AUREL SOARE COOPERARE ªI CONFLICT€¦ · AUREL SOARE • COOPERARE ªI CONFLICT evenimentele din...

Secolul al XX-lea s-a singularizat prin extinderea opresiunilor,persecuþiilor, exterminãrilor, prin sistematizarea genocidului ºi aexterminãrii unei întregi populaþii prin înfometare organizatã,prin conceperea în teorie ºi prin realizarea în practicã aregimurilor politice de asuprire cele mai perfecþionate, care auînrobit miliarde de oameni. Totuºi, trebuie sã recunoaºtem cã totîn acest secol s-a repus pe fundamentul dãruirii umanedemocraþia ca valoare teoreticã ºi practicã de referinþã a uneisocietãþi civilizate.

În acest secol, majoritatea formelor de conflict au produs în modsemnificativ o mutaþie majorã, o mare decãdere moralã,atentându-se la viaþa oamenilor lipsiþi de apãrare – civilii – dinspatele frontului, nevinovaþi ºi mai ales neînarmaþi.

Aceste fapte s-au produs în momentul în care dezechilibrelecauzate de diverse orientãri politice ºi ideologice au inventatmarile rãzboaie ca instrumente de bulversare a raporturiloristorice de forþã. Rãzboaiele au avut un impact deosebit asuprasocietãþii (tema I). S-ar pãrea cã acest fenomen continuã ºi astãziºi va fi ºi mâine. Dar grija cea mare a noastrã ar trebui sã fie sã-iputem convinge pe oamenii în devenire, adicã pe elevi, cã paceatrebuie sã fie starea normalã, cã ea nu poate fi o continuare arãzboiului cu alte mijloace.

Cu toate acestea, în ultimul timp, o altã formã de rãzboi, avândcaracter asimetric ºi neconvenþional, terorismul (tema a II-a), adevenit un fenomen global. În orice loc de pe Terra poate apãreaºi se poate dezvolta. El nu mai este limitat de frontierele statale.Teroarea este un copil al corupþiei ºi al subdezvoltãrii.Terorismul angajeazã ºi pericliteazã prosperitatea socialã.

Astãzi, lumea este divizatã complet diferit faþã de secoleletrecute, în naþiuni care s-au adaptat sau nu noii economii, ºi deaceea coaliþia antiteroristã e alcãtuitã din state de pe toatecontinentele care dezvoltã o economie de piaþã funcþionalã. Luptacontra terorismului a redivizat ºi reorganizat lumea.

Un alt eveniment specific Europei Centrale ºi de Sud-Est a fostcãderea comunismului la sfârºitul deceniului al nouãlea alsecolului trecut. În acest amplu proces istoric s-a înscris ºiRomânia. Dupã o dictaturã comunistã care a lãsat urme adânci,

159

COOPERARE ªI CONFLICT

AUREL SOARE

AUREL SOARE • COOPERARE ªI CONFLICT

evenimentele din decembrie 1989 au creat premisele pentru caRomânia sã-ºi afirme vocaþia europeanã.

Integrarea europeanã ºi euroatlanticã (tema a III-a) a reprezentatpentru România – inclusiv la nivelul societãþii civile în formareºi consolidare – modalitatea cea mai adecvatã de a-ºi asiguradezvoltarea, stabilitatea ºi securitatea.

Progresele României pe calea aderãrii în NATO-UE ne întãrescconvingerea cã toate criteriile de integrare în cele douãorganizaþii sunt convergente ºi se susþin reciproc, constituindfundamentul unei modernizãri ºi dezvoltãri durabile a þãriinoastre în secolul al XXI-lea.

Pentru România, aderarea la NATO ºi UE înseamnã recunoaºtereafãrã echivoc a faptului cã þara noastrã împãrtãºeºte valorileoccidentale ºi cã ea aparþine definitiv civilizaþiei europene.

Toate pregãtirile pentru aderarea la cele douã organisme suntinstrumente ale accelerãrii reformelor economice ºi sociale careau ca scop sã aducã societatea româneascã pe calea stabilitãþii,bunãstãrii ºi normalitãþii.

Sursele pe care le folosim în cadrul acestui modul se referã lacâteva aspecte semnificative pentru fiecare problematicãanalizatã. În acest sens, limita de spaþiu ne-a impus o selecþiefoarte severã a izvoarelor.

Am ales acele surse istorice care sã-i punã pe elevi în situaþia dea-ºi remodela discursul propriu despre trecutul mai îndepãrtatsau mai apropiat, având ca punct de referinþã valoriledemocraþiei, pãcii ºi toleranþei.

160


Tema I. Impactul rãzboiului asupra societãþilor

Concepte – Rãzboi– Strategie

– Propagandã– Drepturile omului

Întrebãri cheie – Care este impactul rãzboiului asupra civililor?– Dar asupra societãþii în ansamblul ei?– În ce fel rãzboaiele secolului al XX-lea au generat mutaþii globale

asupra statelor lumii?

Cuvinte cheie – Colaboraþionism– Cenzurã– Conspiraþie– Erou– Mercenari– Mobilizare– Partizan

– Patriotism– Raþionalizare– Rechiziþie– Refugiat– Rezistenþã– Protest antirãzboi– Voluntar

Valorile cetãþenieidemocratice

– Aprecierea demnitãþii umane– Colaborare– Consecvenþa comportamentalã în

raport cu un set de valori asumate– Curaj– Toleranþã

– Flexibilitate ºi adaptare laschimbare

– Înþelegerea, acceptarea ºirespectarea diversitãþii

– Respingerea stereotipiilor– Solidaritate

Competenþele princurriculum de istorie

– Analizarea factorilor politici, sociali, economici ºi culturali carealcãtuiesc imaginea unei societaþi

Competenþele cetãþenieidemocratice

– Receptarea criticã a informaþiilor despre rãzboi

Rezultate – Elevii sã fie capabili sã reflecteze asupra impactului rãzboiului asupraoamenilor

Categorii de surse – Afiºe de rãzboi– Fotografii– Istorie oralã– Hãrþi– Literatura de specialitate

– Memorialisticã– Presa scrisã– Scrisori de pe front– Statistici

Metode – Brainstorming– Dezbaterea– Gândiþi, lucraþi în perechi– Interviul

– Investigaþia– Munca în grup– Proiectul

161

TABEL METODOLOGIC


Tema II. Terorismul – o ameninþare la adresa securitãþii mondiale

Concepte – Cult– Devianþã– Fanatism– Fundamentalism– Ideologie

– Ipoteza frustrãrii – Agresiuni– Psihopatie– Sociopat– Violenþã

Întrebãri cheie – Care este specificitatea terorismului în secolul al XX-lea?– Cum s-a schimbat acþiunea teroristã în lumea contemporanã?– Ce s-ar putea face pentru a dezamorsa pericolul terorismului?

Cuvinte cheie – Antiterorism– Contraterorism

– Terorism– Jihad


– Toleranþã– Înþelegerea, acceptarea ºi

respectarea diversitãþii– Consecvenþa comportamentalã în

raport cu un set de valori asumate

– Flexibilitate ºi adaptare laschimbare

– Aprecierea demnitãþii umane– Respingerea stereotipiilor


– Exprimarea de opinii în limbajul specific istoriei– Formularea de argumente referitoare la terorism– Examinarea consecinþelor directe ºi indirecte ale acþiunii umane


– Asumarea unei atitudini de acceptare faþã de celãlalt din altã culturãsau zonã de civilizaþie

Rezultate – Elevii sã fie capabili sã reflecteze asupra problematicii complexe aterorismului contemporan

– Elevii sã-ºi formeze propriile opinii ºi convingeri privind consecinþeleactelor teroriste asupra societãþii, þinând seama de drepturile omului

Categorii de surse – Fotografii– Literaturã de specialitate– Presa scrisã

– Relatãri individuale– Scrisori– Statistici

Metode – Brainstorming– Dezbaterea– Gândiþi, lucraþi în perechi– Interviul

– Investigaþia– Munca în grup– Proiectul

162

Tema III. Paºi cãtre integrare – perspectiva româneascã (NATO, UniuneaEuropeanã)

Concepte – Aquis comunitar– Aderare– Reformã

– Structurile europene– Globalizare

Întrebãri cheie – Care este strategia României cu privire la integrarea în structurileeuropene ºi euro-atlantice?

– În ce constã procesul de modernizare internã în cazul României?

Cuvinte cheie – Costuri sociale– Datorie externã– Descentralizare– Economie paralelã

– Infrastructurã– Protecþie socialã– Rectificare– Software


– flexibilitate ºi adaptare laschimbare

– statutul de drept– demonetizare

– toleranþã– aprecierea demnitãþii umane– respectarea drepturilor omului


– Formulare de argumente cu privire la procesul de aderare a þãrii laNATO ºi Uniunea Europeanã

– Exprimarea de opinii cu privire la integrarea euro-atlanticã a României


– Asumarea criticã a unui exerciþiu de construcþie identicã ºipragmaticã privind cauzele ºi efectele pe care integrarea europeanã ºieurotlanticã le are asupra României pe plan intern ºi extern

Rezultate – Elevii sã poatã formula aprecieri în raport cu procesul complex aladerãrii României în structurile NATO ºi ale Uniunii Europene

– Elevii sã aprecieze complexitatea elementelor specifice de pregãtire învederea aderãrii României la Uniunea Europeanã ºi NATO

Categorii de surse – Grafice– Fotografii– Presa scrisã– Statistici

– Literaturã de specialitate– Acte oficiale– Istorie oralã

Metode – Dezbatere– Investigaþia

– Munca în grup– Mozaic


163


164

TABEL CRONOLOGIC

Evenimente istorice universale/europene Evenimente istorice naþionale

2007 1 ianuarie (data primirii României în UE).

200525 aprilie – Bruxelles. România a semnattratatul de aderare la UE.

2005

17 februarie – reprezentanþii comisieieuropene ºi reprezentanþii guvernului aulansat mecanismul de monitorizare aRomâniei pentru anii 2005 ºi 2006.

22 iulie – Egipt – Sharm el-Sheik – atacterorist. 2005

3 februarie – tratatul de aderare pentruRomânia a fost aprobat, fãrã dezbatere, destatele UE.

7 iulie ºi 21 iulie – Marea Britanie – Londra –atacuri teroriste. 2005

31 ianuarie – a fost finalizat proiectul detratat pentru aderare pentru România.

29 octombrie – Roma – a fost semnatãconstituþia europeanã. 2004

10-14 iunie – alegeri pentru parlamentuleuropean în þãrile membre UE. 2004

decembrie – Consiliul European a dat „undãverde ” aderãrii României.

1 mai – UE are în compunere 25 de state cu454 milioane de locuitori. 2004

decembrie – România a încheiat toatecapitolele de negociere cu UE (31 în total).

13 martie – Madrid – atac terorist. 2004 2 aprilie – aderarea la NATO.

2003octombrie – aprobarea revizuirii constituþieiRomâniei prin referendum.

Consiliul European UE de la Copenhagamarcheazã sfârºitul negocierilor de aderare cuCipru, Malta, Slovacia, Cehia, Polonia,Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania.

2002

1 ianuarie – unele þãri membre UE au trecutla moneda euro. 2002

26 octombrie – congresul SUA a adoptatpatriot act, care vizeazã combatereaterorismului pe teritoriul SUA.

2001

2001

18 decembrie – adoptarea în parlamentulRomâniei a strategiei de securitate naþionalãcare are ca obiectiv esenþial integrarea înNATO ºi UE a României.

11 septembrie – New York (SUA) – atacterorist asupra World Trade Center. 2001

încep negocierile de aderare cu Slovacia,Lituania, Bulgaria, România, Malta. 2000

România a început negocierile în vedereaaderãrii la Uniunea Europeanã.


165


Consiliul European de la Berlin aprobã „agenda2000” ºi o perspectivã financiarã pentruextinderea UE.

1999

1 mai – tratatul de la Amsterdam. 1999

încep negocierile de aderare cu Ungaria,Polonia, Estonia, Slovenia, Cehia ºi Cipru. Maltaîºi reactiveazã cererea de a deveni membru UE.

1998

1996protocolul adiþional la acordul european deasociere pentru deschiderea programului UEcãtre România.

