Automatic A

12
Tabelul 2 24. Constructia, principiul de functionare a manometrelor cu clopot Manometre cu clopot. La baza funcţionării acestui tip de aparate stă principiul echilibrării forţelor hidrostatice (gravitaţionale şi arhimedice). Principial, un astfel de aparat este alcătuit dintr-un rezervor 1, umplut parţial cu lichid şi dintr- un clopot 2, cufundat în lichidul din rezervor (fig 9). Spaţiul din interiorul clopotului este pus în legătură cu mediul, având presiunea de măsurat p1, iar rezervorul comunică cu atmosfera sau cu alt mediu, de presiunea p2. Sub efectul diferenţei de presiune p = p1 p2 > 0, clopotul se ridică până când, prin denivelarea lichidului de sub clopot şi din rezervor, pe înălţimea h, se realizează un echilibru al forţelor ce acţionează asupra clopotului: forţa de presiune ascensională, forţa gravitaţională şi cea arhimedică asupra acestuia. Fig 9. Manometru cu clopot. Poziţia pe verticală a clopotului faţă de un anumit reper x este depen-dentă de denivelarea h şi constituie o măsură a diferenţei de presiune p, conform relaţiei ∆x=f ( ∆h) ≅K∆p (13) unde K este un coeficient dependent de dimensiunile clopotului şi rezervorului (diametre şi grosimi) precum şi de greutatea specific a lichidului din aparat. Manometrul cu clopot este un aparat foarte sensibil, cu care se pot măsura diferenţe de presiune până la circa 200 mmH2O.

description

vcx

Transcript of Automatic A

Page 1: Automatic A

Tabelul 2

24. Constructia, principiul de functionare a manometrelor cu clopot

Manometre cu clopot. La baza funcţionării acestui tip de aparate stă principiul echilibrării forţelor hidrostatice (gravitaţionale şi arhimedice). Principial, un astfel de aparat este alcătuit dintr-un rezervor 1, umplut parţial cu lichid şi dintr-un clopot 2, cufundat în lichidul din rezervor (fig 9).

Spaţiul din interiorul clopotului este pus în legătură cu mediul, având presiunea de măsurat p1, iar rezervorul comunică cu atmosfera sau cu alt mediu, de presiunea p2. Sub efectul diferenţei de presiune p = p1 p2 > 0, clopotul se ridică până când, prin denivelarea lichidului de sub clopot şi din rezervor, pe înălţimea h, se realizează un echilibru al forţelor ce acţionează asupra clopotului: forţa de presiune ascensională, forţa gravitaţională şi cea arhimedică asupra acestuia.

Fig 9. Manometru cu clopot.

Poziţia pe verticală a clopotului faţă de un anumit reper x este depen-dentă de denivelarea h şi constituie o măsură adiferenţei de presiune p, conform relaţiei

∆ x=f (∆h)≅ K ∆ p (13)unde K este un coeficient dependent de dimensiunile clopotului şi rezervorului (diametre şi grosimi) precum şi de greutatea specific a lichidului din aparat.

Manometrul cu clopot este un aparat foarte sensibil, cu care se pot măsura diferenţe de presiune până la circa 200 mmH2O.

Page 2: Automatic A

35. Constructia, principiul de functionare si domeniul de utilizare a debitmetrelor cu flotor si piston

Page 3: Automatic A
Page 4: Automatic A

102. Scheme pneumatice de principiu

   12.1 Notiuni introductive

          Schemele pneumatice sunt compuse din 4 parti componente diferite:

        Schema de legaturi (schema de principiu);         Lista de aparatura;

        Diagrama de functionare;         Dispunerea geografica.

 Schema de legaturi

          In schema de principiu aparatele sunt sunt reprezentate conform normelor C.E.T.O.P.

          Ele sunt divizate in 3 categorii care sunt:

-         organe de informatii: vane, contacte, etc.

-         organe de interpretare a informatiilor : relee logice, celule, selectoare, memorii, etc.

-         organe de putere : organe motoare, cilindrii distribuitoarede putere.

Toate schemele sunt dispuse sub forma de trei coloane:

-         la stanga: toate organele de informatii

-         la mijloc : toate organele de interpretare a informatiilor 

-         la dreapta : toate organele de putere

Cele trei parti sunt separate prin coloane, notate cu A,B,C,D in partea superioara si cu 1,2,3,4,etc, pe verticala, in functie de numarul de aparate. In schema  alimentarea cu aer comprimat se va face intotdeauna de la stanga la dreapta.

Page 5: Automatic A

                                    

                   

Fig.1         

Lista de aparatura

Intr-o schema toate aparatele sunt notate prin litere sau cifre. Toate aceste repere se regasesc intr-o lista de aparatura, unde figureaza denumirea exacta a aparatelor, numarul lor, codul de producator si codul de magazie.

