Aurel Popescu Balcesti Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

102
Dr. AUREL ,POPE,SqU~BALCE~TI ". . SUFLETUL IN TIMPUL VIETII ..., " . ~I DUPA MOARTE \. C~n~tiinta umana, Con~tiinta cosmidi . EDlTURA TRIUMF 2004 --

Transcript of Aurel Popescu Balcesti Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Page 1: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Dr. AUREL ,POPE,SqU~BALCE~TI

". .

SUFLETUL IN TIMPUL VIETII..., " .

~I DUPA MOARTE

\.

C~n~tiinta umana,Con~tiinta cosmidi .

EDlTURA TRIUMF2004

- -

Page 2: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Cuprlm

Prefata. . . . . . . ~. . . . . ~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7Cuvant introductiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Diferite conceptii privind localizarea spiritului in ...corpul uman . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . 13Con~tiintaumana, con~tiintacosmica,emanatie"a . . .spiritului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Con~tiintaomului in stare de somn. . . .. . . . . . . . . . . 47Spiritul-con~tiintain starea de somnambulism. . . . . . 52Evolutia con~tiinteiumane de-a lungul istoriei . . . . . 78Unicitatea con~tiintei . . . . . . . . . . . . . . . 98Cuvant de incheiere . . . . . . . . . . . . . . . . 101Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . 109

- ------

Page 3: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Pre/alii

-$tiinla spirituala ne relevafaptul cajUnla umana este alca-tuita din trei entitali: corp, sujlet ~i spirit:

Dupa- moar.tea corpului fizic, sujletul ~j spiritul omuluise~efiber.eaza din inchisoareapecare le~ofacecorpul ~i i§i con-:-'tinua existenla intr-o alta lume, 0 lume paralela cu a noastra,cu care se intrepatrunde, dar pe car.e omul piimantean nu>opoate percepe.

.Spiritul-suflet al omului,formeaza in timpul intruparii, con-~.tiinfaomului care cuprinde gandir.ea, vigilitatea, voinla; jude-cata, memoria ~i toate procesele psihke, aceasta con~tiinlaumana piistrandu-se dupa mfJarte identificandu-se cu persona-

t litatea omului din viala pamanteasca. Mai mult c~iar, dupa ce

"

con~tiinla umana se elibereaza 0 data cu moartea, ea devine_ - mult mai ampla ~imai complexa cad ea cuprinde ~i amintirile- din toate vielilepamante~ti anterioare pe care ~i Ie aminte~te

· cape n~te clase ale unei~coli,fiecare clasiisuperioara urmanda aduce 0 evolulie a spiritului. Mai mult decat atat, i,!trucat inplanul astral dispar no/iunile de Spaliu ~i Timp, con~tiinlaomului, devenind con~tiinla cosmica, i~i vede ~i urmatoarelesale vieJipamante~ti,prin incarnarile ce vor urma, chiar dacaacestea se vor desfi~ura peste zed sau sute de ani.

Aceasta arata ca con~tiinla umana este 0 mica parte dincon~tiinla cosmica,plecata pe pamant din sanul ei ~i reintor-candu-se in ea dupa moarte. _

in cuprinsul carlii se descriu ~i diversele conceplii privindlocalizarea spiritului-con~tiinlain corpul uman, trecand in re-vista cu argumente ce sus{in ~i altele care nu Ie suslin, locurica:glandapinealii, inima,plexul solar, ventriculiicerebralisau

7

L

Page 4: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

--- --- --- - -

substanla reticulata din trw1chiul cerebral, ipostaza pe care 0susline ~i autorul.

Omul dupa moarte i~i continua existenta, intr-o altadimen-siune nepenetrabi/a de organele noastre de sUnl, con~tiinla luipersista ~i va evolua in dcluri de spirit incarnat ~i de spirit ti-ber, in spaliul astral dupa moarte, aceasta prin reincarnari suc-cesive pdna cdnd va reu~i sa se etibereze de stigmatul pacatuluioriginal', care defapt a determinat viala lui in materie. Spiritu-lui - con~tiinta din planul astral, ii lipse~te numai corpul fizic,dar ~ip'e acesta ~i-l poate imagina prin gdnduri.

Cu acest corp invizibi/, el vine pe pamdnt in mijlocul nos-tru, inceardi. sa ne vorbeasca, sau sa ne atinga, dar observa camdna lui invizibi/a pentru noi, trf!.ceprin obiectele pe care vreasa Ie atinga, neintdlnind nid 0 rezistenla. Cu vederea astralape care i-o con/era corpul astral ce insole~te spiritul, in atmos-fera terestra, spiritul- co~tiinla vede toata panorama vielii depe pamdnt, i~i vede corpullipsit de viala (Jinmormdnt, cum sedescompune, f~i vede rudele care flpldng §i inlelege toate gdn-duri/e ce i se, adreseaza cu simpatie sau cu disprel.

Con~tiinla spiritualaformdndu-se fn planul astral, de undevine la fntrupare, este sub influenla fluidelor astrale ale plane-telor sistemului nostru solar §i ale celor 12 constelalii astrale,care formeaza cele 12 zodiace. Aceste fluide astrale avdnd par-ticularitali/e lor, VOl'determina diferite caractere ale co~tiinleioamenilor, un mod diferit de a vedea viala §i lumea in ansam-blullor, acestea vor diferenfia spiritele incarnate §i va explicamodullor diferit de exprimare.

Acesta este §i motivul pentru care cred ca nu'toti dtitoriimei au puterea spirituala de a fnlelege sensul idei/or acesteicarli, cad diferenfierea spiritelor este determinata de factoriastrali §i de nivelullor evolutiv, cu cdt vafi absolvit mai multeclase ale §colii pamdnte~ti fn mai multe vie/i, eu atdt mai mult.omul va fi mai spiritualizat.

- --- - ~--

Page 5: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

".~ .

Cuvant introductiv

Intreaga lume se indreapta catre moarte, tot progresul nos-tm, vanitatile noastre, placerile, bogati~~icunoa~tereanoastrajtoate au acee~i fmalitate,moartea. Acesta este singurullucm pe..

care nu-l putem evita. Ora§eapar ~idispar, imperiile se nasc ~ise prabu~esc, civilizatii noi se dezvolta ~i dupa aceea dispar,planetele insele expiodeaza ~i se transforma in praful cosmic,pentru a ajunge in atIbosfera altor planete. Moartea este srnr-~itultuturor lucrurilor, al vietii, al frumusetii, al bogatiei ~ialputerii. Sfintii mor ca ~ioamenii pacato~i,regii ~iimparatH, lafelca cer~etorii, cu totii ne indreptam catre moarte ~itotu~ineagatam cu disperare de viata, tara sa cunoa~tem de ce facemaceasta, caci viata este numai 0 iluzie. in fiecarezi, mor"oameniin jurul nostru ~itotu~ioamenii continua sa lupte pentru a trai,crezand ca ei nu 0 sa moara niciodata. Aceasta este mareailuzie avietii.

Oare nu exism nimic permanent in aceasta viata trecatoiue?Nu exista nimic inlauntrul nostru, care sa dimana in viata atuncicand corpul moare? Jar daca exista, care este destinul sau?Unde pleaca? De unde a venit? Acel ceva nemuritor din fiintanoastra este spiritul, sinele supremoAcesta nu este supus na~-terii ~inici mortii. EI se exteriorize~a prin intermediul mintii~i al trupului. Pentru a cunoa~te lumea materiala ~i sa 0 inte-leaga, el i~icreeazaun corp pe care it folose~tepana la epuizaredupa care renunta la el ~ii~iasuma un altul ~ia~amai departe.

Toti ne-am nascut din etemitate ~ine intoarcem la ea, dicispirituIomului este dincolo de viata ~idincolo de moarte. Omul

9

- --

Page 6: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

este ternar, fiind format din trup, suflet ~ispirit~o~parte';estene'"muritoare ~i indivizibiHi,acesta este spiritul, o.parte.pieritoate~idivizibilii,acesta este trupul, sufletul care Ie une~tefac~ par-te din amandouii, el'intrii in alciituireacorpului fluidic,~ietericasemanatortrupuluimaterial,care tara acest dublu invizibil,n-arputea avea nici viatii, nici mi~care,nici unitate. Omul este su-pus sugestiilor spiritului sau, aflat in Eul sau, sau instinctuluitrupului, dupiicum prefera una sau alta, corpul fluidic se eteri-zeaza sau se ingroa~a, se unifica sau se descompune.

Dup~ moartea corpului fizic, poate surveni 0 a doua moar-te a sufletului, care constii in indepiirtarea elementelor impureale corpului astral sau sa sufere chiar descompunerea lui.

Purificarea ~i regenerarea corpului a~ral eterat ~i fluidic,care este insii~iorganul sufletului, se poate face in timpul vietiiprintr-un anume fel de existentii,cu cat un suflet este.mai spiri-tualizat, cu atat_maimult se va indeparta el de atmosfera pii-manteasca.

Sufl~tul superior, se manifesta omului, numai in vis sau instare de extaz, caci atunci spiritul omulu~pariise~tecorpul fizic~i calafore~tein lumea spiritelor din spatiu cu care constituieimpreunii con~tiintacosmicii, sinteza sufletului cu materia, re-prezinHidoua fete ale substantei unice, ce se gase~tein spirit.

Spiritul omenesc vine din cer ~i se intoarce tot in cer, ciicinumai spiritul este nemuritor. Sufletul devenit spirit pur, nu-~ipierde con~tiinta ~i individualitatea sa, dimpotriva ~i Ie dez-voltii inHilnindu-~i prototipul in Dumnezeu. EI i~i mentinememoria vietilor sale piimante~ti,a felului cum au trait ~icumau murit, a copiilor ~iparintilor lor.

Faptul.ca spiritul pur i~i mentine toate aceste facultiiti estefoarte greu de explicat, avand in vedere ca in viata piimanteasciiaceste atribute, spiritul ~i Ie manifestii prin intermediul mate-riei, al substantei nervoase din creierul uman, ori in spatiu ex-[stiinumai fiinte spirituale eterate. Nu existii substanta mate-

10

Page 7: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

riaHicare sa inglobeze ni~tecuno~tinte.Aceasta situatie ne facesa banuim ca spiritul nu este altceva decat un computer de

energie, perfectionat dar din ce fel ~e energie este alcatuit, nur s-a reu~itsa se afte.II

I!

rI!

f

I

----- ---

Page 8: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Diferile coneeplii privind loeolizorea spiritului incorpul-uman

Trebuie sa ineercim sa raspundem la intrebarea unde ,estelocalizat sufletul, unde se atla sal~ul sau in timpul cat este in-trupat in om, unde deci se afla centrul psihic al omului, ~tiin-du-se ci procesele psihiee sunt determinate de spirit.

1. inca din antiehitate, oculipii au consider at ca acestsliltq se ajllJ in gltuula pineal a numita ~ Epijizii.

Psihicul nostru influenteazi in mod direct trupul nostru ~ial altora, psihicul subcon~ent poate sa vindece sau sa daunezedacii este pervertit.

Printre marii giinditori ai omenirii care au crezut.ca epifizaeste sediul sufletului este ~iDescartes.