199522 iunie – România a depus cererea oficialã deaderare la UE.

pânã astãzi – Kosovo – rãzboi sârbo-albanez. 1995

199414 septembrie – România semneazã cu NATO –prima din sud-estul Europei– parteneriatulpentru pace.

Consiliul European de la Copenhaga aprobãextinderea UE pentru a include þãri din Europacentralã ºi de est ºi defineºte criteriile deaderare ale acestora.

1993

pânã în 1995 – rãzboi secesionistSerbia-Bosnia/Herþegovina. 1992

1 noiembrie – tratatul de la Maastricht ainstituit Uniunea Europeanã. 1992

dizolvarea Tratatului de la Varºovia. 1991 acordul de comerþ ºi cooperare cu UE.

Iugoslavia se dezintegreazã. 1991

Desfiinþarea URSS-ului. 1991

Maastricht (Olanda) – se stabileºte calendarulconstituirii UE; la 1 noiembrie 1992 a intrat învigoare.

1991

Londra – se fondeazã Banca Europeanã pentruReconstrucþie ºi Dezvoltare. 1991

Cipru ºi Malta solicitã sã devinã membri UE. 1990

iniþierea sprijinului financiar al comunitãþiieuropene destinat þãrilor din Europa centralã ºide est pentru reforma ºi refacerea economiilor lor.

1989

prãbuºirea regimurilor comuniste din Europarãsãriteanã. 1989

revoluþia din decembrie.

1 iulie – actul unic european a instituit piaþaunicã începând cu 31 decembrie 1992. 1987

ales M. S. Gorbaciov – secretar general al PCUS. 1985


166


teroriºti islamici asasineazã atleþi israelieni laolimpiada de la München. 1972

primãvara de la Praga – revolte alestudenþilor la Paris. 1968

pânã în 1964 – rãzboi civil în Cipru. 1963

construirea zidului Berlinului(dãrâmat în 1989). 1961

1958vara – retragerea trupelor sovieticedin România.

revoluþia din Ungaria. 1956

14 mai – se înfiinþeazã Tratatul de laVarºovia – o alianþã militarã a þãrilor dinblocul sovietic.

1955România – membrã în Tratatul de la Varºovia.

1955 10 decembrie – România – membrã ONU.

crearea Comunitãþii Europene a Cãrbuneluiºi Oþelului (CECO). 1951

4 aprilie – crearea NATO. 1949

1947abolirea monarhiei. Proclamarea republicii.Preluarea întregii puteri de cãtre comuniºti.

pânã în 1949 – rãzboi civil grec. 1946

1941pânã în 1945 – rãzboiul alãturi de Germanianazistã (1941-1944) ºi de coaliþia NaþiunilorUnite (1944-1945).

1941 pânã în 1944 – Holocaustul evreilor români.

pânã în 1945 – al doilea rãzboi mondial. 1939

Anschluss. Trupele naziste anexeazã Austria. 1938

pânã în 1939 – rãzboi civil spaniol. 1936

teroarea antievreiascã ia amploareîn Germania. 1935

pânã în 1939 – marea epurare sovieticãdeclanºatã de I. V. Stalin. 1934

30 ianuarie – în Germania începe regimulhitlerist (de extremã dreaptã – pânã în 1945). 1933

pânã în 1922 – rãzboiul civil în Rusiasovieticã. 1917

lovitura de stat bolºevicã – Lenin. 1917

1916 pânã în 1919 – rãzboiul de întregirenaþionalã.

pânã în 1918 – primul rãzboi mondial. 1914 pânã în 1916 – neutralitatea României.

pânã în 1913 – rãzboaiele balcanice.1912

pânã în 1913 – al doilea rãzboi balcanic.pacea de la Bucureºti – 10 august 1913.

IMPACTUL RÃZBOIULUI ASUPRA SOCIETÃÞII

Scopul realizãrii temei Impactul rãzboiului asupra societãþii estede a încuraja studiul schimbãrilor din societate, în general, ºi acelor provocate de conflicte (rãzboaie, revoluþii etc.), în special.

Tânãra generaþie – conectatã prin media ºi internet la tot ceea celumea a creat ºi creeazã – este deschisã apropierii între semeni,înþelegerii, schimbului rapid de informaþii, dialogului ºicolaborãrii. De aceea, este nevoie sã le formãm elevilor noºtri unspirit deschis, de încredere, dar ºi un simþ al responsabilitãþii.

Numai aºa noi vom putea rezista la presiunile din toate pãrþileasupra libertãþilor ºi drepturilor persoanei. Este nevoie de multãmuncã pentru ca fiecare om sã devinã conºtient de îndatoririlesale faþã de semenii sãi. În acest mod suntem convinºi cã în lumepot coexista paºnic convingeri, opinii, religii etc. diferite.

167

IMPACTUL RÃZBOIULUIASUPRA SOCIETÃÞIII.


168

ORGANIZAÞII INTERNAÞIONALE PENTRUMENÞINEREA PÃCII ªI COOPERÃRII ÎNTRESTATELE LUMII

1.Organizaþia Naþiunilor Unite(O.N.U.) – constituitã în 1945, aconferit principiului non-vio-lenþei statutul unei norme legaleºi a creat contextul în careaceastã normã avea sã poatã fisupravegheatã. Statutul demembru exprimã recunoaºtereamultilateralã a dreptului deexistenþã, completând în modpozitiv principiul renunþãrii laorice formã de violenþã.În tipul de cooperare practicatde organizaþiile parte aNaþiunilor Unite se reflectãfaptul cã non-violenþa ºi pacea

nu pot fi atinse decât princooperare ºi nu prin rãzboi.„Capitolul VI: Rezolvareapaºnicã a diferendelor• Articolul 331. Pãrþile la orice diferend acãrui prelungire ar putea puneîn primejdie menþinerea pãcii ºisecuritãþii internaþionale trebuiesã caute sã-l rezolve, înainte detoate, prin tratative, anchetã,mediaþie, conciliere, arbitraj, pecale judiciarã, recurgere laorganizaþii sau acorduriregionale sau prin alte mijloacepaºnice, la alegerea lor.

2. Consiliul de Securitate, cândsocoteºte necesar, invitã pãrþilesã-ºi rezolve diferendul prinasemenea mijloace.• Articolul 34Consiliul de Securitatepoate ancheta orice diferendsau orice situaþie care arputea duce la fricþiuniinternaþionale sau ar putea danaºtere unui diferend, înscopul de a stabili dacãprelungirea diferendului sausituaþiei ar putea pune înprimejdie menþinerea pãcii ºisecuritãþii internaþionale.”

1.1. CARTA O.N.U.

http://www.dadalos.org/uno_rom/uno-charta.htm#uebersicht#uebersicht

1.2. CARTA ONU – IDENTITATE ªI ÎNCREDERE

„Prevederile Cartei ONUlimiteazã libertatea de acþiune apartenerilor de conflict,obligându-i pe aceºtia sãreducã, dacã nu sã renunþe detot la elementele de violenþã. Întermeni pozitivi, influenþa realãa Organizaþiei internaþionaleasupra interacþiunii dintrenaþiuni este creatã în primulrând prin integrarea ei în

conºtiinþa comunitãþii, oconºtiinþã în care se reflectãcontextul modificat alsistemului internaþional. Acestlucru face ca metodele detratare a conflictelor sã devinãcu mult mai eficiente atuncicând sunt instituþionalizate lanivelul Organizaþiei. Prinaplicarea practicã a acestorprincipii, statele se deprind cu

un anumit comportament carese transformã astfel într-onormã universal acceptatã.Instituþionalizarea acesteinorme duce mai apoi, în cazulcelor care o respectã, laidentitate ºi încredere, acesteaînþelegându-se de pe acum caparte dintr-un sistemcomprehensiv ºi unilateralacceptat de cooperare.”

Ernst-Otto Czempiel: Friedensstrategien, Systemwandel durch Internationale Organisationen,Demokratisierung und Wirtschaft, Paderborn 1986, pp. 103-105.

1.3. CÃªTILE ALBASTRE

„În pofida numãrului mare decontributori, greul misiuniloreste susþinut de un grup de þãriîn curs de dezvoltare. Primelezece naþiuni, ca numãr demilitari, care participau la

misiuni în iunie 2004, sunt:Pakistan, Bangladesh, Nigeria,Ghana, India, Etiopia, Africade Sud, Uruguai, Iordania ºiKenia. Aproximativ zece lasutã din personalul care

participa la misiuni este dinUniunea Europeanã, cea maimare contribuþie la acestprocent avându-l Polonia, cu739 de oameni, din cei peste4.500 cât sunt în total.


Pânã în prezent, în misiunilede menþinere a pãcii ale ONUºi-au pierdut viaþa aproape2.000 de soldaþi din peste 100de þãri. 30 % din victimeleprimilor 55 de ani de misiuniau murit între 1993 ºi 1995.Unul dintre motivele pentrucare în misiuni participã maiales militari din þãrile în cursde dezvoltare este cã aceºtiapar a avea o atitudine neutrã însituaþii de conflict ºi pentru onaþiune impactul psihologiceste mult mai mic decât cel pecare îl au SUA sau Rusia, spre

exemplu. Teama inspiratã de oforþã strãinã prezentã peteritoriul unui stat suveran estediminuatã dacã participanþii lamisiune nu provin din þãricaracterizate ca fiindexpansioniste sau imperialiste.Un alt motiv ar putea fi ºi deordin financiar, pentru cã ONUramburseazã 1.000 de dolari pelunã, plus echipamentulnecesar, pentru fiecare soldatparticipant la misiuni.Misiunile de menþinere a pãciiau fost considerate ca fiind derisc mare.”

169

Rãzboiul arabo-israelian din 1948a fost conflictul care a determinatapariþia trupelor O.N.U. demenþinere a pãcii, supranumite„cãºtile albastre”.

„Observatorul Militar”, an XVI, nr. 25(804), 23-29 iunie 2005, p. 16.

APLICAÞIE• Formaþi grupe de câte patru elevi. Definiþi termenul de „ONU” studiind sursele 1.1, 1.2, ºi 1.3.

Prezentaþi concluziile voastre în plen. Dacã vor exista diferenþe prea mari, fiecare grupã vaprezenta, în detaliu, argumentele formulate.

• Pe baza cunoºtinþelor din orele de istorie, formulaþi câte un exemplu pentru:a) Comunicare – cooperare între state;b) Conflict – cooperare între þãrile membre ONU;c) Violenþã – non-violenþã în relaþiile internaþionale.

• Din textele analizate, identificaþi care este modalitatea de rezolvare paºnicã a diferendelordintre state.

• Elaboraþi pe grupe/individual un poster prin care sã transmiteþi o preocupare a voastrã faþã demenþinerea pãcii ºi a cooperãrii între statele lumii.

• Plecând de la surse, analizaþi rolul Consiliului de Securitate în cazul unei ameninþãri împotrivapãcii în lume ºi:– exprimaþi propria opinie despre rolul de prevenþie al acestui organism;– comparaþi textul Cartei ONU cu o situaþie de conflict realã din lumea contemporanã. Ce

constataþi?– identificaþi prevederile ce pot fi îmbunãtãþite pentru a crea un climat de cooperareinternaþionalã.

• Citiþi cu atenþie sursa 1.3 ºi apoi identificaþi care sunt principalele contribuþii la menþinereapãcii a „Cãºtilor albastre” (trupele ONU de menþinere a pãcii). Dezbateþi la nivelul întregiiclase. Redactaþi un material referitor la un caz concret pe care îl cunoaºteþi, în care aceste trupecontribuie la pacea din zonã.


170

PARTIZANI2.

Sublocotenentul Victor Popescu,comandantul puternicului detaºamentde partizani care a actionat împotrivaocupanþilor în vestul Olteniei

Ordonanþã a comandaturii germane ajudeþului Dolj prin care se instituiaun premiu de 30 000 lei pentruprinderea sau denunþarea lui VictorPopescu, urmãrit „pentru crimesãvârºite împotriva autoritãþilormilitare germane ºi austro-ungare”

2.1. FOTOGRAFIACONDUCÃTORULUIUNUI GRUP DEPARTIZANI ROMÂNI

România în anii primuluirãzboi mondial, vol. 2,Bucureºti, Edit. Militarã,1987, p. 476.

www.lebvalcycles.com

2.2. AFIª REALIZAT DE PUTERILEOCUPANTE PENTRU RECOMPENSAREACELOR CARE ÎI DENUNÞAU PEPARTIZANII ROMÂNI

2.3. PARTIZANI ITALIENI


171

APLICAÞIE• Analizaþi sursele 2.1, 2.2 ºi 2.3.

