Conform art. 14, punctul 4 din OUG Nr. 195 – privind protectia mediului, operatorul/titularul de activitate, are obligatia sa informeze autoritatea de mediu si populatia, in cazul eliminarilor accidentale de poluanti in mediu, in caz de accident major sau orice eveniment cu impact negativ asupra mediului.

52. Operatorul are obligatia respectarii angajamentelor din Programul de Reducere Progresiva a Emisiilor de SO2, NOx si pulberi provenite din instalatiile mari de ardere.

53. Operatorul are obligatia de a folosi numai pacura cu un continut de sulf, exprimat in sulf, ce nu depaseste 1,00% in greutate, conformitate cu prevederile HG nr. 142/2003 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi.

36

Respectarea urmatoarelor legi si acte normative: - O.U.G. Nr. 195/2005 – privind protectia mediului , aprobata de Legea nr. 265/2006; - O.U.G. Nr. 152/2005 - privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata de

Legea nr. 84/2006; - Ordin M.A.P.A.M. Nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei

integrate de mediu, cu completarile si modificarile ulterioare; - Ordin M.M.G.A. Nr. 1158/2005 – pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul

M.A.P.A.M. Nr. 818/2003 - pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu;

- H.G. nr. 124/2003 – privind prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest; - H.G. Nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul

acvatic a apelor uzate; - H.G. Nr. 352/2005 privind modificarea si completarea H.G. Nr. 188/2002; - Legea apelor Nr.107/1996, modificata si completata de Legea Nr. 310/2004 ; - Legea 655/2001 pentru aprobarea O.U.G. Nr. 243/2000 – privind protectia atmosferei; - HG. Nr. 621/2005- privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje; - Ordonanta de Urgenta Nr. 196/22.12.2005- privind Fondul pentru Mediu; - Ordinul Ministerului Apelor, Padurilor si Mediului nr. 592/2002 privind aprobarea

Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;

- Legea Nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr. 78/2000 privind regimul deseurilor;

- Hotararea de Guvern Nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

- Hotararea de Guvern Nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; - Ordinul Comun 2/211/118/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al

transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei; - Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului Nr. 1146/2002 pentru aprobarea

Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea apelor de suprafata; - Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului Nr. 1144/2002 privind

infiintarea Registrului poluantilor emisi de activitatile care intra sub incidenta Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr. 34/2002 ;

- Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului Nr. 1440 pentru aprobarea Ghidului national de implementare a Registrului poluantilor emisi de activitatile care intra sub incidenta Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2002 ;

- Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului Nr. 36/2004 privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu;

- Ordin Nr. 462/1993- conditiile tehnice privind protectia atmosferei; - Ordin Nr. 756/1997- pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului; - Legea Nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor fabricarea ilicita a drogurilor; - Hotararea de Guvern Nr. 1121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii

Nr. 300/2002; - OUG Nr. 200/2000- privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si

preparatelor chimice periculoase; - Legea Nr. 360/2003 modificata si completata prin legea 263/2005 privind regimul

substantelor si preparatelor chimice periculoase. - STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate a aerului in zonele protejate; - STAS 10009/1998 – Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului de zgomot ;

37

- HG Nr. 541/17.05.2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere;

- HG Nr. 322/14.04.2005 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere;

- Ordin Nr. 712/199/126/24.09.2003 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresivă a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;

- Ordin Nr. 833/545/859/13.09.2005 pentru aprobarea Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere.

17. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI La incetarea sau oprirea planificata a functionarii instalatiilor sau a unei parti a

acestora, amplasamentul se va reda in conditii de siguranta si se vor indeparta pentru recuperare, eliminare instalatiile, echipamentele, deseurile, materialele sau substantele pe care acestea le contin si care pot genera poluarea mediului.

La inchiderea instalatiei, titularul va solicita la A.R.P.M Pitesti Acordul de Mediu pentru dezafectare si va pune in practica „Planul de inchidere al instalatiei”, depus odata cu solicitarea.