Aceasti glandi ~te localizatiiin centrul creierului, fiind dedimensiunea viirfului unei.unghii a degetului inic ~iare formaunui con de brad Este un organ foarte activ, aviindeel mai mareflux sangvin din corp, dopa rinichi, intocmai ca ~i tluxul san-gvin al glandei hipofize. Este organul cu cea mai mare absorb-tie de fosfordin intregcorpul~icu 0 absorbtiede iod foartemare,fiind al doilea organ en aceastii absorbtie dupa glanda tiroida.

Nici 0 parte a creierului nu contine 0 cantitate amt de marede serotonina, care este un neurotransmititor ~i nici 0 parte acreierului nu poate sintetiza melatonina care este un neurohor-monoEa nu este inveliti de meninge, fiind in afara bariereisangvine a creierului, teoretic nemciind parte din creier.

Interventia ei este in exclusivitate data de sistemul nervosvegetativ, care este autonom, neinfluentat de vointa omului. '

13

Page 9: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Aceastaglanda pineala este strans coleral cu glan,dahipofiza,avandun efort inhibitorfata de aceasta. .

Ea contine de 50 de ori mai multa serotonina decat oricarealta parte a creierului ~i tot ea secreta un hormon numit mela-t?nina care este,strans legata de serotonina neurochimica ce seafla i~magazinataIn veziculele sinapselor nervoase, cu cea maimare \:;oncentrareIn creierul mijlociu, hipotalamus, sistemullimbi.c~isubstanta retic.ulata.Se considera ca aceste zone suntcele care fac legatura dintre creier ~isufletul de provenienta as-trala.

Serotoninaeste un neurotransmitator implicit In foarte multefenomene mentale, inclusiv In ciclurile somnului. Ea este unprecursor al melatoninei cu care alterneaza In functie de suc-cesiunea dintre zi ~i noapte, melatonina fiind sintetizata deglanda pineala.

Maximum de concentratie al serotoninei este In timpul zileiiar maximum de concentratie de melatonina este In cursulnoptii. Aceasta alternanta este rupta daca te afli In permanentala lumina, determinand mari tulburari psihice.

Intrucat melatonina se afla ~iIn retina, s-a atribuit glandeipinealedenumireade al treileaochi. .

Melatonina determina pigmentatia ocltilor, regland canti-tatea de lumina care ajunge pe fotoreceptorii retinei, din aceastacauza culoarea ~i intensitatea lumihii determina modificari decQn~tiinta,acestea fiind atribuite spiritului.

Se c.unoa~teca deta~areacorpului astralla mediumi, se faceIn IntUliericsau Intr-o lumina ro~ie.De asemeni, fantomeleaparin ~ediutelede materializare tot In acelea~iconditii, ectoplasmadin care se formeaza ele, se deta~eazamai u~orde corpul medi-umuluiin astfelde conditii. .

Melatonina este hormonul care determina somnulla Intu-neric, ea se concentreaza maximum la 3-6 ore de la instalareaIntunericului. '

In afarade serotonina ~imelatonina,glanda pineaUimai pro->duce 0 serie de substante numite Beta-carboline din care face

14

Page 10: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

I!

.parteHart'fi~lina,.cu mari proprietati halucinogene, cu efect pu-te:rnicinprocesele psihice 1?iin perceptia extrasenzoriaHi.Har-malina este,in stnmsa corelatie cu concentratia vasopresinei din.~ftnge~icu retentia de apa, fenomene care se constata prezente,lapersoanele ce prezinta mi~carioculare in timpul visului candse~tie ca spiritul ~icorpul astral i~i traiesc viata lor astrala.

~amanii obtin deta~area psihicului, folosind 0 beta-carbo-lina numita PINOLINA,.careconsumata in doze mari provoaca

. viziuni~ihalucinatii.Consumulin cantitatemaimareprovoacadeta~areacorpului astral ~ivederea astrala, cand putem vedeaprin lucruri iar materia 0 vedem transformata in energie. Acti-vitatea glandei pineale este data de hipotalamus prin interme-diuI inervatiei simpatice.:Nivelul maxim al melatoninei estenoaptea catre orele doua, cand concentratia de serotonina ~icortizol este cea mai scazuta. Aceasta concentratie maxima estestrans legata de somnul 'Cuvise, .care este insotit de mi~tareabrusca a globilor oculari.

Melatonina influenteaza sistemul de activare reticulara, careprelucreaza perceptia subliminala a subcon~tientului,avand le-gatura cu con~tiinta~i informatiile telepatice. Acest sistem deactivare reticulara se afla in parteasuperioara a trunchiuluicerebral ~ireprezinta partea cea mai veche a creierului, echiva-lenta cu cea a animalelQt:,i~ferioa,re,.c~ de exemplu.~ ,ramelor~iel constituieelementulfundamental al con~tiintei.Viseleaparla intervale de 90 de minute; pe toata durata noptii. Pinolinaeste cea care in fapt determina visarea, datorita proprietatilorsale halucinogene, in timpul visului spiritul i~i traie~teviata saastrala, iar prin vederea astrala vede imaginile din vis.

Melatonina are Mectantiepileptic ~icontribuie la suportareaunei stari de stress',0 perioada indehingata de timp. Este ~tiutca in ~colilede initiere din antichitate, candidatii la initiere erausupu~iunei stari de stres indelungat,pentru a se putea deta~acuspiritul ~icorpul astral de corpul fizic.

15

'- - ---

Page 11: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

- ......-..--- --. _.- -...

La fel se inmmpHi~iin pregatirea ~amanica. in mod normalglanda pinealaindepline~te functia de antidot impotriva stresu-lui, formand 0 conexiune inversa cu hipotalamusul ~ihipotiza.

Glanda pineala, are 0 semnificatie de ordin general cu sis-temul CHAKRELOR. Se cunoa~te ca absorbtia fluidelor, ceformeaza corpul eteric ~icorpul astral al creierului, din univers,se face cu ajutorul a 7 centre de absorbtie.Aceste centre de ab-

. sorbtie, sunt strans legate de energia Kundalini, care are un roldeterminant in producerea co~tiintei omului.

ActiuneaacestorCHAKREasupracentrilornervo~ise poa- .

te compara cu manevrarea unui intrerupator. Trezirea energieiKundalini care se afla in stare latentii,stimuleaziiactivitatea deordin psihologic, psihic ~ispiritual. Conceptul yoghin, descriesistemul CHAKRELOR ca 0 coloana vertebrala cu trei canale,care se intersecteaza, punctele de intersectie, reprezentdnd sis-temul CHAKRELOR. Aceste trei canale corespund celor treiforme ale sistemului nervos: sistemul nervos central, sistemulnervos simpatic ~isistemul nervos par3$impatic.

CHAKRA bazala, este situatii la v3rful coccisului, in peri-neu ~i este legatii de sistemul urogenital. A doua CHAKRA.este situata la baza cordonului spinal, in partea de jos a abdo-menului ~i este legata de sistemul genital. A treia cHAK.RAse aflii in spatele ombilicului ~i este legatii de plexul solar. Apatra CHAKRA este situatii in spatele inimii ~i este legatii deplexul cardiac. AcinciacHAK.RAestesituatiiin dreptulcefei~ieste legatiicu gatul. A ~aseacHAK.RA este situatiiin glandapineala ~i este consideratii cHAKRA de comanda. A ~aptea'CHAKRAeste CHAKRA coronara, situatiiin cre§tetulcapului.Actienand aceste CHAKRE, devenim fiinte mai co~tiente dinpunyt de vedere spiritual.

Functia principala a glandei pineale constii in mentinereaceasului biologic zilnic in functie de pozitia soarelui, lunii ~ianului, in functie de lungimea zilei. Ea realizeazii impreuna cuglanda hipofizii, secretia tuturor glandelor eusecretieintemadin organism.

16

Page 12: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

I ActivitateaCHAKREIdin dreptul inimii, deterniina 0 manrea vointei omului ~i este in legatura cu simtul tacti!. CHAKRA

~ plexului solar, provoaca imbatranirea, d~caderea ~i emaciereaprin arderea a ceea ce yoghinii denumesc "nectarul nemuririi".Plexul solar este sala~ul sentimentelor ~icurajului ~ieste legat

I de digestie.CHAKRA radacinii cordonului spinal, este l~gata de toate

fazeIe incon~tientului ~i de subcori~tient. Este de asemeni iniegatura cu dezvoltarea uterului ~iproducerea de progesteron~i testosteron.. CHAKRA plexului coccigian este strans legata de prostata

~i testicul la barbat ~i de uter la femeie. Ea reprezinta sal~ulenergiei Kundalini, avand legatura directa cu energia sexuala.

Glandapineala este considerata CHAKRA psihicului fiicandlegatura dintre trupul omului, ca corp material ~iaspectul psi-ho-spiritual al fiintei noastre, reprezentat de suflet ~ispirit. Se~tie ca cele mai multe decese, se produc noaptea intre orele 1~i3, cand secretia de melatonina este maxima.

Activitatea glandei pineale este corelata cu modificareacampului magnetic, modificand campul magnetic, se modificasecretiademelatonina,careseaflasubcontrolulCHAKRELOR.Glandapinealaesteceasulbiologiccare regleazaciclul somn-ve-ghe, pubertatea ~iimbatriinirea.

Glanda pineala ~iin mod special secretia de melatonina decatre aGeasta,este afectata de campurile electrice ~imagneticeale pamantului; un camp magnetic slab, determina 0 secretiescazuta de melatoriina, iar 0 modificare intensa ~ide scurta du-

o rataa campuluimagneticin ambelesensuri,inhibasecretiademelatonina.

Am amintit ca in pregatirea celor ce doreau sa se initieze intemplele din antichitate, pentrua putea obtine deta~area spiri-tului, corelat cu actiunea glandei epifize sau pineale care arerolul de a cre~te rezistenta la stres, a~e~tiatreceau prin grelei)Icercari psihice. in acest sens am sa prezint pregatirea prin

17

- - - -- --

Page 13: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

care trebuiau sa treaca c~ndidatii ce urmau a se pregati in Egiptla Sfinxul din Sieh.

Pt:inprocesul de initiere, care a atins eel mai inalt nivel dedezvoltare in antichitate, cei initiati au putut obtine cuno~tintedespre evolutia divina a omului ~idespre cosmogonia univ~r-sului. Ei au cunoscut interventia spiritelor celor mai inalte dinierarhia cereasca asupra formarii universului. Astfel formareaeelor 12constelatii cere~ti,care aIcatuiesc zodiacul s-a datoratcelor 12 Heruvimi. Ace~ti Heruvimi au fost asimilati cu sem-nele zodiacale, iar sfinxul care reprezinta un corp de taur, cu'ghearele de leu, aripi de vultur ~icap de om, arata evolutia mo-nadci spirituale intrupate in om, el fiind construit pentru a arataposteritatii, nivelul spiritual atins de initiatii din antichitate.

De altfel insa~i sfinxul reprezinta qetapa unde,cel ce urmasa se initieze, trebuia sa fadi dovada curajului _sau,puterea deconcentrare ~ide stapanire a viitorului ii1itiat.

Intre picioarele din spate ale Sfinxului, era 0 u~ametalicacu un mecanism secret de inchidere ~i de deschidere.