– Formulaþi definiþia termenului „partizan”.– Comentaþi sursa nr. 2.3: descoperiþi situaþii surprinzãtoare faþã de „realitatea” cunoscutã de voi?– Ce sentiment aveþi faþã de descoperirile fãcute? Schimbã acestea modul de gândire în

legãturã cu lupta contra ocupanþilor? De ce?– Aþi accepta ca în situaþia în care þara voastrã ar fi ocupatã sã luptaþi contra opresorului?– Pe ce se bazeazã o asemenea atitudine ºi faptã? Argumentaþi-vã rãspunsul.

• Folosind cunoºtinþele de la orele de istorie, reconstituiþi contextul în care au avut loc luptelede partizani în þara noastrã în primul rãzboi mondial – sursele 2.1 ºi 2.2 – ºi în Italia celui de-al doilea rãzboi mondial – sursa 2.3.

• Organizaþi planul unei dezbateri cu tema: Contribuþia partizanilor la înfrângerea inamicului înRomânia anilor 1916-1918.

VOLUNTARI ÎN CONFLICTE MILITARE3.

3.1. VOLUNTARI PENTRU RECRUTARE

Voluntari pentru recrutare în Marina Regalã a Marii Britanii în timpul celui de-aldoilea rãzboi mondial (S. Waugh, Ben Walsh, W. Birks, Modern World History,second edition, London, 2002, p. 305)

APLICAÞIE• Definiþi ce înseamnã

„voluntar” într-un conflictmilitar.

• Alcãtuiþi un eseu de 250de cuvinte, pornind de lasursa 3.1.

• Pe baza cunoºtinþelorvoastre ºi a discuþiilor dinorele de istorie,identificaþi ºi formulaþicauzele care conduc unom sã se înscrie cavoluntar într-o armatã.


„Fiecare îºi face datoria cumcrede, murmurã Bologa dreptrãspuns lui Cervenco,aºezându-se la masã faþã-n faþãcu Klapka, ºi apoi poruncisoldatului: Adã-mi ºi mie cevade mâncare!Soldatul dispãru. Peste o clipã,Gross, puþin încruntat, zise:– Nici o datorie din lumenu-mi poate impune sã ucid peun camarad…– Camarad?! strigã deodatãlocotenentul Varga, revoltat,sãrind în picioare. Trãdãtorii ºidezertorii sunt camaraziid-tale?… Domnilor, vã întreceþicu glumele! Eu, în orice caz,nu mai pot asculta nepãsãtorasemenea… asemenea… vorbecompromiþãtoare pentru unmilitar care mai are în sufletun pic de iubire de þarã…[…] Nimeni nu osândeºte cuinima uºoarã, zise Apostolgânditor, dar când vina eevidentã, eºti silit. Cãci mai

presus de om, de interesele luiparticulare, e statul!– Nimic nu e mai presus deom! Se ridicã atunci Gross,grãbit, ca nu cumva sã-i iacineva vorba. Dimpotrivã,omul e mai presus de orice,mai presus chiar de întreguniversul! Ce-ar fi pãmântulfãrã omul care sã-l vadã, sã-liubeascã, sã-l mãsoare, sã-lînconjoare?… Ca ºi pãmântul,universul numai prin om adevenit o realitate interesantã.Altfel ar fi o zbuciumare sterilãde niºte energii oarbe, altfel,adicã fãrã sufletul omului. Toþisorii universului nu pot aveaaltã menire decât sãîncãlzeascã trupul omului careadãposteºte grãuntele divin alinteligenþei. Omul e centruluniversului, fiindcã numai înom materia a ajuns laconºtiinþa propriului sãu eu, aajuns sã se cunoascã!… Omul eDumnezeu!”

172

LITERATURA DEDICATÃ RÃZBOIULUI4.

4.1. DRAMA INDIVIDUALITÃÞII

În romanul PãdureaSpânzuraþilor, Liviu Rebreanusurprinde drama individualitãþii,marcatã de arhetipul naþional,cam pretenþios în condiþiileparticipãrii la conflictul militarmondial.

Liviu Rebreanu, Pãdurea Spânzuraþilor, Bucureºti, Editura 100+1Gramar, 2001, pp. 32-33

APLICAÞIE• Sursa 4.1 este o lucrare de ficþiune, o operã literarã cunoscutã. Pornind de la fragmentul redat,

redactaþi un eseu cu titlul Drama individului în condiþiile unui rãzboi (timp de lucru: 10minute). Apoi, faceþi schimb de lucrãri cu unul dintre colegi ºi notaþi câteva comentarii înlegãturã cu ce vi s-a pãrut mai interesant sau mai dificil în eseul primit.

• Parcurgând cu atenþie textul sursei 4.1, aplicaþi algoritmul reflecþiei individuale asupra lui – ces-a întâmplat, de ce, ce sensuri are evenimentul prezentat, ce implicaþii vedeþi etc. – ºi apoiorganizaþi o dezbatere, pe douã grupe – pro ºi contra – privind suferinþa individului într-unconflict militar.


173

DISTRUGERI PROVOCATE POPULAÞIEICIVILE DE ARMATELE IMPLICATE ÎNCONFLICTE MILITARE

5.

5.2. DRESDA – CONSECINÞELE ATACULUI AERIAN

Oraºul a fost bombardat de aliaþi în zilele de 13 -14 februarie 1945. Bilanþuldezastrului: 135.000 morþi ºi 165.000 rãniþi din 700.000 locuitori.(http://www.legnano.org/reteciv/scuole/dresda/Nuovo/quadruplice_attacco.htm)

S. Waugh, Ben Walsh, W. Birks, Modern Word History, second edition, London,2002, p. 315

5.1. DEZASTRUL PROVOCAT DE BOMBARDAMENT ASUPRA COVENTRY, NOIEMBRIE 1940

APLICAÞIE• Pe baza surselor date,

realizaþi un reportaj de lafaþa locului (Coventry – ogrupã, Dresda – o grupã),plecând de la detaliile pecare le observaþi în imagini.

• Sunt aspecte surprinse încadrul acestei activitãþicare au provocat modificãriîn gândirea, atitudinea saucomportamentul tãu? Dacãda, care sunt acestea?

• Pe baza cunoºtinþelor dinorele de istorie, formulaþiargumentele aduse de þãrilecare au organizat bombar-damentele asupra civililor.

• Credeþi cã poate fisusþinutã ºi argumentatã oasemenea modalitate de aduce un rãzboi?Argumentaþi-vã rãspunsul.

• Daþi ºi alte exemple, dintrecutul apropiat, referitoarela acest mod de intervenþiemilitarã asupra civililor.

Sursele 5.1 ºi 5.2 prezintã imaginidin douã oraºe care au suferit depe urma bombardamentelor asupracivililor. Hitleriºtii au provocatdistrugeri mari britanicilor dinoraºul Coventry (1940) ºi engleziiau bombardat Dresda (Germania),nimicind populaþia neînarmatãgermanã (1945).

PENTRU PROFESORPentru aceste discuþii folosiþi ºimodulul „Miºcãri de populaþii însecolele XX-XXI”.


„Noi, subsemnaþii oameni deºtiinþã, am lucrat în domeniulputerii atomice. Pânã decurând, am fost obligaþi sã netemem cã Statele Unite arputea fi atacate cu bombeatomice în timpul acestuirãzboi ºi cã singura apãrare arfi fost un contraatac prinaceleaºi mijloace. Astãzi, odatã cu înfrângerea Germaniei,acest pericol a fost depãºit ºine simþim obligaþi sã spunemcele ce urmeazã:Rãzboiul trebuie încheiat rapidºi cu succes, iar atacurile cubombe atomice ar putea fi ometodã eficientã de luptã.Credem, totuºi, cã asemeneaatacuri împotriva Japoniei nu

pot fi justificate, cel puþin nuînainte de a da publicitãþii, îndetaliu, condiþiile ce urmeazãsã fie impuse Japoniei dupãrãzboi, Japonia primind astfel oºansã de a capitula.Dacã un astfel de anunþ publicar da asigurãri japonezilor cãpot spera la o viaþã paºnicã înpatria lor, dar Japonia arcontinua sã refuze sãcapituleze, naþiunea noastrã arputea atunci, în anumitecondiþii, sã se considere forþatãsã recurgã la folosirea bombeloratomice. Totuºi, niciodatã unasemenea pas nu ar trebui fãcutfãrã a se examina seriosresponsabilitãþile morale pecare le implicã.”

174

HIROSHIMA ªI NAGASAKI –EFECTELE PRIMELOR BOMBEALE EREI ATOMICE ASUPRA OAMENILOR

6.

La 6 august 1945, oraºul japonezHiroshima era distrus de primabombã atomicã utilizatã în istorieîntr-un rãzboi. La 9 august 1945,Nagasaki, un alt oraº japonez, afost ºi el distrus de o nouã bombãatomicã. Sute de mii de oameniau fost omorâþi în câteva secunde.Alte multe milioane au pierit întimp, ca urmare a contaminãriiradioactive ºi a bolilor pricinuitede acestea. Cu asemenea tragedii,era atomicã a intrat în istorie cafiind cea mai de temut perioadãpentru lumea întreagã.

6.1. PETIÞIA ADRESATÃ DE ªAPTEZECI DECERCETÃTORI ANGAJAÞI ÎN CADRULPROIECTULUI MANHATTAN (CARE AVEA CAOBIECTIV PRODUCEREA BOMBEI ATOMICE),LA 17 IULIE 1945, PREªEDINTELUI SUA –HARRY TRUMAN

Apud, Miruna Munteanu, Hiroshima, prima bombã a erei atomice,în Dosarele ultrasecrete (supliment al ziarului Ziua), anul 8, nr. 370,6 august 2005, p. I.


175

Imagine preluatã din: Florea Þuiu, Japonia, Bucureºti, Edit. Sport-Turism, 1982, f.p.

6.2. STATUIA COPIILOR HIROSHIMEI

APLICAÞIE• Sursele 6.1 ºi 6.2 relateazã, din perspective diferite, despre cea mai temutã armã de distrugere,

bomba atomicã, care a schimbat percepþia asupra rãzboiului pentru totdeauna.• Pe baza surselor de mai sus, alcãtuiþi un eseu cu titlul Înarmaþi pentru apocalipsã.• Pornind de la drama micuþei Sadako Sasaki, realizaþi – pe 4 grupe – câte un poster în care sã

arãtaþi impactul rãzboiului asupra vieþii copiilor, ºi prezentaþi-le clasei.• Pe baza sursei 6.1, formulaþi argumentele politice ale deciziei de a folosi arma atomicã asupra

oraºelor japoneze. Apoi, exprimaþi-vã pãrerea în legãturã cu ele.

A fost ridicatã în amintirea eleveiSadako Sasaki care a murit, lavârsta de 12 ani, de leucemieprovocatã de radiaþiile bombeiatomice. Credea cã se vaînsãnãtoþi dacã va face o mie decocori de hârtie (tradiþia niponã).Când a murit, fãcuse 643 decocori. Copiii vizitatori aimonumentului depun zilnic – înamintirea elevei – mii de cocoride hârtie.


„Noi am nimerit într-o aºezare,într-o localitate micã, Shargorodse numea, alþi oameni aunimerit în foste sovhozuridezafectate, deci foarte rãu.Nimeni nu avea timp pentrunoi atunci, nici locuitorii, niciarmata românã, oamenii erau înplin rãzboi ºi noi am venit pecapul lor – 50.000 de oameniîntr-o localitate micã.Noi am fost ajutaþi în primulrând de cei în casele cãrora amintrat ºi faptul cã am intrat încase a fost un mare privilegiu.Cei din Auschwitz au intrat înniºte barãci – noi am stat înniºte case, case mizerabile, darcase cu suflete de oameni în ele,ºi am fost ajutaþi de populaþiaevreiascã, dar ºi de populaþiaucraineanã. Altfel n-am fi pututsupravieþui fãrã mâncare, iar dinCâmpulung noi am luat ceva,dar nu putea sã þinã 3 ani dezile. Deci am fost ajutaþi foartemult, supravieþuirea noastrã adepins de ajutor ºi ausupravieþuit numai cei care aufost ajutaþi. Singuri nu puteamsupravieþui în nici un fel.