Desfasurarea actiunilor de demolare şi de dezafectare se va realiza cu respectarea legislatiei de mediu în vigoare, cu protejarea tuturor factorilor de mediu. 18. PLAN DE ACTIUNI Nr. crt

Masura Scopul realizarii masurii

Termen de realizare

Valoare (euro)

Responsabil

0 1 2 3 4 INSTALATIA MARE DE ARDERE NR. 1

1 Modificarea arderii combustibilului lichid prin implementarea solutiei prin pulverizare cu abur

Imbunatatirea arderii, scaderea consumului de combustibil,

scaderea emisiilor de pulberi

Trim. IV 2006 100 000 Conducerea

2 Modernizarea instalatiei de separare a pacurii din apele uzate evacuate

Imbunatatirea sistemului de

separare a pacurii din apele uzate

(continut maxim de produse

petroliere 5 mg/l)

Trim. III 2007 53 000 Conducerea

3 Blindarea cazanului nr. 2 – 420 t/h

- Trim. IV 2006 30 000 Conducerea

4 Montare arzatoare cu NOx redus

Reducerea emisiilor de NOx

cu 60%

Trim. IV 2008 1 000 000 Conducerea

5 Modernizare electrofiltre

Reducerea emisiilor de

pulberi cu 90%


38

Nr. crt

Masura Scopul realizarii masurii

Termen de realizare

Valoare (euro)

Responsabil

0 1 2 3 4 6 Montare instalatie

de desulfurare a gazelor de ardere

Reducerea emisiilor de SO2

cu 40%


Sistare depozitare deseuri lichide: - captare uscata

Trim. IV 2010

900 000 - infiintarea unui depozit conform pentru depozitare zgura si cenusa

Trim. I 2011 600 000

7

- inchidere depozit existent

Conformare cu prevederile HG

nr. 349/2005

Trim. IV 2011 2 000 000

Conducerea

8 Realizare puturi de observatie in zona depozitului de zgura si cenusa

Monitorizarea calitatii apelor

subterane in zona depozitului de zgura si cenusa

Trim. III 2007 14 000 Conducerea

INSTALATIA MARE DE ARDERE NR. 2 9 Montare arzatoare

cu NOx redus Reducerea

emisiilor de NOx cu 60%


19. GLOSAR DE TERMENI Autorizatie integrata de mediu – act tehnico- juridic emis de autoritatile competente, conform dispozitiilor legale in vigoare, care da dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o instalatie, in anumite conditii care sa asigure ca instalatia corespunde cerintelor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii . Bilant de mediu – lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, care contine elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente si anticipate, in scopul cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament ; in cazul in care bilantul de mediu identifica un impact semnificativ, acesta va fi completat cu un studiu de evaluare a riscului . Instalatie – orice unitate tehnica stationara, in care se desfasoara una sau mai multe activitati, prevazute in Anexa nr. 1 a OUG 152/2005, precum si orice alta activitate direct legata tehnic de activitatile desfasurate pe acel amplasament, care pot genera emisii si poluare . Titularul activitatii – orice persoana fizica sau juridica care opereaza ori detine controlul instalatiei, asa cum este prevazut in legislatia nationala, sau care a fost investita o putere economica decisiva asupra functionarii tehnice a instalatiei. Emisie – evacuarea directa sau indirecta de substante, vibratii, caldura, zgomot in aer, apa ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalatiei . Poluare – introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activitatii umane, de substante, vibratii, caldura, zgomot in aer, apa ori sol, susceptibile sa aduca prejudicii sanatatii umane sau calitatii mediului, sa determine deteriorarea bunurilor materiale sau sa afecteze ori sa impiedice utilizarea in scop recreativ a mediului si/sau late utilizari ale acestuia in sensul prevederilor legislatiei in vigoare .