Cel ce urma sa aspire la inaltul grad de initiere, era introdusprin aceasta u~a,de unde urmau 7 coridoare intortocheate, caredupa ce strabateau mai multe culoare, ajungeau la Marea Pi-ramida din Giseh.

Candidatul ce urma sa incerce, era ales prin votul secret alinitiatilor. El era condus in aceasta incercare de primii doi ini-tiati in ordinea varstei.

Odata cu plecare din Memphis, candidatului i se acopereauochii, pentru ca acesta sa nu-~i dea seama unde este con9us.Dupa ce se deschidea u~a ~i era introdus in interiorul Sfinxu-lui, el trebuia sa coboare 0 scara inspirala cu22 de trepte. Dupaultima scara, se deschidea 0 noua u~ade bronz, ce permitea in-trarea intr-o sala circulara. Candidatul nu avea voie sa-~idez-lege panglica ce-i acoperea ochii ~i trebuia sa stea nemi~cat.Cei doi initiati care il conduceau se imbracau cu doua ve~mintede in albe, doua centuri, una din aur ~i-alta din argint ~i douama~ti,una inchipuind un cap de leu, iar aIta un cap de vultur. .

18

Page 14: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

-.. . . -.. -..

Ve~mantul alb, reprezinta puritatea magicianului, aurul eraconsacratSoarelui,iar argintulLunii. '

Capul de Leu simbolizeaza semnul zodiacal pe care astro-logii 11asigurape tron Geniilor Soarelui iar corpul de Taut sim~bblizeaza semmil zodiacal sub care Geniul Lunii i~i exercitacea mai mare influenta. Dupa ce"imbracaucele doua ma~tl,i sedezlegau ochii candidatului. Acesta se trezea deodata in fata saClltrei monstruozitati, a treia fiind 0 aratare mecanica ce in-vartea deasupra capului 0 coasa $i din grota de unde se aratape jumatate, striga: "Vai profanului ce vine sa tulbm-epaceamortilor".

, Coasa trecea foarte aproape de candidat, atihgandu-lu~orde7 ori. Daca candidatul facea dovada curajului sau cei doi initi-afi i~i scoteau ma~tilede pe fata. Candidatul i~i continua dru-mul singur, avand in mana 0 lampa. EI trebuia sa strabata unculoar stramt ~ide mica inaltitp.e,prin care nu putea trece decatin genunchi ~iin maini. Aceasta reprezinta mormantul de dupamoarte, din care trebuia sa se elibereze spiritul pentru a plecain lumea spiritelor. Daca candidatul evita sa-~i continue dru-mul, i se acopereau din nou ochii ~i era scos afara. Daca el seangaja sa continue, in urma sa 0 placa de bronz ii inchidea in-toarcerea ~i0 voce lugubra i se adresa: "Aici au pierit nebuniicare au ravnit la ~tiinta~iputere". Urma in continuare 0 scarametalica cu 68 puncte de sprijin, care se termina intr-un put cudeschidere larga, apoi continua un drum in spirala ce trecea pelanga 0 galerie cu 12 sfinqi pe 0 parte ~i 12pe cealalta iar in-tre ele se gaseau 24 de tablouri ce reprezentau personaje ~isim-boluri misterioase.Aici eUntalneaun alt initiatde la care primeainvatatura ce urma. In continuare trebuia sa treaca printr-uncuptor de foc, care de fapt era 0 iluzie optica ~iprintr-o apa, acarei adancime nu era cunoscuta, dar care ii 'ajungea pana lagat. In continuareculoarul ajungea in interiorulMarii Piramide.EI ajungea aiei dupa ce In prealabil i se acopereau din nouochii. Acolo era a~teptatde un colegiu al Magilor.

19

----

Page 15: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

- - __ _0 ._. _ -- --

In iriteriorul criptei din Marea Piramida erau picturi simbo-lice ce reprezentau cele 28 de Genii ale omului, cele 7 Genii alePlanetelor ~i360 de Genii ale zilelor care erau de fapt 0 biblieilustratacu lame de aur, cu traditiiletransmise de Hennes-Troth.In cele patru colturi ale criptei, erau 4 statui de bi-onzce repre-zentau fiecare un om, un taur, un leu ~i0 acvila, precum ~ista-tuia lui ISIS care simbolizeaza natura. Aceasta era mcuta diu-tr:un aliaj din plumb, cositor, fier, aur, cupru, mercur ~iargint. .Ajuns aici candidatul trebuia sa depuna un juramant prin carelse lega sa nu dezvaluie nimic din cele ce a vazut.~i auzit. !

Toata aceasta incercare se efectua pe parcursul unei nopti. iIn continuareera condusmtr-omcapereunde se afla un pat ~i ~

omasa, i se aratau doua preotese care i se ofereau. Daca can- Ididatul nu se lasa ispitit.era socotit ca a trecut proba ~iprimea Iprimul grad, acela de ZELATOR, dar daca era ispitit de cele jdoua preotese, i se taia imediat capuL Urmatoarele trepte de1initiere erau THEORIST, PRACTICANT, FILOSOF, ADEPT JMINOR, ADEPT MAJOR, MAESTRU AL TEMPLULUI ~I IMAG AL ROSE-CRUCE, dar pentru toate aceste trepte ii maitrebuiau inca 12ani de initiere, intr-o viata cu regim auster ~ide Iizolare.

Secretele initierii nu trebuiau divulgate, fiind pedepsiti cumoarteacei ce incalcaulegamantuL .

II. Alp oculi~ considerii cii sediul spiritului-suflet ar fiinima.

. Se cunoa~teca inima este organul central al corpului uman~i ca &ra activitatea ei, viata nu este posibila. Prima bataie ainirnii aduce viata, iar ultima, aduce moartea. Inima efectueazacea mai mare ~i mai intensa munca din organism, ea bate decirca 100.000 de ori pe zi ~ipune in circulatie 0 cantitate de 7tone de sange.Este un miracol,ca mu~chiulinirnii,nu se opre~teniciodata din activitate, in timpul vietii ~i totu~i nn obose~te.Cum se poate explica acest fapt?

20

- - -

Page 16: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

.Deunde ~tieacest mu~chica daca ~i-arintrerupe activitateachlar pentru diteva secunde, ar interveni moartea?

A Sepresupunecaatomuldumnezeiescalsufletului,este~ezatIIIaunculul.drept, la un deget depfu1:arede linia mediana a cor-pului. Acest atom este eel mai mic din tot corpul, dar ~ieel maiputemic. Structura lui nu a pu~t fi descifrata de catre ~tiinta,acest atom invizibilar fi inima spirituala a omului. Daca spiri-tul este eel ce da con~tiintaomului ~i daca orice focta se tragedin activitatea spiritului, atunci locul adevarat al con~tiintei,arfi inima,con~tiintafiindaceeacare clana~tere gandului ~ipu-

. teriide judecata, creierul ar fi numai un laca~al con~tiinteire-flectate, care de fapt ar proveni din inima.

Separeca s-a atribuitca laca~al spiritului- suflet- inima,pentru importanta ei in melitinerea vietii, caci dezvoltarea con-~tiinteiare loc intr-adevar in regiunea inimii, dar nu in organul

;,' fizic, ci in CHAKRA care se gase~tein dreptul inimii, activandaceasta CHAKRA, oculi~tii i~i dezvolta mult con~tiinta, dan-du-~i seama de con~tiinta cosmica, din care emana ~i con~ti-inta omului. Aceasta'con~tiintacosmica este etema ~iin nici 0clipa nu este departe de om, de~inoi nu 0 observam, dar traimin permanenta in sfera ei. Nu i-a fost dat nimanui sa 0 vada ~isa ramana in viata, se spune in Vechiul Testament.

Contopirea con~tiintei umane cu con~tiinta cosmica a fostdescrisa de apostolul Pavel, unul din cei mai mari initiati canda spus: "Impreuna cu Hristos am fost ~i eu rastignit pe cruce,totu~itraiesc, dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traie~tein mine".Aceasta inseamna ca in conceptia lui, Hristos nu este tot una cu.personalitatea fizica a lui Isus, ci ca spiritul Hristos, exista infiecaredintrenoL -,.

Cei ce sustin ca inima este sediul spiritului-suflet, se bazea-ia ~ipe faptul ca, curentul neintrerupt de gandire din creier se

!

sprijina pe activitatea inimii, iar creierul ar fi numai laca~ulcon~tiinteireflectate,care provine din inima, dar ceea ce traie~te'in fiinta umana ca spirit-con§tiinta exista §i In afara lui ca spi-

. fit universal.

I21

--- - -

Page 17: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Cu toate aceste argumente, nu inima este liica~ulSpiritului.Con~tiinta, ciici pentru a putea avea 0 con~tiintii este nevoieneapiirat de 0 activitate nervoasii con~tientii,pe care ne-Qdii 0structuriinervoasii, nu un mu~chi,cum este inima.

Ceea ce este adeviirat este cii in inimii se afliiun atom fizicspecial, care nu se na~te in,timpul vietii, el riimanand stabil ~ipiiriisindcorpulfizicnumailamoarte,iar0 datiicureincamarea'

spiritului se reincameazii ~i acest atom spec,ial ~i va servi denucleu noului corp fizic,.urmand acela~ispirit, care va trece ininai multe vieti. Acesta in timpul vietii ar fi localizat in ventri-culut stang al inimii, aproape de varf. In momentul mortiiacestato~ special, urcii panii la creier prin nervul pneumagnetic ~iapoi piiriise~tecorpul fizic 0 datii cu spiritul.

In auriculul drept, acolo de unde pleacii impulsul nervos cepleadi apoi in sistemulcardio-nectoral inimii,se afliiun alt atomspecial al corpului eteric al omului, acest atom are functionali-tatea unui cristal de cuaq, ca a unei pile piezoelectrice ~icareare in memorie ritmul electronic ce provoacii sistolele ~i dia-tolele inimii, lafractiuni de &ecundii.Ace~tidoi atomi speciali,unul al corpuluifizic care se afliiin ventriculul stang ~iceliilaltal corpului eteric, ar fi un fel de extracte ale celor douiicorpuri,care Qupiimoarte ar urma spiritul ~iar reveni in planul materialo datiicu reincamarea spirimlui.

Atentia deosebitii acordatii inimii, din punct de vedere spiri-tual, poate fi pusii ~ipe seama faptului cii inima reprezintii ul-timul organ al corpului care incepe putrefactia dupiimoarte, inziua a 9-a ~iultimul care suferii totala lui descompunere, la42zile dupiimoarte adiciiexact cand spiritul-suflet piiriise~tepla-nul atmosferei terestre.

Ill. 0 aWi ipotezii, cea mai susfinutii in ultimul timp, esteace(}acare atribuie drept sediu al spiritului-c01z~in/ii, sub-stall/a reticularii dill trullchiul cerebral.