Într-o zi a trecut prin lagãr unpluton din armata românã, cuarma în mânã ºi cu baioneta laarmã, ceea ce se fãcea numai încaz de pericol ºi era pericolpentru cã erau miºcãri de parti-zani. ªi din acest pluton, dinarmata românã la un momentdat s-a desprins un ostaº, carea venit înspre tatãl meu, ºi-alãsat arma ºi a sãrit de gâtul luipentru cã era un bãiat din satul«Vama» – unde am trãit noi.Deci a fost mai importantã rela-þia lui umanã cu un om pe careel îl cunoºtea, decât armata.Era foarte periculos – ofiþerulcare comanda plutonul puteasã considere cã bãiatul a fãcutun act de indisciplinã ºi reacþianormalã ar fi fost tragicã. Însãofiþerul ºi-a dat seama cã nuera un act de agresiune nicidin partea populaþiei ºi nicidin partea soldatului. Deci, afost un act de prietenie ºi cãl-durã sufleteascã în mijloculpustiului din Ucraina, în timpde rãzboi. Deci relaþiile umanenu se schimbã nici în aseme-nea condiþii.”

176

SOLIDARITATEA UMANÃ ÎN TIMPULRÃZBOIULUI. HOLOCAUSTUL7.

7.1. AMINTIRILE DOAMNEI SARINA IONESCUFragment din interviul luatdoamnei Sarina Ionescu, dereligie evreicã, de un grup deelevi de la Colegiul Naþional„Mihai Eminescu”, Bucureºti.

Mirela-Luminiþa Murgescu, Silvana Rachieru, Ajutã-þi aproapele.Solidaritate umanã în comunitãþi ieri ºi azi. Tinerii cerceteazãistoria, Concursul Istoria mea – Eustory, ediþia a III-a, 2003-2004,Bucureºti, Edit. Domino, 2005, pp. 86-88.

APLICAÞIE• Folosind sursa datã,

precum ºi alte cãrþi pecare le aveþi la dispoziþie,alcãtuiþi o lucrare cu titlulSolidaritatea umanã întimpul rãzboiului.Holocaustul. Prezentaþiaceste lucrãri în cadrulZilei de comemorare aHolocaustului.

• În zona în care trãiþi,cunoaºteþi ºi alte exemplede solidaritate cu ceilalþisemeni? Dacã da,exemplificaþi printr-oprezentare scrisã, prindovezi istorice pe care leputeþi obþine, precumfotografii, acte, jurnale,ziare etc.

PENTRU PROFESORArãtaþi elevilor cã valorilemorale precum respectul,bunãtatea, nediscriminarea,altruismul sunt încã viabile ºi înnici o situaþie (deci, nici înrãzboi) ele nu trebuie sã disparã.

APLICAÞIE• Alegeþi, din urmãtoarea listã, valorile care ar trebui respectate în orice situaþie, inclusiv în

timpul unui conflict militar: respectul, bunãtatea, discriminarea, altruismul, egoismul,generozitatea.

• Realizaþi o scenetã în care sã evidenþiaþi o anumitã valoare moralã. Cereþi colegilor voºtri sã orecunoascã.

• Documentaþi-vã în legãturã cu lista celor Drepþi între popoare din România. Alcãtuiþi o scurtãprezentare a câtorva reprezentanþi români care au obþinut acest înalt titlu acordat de statul Israel.


Nãscutã la 1 aprilie 1940 înNyeri, Kenia, Wangari Maathaieste o luptãtoare pentruprotecþia mediului înconjurãtorºi pentru drepturile femeilor.La 8 octombrie 2004 i s-adecernat Premiul Nobel pentru

Pace, apreciindu-i-se„contribuþia sa pentrudezvoltarea democraþiei ºimenþinerea pãcii”, considerândcã „pacea nu poate exista fãrãun mediu înconjurãtor în bunãstare funcþionalã”.

177

ALT MOD DE A VEDEA PACEA8.

8.1. WANGARI MAATHAI

http://en.Wikipedia.org/wiki/Wangari_Maathai - 14 octombrie 2004

APLICAÞIE• Formaþi grupe de câte 4-5 elevi ºi discutaþi despre rolul pe care îl are mediul înconjurãtor în

menþinerea vieþii.• Pe baza cunoºtinþelor din orele de biologie, precizaþi care au fost mutaþiile în mediul

înconjurãtor în ultimii ani.• Alcãtuiþi o scurtã prezentare a mediului înconjurãtor al localitãþii în care trãiþi, aºa cum era în

urmã cu 50-40-30-20-10 ani ºi cum este acum. Argumentaþi diferenþele.• Folosind tehnica Gândiþi, lucraþi în perechi, comunicaþi, comentaþi textul: „pacea nu poate

exista fãrã un mediu înconjurãtor în bunã stare funcþionalã”.• Alcãtuiþi planul unui proiect în care sã identificaþi o acþiune prin care sã convingeþi oamenii sã

lupte pentru pace, sã fie împotriva rãzboiului, care contribuie ºi el la distrugerea mediului.• Identificaþi organizaþii de protecþia mediului din zona voastrã ºi oferiþi-vã voluntari pentru o

acþiune pe care o iniþiazã. Începeþi sã colaboraþi cu ele.


1. Pornind de la cunoºtinþele acumulate în orele de istorie, daþio posibilã definiþie a rãzboiului, folosind metodabrainstorming.

2. Alcãtuiþi o listã de 4-6 cuvinte cheie pentru a descrie modulîn care viaþa civililor se schimbã în timpul rãzboaielor.

3. Numiþi trei tipuri de acþiuni în care se implicã un om, chiarcivil, în timpul unui rãzboi.

4. Care credeþi cã a fost cel mai important motiv al implicãriicivililor în rãzboi? Folosiþi cuvinte cheie din tabelul deprezentare a modulului pentru a explica rãspunsul vostru.

5. Realizaþi un eseu cu titlul Civilii în rãzboi, utilizând cele maireprezentative pasaje din sursele prezentate.

6. Cum puteþi argumenta, dupã pãrerea voastrã, rãzboiul, dinperspectiva copiilor nevinovaþi ºi neputincioºi faþã de acesteconflicte majore?

7. Ce dovezi pro ºi contra puteþi gãsi în legãturã cu problematicamenþionatã în activitatea de la punctul 8 (paginile 13-14)?

8. Descrieþi viaþa copilului din timpul rãzboiului în câtevapropoziþii în care sã folosiþi ºi urmãtoarele cuvinte:îngrijorare, revoltã, speranþã, curaj, fermitate, mutilaþii,orfani, evacuaþi.

9. Realizaþi o dezbatere având la bazã afirmaþia: „Nici o datoriedin lume nu-mi poate impune sã ucid pe un camarad”.

10. Gândiþi, lucraþi în perechi, comunicaþi, pornind de laurmãtoarea afirmaþie: „Rãzboiul distruge tot ceea ce e maifrumos în lume: VIAÞA LIBERÃ A OMULUI”. În urmadiscuþiilor voastre, alcãtuiþi un poster, în grupe de câte doi.

11. Împãrþiþi clasa în trei grupe ºi alcãtuiþi o listã cu argumentecontra rãzboiului. O grupã se va ocupa de suferinþele din viaþacotidianã, alta de crimele executate în numele unei„dreptãþii” ºi ultima de efectele economice asupra oamenilor.

12. Realizaþi un interviu cu o persoanã care a trãit în timpul celuide-al doilea rãzboi mondial.

13. Realizaþi o listã a motivelor care, în timpul conflictelormilitare, i-a determinat pe oameni sã-ºi pãrãseascãproprietatea, localitatea, regiunea ºi sã meargã în necunoscut.

178

ACTIVITÃÞI


14. Prin metoda jurnalului dublu, analizaþi una dintre surseledate. Prezentaþi apoi colegilor comentariile voastre. Timp delucru: 15 minute.

15. Organizaþi planul unei dezbateri cu tema „De ce oameniiajung sã se ucidã, tortureze sau degradeze moral sau fizic?”

16. Alcãtuiþi o listã cu avantajele ºi dezavantajele implicãriifemeilor în economia de rãzboi încã din primul rãzboimondial. Comparaþi lista voastrã cu cea a colegei/colegului.Discutaþi, apoi, deosebirile care apar.

17. Imaginaþi-vã cã sunteþi implicaþi în rãzboi. Realizaþi opovestire despre ceea ce trãiþi (soþul mobilizat pe front, copiiirefugiaþi etc.). Comparaþi ceea ce aþi scris cu creaþiilecolegilor. Ce concluzii puteþi formula?

18. Contribuþia deosebitã a femeilor pe front sau în spatelefrontului în timpul rãzboaielor din secolul al XX-lea vãschimbã modul de gândire în legãturã cu atribuþiile femeilor?De ce?

19. Formulaþi rolul ºi semnificaþia monumentelor ridicate înmemoria celor cãzuþi în timpul rãzboaielor.

20. Aveþi în localitatea voastrã un asemenea monument? Realizaþio prezentare a acestuia. Dacã sunt menþionate ºi nume alecelor ce au murit în rãzboaie, aflaþi informaþii suplimentaredespre aceºti eroi.

21. Ce manifestãri sunt organizate pentru cinstirea eroilor?Participaþi la aceste evenimente? În ce mod?

22. Consideraþi cã orice comemorare anualã trebuie sã aibã uncaracter militar? Argumentaþi-vã rãspunsul.

23. Pe un monument funerar patriotic francez se aflã urmãtoareainscripþie: „Blestemat fie rãzboiul.” Care este pãrerea voastrãfaþã de aceastã afirmaþie? Argumentaþi-vã rãspunsul.

179


Astãzi, lumea se confruntã cu o mulþime de ameninþãri de naturãeconomicã, militarã, socialã, informaþionalã etc. Un loc aparte îlocupã terorismul internaþional, care pericliteazã mediul desecuritate la nivel mondial.

De aceea, toþi cei interesaþi pentru menþinerea pãcii trebuie sãcoopereze prin adoptarea unor mãsuri economice, politice,diplomatice, militare ºi ecologice care sã asigure un mediu desecuritate stabil, paºnic, propice desfãºurãrii nestingherite a vieþiilibere a individului. Prin urmare, menþinerea unei stãri denormalitate, a pãcii, a cooperãrii între indivizi, state, organismeinternaþionale etc. este o necesitate a lumii actuale, atât deinterdependentã din punct de vedere economic, politic,informaþional, cultural, militar etc.

Oamenii doresc sã-ºi desfãºoare acþiunile într-un climat desolidaritate umanã, în care drepturile omului ºi valoriledemocraþiei sã fie apãrate. De aceea, ori de câte ori se recurge laterorism pentru a „rezolva” unele crize din relaþiile internaþionalese creeazã disfuncþii la nivel mondial. Acest lucru face caacþiunile teroriste sã producã efecte mult mai profunde decât celevizibile imediat.

Dupã 11 septembrie 2001, când au avut loc atacurile de la NewYork, comunitatea internaþionalã a realizat cât de vulnerabilã esteîn faþa ameninþãrii teroriste. Un rol decisiv în descurajarea actelorteroriste îl au ºi-l vor avea mecanismele de realizare a securitãþiinaþionale, regionale ºi mondiale. Succesul unor astfel de acþiunieste posibil dacã prin eforturi colective se va putea rãspundeimediat la terorismul internaþional.

Cooperarea asigurã succesul în combaterea cauzelor caregenereazã terorismul, a surselor acestuia, a mecanismelor carepermit organizarea unor astfel de acþiuni.

180

TERORISMUL – O AMENINÞARELA ADRESA SECURITÃÞII MONDIALEII.