Diagrama de functionare

Diagrama de functionare este un procedeu grafic care serveste la:

-         studiul ciclului de lucru si scrierea ecuatiilor ;

-         explicarea diferitelor faze de lucru .

In plus, diagrama de functionare este primordiala pentru depanarea rapida a circuitelor automate.

Dispunerea geografica

Acesta este un desen simplificat al instalatiei de automatizare, pe care sunt reprezentate pozitia cilindrilor, a dulapului pneumatic precum si a diferitelor organe de informatii.

Page 6: Automatic A

Aceste aparate reprezentate in dispunerea geografica, se regasesc si in lista de aparatura.

12.2 Principiul fundamental al studierii unei scheme pneumatice

In general, un fenomen de forta  se traduce prin existenta a doua si numai doua stari diferite.

Exemplu   : un intrerupator nu poate fi decat deschis sau inchis.

Este de remarcat faptul ca, cele doua stari sunt net diferite, un aexcluzand-o pe cealalta, brutal fara a trece printr-o zona intermediara.

Daca un fenomen se poate prezenta sub mai multe stari, este intotdeauna posibila impartirea lui in 2 parti egale, rational sau conventional, astfel incat sa avem 2 stari distincte. Astfel un sistem de doua stari distincte poate fi pus in ecuatie, ceea ce nu se poate face in alte conditii.

Fiecare solutie : da sau nu, deschis sau inchis, etc, poate fi tradus matematic printr-o variabila binara.

In final, ansamblul de variabile binare a unui sistem poate fi studiat cu ajutorul algebrei BOOLE.

In pneumatica, ca urmare a celor prezentate mai sus, vom considera doua stari distincte:

        prima stare:            aerul trece →  simbol 1

        a doua stare: aerul nu trece → simbol 0

12.3 Diagramele de functionare

Simbolizarea utilizata in realizarea unei diagrame de functionare este importanta si este descrisa mai jos:

a)     Pentru organele motoare 

-         Sageata oblica trasata cu linie continua  =  acest simbol reprezinta cursa

de IESIRE a cilindrului

-         Sageata oblica trasata cu linie punctata  =  acest simbol reprezinta cursa

de RETUR a cilindrului

b)    Pentru memorii

Page 7: Automatic A

 -         Sageata oblica trasata cu linie continua  =  acest simbol reprezinta

schimbarea intr-un sens a memoriei

-         Sageata oblica trasata cu linie punctata  =  acest simbol reprezinta

schimbarea memoriei dintr-un sens opus la cel precedent 

c)     Pentru organele de informare

Pentru aceste organe vom indica daca ele lasa sa treaca sau nu aerul, sau altfel zis, daca sunt actionate sau nu.

-         Linie orizontala trasata cu linie continua groasa =   acest simbol ne indica ca o vana sau o comanda este actionata

           -         Linie orizontala trasata cu linie punctata  =    acest simbol se refera la comenzi (in general simbolul indica ca o comanda poate fi actionata sau nu)

            -         Linie orizontala trasata cu linie continua  subtire  =  acest simbol ne indica un organ fictiv

-         Un punct situat pe linia de plecare a unei secvente =  acest simbol indica plecarea unei secvente a ecuatiei, pentru a fi controlata in caz de pana

Acelasi simbol poate fi intalnit pe prelungirea unei comenzi, indicand o posibila oprire. Altfel zis, el ne indica momentul in care trebuie slabita comanda , daca vrem ca ciclul sa se desfasoare normal.

 -         X  situat pe linia de plecare a unei secvente  =  acest simbol indica plecarea unei secvente a ecuatiei, produsa printr-un semnal dat de prezenta aerului in acel punct.

          O diagrama de functioanre este un tablou sub forma de grafic in care este reprezentat  ciclul complet al unei instalatii pneumatice

In diagrama, ciclul de functionare este divizat intr-un numar exact de faze.

O faza este o descompunere simpla a unei operatii din ciclu.

Intr-o faza nu se  produce decat o singura miscare si numai una.

Exemplu   : actionarea unei vane → avansul unui cilindru → contactul unei vane la final de cursa → bascularea unei memorii etc.

Intr-o diagrama de functinare noi gasim :

1.     Pozitia comenzilor manuale (actionate sau nu)

2.     Pozitia cilindrilor (cilindru in pozitia iesita sau cilindru in pozitia retrasa sau cilindru in miscare)

3.     Starea memoriei (iesire aer daca memoria este pilotata in X sau in Y)

Page 8: Automatic A

4.     Ecuatiile corespunzatoare diferitelor miscari ale cilindrilor si ale memoriilor (ecuatia corespunzatoare unei miscari cuprinde toate elementele necesare realizarii acelei miscari).

Tabelul 3

64. Tipuri de viscozimetre mecanice. Principiul de functionare si domeniul de utilizare

Page 9: Automatic A
Page 10: Automatic A

83. Scheme structural si principiul de functionare a SRA in cascada