Se §tieciistarea de veghe, de vigilentiia omului, este depen-dentiisubstanteireticulare din trunchiulcerebral, in special prin

22"

- -- -

Page 18: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

sistemul activator ascendent al acesteia. AceasHistructura ner-voasa~ coordoneazaintreagaactivitateincon~tientaa organis-mului, cu 0 precizie uimitoare. Ea este corelata cu sistemulner-vos vegetativ autonom, cu sistemul nervos senzitiv ~imotor alsistemului nervos al vietii de relatie ~i cu hipotalamusul princare coordoneaza activitatea tutUror glandelor cu secretiein-terna. - ,

Substanta reticulara, prime~teinformatii de la toate organeiede simt prin care omul se adapteaza la mediul extern. Prin sis-teinul activatorascendent,este in legatura~icu scoaqa cerebralape care 0 in~tiinteaza,atunci cand este cazul, tara ca noi sa fimcon~tientide toata-aceastaactivitate~iaceastapentrua inter- .veni con~tient~ivoluntar pentru actiuni,lerespective.

Aceasta substanta reticulara prime~te in orice clipa, circa100.000.000de bioinformatii din intreg organismul, princon-~tiintaei incon~tien.ta,Ie decodifidi, Ie triaza ~itrirnite raspun-

.surileadecvate.Ea in~tiinteazascoaqacerebrala',numaiatuncidind este depa~ita in rezolvat:ea incon§tienta a informatiilorprimite ~i dud aceste informatii ave~izeaza pericole ce arimpiedica continuarea vietii. Corelat cu activitatea substanteireticulare din trunchiul cerebral, trebuie sa raspundem la intre-barea: unde se formeaza gandul?,cine il decodifica ~icum setransmit ihformatiile date prin g~nd, structurilor nervoase cetrebuie sa intre in actiune. ~tim, pe de alta parte ca nu creierulesteacela ceformeaza gandul,ci spiritul-suflet,reprezentatprincorpulastral. .

.. Argumentulcelmaiputernicca substantareticularaestecea!' care decodifica gandul, 0 avem in telepatie. Astfel, s-a studiatr faptul ca, creierul celui ce prime~temesajul telepatic, daca este

cuplatla un seismograf,acestainregistreazadescarcaride curent

I electric, dar s-a observat ca aceste descarcari electrice apar in-~ registratecucatevasecundeinainteca omulceprime~temesajul

sa fie con~tientde aceasta. Inseamna ca mesajul ajunge maiin-

I

' tai la s~bstanta reticulara, carepd~codifica ~iapoi 11trans mitescoaqel cerebrale pel1tru COl1$tIel1tIzare. .

23

Page 19: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Aceasta ne face sa credem ca gandurile se fonneaza la nive-lul substantei reticulare :;;iele sunt decodificate tot aici.

Aceasta este substanta nervoasa cu rol hotarator in"menti-nerea vietii ~iaceasta 0 face in mod incon~tient, tocmai pentrua mentine ~iperpetua viata.

Se cunoa~te ca gandul este decodificat in mod instantaneude ditre corpul astral ~i putin mai lent de corpul eteric, a~a seexplica interpretarea gandului transmis in mod telepatic in ac-tul de magie, tot de substanta reticulara care detennina raspun-suri ale organismului dupa simbolurile arhietip, depozitate insubcon~tientulnostru. Se pot astfel produce modificari ale con-~tiinteiumane, disfunctii psihice, blocarea gandirii, 0 dezorien-tare in timp ~i spatiu ~ichiar boli psihice ~iorganice, a~a,cumam spus, oamenii de ~tiintanu pot raspunde cu exactitate cum~iunde se fonneaza gandirea.

KC\rlVogt, un naturalist genovez credea in mod eronat ca,creierul secreta gandirea, a~acum rinichiul secreta"urina.Estesuficient sa-l combatem spunand ca secretia este un lucru ma-terial pe cand gandifea este imateriala. Gandirea este data despirit ~iperispirit (suflet), ea nu se fonneaza de materia orga-nica a creierului ci de 0 aImentitate ce nu are nimic comun cumateria, ci de 0 fonna speciala de energie, capabila sa aibamemorie ~isa produca idei.

Gandirea produsa de spirit, este preluata de corpurile eteric~iastral ale omului care Ie decodifica ~icare face sa actionezeorganulla care se refera gandirea, caci corpul eteric este ma-tricea energetica ce detennina actiunea corpului fizic. Cel maiconcludent exemplu ca a~a stau lucrurile, este actiunea meca-nica a unui om prin telepatie sau in hipnoza.

Un alt exempluil constituieperceptia ~idecodificareagandu-lui, de catre plante'~ianimale. 0 planm"reactioneazadescarcandcurenti electrici,daca ne gandim sa-i rupem 0 crenguta,ori plan-ta nu are creier; corpul ei eteric, ~are este format din acela~ifelde ene.rgieca ~ial omului ~ianimalelor, mte1egegandul omului.

24

Page 20: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Dadi in timpul vietii gandul nu reprezinta forma comuna decomunicare dintre oameni, aceasta fiind prezenta numai incazul telepatiei, in viata astrala, gandul este forma comuna princare comunica intre ele spiritele moqilor.

Tot prin foqa gahdului, acestea Wimagineaza orice fel deactiune pe care.omul 0 face in timpul vietii pamante~ti. Atattimp cat omul traie~te,eleste con~tientde prezenta sa in spatiu~itimp,precum ~ide existenta lumii inconjuratoare. Aceasta sedatoreaza con~tiintei sale. Con~tiintaomului din timpul vietii,se continua in con~tiinta spiritului-suflet dupa moarte, a~a seface ca imediat dupa moarte Wdaseafua ca personalitatea luia devenit alta, in sensul ca de~ivede ~iaude tot ce se vorbe~tepe pamant, de~ivede casa, rudeIe.~iprietenii din timpul vietii,ace~tianu-l vad, nu-i simt prezenta in preajma lor.

Page 21: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Con~tiinla umana,cOll~tiinla cosmica,

emanafie a spiritului

Ce este con~tiinla, unde se formeaza ~i din ce fel de ehergieeste formata?

Con~tiinta reprezintii reflectarea realitiitii obiective, proce-suI de reflectare al propriului Eu ~ia lumii inconjuriitoare,a 10-cului, ambiantei ~i timpului. . .

Omul spre deosebire de animale, inainte de a executa un lu-cnl il executain minte,il gande~tepentrua atingeun anumitscop,avand in vedere oportunitatea, eficienta ~iconsecintele actiuniia:;upra lui ~iasupra societiitii.

Prin gandire omul i~ipoate justifica ~isustine actiunile dejasiivar~ite,dovedind un caracter rational al activitiitii sale.

Gandirea omului cuprinde mai multe operatii fundamentale:analizare, sintezii, abstractizare, generalizare ~icaracterizare.

Prin analizii intelegem operatiunea de divtzare mintalii aunui obiect in elementele ce-l compun ~i raportul acestora incadrul intregului.Prin analiza deosebim esentialulde neesentialsau necesarul de intampliitor.

Prin sintezii reconstruim mental un obiect, din elementelecare il formeazii.

Abstractizarea este corelatii cu analiza, iar generalizarea cusinteza.

Procesul fundamental al gandirii, 11formeaziijudecata carepresupune relatia dintre douiisau mai multe ratiuni; cu ajutoruljudecafiine damseamadaca0 aCfiuneeste bunasaurea,dadeste adevaratiisau falsii.Douii sau mai multejudecati fonneazii

26

-- -

Page 22: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

procesul de rationameIit~icu ajutorul sau obtinem 0 informatie'noua; nu exista un centru nervos care sa realizeze gandirea.

Ea are un caracter complex, multiform ~imultidimensional.Gandirea se desfli~oaranu numai,pe baza informatiilor actu- ,

ale obtinute prin perceptie, caci presupune ~iacumularea unorexperiente anterioare; aceasta inseamn~ ca gandirea a~e0 di-mensiune mnezica.

Memoria sta la baza tuturor proceselor psihice ~iea este un~actorimportantin determinarea con~tiinteiomului. Ea se reali-

, zeazaprinmemorare,<;:onservare~ireactualizare.Memoria se realizeaza prin codari-~i recodari care .asigura

- fixareainformatiei~iexperienteloractuale.Exista 0 memorievizuala, auditiva,tactila, chinestezica,gus-

tativa ~iolfactiva.Suportul de codificare al informatiei la nivelul memoriei ar

fi de natura b~ochimica~ianume moleculeIe de ADN ~iARN.. Astfel,informatiade tip extern,bioelectricaadusade organele. de simt,treceprin suportulstructuralintern,biochimic.

Se poate spune ca intregul creier participa la procesul me-moriei. Trebuie sa deosebim notiunea.de con~tiinta,de cea decon~tienta. Prin con~tienta se intelege posibilitatea de a luacuno~tinta de ceva, de a reflecta just obiectele ~i fenomeneleinconjuditoare ~ide a raspunde adecvat la ele; ea este in stransa

_ corelatiecu stareadevigilitatecate estementinutadesubstantareticulara din trunchiul cerebral.

Con~tiintareprezinta nivelul calitativ cel mai inalt de orga-nizare ~i desfli~urareal proceselor psihice. Ea se dezvolta peplan istoric ~i individual, fiind conditionata de nictorii socialireprezentati in speciai de procesul muncii ~ide limbaj. Ea pre-supune posibilitatea de a delibera, de a formula ~istabili sco-puri, de a elabora proiecte ~iplanuri de actiune, de a percepeconsecintele faptelor intreprinse, de a abstractiza ~ide a gene-raliza, de a stabili legaturi cauzale intre fenomene, de a evalua~iclarifica, de a orienta In spatiu~i timp ~iin propria persoana

!f

t

27

IL

Page 23: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

~id~ a ne relationa corect fata de lumea externa.~i ceilalti se-memo

Con~tiinta este un atribut exclusiv uman ~iexista tulburaride con~tiinta tara a avea un substrat anatomic, a~a cum se in-tampla in bolile psihice.

Pentru a putea sa facem 0 apreciere cit mai corecta asupracon~tiintei umane, care include implicit gandirea ~i memoria,tre~>uiesa raspundem la cateva intrebarl esentiale pentru intele-gerea fenomenelor. .

. I. Cum se pot explica amintirile din vietile anterioare prinregresiune in timp, sub stare de hipnoza?

2. Cum poate fi explicata 0 calatorie a con~tiintei umanedintr-un corp uman in altul in procesele de posedare sau depo-sedare prin magie? .

3. Cum se explica experientele in afara corpului din apro-pierea mortii, dnd oamenii relateaza ca ~i-au vazut propriulcorp fizic sau din timpul unei boli grave, caci daca con~tiintaar fi urmarea unei functionarinormale a creierului, omul ar tre-bui sa nu fieincon~tient.

4. Cu ce con~tiintarelateaza cei aflati in moarte clinica careredau amanunte legate de reanimarealor din timpul mortii cli-nice, caci in moartea clinica con~ti~ntuleste absent.

S.Cu ce con~tiintase identifica spiritul.unui om atunci dndacesta se materializeaza in fantome?

6. Cu ce con~tiinta relateaza mediumii aflati in transa; fe-nomene ~i lucruri aflate la mii de kilometri distanta?

7. Cu ce con~tiintaun somnambul executa in timpul acce-suLuisomnambulic actiuni ~i fapte cu mare exactitate ~i carenu se opun moralei sociale, ~tiindu-seca acesta are ochii inchi~isau chiar dad sunt deschi~iace~tianu percep vederea, ei suntfiqi ~ilipsiti de vedere.