TERORISMUL – O AMENINÞARE LA ADRESA SECURITÃÞII MONDIALE

„Ultimele tehnologii încomunicaþii permit astfelteroriºtilor sã opereze dinaproape orice þarã din lume,dacã au acces la infrastructuraIT ºi aceasta afecteazã modulîn care grupurile se sprijinã pediferite forme de sponsorizare.Datã fiind importanþa cunoaº-terii în conducerea rãzboiuluiîn reþea, nu este surprinzãtorcã teroriºtii organizaþi în reþeaau început deja sã-ºi ridicenivelul de cunoºtinþe ºi abilitã-þile în tehnologia informaþiei.Astfel, posibilitãþile oferite dereþea sunt exploatate mai efi-cient, pentru îmbunãtãþireaimaginii ºi percepþiei publice,dezvoltãrii metodelor propa-gandistice de influenþare a opi-niei publice, recrutãrii de noimembri ºi obþinerii de noi fon-duri financiare.Dispunând de o expuneremediaticã lãrgitã, în afaracanalelor de media tradiþionale,ca televiziunea sau presa scrisã,Internetul devine o componentã

importantã a strategiei teroriste,grupurile teroriste gãsind caleaalternativã idealã de a ajunge lapublic, adeseori cu un controlmult mai direct asupramesajului ce are ca scop finalsubminarea voinþei oponenþilor.Înainte de Internet, un atentatcu bombe putea fi însoþit de unapel telefonic sau fax, cãtrepresã, prin care teroriºtii îºirevendicau responsabilitatea.Acum, atacul cu bombe poate fiurmat de un anunþ pe propriulsite web. Faptul cã teroriºtii aucontrol asupra conþinutuluimesajului lor oferã mai multeoportunitãþi pentru creareaunei imagini cât mai favorabileprin dezinformarea opinieipublice sau prezentareapunctelor de vedere alternativela mesajele oficiale. O prezenþãpe Internet se poate dovediavantajoasã pentru mobilizareaunor indivizi care nu suntafiliaþi la un grup teroristanume, dar care împãrtãºescplanurile ºi ideile acestora.”

181

DEMOCRAÞIA ªI TENTAÞIAAUTORITARISMULUI1.

1.1. NOILE TEHNOLOGII ªI TERORISMUL

George Rãduicã, Spaþiul virtual în confruntarea politico-militarã, înImpact strategic, nr.1-2, 2003, pp. 142-143.

1.2. TERORISMUL ªI DREPTURILE DEMOCRATICE

„Cea mai mare ameninþare pecare o reprezintã, astãzi,terorismul este cã apãrareademocraþiilor începe sãpresupunã restrângereadrepturilor democratice alecetãþenilor. În numele lupteiîmpotriva terorismului, Poliþiaºi serviciile secrete încep sã

primeascã prerogative excesive.Suspecþii pot fi reþinuþi pânã la15 zile în arest fãrã a li seaduce o acuzaþie; agenþii potface percheziþii la faþa loculuifãrã mandate; dreptul la liberacirculaþie a persoanelor începesã fie îngrãdit, prizonieriibãnuiþi de terorism sunt trataþi,

deja, inuman. Dupã derapajeleinterne, democraþia trebuie sãfacã, acum, faþã ºi unei teribileprovocãri externe: terorismul.Cum se descurcã democraþia?Un model de democraþie carevrea din ce în ce mai mult sãsupunã ºi din ce în ce maipuþin sã propunã.”

Daniel Uncu, Democraþia ºi tentaþia autoritarismului, în Ziua, vineri, 5 august 2005, serie nouã, XII, 3393, p.1.

PENTRU PROFESORPentru aceste discuþii consultaþiºi modulul „Democraþia ºidrepturile omului”.

APLICAÞIE• Pe baza sursei 1.1,

identificaþi douãposibilitãþi oferite desocietatea informaþionalã,care pot fi utilizate deteroriºti. Argumentaþifiecare posibilitate cu câteun exemplu concret.

• Folosind sursa 1.2,precum ºi cunoºtinþelevoastre, alcãtuiþi un eseucu titlul Impactulterorismului asuprademocraþiei.


„Grupuri mici, de pânã latrei-ºapte oameni, strâns legaþiîntre ei prin ideologie ºisângele pe care urmeazã sã îlverse în numele cauzei. Liniide comunicaþie electronice,conturi de poºtã electronicãfolosite o singurã datã, direcþiageneralã de acþiune datã de unmesaj religios, publicat de opaginã electronicã obscurã,rãspândit apoi pe întreagaplanetã prin mijlocirea mariloragenþii de presã. Grupurilesubterane acþioneazã de capul

lor, nu au nevoie de ordine dela un centru, sunt autonome,îºi planificã ºi duc laîndeplinire acþiunile în funcþiede directivele primite prinmesajele religioase.Atentatorii din primul ataclondonez erau crescuþi ºieducaþi în Marea Britanie.Practic ar fi imposibil ca statulsã ºtie ce gândeºte fiecarecetãþean, iar un stat în careaceastã posibilitate ar devenirealitate nu face parte dinproiectele europene.”

182

VIAÞA SUB TEROARE2.2.1. ATENTATORII

George Damian, Viaþa sub teroare, în Ziua, serie nouã, anul XII,23.07.2005, nr. 3382, p.1.

APLICAÞIE• Pornind de la sursa 2.1,

prezentaþi douã exemplede acþiuni prin careterorismul afecteazã viaþacotidianã.

• Imaginaþi-vã cã staþi devorbã cu un om ce abia atrecut prin experienþaunui atentat terorist. Carear fi prima întrebare pecare i-aþi adresa-o?

PROCESUL DEZUMANIZÃRII UNOROAMENI ªI TRANSFORMAREA LORÎN TERORIªTI SINUCIGAªI

3.3.1. GRUPÃRI TERORISTE

„Astfel, prin controlulsistemului educaþional ºi prinfolosirea propagandei, liderii destate sau organizaþii pottransforma membrii ºi acestorstructuri sociale în adevãratemaºini de distrugere. Unexemplu istoric al transformãriioamenilor prin intermediuleducaþiei în maºini de produsviolenþa este cel al piloþilorkamikaze ºi ai oamenilor-torpilãfolosiþi atât de germani, cât ºide japonezi în cel de-al DoileaRãzboi Mondial. Membrii

cultelor religioase extremiste,dar ºi ai organizaþiilor teroriste,sunt cunoscuþi astãzi prin acestgen de comportament.Dupã sursele de inspiraþie ºilegitimare, grupãrile teroristepot fi:– pur anarhiste – promoveazã

violenþa de dragul violenþei,ca experienþã esteticã;

– inspirate religios – secte,grupãri fundamentaliste,absolutiste, milenariste saumesianice (Al Quaida saualte miºcãri islamiste);

APLICAÞIE• Citiþi cu atenþie sursa

3.1 ºi precizaþi treifactori care contribuie ladezumanizarea celor careexecutã crime împotrivasemenilor.

• Descrieþi în cinci rânduristrategia de formare ateroriºtilor sinucigaºi.

• Stabiliþi principalelecriterii de clasificare aleterorismului. Argumentaþifiecare criteriu printr-unexemplu concret.


– de inspiraþie etnicã –separatiºtii kurzi ºi ETA;

– de inspiraþie politicã –comuniºti, naziºti.

Aceste ideologii au câtevacaracteristici comune: abdicareade la responsabilitatea moralã,pentru o sursã exterioarã

propriei persoane, menþinereaunor atitudini ºicomportamente care valorizeazãgrupul propriu în defavoareaaltora ºi respingerea unorexperienþe sau puncte devedere care pot influenþapropriile puncte de vedere.“

183

Valentin Poponete, Terorismul – aspecte psihologice, în RevistaSpirit Militar Modern, an XV, 3 (98) 2005, pp. 28-29.

MENTALITÃÞI ªI EDUCAÞIE ÎN CADRULFUNDAMENTALISMULUI ISLAMIC4.

„Mesaj. Confruntarea curegimurile necredincioºilor, pecare noi o simþim fireascã, nuare nimic în comun cudezbaterile socratice, cu ideileplatonice ºi cu diplomaþiaaristotelianã. Aceasta ºtienumai de gloanþe, de realizareaidealurilor sale prin atentate,bombardamente ºi distrugere,prin diplomaþia tunurilor ºimitralierelor. În trecut, ca ºi înviitor, niciodatã un regimislamic n-a fost ºi nici nu va fifondat prin negocieri paºnice ºicooperare cu instituþii politice.Regimurile islamice sunt createprin cuþit ºi arme, prin cuvânt,dar ºi prin gloanþe, prin limbã,dar ºi cu dinþii.Introducere. Aceºti tineri auînþeles cã Islamul nu constãnumai în îndeplinirea unorritualuri, dar reprezintã unsistem complet de valori careinclude religia ºi guvernarea,

mândria ºi djihad-ul, etica ºirelaþiile sociale, cartea sfântã ºiarmele. Situaþia tragicã pe careo cunoaºte naþiunea noastrãastãzi este rezultatulîndepãrtãrii, peste tot ºi întoate timpurile, de la cãile ºiînvãþãtura lui Allah. Aceastãsituaþie este rezultatuldragostei copiilor Sãi pentrucele lumeºti, aversiunea lorfaþã de moarte ºi renunþarea lorla djihad. (Citat dintr-unepisod de viaþã a Profetului)Aceºti tineri sunt pregãtiþipentru djihad-ul poruncit prinCoran de cãtre Allah cel mãreþ:„Împotriva duºmanului,pregãtiþi-vã sã luptaþi cu toateforþele voastre, inclusiv prinrãzboi, pânã când veþi semãnateroarea în inimile duºmanilorlui Allah, a duºmanilor voºtriºi altor duºmani, pe care voipoate nu-i cunoaºteþi, dar pecare Allah îi ºtie”.

4.1. MANUALUL TERORIªTILOR

Manualul teroriºtilor, o lucrare de180 pagini, a fost gãsit în lunamai 2000 la Manchester, MareaBritanie, în apartamentulînchiriat de un membru alorganizaþiei Al-Quaida, care estecãutat ºi astãzi. Cartea, tradusã înlimba englezã, a figurat printreprobele convingãtoare la procesulteroriºtilor, acuzaþi de atentateleefectuate asupra ambasadelorSUA din Kenya ºi Tanzania, din1998.

ªtefan Aust ºi Cardt Schnibben (coord.), 11 septembrie 2001, Ziua încare lumea s-a cutremurat, Bucureºti, Edit. Runa, 2004, p. 247.


„În seara premergãtoareacþiunii, trebuie sã respecþiurmãtoarele reguli:1. Spune-þi în rugãciunile tale

cã vei muri pentruDumnezeu. Rade-þi pãrulde pe corp, spalã-te ºiparfumeazã-te.

2. Reia cu atenþie planulacþiunii, pe care trebuie sã-lcunoºti la perfecþie.Pregãteºte-te ºi pentrusituaþia în care inamiculopune rezistenþã.

3. Recitã verseturile de iertareºi de rãsplatã, ale luiDumnezeu, destinatemartirilor, cãci ei vor mergeîn paradis.

4. Aminteºte-þi în aceastãnoapte, noapteapremergãtoare acþiunii, cãtrebuie sã fii atent ºi supus,cãci vei fi confruntat cu osituaþie grea ºi singuraieºire posibilã este de aasculta ºi a te supune în

totalitate. Repetã-þi cã estede datoria ta sãîndeplineºti aceastãacþiune, înþelegândadevãratul ei spirit, ºi fiiconvins cã trebuie s-oîndeplineºti. Dumnezeuspune cã tu trebuie sãasculþi de poruncile Sale ºide ale Profetului Sãu, sã nute opui lor, ca sã nu eºuezi.Sã fii rãbdãtor, cãciDumnezeu este de parteacelor rãbdãtori.

7. Purificã-þi sufletul de toatesentimentele urâte pe carele aveai, ºi uitã de viaþa tapãmânteanã, cãci tot ceeace ai fãcut pe acest pãmântva aparþine în curândtrecutului. Este timpulacum sã faci ceea ce trebuiefãcut. Noi ne-am consumatviaþa ºi acum a venit ocaziaºi ceasul de a ne dãrui întrutotul lui Dumnezeu ºi dea-l asculta.