39

Valori limita de emisie (VLE) – masa, exprimata prin parametrii specifici, concentratia si/sau nivelul unei emisii care nu trebuie depasita in cursul uneia sau mai multor perioade de timp . Deseuri – orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca . Deseuri periculoase – deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase . Folosinta sensibila si mai putin sensibila a terenurilor – tipuri de folosinta ale terenurilor, care implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor . Prag de alerta – concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, care au rolul de a avertiza autoritatile competente asupra unui impact potential asupra mediului si care determina declansarea unei monitorizari suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari . Prag de interventie – concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau in emisii/evacuari, la care autoritatile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului si reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari . Substanţa periculoasă – orice substanţă chimică pură, amestec de substanţe sau preparate care există sub formă de materii prime, produse, produse secundare, reziduuri sau produse intermediare, inclusiv acele substanţe despre care există presupunerea rezonabilă că vor fi generate în cazul producerii unui accident. Cele mai bune tehnici disponibile –stadiul de dezvoltare cel mai avansat si efficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare , care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor limita de emisie in scopul prevenirii , iar in cazul in care acest fapt nu este posibil , pentru reducerea globala a emisiilor si a impactului asupra mediului in intregul sau. Eliminare - orice operatiune efectuata asupra deseurilor , conform definitiei prevazute in Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. Nr. 78/2000 privind regimul deseurilor. Plan de acţiuni - plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei integrate de mediu de către titularul activităţii sub controlul autorităţii competente pentru protecţia mediului în scopul respectării prevederilor legale referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării; planul de acţiune face parte integrantă din autorizaţia integrantă de mediu; Cod CAEN – Standardul de nomenclatura a activitatilor economice ; Cod SNAP – Nomenclatura Inventarului Emisiilor ; Cod NOSE – P – Standardul de nomenclatura a surselor de emisie ; 20. DISPOZITII FINALE 1. Prezenta Autorizaţie este valabilă pana la data de 31.12.2011 şi poate fi anulată sau revizuită de către Agenţia Regionala de Protectie a Mediului Pitesti in conformitate cu prevederile legale. 2. Instalatia va fi exploatată, controlată şi întreţinută, iar emisiile vor fi evacuate, aşa cum s-a stabilit în prezenta Autorizaţie Integrată. Planul de Actiune depus in solicitare si care vor fi duse la îndeplinire conform condiţiilor prezentei Autorizaţii, sunt parte integranta a acesteia. 3. Nici o modificare sau reconstrucţie care ar putea afecta activitatea autorizata sau orice parte a activitatii, care va rezulta sau este probabil să rezulte intr-o schimbare în termeni reali sau creştere în ceea ce priveşte natura si cantitatea oricarei emisii, sistemele de reducere a poluarii, fluxul tehnologic, combustibilii utilizati, materiile prime, produsele intermediare, deseurile generate, sau orice schimbari in ceea ce priveste managementul si controlul

40

amplasamentului, cu impact semnificativ asupra mediului, nu va fi realizata fără notificare şi fără acordul de mediu prealabil, emis de catre ARPM Pitesti. 4. Titularul activitatii are obligatia de a solicita: - reactualizarea autorizatiei de mediu cu minimum 90 zile inaintea expirarii acesteia; - reexaminarea autorizatiei integrate de mediu in urmatoarele conditii:

a) poluarea cauzata de instalatie necesita revizuirea valorilor limita de emisie existente in autorizatie sau necesita stabilirea de noi valori limita de emisie; b) schimbari substantiale si extinderi ale instalatiilor precum si modificarea celor mai bune tehnici disponibile permit o reducere semnificativa a emisiilor; c) siguranta exploatarii si a desfasurarii activitatii face necesara introducerea de tehnici speciale si masuri de management; d) rezultatul actiunilor de inspectie si control a conformarii releva aspecte noi, neprecizate in documentatia depusa pentru sustinerea solicitarii sau modificari ulterioare emiterii actului de autorizare; e) aparitia unor noi reglementari legale.

5. Beneficiarul are obligatia ca în termenul legal sa declare, sa calculeze şi sa verse sumele rezultate în urma desfasurarii respectivelor activitati, conform prevederilor art. 9 din OUG 196/2005 privind Fondul de mediu. Suma se plateste la Trezoreria Sector 6 Bucuresti, în contul IBAN al Administratiei Fondului de mediu nr. RO92TREZ7065017XXX000155.

Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre APM Giurgiu, Garda de Mediu Giurgiu, ARPM Pitesti, Garda Regionala de Mediu. Prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU este valabila de la 27.10.2006 data eliberarii, pana la 31.12.2011. Prezenta Autorizatie Integrata de Mediu cu Plan de Actiuni cuprinde 40 de pagini si a fost intocmita in 4 (patru) exemplare. Nerespectarea celor prevazute in prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii dupa caz, conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005, aprobata de Legea nr. 265/2006, precum si sanctionarea celor vinovati.

DIRECTOR EXECUTIV, SEF SERVICIU AUTORIZARE Chimist Marius Stanca SI CONTROLUL CONFORMARII, Ing. Cristiana Surdu

Intocmit, Ing. Alexandru Popescu

AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU Nr. 105 din 27.10

Documents

Transcript of AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU Nr. 105 din 27.10