Pentru a raspunde la aceste intrebari fundamentale in pro-cesul de formare al con~tiintei trebuie sa mai precizam unele~~. .

28

Page 24: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

-- __ hu +_..____

rI

, ~stfel sunt ~co~ide g~dire care consideraca con~tiinta~i'crelerul sunt una ~lacela~llucru. Altii considera ca materia po-

seda in mod inerent ~i atributul de con~tiinta. Reprezentantulacestei doctrine este B. Spinoza, dupa care chiar ~iun atom are

i '0 con~tiinta redusa, iar combinatia dintre atomi ar duce la 0fonna de con~tiinta mai complexa, dar ce mecanism duce laintegrarea con~tiintei acestor atomi?

l De ce un atom de carbon are 0 con~tiinta intr-o bucam delemn, iar acel~i atom de carbon, in cadrul creierului are 0 aim

I con~tiinta?De ce con~tiintacreierului este unificata ~inu este 0 simpla

suma totala a tuturor acestor con~tiinte atomice?Cum se explicl ca 0 diversitatede elementealecreieruluisunt

sintetizate intr-o experienta .con~tienmunificam cu un caracter~Iobal? .

Cei ce sustin ca con~tiintaeste 0 functie a creierului se ba-zeaza pe faptul ca 0 leziune organica a creierului provoaca tul-I .

· burariale con~ti~tei.Daca aceasta nu poate sa combam pe cei ce sustin ca con~ti-,

f inta are 0 alta origine ~i ea folose~te numai creierul pe care ilprogrameaza; aceasta este parerea neurochirurgului WILDER

l PENFIOLD.

1 ,,~~eierul este nur~1aiun instrument pe care 11folose~tefcon~tllntapentru expnmare".

t Gon~tiintaramaneneexplicamprin metodecantitative,ea.' nupoatefi descrisaprin legifizice,acesteanu explicacon~ti-.inta cu care se relateaza alte vieti anterioare in regresarea in~ timp a celor atlati in stare de hipnoza. Astfel 0 femeie care traiaI in Philade~phiaa fost regresam hipnotic, ea s-a manifestat cu'. personalitatea unui fermier suedez, vorbind cursiv suedeza,. de~iin viata actuala nu a avut nici un fel de cuno~tintedespre

I

aceasta limba ~i nici hipnotizatorul nu 0 cuno~tea.

Aceasta confinna ca con~tiinta se mentine dupa ~oarte ~ipoate calatori dintr-un corp in altul, caci se ~tie ca 0 data cu

29

--- - --

Page 25: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

moarte~,creierul moarte. Aceasta confirma faptul ca con~tiintanu este data de creier, ea este 0 entitate distincta de creier.

Procesele de inspiratie, in care id~inoi patrund in con~tiintaindividuala, sunt de natura extramentala din afara creierului... ., ,ele aparand in mod nea~teptat.

. Con_~tiintaeste data de sufletul omului care este 0 unitateunica, indestructibila, ce provine din cbn~tiinta cosmica, cucare este de ac<?ea~isubstanta. .

Con~tiintele corpurilor sunt calitativ identice, formate dinaceea~i forma de energie ~imanifesrn 0 gama de aptitudini ~ipotente determinate de particularitatile formelor fizice in carese afla.

Con~tiinta omului provine din substanta universala care seafla intr-o dimensiune dincolo de spatiul ~itimpul material pecare Ie genereaza ~i Ie controleaza.

Sufletul-con~tiinta al omului, fiind de ordin spiritual poatepatrunde in aceasta dimensiune.

In con~tiinta cosmica, .acolo de unde vine spiritulla rein-carnare ~iunde se duce dupa moarte, nu exisrnnotiunea de timp~ispatiu. Timpul este corelat cu notiunea de mi~care care ex-isHiin planul material ~i care nu exista in cosmos. Timpul nuare 0 existenta proprie, independenta, separata de intelectulcare il gande~te~iil imagineaza; de aceea timpul poate fi inte-les.ca 0 creatie a creierului uman.

.Con~tiintacosmica este eterna; ea apaqine unei al\e dimen-sinni, ce depa~e~tetimpul. Se poate spune ca intelectul "na~tetimpul, pe cand con~tiinta cosmica il inghite, numaiprezentulreprezinta eternitatea, acolo nu exista trecuf sau viitor".

Pentru a se conserva 0 con~tiintanormala, atata timp cat su-fletul este inchis in organismul uman, este nevoie ca ea sa fiein permanenta informata din mediul extern prin organele desimt.

In sindromul de izolare, se petrece 0 spalare a creierului, inurma caruia omul prezinta tulburari grave de personalitate, de

30

----

Page 26: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

- - . --- --

memorie ~i de vointa, cu aparitia unor halucinatii ~i tulburaripsihice grave.

Copiii care sunt privati de un material informativ in gandire,deci nu sunt recuperati inainte de 3-7 ani, raman cu personali-tatea lor nedezvoltata, iar dad au stat izolati complet din mo-tive diverse, nu-~i dezvolta nici limbajul, iar deprinderile suntanimalice.

De~inu se cunoa~teun loc anume de localizare cerebrala acon~tiintei umane, creierulin totalitatea lui este instrumentulpe care n folose~te spiritul-con~tiinta pentru exprimare. Estecitat cazul unui medic american perfect normal toata viata, caremurind la 0 varsta inaintata, la necropsie i s-a constatat absentatotala a unei emisfere cerebrale, care era redusa la dimensiuneaunei vezici pline cu lichid cefalorahidian. .

Con~tiinta ne ajuta sa anticipam fenomenele, sa prevedem~isa tindem spre finalitatea unei actiuni., Con~tiinta cosmica este izvorul din care provine con~tiintaomului care insote~te spiritul-suflet la reincamare., Dacaatomii~icelulelecreieruluise aflainpermanentami~-

care ~itransformare, devenind tot timpul altele, daca admitemca con~tiintaeste produsul acestei realitati materiale, cum de nuse schimba ~icon~tiinta ()data cu ele?

Nu se poate ca ceva li,rhitatin timp ~ispatiu cum este creie-rul sa produca ceva cu totul superior, nelimitat in timp ~ispatiu.

Mai este de retinut ~ifaptul de neexplicat, cum cineva poa-te ~tilucruri ~ifenomene care se vor petrece peste zeci sau sutede ani, in viitor.

Aceasta confirma faptul ca con~tiinta oniului provine dincon~tiintalui cosmidi pe care 0 are inainte de reincamare, undenemaiexistand spatiu ~itimp, toate evenimentele din vietile an-terioare ~icele viitoare se petree la timpul prezent~

Con~tiintaomului are 0 dualitate, aceea a binelui ~ia raului,dar aceasta este 0 transmitere a dualitatii din con~tiinta cos-midi, unde exista con§tiintabinelui a spiritelor angelice, iarpe

31

-

Page 27: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

de alta parte, con~tiintaraului a spiritelor satanice, care se opunmoralei divine.

Omul, pOOlibeml sau arbitru are posibilitatea alegerii Intot-deauna a faptelor bune.

Interventia satanei vine ca un rau introdus chiar de Dum-nez~u, pentm a da motivatia "libemlui arbitm". In con~tiintacosmica exista 0 dreptate ~i 0 ordine perfecta, acestei ordini ise supun chiar ~ispiritele divine. Este In puterea c6n~tiinteidea se privi pe sine Insu~i, a se analiza ~ijudeca dupa un codmoral ~i a se pedepsi, pentm abaterile de la etica moralei di-. .vme.

Dupa moarte, con~tiintaomului care supravietuie~te mortii,vafi judecata ~i.rasplatita pentm faptele bune ale omului Intimpul vietii ~ipedepsita pentm cele rele.

In cadml con~tiintei un loc important Ilare memoria. S-aconstatat Insa ca memoria este mult mai buna, chiar perfectaatun~i dnd con~tiinta omului este situata In afara corpului fi-zic. Astfel, In stare de hipnoza s-a constatat ca memoria se ma-nifesta cu oexactitate uluitoare, astfel dupa ce i dau hipnoti-zatului 20-25 de ordine, acesta Ie executa cu exactitate In or-dinea In care i-au fost date.

In urma cataclismelor planetare previizqte in Apocalipsa luiloan, la Judecata de Apoi, con~tiintele moqilor se vor afla Infata Tribunalului Divin, In acel moment nu va fi lume pe pa-

.mal~t,iar timpul va fi anulat, nu va mai exista timp.Con~tiinta omului este 0 mica particica din con~tiinta lui

cosmica, unde nemaifiind spatiu ~i timp, spiritul-con~tiinta alunui medium cazut in transa poate prevedea ~icunoa~te 0 per-soana care inca nu s-a nascut, sau s-o vadii la 0 varsta Inaintatain acea viata, descriind sentimentele, pasiunile ~i gandurileacelei persQane.

Astfel de notiuni pot fi comunicate ~i in ~edintele de spiri-tism dind datele sunt comunicate de spiritUl-con$tiintaal unorpersoane demult decedate.

32

-------

Page 28: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Demonstriind di con~tiintaomului se poate deta~ade corp,este suficient pentru a sustine ca aceasta nu este identica cucorpul, ele in timpul vietii convietuind numai impreuna, darpot functiona ~iseparat, a~acum se intampla in transa hipnoti-ca ~i in timpul somnului; con~tiinta omului persista ~i dupamoarteacorpului,functioniindactiv, independent~irational. .

Oind con~tiintapiiriise~tecreierul, nu se mai produc ganduri,nu se mai poate concepe 0 idee despre sine, despre obiectelemateriale sau despre mediul inconjurator, caci inteligenta i~iare sediul in creier, nefiind insa produsul sau.

Corpul este numai un instrument cu ajutorul ciiruiaomul re-cunoa~telumea obiectiva c~e este complet diferita de viata in-

terioara a spiritului-con~tiintiicu care alcatuiesc impreuna un,tot.

Con~tiinta omului nu dispare niciodata, nici atunci candtoate gandurile dispar.

Dupa moarte, spiritul-con~tiintaal omului nu mai cunoa~tenotiunea de timp, caci aceasta pe Pamiint este corelatii cu mi~-carea. Daca s-ar schimba viteza de rotatie a pamantului injurulsoarelui, s-ar modifica ~i perceptia noastra despre timp. Peluna, timpul are 0 altiiperceptie, acolo 0 zi este de 27 de ori mailunga decat pe pamant, intrucat rotatia Lunii se face in 27 dezile ~ijumatate; aceasta confirma faptul ca timpul nu are 0 exis-tenta absoluta, el este a~acum il imaginam noi, caci ideea tim-pului se leaga de mi~care datoritii succesiunii.

Con~tiinta omului, care stit langa intelect, nu se mi~ca deloc, dimpotriva, se inradacineaza nemi~catiiin etemitate.