9. Aminteºte-þi de ceea ce tre-buie sã faci ºi imagineazã-teîn situaþia de a fi arestat.Dacã acest lucru se vaîntâmpla, asta nu va fi gre-ºeala ta, ci doar voinþa luiDumnezeu. Atunci El îþi vapurifica sufletul ºi-þi va ier-ta toate pãcatele. Aceastanu va fi decât temporarvoinþa Lui. Bucurã-te deci,cãci tu vei fi cel rãsplãtit deCel Atotputernic. Dumne-zeu a promis tuturor celorcare au luptat pentru EI,cã-i va înãlþa la cer.

12. Gândeºte-te la bagajele tale,la hainele tale, la cuþit ºi latot ceea ce ai nevoie, ladocumentele tale deidentitate, la paºaportul tãuºi la toate documentele pecare trebuie sã le iei cu tine.

13. Verificã-þi arma înainte de apleca, cãci vei avea nevoiede ea ca sã-þi îndeplineºtimisiunea.”

184

4.2. GHID PENTRU TERORIªTII KAMIKAZE

ªtefan Aust ºi Cardt Schnibben (coord.), 11 septembrie 2001, Ziua în care lumea s-a cutremurat, Bucureºti,Edit. Runa, 2004, pp. 261-266.

APLICAÞIE• Analizaþi sursele 4.1 ºi 4.2 ºi apoi scrieþi un eseu de 15 rânduri, care sã reflecte, pe baza

informaþilor din surse, opinia voastrã cu privire la mentalitatea teroriºtilor.• Formulaþi trei soluþii care ar putea duce la instaurarea unui climat de respect reciproc între

oameni în societatea contemporanã.

4.3. MANIFESTAREA TERORISMULUI ÎN DIFERITE STATE

Marea Britanie. ArmataRepublicanã Irlandezã (IRA),exponentã a luptei pentrueliberarea Ulsterului, are oveche tradiþie a rezistenþei.În acest rãzboi surd, 1960 a fostmarcat de o confruntarepopularã în Belfast, undeprotestanþii au luat cu asaltcartierele catolice. Când, în1971, IRA a ucis un soldatbritanic, Londra a trecut la

mãsuri speciale ºi la o veritabilãocupare militarã a provinciei.Atentatele au continuat, celemai sângeroase fiind în 1972.Abia anii 1997-1998 au adus odestindere în Ulster, undeautoritãþile de la Londra ºiDublin au cooperat în vedereacauterizãrii acestei plãgi cedateazã de aproape 1 000 deani. Acum, în preajma anului2000, în Ulster s-a instalat –

prin voinþa politicã a Londrei,Dublinului ºi Belfastului – unguvern provincial autonom.Spania. Organizaþia separatistãbascã ETA („Patria bascã ºilibertatea”) ºi-a edificat putereape sentimentul naþionalistbasc, care are îndepãrtateorigini ºi tradiþii medievale.Spiritul autonomist basc a fostcombãtut de autoritarul guvernal lui Franco, astfel cã prima


acþiune sângeroasã a ETA s-aprodus în 1968, când a fostasasinat Manzanos, uncomandant de poliþie.În primii doi ani de guvernarepost-franchistã, autoritãþile auîncercat un dialog cu ETA. Oamnistie generalã acordatã în1977 de guvernul socialist n-afolosit la nimic. În discursullor monocord, teroriºtiicontinuau sã vorbeascã deindependenþã, socialism ºiilegitimitate guvernului de laMadrid. O hecatombã de

cadavre (19 în 1979 ºi 30 în1980) a servit ca pretext pentrutentativa de loviturã de stat din25 februarie 1981.Franþa. A treia miºcareteroristo-naþionalistã este înCorsica, insula unde s-a nãscutNapoleon. Paradoxul acesteirealitãþi franceze este cãfenomenul terorist corsican estede lungã duratã, deºi marginal.Corsica este o insulã departe deo patrie care nu-i este mamã,iar corsicanii au o limbã ºio culturã localã originale.

185

Victor Ionescu, Veacul terorismului în:http://www.itcnet.ro/history/arhive/mi2000/curent1/mi45.htm

APLICAÞIE• Elaboraþi un portofoliu

despre cele trei exemplede miºcãri teroristenaþionale.

• Pe baza surselor date,alcãtuiþi o listã cuargumentele formulatede teroriºti pentruacþiunile lor. Discutaþiapoi aceastã listã.

11 SEPTEMBRIE 2001 – ZIUA CARE ASCHIMBAT RELAÞIILE INTERNAÞIONALE5.

5.1. ATACUL DIN 11 SEPTEMBRIE ASUPRA WORLD TRADE CENTER (S.U.A.)

National Geographic, XI, 2004, pp. 60-61.


„Dupã 11 septembrie 2001 adevenit evidentã lupta întreideologiile democraþiei ºi celeale totalitarismului religios,terorismul, în esenþa lui, fiindvãzut doar ca un simplu mijlocde luptã ºi nu ca o ideologie însine. Conexiunile care ar puteafi stabilite în perspectivaconturãrii unor posibilelegãturi de cauzalitate îndeterminarea genezeiterorismului pornesc de lafaptul cã încheierea celui de-aldoilea rãzboi mondial aînsemnat înfrângerea uneiideologii de stat, totalitariste –nazismul – de cãtre un mozaicideologic, format atât din state

democrate, cât ºi dintr-un colostotalitar comunist. Încheierearãzboiului rece, care a încheiato nouã etapã în evoluþiaideologiilor, a scos practic dinluptã ideologia totalitarãcomunistã, nu însã ºi alteconstrucþii ideologicetotalitare. Ceea ce esteconsiderat de cãtre mulþicomentatori de presã ca fiindînceputul celui de-al treilearãzboi mondial(11 septembrie), a fostidentificat, sub diferite formulepolitice sau de presã, ca avândtot o cauzalitate ideologicã:resurecþia unui totalitarismreligios.”

186

5.2. TOTALITARISMUL RELIGIOS

Gabriel Radu, 11 septembrie – între ideologic ºi sfârºitul socialului,în revista Sfera Politicii, nr. 100/2002, p. 65.

APLICAÞIE• Organizaþi o dezbatere

privind semnificaþia zileide 11 septembrie 2001pentru: SUA, istoriauniversalã ºi România.

• Identificaþi douã legãturide cauzalitate între genezaterorismului ºi sfârºitulcelui de-al doilea rãzboimondial.

• Redactaþi o scrisoare cãtrefamilia unui cetãþean carea pierdut un apropriat înatacurile de World TradeCenter ºi exprimaþi-vãpropriile opiniile înlegãturã cu acesteveniment.

• Alcãtuiþi un portofoliu cutema: 11 septembrie 2001,ziua care a schimbatlumea.

CUM SE COMBATE TERORISMUL?6.

„– Nu trebuie sã ne predãmteroriºtilor, ci sã fim hotãrâþisã constrângem terorismul încadrul statului de drept ºi alprocesului democratic.

– Nu trebuie sã negociem ºi sãfacem concesii, chiar în faþacelor mai serioase intimidãriºi ºantaje.

– Sã luãm mãsuri aspre de asancþiona statele care le oferãteroriºtilor adãpost,explozivi, fonduri, precum ºisprijin moral ºi diplomatic.

– Sã fim hotãrâþi ca niciodatã,sã nu permitem uneiintimidãri teroriste sãblocheze sau sã stopezeeforturile diplomaticeinternaþionale de a rezolvaconflicte majore în zone cuprobleme. În multe asemeneacazuri, terorismul a devenit oameninþare serioasã a pãcii ºistabilitãþii, iar suprimarea saeste, prin urmare, îninteresul comunitãþiiinternaþionale.”

6.1. PRINCIPIILE GENERALE ALE STRATEGIEI ANTITERORISTE

Ion Pleºu, Implicaþiile strategice ale terorismului, în Spirit MilitarModern, serie nouã, nr.1-2/2005, p.26.


Cooperarea rãmâne singurulinstrument care face posibilãdepãºirea rapidã a unormomente delicate cum ar ficele referitoare la folosireaforþei în acþiunile antiteroristeºi care întotdeauna va naºtedezbateri politice. O rapidãanalizã a acþiunilor teroriste deanvergurã va releva cã rareoris-a recurs de douã ori la acelaºiplan de acþiune. Putempresupune cã, în viitor,terorismul, caracterizatîndeosebi prin neanticipare, nuva mai oferi argumente tot atâtde convingãtoare pentru ajustifica recurgerea la forþã,cum a fost cazul la 11septembrie. Într-o asemeneasituaþie, doar prin eforturicolective direcþionate se vaputea rãspunde imediat, fãrãriscul de a amâna la nesfârºit

aflarea rãspunsurilor laîntrebãri de genul: în cecondiþii un stat poate reacþionacu forþa armatã la terorism?Tot în acest mod se vor puteaoferi rãspunsuri la întrebãrilelegate de participareaarmatelor la operaþiileantiteroriste. De regulã,competenþele legate de acestdomeniu sunt atribuite în toatestatele democratice poliþiei ºiserviciilor speciale. Au intratdeja în discursul obiºnuitafirmaþiile cã armatele vor fiimplicate numai atunci cândinstituþiile amintite suntdepãºite. Numai cã toateproblemele legate departiciparea armatelor laoperaþiile antiteroriste trebuiebine normate în legilenaþionale ºi reglementãrileinternaþionale.

187

6.2. COOPERAREA ÎMPOTRIVA TERORISMULUI

http:// cssas.unap.ro/ro/publicaþii/cãrþi/seminarii 2003/si 1.htm

APLICAÞIE• Analizaþi sursele 6.1 ºi 6.2

ºi, împãrþiþi în trei grupe,identificaþi:grupa 1 – trei principiigenerale ale strategieiantiteroriste;grupa 2 – douã direcþii înpolitica UE de combatereaterorismului;grupa 3 – douã exempleprivind rolul cooperãrii încombaterea terorismului.

„TERORISMUL, RÃZBOIUL PIERDUT”?7.7.1. VIOLENÞA ªI TEAMA

„Dupã aproape patru ani de«rãzboi împotrivaterorismului», lumea nu este«un loc mai sigur». Dimpotrivã.Ameninþãrile au crescutexponenþial. Violenþa s-arãspândit pe toate meridianele.În loc de mai multã securitate,avem mai multã teamã. Iaraceastã fricã riscã sã

schimonoseascã chipul lumiidemocratice.Frica este cel mai mareduºman al democraþiei.Transformã mulþimea în turmãuºor manipulabilã. Întunecãminþile, îndeamnã laintoleranþã ºi lasuperficialitate. ªi naºte,mereu, violenþã.”

Miruna Munteanu, Terorismul, rãzboiul pierdut, în Ziua, serie nouã,XII, 3384, din 26 iulie 2005, p.1.

APLICAÞIEAnalizaþi sursa 7.1 ºiidentificaþi douã cãi posibilepentru combatereaterorismului.Argumentaþi ce rol joacãfrica ºi manipularea înacþiunile teroriste.


1. Definiþi, pornind de la tehnica brainstorming, terorismul.

2. Organizaþi o dezbatere cu tema 11 septembrie 2001- ziua încare lumea s-a cutremurat. Folosiþi, cu acest prilej, portofoliulpe care l-aþi alcãtuit.

3. Alcãtuiþi o listã cu acþiunile organizaþiilor teroriste – aºa cumsunt ele înfãþiºate în sursele prezentate.

4. Împãrþiþi-vã în 4-5 grupe. Realizaþi o analizã pe grupe afenomenului terorist, urmãrind care sunt pe continenteorganizaþiile teroriste în lumea contemporanã.

188

PENTRU PROFESORSe recomandã sã se constituie undosar al clasei în care sã fiestrânse toate materialele caredescriu acþiuni teroriste dinsecolul al XXI- lea.