Yoghinii care intra in moarte clinica ~i"sunt ingropatide vii"spun ca in timpul experientei lor, sunt lipsiti'de orice senzatiede timp. ,

Trecerea gandurilor ~isentimentelor prin con~tiintasubJor-ma unor imagini, determina perceperea timpului, aceasta con-finna faptul ca timpul nu face parte din con~tiint3"timpul esteo creatie a creierului §idispare 0 datii cu el", in con~tiintacos-

33

- - --- -

Page 29: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

mica a spiritului omului, dupa moarte, nuexista dedit etemulprezent. . -,

La intrebarea lui Moise, adresata lui Dumnezeu pe MunteleSinai, dind is-au dat cele 10porunei, cin~ e~ti?EI i:-.a.raspuns:"Eu sunt cel'care sunt'\ caci doar prezentul indiCaetemi~te~,l?entruDumnezeu nu exista notiunea de timp.-. .. .

In cartea mortilor la Egipteni, marii initiati care s-au unit cuOSIRIS~iau renascutspiritual'spun:"Eu sunt ieri, azi ~imaine",acesta este spiritul-con~tiintacare a obtinut eon~tiintaexistenteieterne. In Egiptul Antic, in templulzeitei ISIS'se gasea:o;in-scriptie cu urmatoarele cuvinte semnificative: ,,Eusunt eel carea fost, este ~iva veni, niciodata un muritor nu a dat jos valul depe mine".' '

In carteaSrnntaa Hindu~ilor"CantulMaestrului"(Bhaga~~t.Gita), Kri~na spune discipohilui sau Ardjuna.;,eu sunteel ne,..nascut, sufletulcare flUmoare"'. .' .'

S-a emis ~iideea ea eon~tiintaar fi acda~i lucru cuvigilitatea,dar aceste notiuni sunt total diferite; nu putem reduce.eon~tiin-ta, care totalizeaza toate proeesele psihice, eu starea de veghea omului. . .

Con~tiinta este viata'psihica laun moment dat, care leagaindividul de semenii lui ~ide lumea inconjtiratoare, esteposibi-litatea subiectului de a se constitui el insu$i iIi obiect pentrusine ~ipentru.altii; persoalla traie~teexperienta, seadapteaz~,lumii reale, este dotata eu reflexii ereatoare~i este organizata

. intr-un sistem personal.~iecare om are con~tiintapropriei'persoane, con~tiintaEului

propriu~ialegaturii cu alti oameni. .

A~a cum am mai spus, con~tiintaomuluinu poate fi:eonfun-data cu starea de con~tienta care este 0 notiune mult mai limi-tata, cuprinzand starea de veghe ~iorientarea persoanei in timp~ispatiu, deci starea de luciditate ~icapacitatea de reflectare aprezentului. . .

Con$tiinta este rezuJtanta evolutiei istorico-sociaie a omu.lui, conceptia lui despre lume ~iviata.

34

Page 30: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

![

. Con~tiinta nu este produsul anumitei structuri nervoase. Inaldituirea con~tiintei ia parte atat con~tientul, cat ~i incon~-tientul. . ,

o importanta deosebita'in fOrinarea eon~tiintei 0 are sub-eo'n~tiei1tul'eareteprezinta un ansamblu de servomeeailismeale eon~tientului;6 rezerva 'de infotmatii~i operatiidedan~ateprin rezonanta, din care se constituie starile de con~tiinta.

Subeon~tiei1tuleste un sistem mediator care face parte dinEul omului, el detine in stare latenm toate solutiile la proble-mele care preoeupa con~tientul;orice gand al con~tientuluipro-duce efecte in subcon~tient, ~iaeeste efeete, determina in modineon~tientmodificari in eon~tiintaomului. Sa'fim atenti la cegandim ~i cum gandim, caei gandul este preluat de subeon~-tient tara sa-l cenzureze daca este bun sau rau, el decodifieagandul ~iraspunde prin simboluri arhietipiceeunoscute din altevieti, iar efeetul produs in subeon~tient, influenteaza in modincon~tientcon~tiii1tairidividuala.

Subeon~tientul este sfera de apel a memoriei, caci in el seafla toate eon~tiinteledin viata prezenm, cat ~idin alte vieti an-terioare. .

. Proeesele psihic,ece ip.tr~,~formarea eon~tiinteipotfi m.o-difieate prin aetiunea telepatica agandirii altor persoane, a§ase expliea marile tulburari ale vointei produse prin efectulma-giei; aeestea se transmit in mod ineon~tient ~i influenteazacon~tiintaomului. Limbajul subeon~tientuluiil reprezinta ima-ginile ~isimbolurile transmise prin gand.

Subeon~tientul raspunde sentimentelor gandului ~i cerin-telor care se traduc tot in im~gi,ni,prin raspunsuri sim!Jol<l;rhi-etipuri. Este ~tiutca:o ilustratie valoreaza cat 0 mie de cuvinte,dar ~iun cuvant,poate inspira 0 mie de imagini. Ganqurile setransforma in imagini subeon~tientului, iar acestea se trans-forma in sentiment in con~tiintaomului.

Subeon~tientulintelege perfect cuvintele, prin gan~urile pecare acestea Ie reprezinta. '

35

Page 31: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

. Con~ti~ntaeste determinata de Eul superior, adica de spiri-~l om~IUl,care se IncarneazaIn om, 0 damcu n3$tereaIui. Spi-ntul remcarnat, aduce cu el cuno~tinte din toate vietile ante-rioare, dar acestea nu sunt relevate in viata actuala, acest "valal con~tiintei"are rolul de a da omului "liberuI arbitru" de com-portare, in actuala viatii, care i-a fost predestinam atunci candspiritul-con~tiintaal unui om mort se afla in planul astral, adidiinainte de 0 noua reincarnare.

Spir!tul-con~tiintii,este partea cea mai inteleapm din om, el~tietot despre trecutul viefilor sale pamante~ti,cat ~idespre vi-itoarele sale:viep. Toate cuno~tintele acumulate in alte vieti seafla inmagazinateIn Eul personal, care este partea cea mai inte-leapta ~imai cunoscatoare din om. Eul superior reprezinm spi-ritul-con~tiillta,prezent in toate aspectele vietii. EI este profe-sorul ~isustillatorul permanent al omului, este ghidul care neconduce cu intelegere ~ipricepere, prin amintirile viefilor tre-

. cute.

In spiritul-con~tiintaal omului se gasesc cuno~tinte desprecine am fost in alte vieti, persoanele existente atunci in antura-jul nostru ~ice relafii am avut cu acestea, aspecte fiind expli-

. cate ca efect al Karmei personale ~iKarmei colective.Spiritul-con~tiinta intrupat este 0 veriga din lantul spiritu-

lui con~tiintaal aceluia~i spirit aflat dupa moarte in con~tiintacosrnica. El contine verigi ce-l reprezinm in timpul viefilor saleintrupate ~i verigi ce-l reprezinta ca spirit-con~tiinta liber inplanul astral, intre doua incarnari.

Sufletul este sursa intangibila ~iviabila a viefii ~ia spiritu-lui nernuritor din interiorul nostru. El este esenta a tot ce sun-tern, es!e energia ~icon~tiintacare ne definesc.

Sufletul ~eprezinta totalitatea experientelor ~i suma gan-durilor, sentimentelor ~i cunoa~terii noastre din toate vietiletrecute, cu toate evenimentele ~i emotiile cuprinse in ele.

Aceste evenimente ~iamintiri din alte vieti nu sunt influen-tate de trecerea timpului, ele sunt la fel de reale ~i in prezent,cat au fost ~i in trecut.

- - --- -

36

/

Page 32: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Atunci dind spiriful-con~tiintase gase~te in intervalul din-tre doua vieti, amintirea experientelor din alte vieti pamante~titdiite pana atunci, este totala. Indiferent cati ani au trecut de laalte vieti anterioare,amintirea lor se deruleaza la timpul prezentciici in planul astral, unde se afla spiritu1-con~tiintii,nu existatrecut ~iviitor, ci numai prezent. Spatiul ~i timpul dispar.

Cunoa~tereaspirituala din alte vieti este cea care determinaalegerea felului de viata pe care 0 va reincepe, aceasta trebuieastfel aleasa, ca spiritul sa implineasciinoi lectii de invatat; incadin planul astral spiritul-con~tiintiii~ialege partenerii ~iimpre-juriirileprin care vor fi impreuna, aceastaalegere a noii salevietipamante~tise face de catre spiritul-con~tiinta,numai cand aces-ta se afla pe 0 treapta superioariide dezvoltare spirituala.Altfel,aceasta alegere este dictata de alte spirite angelice, ade"aratighizi ~imae~triispirituali, care ofera sfaturile lor, in legatura cuce ar fi eel mai bine de rncut in noua viata.

Spiritul-con~tiinta i~i va alege momentul eel mai potrivitpentru reincamarea intr-un corp fizic. 0 data cu noua incamare,toate amanuntele vietilor anterioare, raman la nivdul subcon- .~tientului,de wIde omul prime~tecalauzirea interioara in direc-tia pe care ~i-apropus s-o ia in noua viata, care trebuie sa con-duea la ointelepciune spirituala ~imai mine.

In momentuln~terii are loc 0 trecerede la energiilespiritualela cele fizice, 0 trece de la 0 con~tiintiiampla pe care spiritul 0are in viata aSh-ala,de la 0 energie cu vibratii inalte, corespun-zatoare nivelului eel mai putin dens de energie, care reprezintasufletulin forma lui spirituala,la vibratiilecu nivelurile cele maiscazute, corespunzatoare celei mai compacte forme de energie,care corespunde con~tiintei corpului fizic. Fiecare din acesteniveluri de energie, au un domeniu diferit de con~tiinta~ifieca-ruia din aceste domenii ii corespund ganduri, simtaminte ~iex-periente diferite.

Spiritul-con~tiinta intrupat, plute~teprin vibratiile de ener-gie legate de timp, spatiu, materie ~imi~care. .

37

--'-- - - - -

Page 33: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

La intrarea in lumea pamanteasdi spiritul-con~tiintapatrun-de in subcon~tient,unde se gase~teintr-uiI echilibru intre ener-giile spirituale ~icele fizice.

Con~tiinta din noua viata, s~ formeaza in ,nlport-cu legeaKarmei, faptele din viaia'ttecuta sluit.refIedate in'riouetviataprezenta. Cum omul ~i:a 'creat'propria sa Karm,aintr-o viataanterioara, tot el este cel ce poate sa 0 ~chimbe, sa-~i echili-breze Karma ~isa-~icorecteze evenimentele ~i emotiile nega-tive. Con~tiintaactuala este urmarea gandurilor, sentimentelor~i faptelor din vietile trecute ~i din viata actuala. Prill legeaKaunei, divinitatea a gasit calea cea'mai dreapta pentru plata:?irasplata fapteloromului, caci spiritul-co~tiinta este acuzatul,el este judecatorul ~i tot el i~i da ~ipropria-i sentinta. Aceastalege este permanenta ~ive~nicin mi~care.Daca pare nedreaptase poate schimba prin gandurile ~i faptele prezente. LegeaKarmei se pune in actiune prin liberul arbitru pe care il are fie-care spirit-con~tiinta, prin liberularbitru i~i alege gandurile,faptele ~isentimentele.

Kanna :?iliberul arbitru lucreaza mana in manapentru a creapropria noastra existentii.Viata poate fi grea sau u~oarii,pliniide necazuri sau de bucurii, dupa cum singuri'ne-o creiim.Prie-tenii din viata prezenta'ne-au fost tovara~ii ~i in trecut;cu 'rU-dele din actuala viatii am avut relatii stranse ~i in vietile ante-rioare, dar poate in roluri diferite, mama din actuala viata, ne-afost frate sau fiicii, iar soWIdin actuala viata sa fi fost sotie .sau

, un bunprietenintr-oviatiianterioara.Toti ace~tiasunt ale~ide spiritul-con~tiintaactual,pentru a-~i

echilibra Karma pe care 0 avem cu ei, sau din bucuria de a fidin nou impreunii.

Exista :?ispitite-con:~tiil1tapereche gemerie, iididi acei oa-meni cu care au avut 0 relatie specialii, de prietenie in multevieti trecute ~ine simtim bine in preajma lor, aceste suhete pe-rechi gelnene sunt de obicei membri de familie apropiati sauprieteni 'intimi, adesea ace~tia comtinicii intre ei telepatic, cu-noscandu-Ie gandurile ~isimtamintele in mod instinctiv.

38

--- --- - - -

Page 34: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Exista~i suflete perechj flacari gemene;'acesta este unicul§i singurul nostru sufIet-pereche adevarat, cu care am petrecutmulte vieti impreuna, cu 0 profunda legatura spirituala. Aces-ta se manifesta printr-o puternica atractie, ca §i dind s-ar cu-n.oa§tedin totdeauna~ieste de obic~ide sex opus. '

.Sepot prezent~§isubformaunui frate.sausora,eu caJ;e,neasemanam fizic, mai ales in jurul ochHor.

, Atragerea§irespingereadintreoamenisedatore§teuneire-latii Karmice din trecut.

Stanle emotionale din vietile trecute.se transmit dela 0 via-ta la alta §i infIuenteaza relatiile §i simtiiminteledin mai multevieti succesive; achitarea datoriilor din trecut este traita ca unprocescarete conduceprin.diferitenivelede con~tiinta~iinte- ,. r

legere ~ila num~oase experiente.Vietile pamante~tisunt cIDni~tetrepte c1aditedin experiente' "

care teduc'una din aIta. Fiecare treapta esteolectie pe care tre" .,

buie sa 0 traim peptru a ne ridica mai sus, spre un nivel deeuno~tintesuperior. Aceste trepte formeaza 0 scara pe care spi-ritul-con~tiintatrebuie s-o'urce pentru purificarea sa. Toate ex-perientele neplacute prin care trebuie sa platim Karma, trebuie -.

traite cu resemnare, nu eu sentimente de furie, de critica sau deresentiment, caci astfel va trebui sa reluam aceste experientenegative pana cand vomprocedacorect. Trebuie sa ne traimKarma, dar sa pe-o ~iechilibram, dCl simplul"faptca suferimdatoritii.Karmei, nu inseamna,ca am ~iechilibrat-o.

Dorinta noastra dintr-o viata trecuta, sa fim intotdeaunacuo anumita persoana, poate conduce la 0 tinere in loc a aceleipersoane din drumul sau spre spiritualizare, caci prin aceasta iianulam liberul arbitru;dar nu numai acelei.persoane"ei ~i anoastra, de care ne legam de o.maniera negativa. ,

Sentimentele de vinovatie, teama ~iresentiment dintr-o via-fa trecuta au repe;cusiuni fizice ~iemotionale in viafaprezent~~i ne impiedica sa ne echilibram Karma in intregime. Karmane urmare~te viatadupa viata, iar incercarile grele prin careputem trece, sunt dovada ca respectiva Karma nu a fost platitii

39

----' -

Page 35: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

~iatunci echilibrarea Karmei trebuie continuata intr-o alta via-ta viitoare. Echilibrarea Karmei are 0 importanta capitala pen-tru evolutiasufletului~ia cre~teriinoastre spirituale,ea esteuntildintre motivele pentru care traim viata pe pamant.

Tot ce exista in natura in domeniul fizic, este condus de le-gea universala a echilibrului, iar echilibrul 11reprezinta 0 ener-gie in Ini~care.Sufletul omului se supune legii echilibrului princiclul na~te'rilor~ial mortilor, adica de procesul de reincarnare.Prin echili,brareaKarmei putem sa ne dam seama ca omul areo dubla natura, una fizica ~ialta spirituala, putem atinge inte-lepciunea ~iiluminareace ne conduce la perfectionareasufletu-lui nostru. Pentru a ne echilibra Karma trebuie sa avem dorintaferma de a ne echilibra viata ~isa intelegem starile emotionaleprin care am trecut. Se poate contribui la echilibrarea Karmeiactionand dupa principiul iertarii, care trebtlie facut din adanculsufletului, nu in mod fonnal; ne mai putem corecta Karma apli-cand principiul compasiunii, al milei prin fapte bune pe caretrebuie sa Ie facem toata viata. Exista ~iKarma colectiva, candnu ne putell1da seama daca traim Karma noastra sau a alteipersoane cu care suntem strans legati din alte vieti anterioare.In acestecazuri echilibrareaKarmei personale, este mai greu derealizat, caci in ea se includ mai mult decat sufletul propriu ~iliberul nostru arbitru.

Con~tiintanoastra este de provenienta cosmica, ea vine dincosinos ~ise reintoarce dupa moarte in cosmos.

Modul de exprimare al con~tiinteiomului este determinatade radiatiile cosmice ale constelatiilor astrale, de radiatiile pla-netelor sistemului nostru solar ~iale soarelui.

Se cun9a~te din ~tiinta oculta ca omul are 7 centre de ab-sorbtie eterica ~iastrala care formeaza 7 straturi de energie cedetermina con~tiinta omului. Aceste centre de energie se nu-mesc CHAKRE ~i fiecare corespunde unui anumit nivel decon~tiinta.

Straturile de energie ale CHAKRELOR soot-reprezentatede energiilecelor 7 culori ale spectrului solar; aceste culori sunt

40

,.,.}-

Page 36: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

unde de energie care vibreaza pe niveluri din ce in ce mai maltede con~tiintade la 0 culoare la alta, con~tiintacre~te0 data cufiecare vibratie.

Prima culoare a spectruhii solar este culoarea ro~ie, iar vi-bratia ei corespunde energiilor fizice care ne creeaza perceptiarealitatii.

UrmeaziiculoareaportocaIie,carene diienergiileemotionale.Ro~u~iportocaliu alcatuiesc impreunii esenta simtamintelor ~irealitiitilor pe care Ie triiim.

Culoarea galben este culoarea mentalii ~icea a gandurilor,reprezentand primul nivel de culoare interioarii.

Culoarea verde prezinta vibratia energiei spirituale ~ia evo-lutiei, ea reprezinta punctul central intre energiile fizice ~icelespirituale. .

Albastrul reprezintiivibratia energiilor astrale ~icunoa~tereanoastra in mi~care.

Indigoul reprezinta vibratia energiilor eterice ~i con~tiinta,intr-un cadru spirit!Ialmai inalt de intelepciune ~ide intelegere,aceste culori formeaza esenta cunoa~terii, energia ~icon~tiintaEului nostru superior.

Culoarea violet corespunde energiei sufletului ~iformeazacon~tiintanoastra superioarii.

Toate aceste culori formeaza esenta noastta energetidi ~ide-termina modul de manifestare al con~tiintei;toate aceste formede energie, spiritul-con~tiinta actual Ie strabate in ordine in-versa cand vine la reincaJ,l1are,cand coboara intr-un corp fizic.

Sufletul omului i~ialege 0 expresie fizicii a energiei cores-punzatoare Eului interior ~iEului superior.

Prin constructia fizica ~ispiritualiise absoarbe ~ise filtreazacunoa~terea intr-o maniera unicii ~iproprie de intelegere carese exprimaprin experienteletriiite.Con~tiintaomului avanseazape masma adancimii cuno~terii adevaratului scop al existenteifizice.

A~acum am spus, con~tiintaomului este in sttansa corelatiecu cosmosul. Aceasta legatura se reflecta in modul de gandire

41

--

Page 37: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

al omului, dici felul cum gandim este determinat de momen-tul na~telii.Din acest punct de vedere, a~acum exista 12 zodii,'ce corespund celor 12 constelatii astrale, exista 12.moduri degandire ale omului.

Aceste :12feluri de con~tiinte se caracterizeaia astfel:. .1.Con~eptiamateriala, considera ca la baza tuturor fenome-

nelor este materia, ea corespunde zodiei Racului.2. ConcePtia spiritualista, sustine camateria nu este'decat 0

revelarea spirituluicare sta la baza ei ~iea corespundezodieiCapricornului. .

3. Conceptia realista, admite lumea a~a cum se prezinta,rncand abstractie de materie ~ide spirit, ea corespunde zodieiBalantei.

4. Conceptia idealista, coIisidera ca la 'baza vietii lumii seafla lumea ideii ~ia idealului. Tqate formele evolueaza spre unprogres, unei tendinte de a merge mereu inainte. Tot ceea ceexista este numai un instrument pentru ideile care strabat pro-cesul devenirii cosmice. Aceasta conceptie corespunde zodieiBerbecului.

5. Conceptia matematicienilor explica lumea in mod purmatematic, aceasta conceptie despre lume nu 'recunoa~tenimicin afara formelor matematice ~iea corespunde zodiei Gemerii.

6. Conceptia rationali~tilor, ace~tia recunosc numai exis-tenta acelQridei pe care Ie gase~te el insu~i, numai acele lu-cruri care au 0 realitatesensibila, aceasta corespunde zodieiTaurului. .

7. Conceptia psihista, considera ca in spatele fiecarei ideieste 0 anumita fiinta; aceasta corespunde zodiei Pe~tilor.

8. Conceptia pneumatista considera fiintele ce determinaideile ca posedaun element activ care Ieinsufletesc prin spirite;aceast~ conceptiecorespunde zodiei Varsator.

Devenim spirituali~ticand admitem 0 ierarhie a spiritelor ~iideea ca nu exista un spirit unitar. Aceasta-conceptie cores-punde zodiei Capricorn. In cadrul acestor conceptii se mai dis-

42

--- J

Page 38: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

- - ----... ... - -.. ... ...-- ..------

tinge conceptia panteista care crede intr-un spirit unitar, uni-versal.

9..Conceptia monadi~tilor este 0 conceptie spirituala ab-stracta, ea admite ca in lume exista spirite, de fiind cu capaci-tati ~ireprezentari diferite, avand 0 insu~ire abstracta ~iea co-respunde zodiei Sagetator.

10.Conceptia dinami~tilor,consideriica tot ce exis~ In rea-litatea exterioara, e dominata de anumite fo* ~i corespundezodiei Scorpionului.

11. Conceptia fenomenali~tilor considera ca lumea care neinconjoara nu este reaHi,este 0 lume a fenomenelor, ea cores-punde zodiei Fecioarei.

12. Conceptia senzuali~tilor,considera ca reale sunt numaiimpresiile noastre despre lumea care ne :inconjoara ~i acesteasunt date de simturi; ea corespunde zodiei Leului.

Astfel, exista 12 conceptii despre lume, acestea sunt copiilespirituale ale cercului zodiacal. Sufletul uman fiind influentatde radiatiile astrale, contine imaginile a 12 conceptii desprelume. Influentele care vin asupra omului, din cosmos sunt di-ferite, in functie de imaginea zodiacului, pe care aceste conste-latii Ie acopera.