ACTIVITÃÞI

PAªI CÃTRE INTEGRARE (PERSPECTIVA ROMÂNEASCÃ – NATO-UE)

În noul context internaþional apãrut dupã modificarea ordiniimondiale bipolare de la sfârºitul deceniului al nouãlea alsecolului al XX-lea, opþiunea fundamentalã de securitate aRomâniei a rezultat a fi aderarea la NATO ºi integrarea înUniunea Europeanã. Valorile occidentale – democraþia, drepturileomului, economia de piaþã – au fost acceptate de întreaga EuropãCentralã ºi de Sud-Est. Procesul de extindere a NATO ºi a UEatestã aceastã nouã deschidere a comunitãþii internaþionale sprecooperarea pentru rezolvarea problemelor uneia sau alteia dintreregiunile Europei.

Pentru România, aderarea la NATO ºi UE a devenit strategienaþionalã, principalul obiectiv al politicii externe.

În 1994, România a semnat prima aderarea la Parteneriatul pentruPace al NATO, iar în 1995 a devenit membru asociat al UE. Dinaceste momente s-a vãzut clar cã cele douã procese de aderaresunt complementare.

România, ca stat democratic, stabil politic, puternic angajat înpromovarea intereselor comunitãþii euro-atlantice ºi europene,poate sã aibã un rol important în zonã, în flancul sudic alcontinentului, în sporirea securitãþii ºi stabilitãþii în zonã.

Toate eforturile României pentru integrare în NATO ºi UEdemonstreazã conexiunea justã cu realitatea ºi aratã cãdemersurile României de pânã acum sunt viabile, au credibilitateºi sunt utile revenirii noastre de jure în sistemul stateloreuropene democratice.

Acest nou cadru de securitate reprezintã pentru profesorii deistorie un îndemn pentru a organiza unele teme în acord cumaterialele prezentate în modul, pentru a sensibiliza tinerii spreaceastã problematicã.

189

PAªI CÃTRE INTEGRARE (PERSPECTIVA ROMÂNEASCÃ –NATO-UNIUNEA EUROPEANÃ)

III.


„România ºi-a propus dublaintegrare în structurileeuropene ºi euroatlantice, iaracest lucru corespunde în teoriarelaþiilor internaþionalecalculului raþional al dobândiriide prestigiu, bunãstare ºigaranþii de securitate prinintegrarea la Vest. Dincolo deanaliza la nivelul decizieiraþionale, putem afirma cãexistã ºi un nivel ideaþional ºicognitiv de interpretare –existenþa normelor, credinþelorºi valorilor occidentale pe careleadership-ul românesc le-aacceptat la început, posibil prinmimetism, spre a obþineavantajele asociate unuicomportament exemplar, deelev silitor. Treptat, s-a produsºi o interiorizare (socializare) anormelor sub presiunea opiniei

publice interne ºi, mai ales,internaþionale. Finalmente,clasa politicã autohtonã a ajunssã se legitimeze prin acestevalori euroatlantice, sã lepromoveze activ chiar în afaraspaþiului naþional, dovada fiinddorinþa României de a impuneo imagine pozitivã de «ancorãde securitate», de «exportator»de securitate, îndeosebi prinsprijinul în stabilizarea ºidemocratizarea Balcanilor deVest. Crezând în aceastãimagine, România acþioneazã înconsecinþã ºi este consideratã înOccident ca factor de stabilizareregionalã ºi model decomportament pozitiv, atât înaspectele interne (problemaminoritãþilor etnice, statul dedrept), cât ºi în celeinternaþionale.”

190

1. ROMÂNIA ªI INTEGRAREA EURO-ATLANTICÃ

ªerban Filip-Cioculescu, NATO ca factor de transformare a „anarhiei”sistemice de la subsistemul de securitate balcanic la orientul mijlociuextins, în Revista de Istorie Militarã, XIII, nr. 2 (78), p.22.

APLICAÞIE• Din sursa datã, identificaþi

care sunt principaleleobiective ale politiciinoastre externe dupã1990.

• Studiaþi, în perechi, acesttext ºi arãtaþi principaleleidei ale autorului ºi/dinperspectiva titluluimaterialului.

• Alcãtuiþi douã grupe ºianalizaþi pro ºi contraafirmaþia: „România este oancorã ºi un exportator desecuritate în zonã”.

2. ROMÂNIA ªI INTEGRAREA EUROPEANÃ

„România a fost una dinprimele þãri din Europa Centralãºi de Est care a iniþiat demersuripe lângã CEE ºi Comisia CEpentru dezvoltarea de relaþiicomerciale încã din anii ’70.La 1 februarie 1993 a fost sem-nat Acordul European de Aso-ciere între Uniunea Europeanãºi Statele Membre, pe de o par-te, ºi România, pe de altã parte,acord care a intrat în vigoare înfebruarie 1995. În data de 22iunie 1995 a fost înaintatã cere-rea oficialã de aderare a Româ-niei la Uniunea Europeanã.România trebuie sã îndeplineas-cã cele trei criterii de aderarestabilite de Consiliul Europeanîn 1993, la Copenhaga (de undeºi numele de «Criteriile de laCopenhaga»). Acestea sunt:

1. criteriul politic – instituþiistabile care garanteazãdemocraþia, statul de drept,drepturile omului ºirespectul pentru minoritãþi;

2. criteriul economic – oeconomie de piaþãfuncþionalã;

3. asumarea obligaþiilor destat membru prin preluareaaquis-ului comunitar, adop-tând legislaþia comunitarãºi existenþa capacitãþiiadministrative pentru apli-carea ºi urmãrile respectãriiacestei legislaþii. Dintreacestea, criteriul politic tre-buie îndeplinit înainte deînceperea negocierilor deaderare. Negocierile cuRomânia au fost deschise înfebruarie 2000.

APLICAÞIE• Realizaþi un eseu cu titlul

Drumul României spreUniunea Europeanã:trecut, prezent ºi viitor.

• Plecând de la sursa datã,formulaþi în ce constãprocesul aderãrii þãriinoastre la structurilecomunitare.


Noua strategie de continuare aprocesului de extinderereconfirmã prioritateacriteriului politic în începereanegocierilor de aderare ºirecunoaºterea implicitã afaptului cã satisfacerea deplinãa criteriilor economice,legislative ºi administrative vanecesita, în cazul tuturor þãrilorcandidate, eforturi susþinute peparcursul unei perioade maiîndelungate de timp.Douã instituþii ale UE suntimplicate în procesul denegociere: Consiliul UniuniiEuropene, alcãtuit din miniºtriide resort din fiecare statmembru, ºi Comisia Europeanã(respectiv DG Extindere).Din partea României, denegocieri se ocupã Delegaþia

naþionalã pentru negociereaaderãrii României la UniuneaEuropeanã, condusã de unnegociator ºef, ministrudelegat în cadrulMinisterului IntegrãriiEuropene. Existã ºi delegaþiisectoriale interministeriale,instituite pentru fiecarecapitol de negociere,formate din reprezentanþiai ministerelor ºi celorlalteinstituþii ale administraþieicentrale cu responsabilitãþiîn transpunerea ºiimplementarea acquis-uluicomunitar din domeniulrespectiv. Existã 31 decapitole de negociere.În prezent, România a închistoate capitolele de negociere,la sfârºitul anului 2004.”

191

www.infoeuropa.ro – 26 martie 2005.

PENTRU PROFESOR• Recomandãm un „joc de rol”;

împãrþiþi clasa în patru grupe,cu urmãtoarele roluri:politicieni, agenþi economici,pensionari ºi tineri.

• Sarcina pentru elevi:Formulaþi, la nivelul fiecãreiechipe, consecinþele integrãriiRomâniei în U.E.Câte un reprezentant vaprezenta concluziile grupuluiîntregii clase.

3. OPINIA PUBLICÃ DIN ROMÂNIA ªI NATO

„NATO în România: dacã amintra în NATO, s-ar putea sã nise cearã sã facem unele lucruri.Vã rog sã-mi spuneþi dacã aþi fisau nu de acord cuurmãtoarele lucruri:1. Efectuarea de aplicaþii

militare ale forþelor NATOpe teritoriul României.

2. Zboruri regulate aleavioanelor NATO deasuprateritoriului României.

3. Staþionarea unor trupeNATO pe teritoriulRomâniei.

4. Construirea de bazemilitare NATO pe teritoriulRomâniei.

5. Trimiterea de truperomâneºti în misiunimilitare ale NATO.

Imaginea NATO: Dacã þaranoastrã ar deveni membruNATO ºi o altã þarã ar atacaRomânia, credeþi cã NATO arveni în ajutorul nostru?

În general, imagineadumneavoastrã despre NATOeste foarte bunã, bunã, proastãsau foarte proastã?Serviciul militar obligatoriu:Dumneavoastrã credeþi cã înRomânia serviciul militartrebuie sã fie obligatoriupentru toþi bãrbaþii tineri?Participarea în Irak: Credeþi cãRomânia ar trebui sã participe,alãturi de SUA, într-uneventual rãzboi împotrivaIrakului?Am efectuat analize de regresieºi corelaþie între rãspunsurilela întrebãrile cuprinse în acestedimensiuni ºi întrebareareferitoare la încrederea înarmatã. Atât românii care setem de o posibilã agresiunemilitarã sau de atacuri teroristela adresa României, cât ºi ceicare nu se tem, manifestã unnivel relativ egal al încrederiiîn armatã.

APLICAÞIE• Identificaþi, în sursa datã,

care este atitudinearomânilor faþã de armatã.

• Ce alte întrebãri aþiformula pentru un sondajde opinie referitor larelaþiile României cuNATO?


Românii care nu sunt de acordcu efectuarea de aplicaþiimilitare ale forþelor NATO peteritoriul României, cu zboruriregulate ale avioanelor NATOdeasupra teritoriului României,cu staþionarea unor trupeNATO pe teritoriul României,cu trimiterea de truperomâneºti în misiuni militareNATO tind sã aibã o mai micãîncredere în armatã. Aceastãdimensiune ar putea explicadoar 1% din variaþia încrederiiîn armatã.De asemenea, românii care nucred cã România ar trebui sãparticipe, alãturi de SUA,

într-un eventual rãzboiîmpotriva Irakului tind sã aibãmai puþinã încredere înarmatã.Acelaºi Barometru de opiniearatã cã cei care nu cred cã înRomânia serviciul militartrebuie sã fie obligatoriupentru toþi bãrbaþii tineri suntmai puþin înclinaþi sã aibãîncredere în armatã.În acelaºi timp, românii caresunt mândri de cetãþenia lor aumai multã încredere în armatã(+0,188), ceea ce se poateafirma ºi despre cei care ºi-arda viaþa pentru þarã într-uneventual rãzboi.”

192

Valentin Poponete, Încrederea publicã în armatã, în Spirit MilitarModern/anul XV, nr. 3-4/(87-88) 2004, p. 36.

PENTRU PROFESOR• Organizaþi grupe de câte cinci

elevi ºi rãspundeþi laîntrebãrile din chestionaruldat. Analizaþi-le în gruparespectivã. Decideþi care esteopinia ce vã reprezintã grupa.Raportaþi-o clasei.

• Analizaþi, în perechi,consecinþele pozitive ºinegative ale participãriitrupelor româneºti în misiuniîn afara graniþelor þãrii alãturide trupele NATO.Argumentaþi-vã rãspunsul.

• Realizaþi o dezbatere în clasã cuprivire la realizarea pe teritoriulþãrii noastre a bazelor NATO.Formaþi douã grupe ºi scrieþiideile fiecãruia pe tablã. Dupãce aþi citit argumentele, v-aþischimbat pãrerea iniþialã? Dacãda, explicaþi din ce motive.

4. EXTINDEREA NATO

„Procesul de extindere aNATO nu a fost asumat ca odovadã de caritate a Vestuluicãtre europenii sãraci dincentrul continentului, sau ca oîncercare de a repara greºelilefãcute la sfârºitul celui de-aldoilea rãzboi mondial. Nici ostrategie durabilã nu se poateconstrui pe argumenteemoþionale sau pe ºantajpsihologic. În esenþã, procesulde lãrgire a NATO este oîncercare foarte complexã dereformare a strategiilor de

securitate a Europei, astfelîncât ele sã-ºi dovedeascãrelevanþa pentru continentulzilelor noastre. Alegerea pecare o avem de fãcut nu esteîntre a accepta sau respingecererile þãrilor candidate ci,mai degrabã, între a avea oOrganizaþie a Atlanticului deNord care sã se conformezeproblemelor curente desecuritate ale Europei sau oAlianþã care sã rãmânãîngheþatã în zilelerãzboiului rece.”

Regele Mihai I – Discurs la Institutul Regal de studii de Apãrare, înRomânia – NATO, vol. 1, Preaderarea, Bucureºti, Editura UMC, p. 127.

APLICAÞIE• În conformitate cu tehnica

„linia valorilor ” – seconstituie dispunerea„pro”, indeciºi ºi „contra”pentru a se analizaîntrebarea: Este extindereaNATO o caritate a Vestuluicãtre Esticii sãraci?

• Analizaþi formularea: „pro-cesul de lãrgire a NATOeste o încercare foartecomplexã de reformare astrategiilor de securitate aEuropei”. Plecând de laaceastã idee, realizaþi uneseu despre cum vedeþi,fiecare, rolul NATO înlumea contemporanã.

5. PÃRERI DESPRE INTEGRAREA ÎN NATO

„Student: Din punctul de vede-re al unui student, cred cã inte-grarea în NATO este un factorpozitiv pentru tinerii români.De ce? Pentru cã integrarea înstructurile euro-atlantice vadeschide o serie nouã de opþi-

uni ºi de noi metode de atinge-re a obiectivelor pentru tineriidin România. Pentru cã ei vorlucra în colaborare cu mulþitineri din diverse domenii dinþãrile integrate deja în structu-rile euro-atlantice.”

România – NATO, vol. 1, Preaderarea, Bucureºti, Editura UMC, p. 812.

APLICAÞIE• Consideraþi cã studentul

intervievat are dreptate?Argumentaþi-vã rãspunsul.

• Folosind metodabrainstorming, rãspundeþila întrebarea: Ce esteintegrarea?


„• Articolul 1Pãrþile se angajeazã, conformprevederilor din CartaNaþiunilor Unite, sã rezolveprin mijloace paºnice oricedisputã internaþionalã în carear putea fi implicate, astfelîncât sã nu aducã atingerepãcii, securitãþii ºi dreptuluiinternaþional ºi sã se abþinã sãrecurgã în relaþiileinternaþionale la ameninþareacu forþa sau la folosirea forþei,în vreun mod incompatibil cuobiectivele Naþiunilor Unite.• Articolul 5Pãrþile convin cã un atac armatîmpotriva uneia sau maimultora dintre ele, în Europasau în America de Nord, va ficonsiderat un atac împotrivatuturor ºi, în consecinþã, sunt deacord cã, dacã are loc unasemenea atac armat, fiecaredintre ele, în exercitareadreptului la auto-apãrareindividualã sau colectivãrecunoscut prin Articolul 51 dinCarta Naþiunilor Unite, vasprijini Partea sau Pãrþileatacate, prin efectuareaimediatã, individual sau decomun acord cu celelalte Pãrþi,

a oricãrei acþiuni pe care oconsiderã necesarã, inclusivfolosirea forþei armate, pentrurestabilirea ºi menþinereasecuritãþii zonei nord-antlantice.Orice astfel de atac armat ºitoate mãsurile adoptate carezultat al acestuia vor trebuiraportate imediat Consiliuluide Securitate. Aceste mãsurivor înceta dupã ce Consiliul deSecuritate va adopta mãsurilenecesare pentru restabilirea ºimenþinerea pãcii ºi securitãþiiinternaþionale.• Articolul 10Prin acord unanim, pãrþile potsã invite sã adere la acestTratat orice alt stat europeanaflat în poziþia de a urmaprincipiile acestui Tratat ºi dea contribui la securitatea zoneinord-antlantice, sã adere laacest Tratat. Orice stat astfelinvitat poate deveni parte laTratat, în urma depunerii laguvernul Statelor Unite aleAmericii a documentelor deaderare. Guvernul StatelorUnite ale Americii va notificafiecare Parte în legãturã cudepunerea fiecãrui astfel dedocument de aderare.”

193

6. ACTUL DE CONSTITUIRE A ORGANIZAÞIEI TRATATULUI ATLANTICULUIDE NORD (NATO) – 4 APRILIE 1949

România – NATO, vol. 1, Preaderarea, Bucureºti, Editura UMC,pp. 443-445.

APLICAÞIEPe baza acestei surse,rãspundeþi la urmãtoareleîntrebãri:a. Care sunt prevederile cele

mai importante aleacþiunii de constituire?

b. În ce constã importanþaarticolului 5?

7. EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE

„A venit timpul sã elaborãm onouã viziune în legãturã cuceea ce poate sã facã Europa cunoii sãi membri ºi modul încare trebuie sã procedez.Strategia pe care o am în vederepentru gestionarea schimbãriipoate fi rezumatã în cinci teme:1. Acþionând împreunã înEuropa: este necesar sãperfecþionãm procesul de luarea deciziilor ºi trebuie sã dãm

dovadã de hotãrârea ºi voinþapoliticã necesare pentru aelabora politici cu adevãrateuropene într-o UniuneEuropeanã extinsã.2. Relansarea economieieuropene: avem nevoie de maimultã inovaþie ºi reformã,pentru a asigura dezvoltarea,competitivitatea ºi crearea denoi locuri de muncã în cadrulunei pieþe extinse.

APLICAÞIE• Analizaþi cele cinci teme

propuse ºi apoi formulaþiargumente pentru acestepreocupãri. Sunteþi deacord cu aceastã viziune?Argumentaþi-vã rãspunsul.

• În ce constã viziuneaRomâniei privind arhitec-tura instituþionalã a UE?

• Evidenþiaþi rolul Românieiîn acest proces de înnoirea UE.

• Alcãtuiþi un eseu cu titlulEuropa toleranþei ºi asolidaritãþii.


3. Construirea unei Europe maisigure pentru cetãþenii ei: artrebui sã folosim procesul deextindere pentru a face un saltconsiderabil înainte în domeniulcolaborãrii pe probleme dejustiþie ºi afaceri interne, oferindstandarde superioare ºi osecuritate sporitã.4. Dezvoltarea parteneriatuluicu vecinii noºtri din Europa:pe mãsurã ce frontierele UE se

extind, avem nevoie de opoliticã de vecinãtate care sãpropage prosperitatea ºistabilitatea în jurul nostru.5. O voce mai puternicã aEuropei în afacerileinternaþionale: trebuie sãfructificãm ºansa de a avea 25de membri pentru a ne bucurade o mai mare autoritate,coerenþã ºi influenþã pe arenainternaþionalã.”

194

PENTRU PROFESORSe recomandã realizarea uneimape tematice – „Paºi cãtreintegrarea euro-atlanticã” – prininvestigaþii directe, prinstrângerea de articole din reviste,ziare etc. despre noua integrare/noul val în UE, pentru o Europãa celor 27.

Extinderea Uniunii Europene. Realizãri ºi provocãri, Raportprezentat de Wim Kok Comisiei Europene (martie 2003), p.7.

8. MULTITUDINEA DE CULORI A LUMIICONTEMPORANE

„Pacea, parteneriatul ºicooperarea sunt posibilenumai între cei care ºtiu cinesunt. Conºtiinþa identitãþiiproprii este condiþia de bazã aoricãrei relaþii bune cu cineva.Dacã nu ºtii cine sunt, cinetind sã devin, ce vreau, deunde plec ºi unde vreau sãajung, relaþia mea cu lumea ºicu cei ce mã înconjoarã va fiîntotdeauna tensionatã, plinãde suspiciuni, însoþitã de uncomplex de inferioritatemascat de o lãudãroºeniestrigatã în gura mare. Cine nu

îºi face ordine în propria fiinþãsau în casa lui încearcã sãimpunã celorlalþi un fel desurogat al imaginii sale propriidespre ordine. Neîncrederea însine ºi nesiguranþa privindidentitatea proprie trezesc înmod firesc neîncrederea faþãde întreaga lume, suspectareade intenþii rele din parteatuturor ºi mai apoi,agresivitatea, care se poatefinaliza prin cucerirea deteritorii strãine sau mãcarimpunerea dominaþiei propriicelor care nu o doresc.”

Václav Havel – Multitudinea de culori a lumii contemporane, discursrostit la conferinþa „Europe’s New Democracies: Leadership andResponsability”, Bratislava, 11 mai 2001, p.4.

APLICAÞIE• Cum sunt definite astãzi

identitatea personalã, naþio-nalã, europeanã? Pentrurãspunsul vostru folosiþi ºiinformaþiile din modululDialoguri interculturale.

• Realizaþi o dezbaterepornind de la afirmaþia:„Neîncrederea în sine ºinesiguranþa” (în maximum200 de cuvinte).

PENTRU PROFESOR• Se recomandã realizarea unei

dezbateri cu privire la aceastãtemã.

• Se poate realiza o mapã cu nego-cierile pe care România le-a avutcu UE la cele 31 de capitole.

• Se poate realiza o prezentareschematicã a temei.

9. CE A OBÞINUT ROMÂNIA DIN NEGOCIERILECU UE?

„În cadrul negocierilor deaderare la Uniunea Europeanã,România a obþinut 50 deperioade de tranziþie ºiaranjamente tranzitorii, acesteafiind cele mai multe perioadede tranziþie care au fostacordate unui stat care face

parte din actualul val deextindere. O perioadã detranziþie înseamnã perioadadintre data aderãrii la Uniuneºi data la care respectiva þarãtrebuie sã se conformezelegislaþiei comunitare într-unanumit domeniu.”

Ce a obþinut România din negocierile cu UE?, în Ziua, joi, 16decembrie 2004, p. 6.


1. Organizaþi-vã în douã grupe ºi indicaþi avantajele ºidezavantajele de care beneficiazã statele membre UE ºiNATO. Argumentaþi-vã rãspunsul.

2. Luaþi inteviuri despre percepþia faþã de integrarea noastrã înstructurile euro-atlantice unor membri ai:

a. autoritãþilor locale;b. profesorilor;c. elevilor.

Rezultatele vor fi prezentate cu ocazia activitãþilor din SpringDay sau a celor organizate în ziua de 9 mai.

3. Consideraþi cã drumul României spre NATO ºi UE þine seamade interesele tuturor românilor? Argumentaþi-vã rãspunsul.

4. Alcãtuiþi un mic dicþionar al integrãrii României în cele douãorganisme vestice. Folosiþi ºi definiþiile din glosarul de lasfârºitul acestui modul.

5. Folosind sursele indicate la bibliografia selectivã din aceastãtemã, realizaþi un concurs gen Cine ºtie câºtigã, cu tema: Voifi cetãþean al unei Europe Unite!

6. Identificaþi trei probleme cu care zona în care trãiþi seconfruntã ºi care fac obiectul integrãrii noastre în UE. Alãturide alte persoane, încercaþi sã vã implicaþi pentru a gãsi celemai bune soluþii pentru rezolvarea lor.

7. Editaþi un ziar ºcolar/o revistã în care tematica sã fieINTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UE – 2007 ºi cereþi colegilor dinºcoala în care învãþaþi sã scrie articole, poezii, eseuri,interviuri etc.

8. Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:a. În ce constau beneficiile României dupã integrarea în

UE? Argumentaþi-vã rãspunsurile.b. În ce domenii credeþi cã au fost realizate unele

compromisuri?c. Cunoaºteþi unele prevederi din negocierile noastre cu

UE?d. Intraþi pe site-urile www.infoeuropa.ro ºi www.mie.ro ºi

citiþi ultimele informaþii privind integrarea României înUE. Comunicaþi aceste date ºi colegilor, în clasã.

195

PENTRU PROFESOROrganizaþi o dezbatere cu titlul„9 mai – Ziua Europei”, la caresã invitaþi mai mulþi elevi de lamai multe niveluri deînvãþãmânt ºi clase. Încurajaþi-isã formuleze opinii documentatecu privire la integrarea euro-atlanticã.

ACTIVITÃÞI

AUREL SOARE COOPERARE ªI CONFLICT€¦ · AUREL SOARE • COOPERARE ªI CONFLICT evenimentele din...

Documents

Transcript of AUREL SOARE COOPERARE ªI CONFLICT€¦ · AUREL SOARE • COOPERARE ªI CONFLICT evenimentele din...