In ceea ce prive~teinfluenteleplanetelor sistemului solar, sepoate afirma ca atunci cand predomina influentaplanetei Saturnoamenii sunt gnostici, cei sub influenta lui Jupiter sunt 10gi~ti,cei ce sunt influentati de Marte sunt voluntari~ti, cei ce suntsub influenta Soarelui sunt empiri~ti, sub influenta lui Venussunt mistici, sub influenta lui Mercur sunt transcendentali~ti,iar cei sub influenta Lunii sunt oculi~ti.

Se poate spune ca omul se afla in permanenta sub influentamuncii de gandire cosmica, noi suntem ganduri ale cosmosu-lui, gandul cosmic este stapanul creierului uman, el .fiind 0oglindace reflectaviata sufletelor. .

Con~tiinta omului trebuie sa raspunda la intrebarea: Cinesunt Eu?

--

43

Page 39: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

..------

Eul omului este 0 esenta interioara, imperceptibila, care nueste trecatoare, nu se schimba §i intr-un anumit fel este centrulnostru. Acest Eu este propriu unei persoane §i nu poate fi im-prumutat de () alta personalitate, el se identifica cu realitateacea mai intema §iprofunda, dar incon§tienta §i inradacinata inadancul fiintei noastre.

Logica:generala ~iexperienta zilnica este inclinata sa con-sidere ca Eul este corpul fizic. Aceasta este numai 0 aparenta,caci Eul flUse gase~te in nici un organ al corpului fizic. Niciuna dintre partile corpului ~i nici organele de perceptie nUsepot identificacu Eulomului. .

Dar cine este Eul care este con~tientdi are un corp fizic? diare trup? Din punct de vedere fizic, Eul care este ceva real nupoate fi identificat nici un corpul intreg ~i nici cu vreuna dinpartile lui componente. Eul con~tient dispare pentru lume infiecare noapte, in somn, timp in care corpul fizic i~i continuaactivitatea caci omul este viu, nu este mort. Aceasta inseamnaca Eul nostru nu este nici intelectual, caci in somn acesta nue~ista; aceasta confirma faptul ca nu corpul fizic este E\d etem~iadevaratal omului. .'

Dar ce lipse~te din punct de vedere biochimic din corpulomului care doarme, fata de cprpul aflat in stare de veghe, cacicomponentele ce aleatuiesc structura lui sunt acelea~i.Raspun-suI corect este ca lipse§te facultatea de a gandi, aceasta f,\(ml-tate a parasit corpul. Dar ~i in soIim exista 0 con~tiinta, nu acorp£1luifizic ci a impresiilor, a amintirilor, senzatiilor,gandu-rilor, dOrlntelor~i sperantelor, atribute ale omului treaz §i insomn toate cele cinci simturi sunt active, caei in vis omul vede,aude, miroase, pipaie ~igusta. In vis omul se inHHne~teeu pa-rintii, cu rudele ~iprietenii saL Aceasta inseamna ea Eul con-~tient rational exista §i in vis, in continuare, caci dispune deaeela~i mod de gandire .~ide memorare ea ~i in starea de ve-ghe, realitatea eorpului fizic este eonstatata atat in vis, cat ~iinstare de veghe ell 0 eon~tiinta reala la fel ca ~i con~tiinta dinstarea de veghe.

44

1- -- - --

Page 40: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Eul se situeaza deasupra fizicului, el este dat de spiritul-con-~tiintaal oniului care in somn se desprinde de corpul fizic, carein vis patrunde intr-o lume spirituala, aceasta pentru ca perso-nalitatea omului traie~te~iactiveaza in continuare, complet se-parata de corpul fizic, dar ca manifestare este dependent de

, acesta. Sa deducem ca Eul nu este trupul, ci 0 esenta con~tienta,care devine una cu trupul, el este cel ce poarta con~tiinta lui.Eul nu se poate confunda cu corpul fizic,.altfel acesta nu s-arputea despaqi in stare de somn.

In starea profunda a unei transe, se poate separa completcon~tiinta de corp ~i aceasta ne arata faptul ca in timpul vietiicon~tiinta omului se poate separa de truP, devenind indepen-denta.

in transa, spiritul-con~tiinta, poo vocea celui ce se afla intrans-a,descrie prin vedere ~i auz astralintamplari ~i eveni-mente indepartate, care se inmrriplachiar in acel moment.

Demonstrarea .separarii spiritului de corpul fizic, sustinefaptul ca Eul nu este acela~ilucru cu corpul fizic. Spiritul-con-~tiintaare acelea~i atribute, atat in stare de transa, cat ~i in vl-ata de zi cu zi. Pe de alta parte spiritul-con~tiinta continua ~idupa moarte a~acum se poate conStatain ~edintelede spiritism,'cand se poate lua legatura Cllel, poo intermediul unui medi-um. Acest medium poate lua contact cu spiritul mortilor ~i saaduca mesaje din partea lor.

Mediumul Alfred Peters, vedea aceste spirite ale mortilorcare se gaseau, fie in planul astral, fie pe pamant, situate prin-tre oamenii fizici. Prin toate acestea se constata ca Eul este datde spiritul-con~tiintaal omului, el este acela care produce gan-durile~iideileoamenilor. .

Acestea sunt transmise prin intermediul creierului, dar nu-mai curentul de inteligenta i~iare sediul in corp, tara a fi ~ipro-dusullui. Corpul este numai un instrument cu ajutorul caruiaomul recuno~te lumea obiectiva, care este diferita deviata in-terioara a Eului, cu care insa alcatuie~teun tot impreuna.

45

Page 41: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Nici sentimentele omului nu se pot identifica cu Eul perso",nal;caci Eul este 0 entitate stabila, pe cand sentimentele omu-lui sunt instabile ~ischimbatoare.

Eul omului nu se poate confunda nic! cu intelectullui, cad.la fel ca ~i in somnul profund.tara vise, in le~inulpr9fund saustarile de transa, activitatea gandirii, deci a intelectului estesuprimata. Cu toate acestea nu se poate spune ca se distruge. C,:insu~i Eul, deoarece viata omului nu este oprita, ea este pre-zenta in corpul fizic, iar la trezire, EuI apare din nou ca pringand. Aceasta inseamna ca Eul nu dispare complet niciodata,pentru ca Eul nu este format de gandurile noastre, el se afla de-asupra lor. Eul adevarat este dincolo de corp, de sentimente $ide ganduri. .

Eul, este spiritul incamat in corpul fizic, dar mai exista unSuper Eu, adica Spiritul-con~tiinta al omului car~ s-a aflat inplanul astral inainte de reincamare ~icare se reintoarce in pla-nul astral dupa moarte. Eul omului este numai oclasa, din lun-ga ~coaHipe care 0 are petrecuta in alte vieti anterioare, a caroramintire este pastrata in totalitate, atunci cand spiritul se afla inafara corpului fizic. Cat timp este incamat aceste amintiri Ieuita voit, pentru a da omului liberul arbitru, sa-~i continue.evolutia spirituala

Page 42: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Con~tiinla omu/ui in stare de somn

A~acum am precizat, con~tiintaeste structura psihidi de su-port a vietiiinterne. -

lung 0 considera 0 emanatie a subcon~tientuluicare se na~-te In fiecate zi, dupa somn. Implicata In.atentie, con~tiintacon-trole~a stanle adaptarii, luciditatea ~ifunctionalitatea totala aorganismelor.

Exista patru stari de con~tiinta:1. Starea de veghe -

2. Starea de somn.3. Starea de vis4. Starea de extaz, din Yoga, meditatia transcendentala, ~i

din meditatia Zen etc.Starea de extaz, este starea de iluminare interioara ~ide calm

profund, este 0 stare de revelatie, cu trairi de exceptie. In medi-tatia transcedentala programul cuprinde ~apteetape de cate 90de minute. Iluminarea se face de doua or.ipe zi, cate 15-20 mi-nute, persoana aflandu-se cu ochii inchii?ii?irostind "mantra"personala. In aceasta stare se mobilizeaza un uria~potential alpsihicului uman.

SOIIU1ulsuprima starea de vigilenta, anuleaza procesul gan-dirii, ~tergerelatiile cu mediul inconjurator. EI este comparabilcu "neantul". Trezirea din stare de somn, face sa reapara con~ti-inta din starea de veghe. Somnul revine in fiecare noapte, iartara el omul nu poate trai. Se apreciaza ca aproximativ 0 treimedin viata omul 0 traie~te in somn.

Durata somnului este diferita in functie de varsta:- la sugar sunt-necesare 16-18 ore de somn in 24 de ore;-la copihil de 3-4 luni, sunt necesare 13ore de somn, in 24

ore:

47

- -- --

Page 43: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

--- .-... ... .... . .- .. ...

- la 12-16 ani, sunt necesare 9 ore de somn in 24 ore;- la adult, sunt necesare 8 ore de somn in 24 de ore.

Neputand e?Cplicastarea de somn, oamenii din antichitate.credeau di este aetiunea unui zeu pe care I-au numit HYPNOS,ea zeu al noptii ~i frate geaman cu zeUl mortii, THANATOS.In somn, spiritul §i corpul astral parasesc corpul fizic ~i impre-un5 calatorese in lumea astraHiunde i~i traiesc viata de spirit li-ber. In aceasHistare eorpul astral i~i improspateaza fortele, caeiel se hrane~te cu fluidul astral pe care nu-l poate primi in tim-pul zilei, caci atunci se interpune radiatia solarii.

Plutarh spunea: "Somnul este singurul dar gratuit pe care ilaeorda zeii".

Gerard de Nerval afmna: "Primele momente ale somnuluiprezintaimagineamortii".

Periodicitateafunctieiveghe-somnestelegata de altemantazi-n.oapte,conseeinta a mi~cariide rotatie a pamc1ntuluiinjurulsoarelui.

In timpul somnului se produc unele modificari neuro-vege-tative; frecventa cardiaca este maineregulata decat in stare deveghe, ritmul respirator scade ~iin general este neregulat. Ten-sitmea arteriala scade in timpul somnului, urmand a cre~tebmse in faza de somn cu mi~carioculare, sau in trezirile bru~te;in somn rezistenta eleetrica a pielii cre~tede cinci ori mai mult,se produce 0 mic~orare a pupilelor, iar erectia peniana apareperiodic in timpul somnului la intervale de 85 de minute ~id\lreaza in medie 25 de minute, in somnul cu m.i~cari ocularerapide.

Somnul este 0 lege inexorabila a vietii, care se extinde atatin regnul vegetal, cit ~i in eel animal.

In somn, eon~tiinta subiectiva a incon~tientului este ins apermanenta, ea nu'obose~te ~inu inceteaza niciodata, ea intre-tine insa~iviata, nu doarme niciodata, caci daca ar adormi ~i-arinceta actiunea ~iar interveni moartea.

Ea controleaza toate functiile corpului, amt ill stare de veghecat ~i in stare de somn.

48

- - - --- ----

Page 44: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

---

In timpul somlluluisufletul uman se une~tecu spiritul Divin,inspirandu-se din illtelepciunea con~tiintei cosmice.

Somnul este absolut indispensabil bunei functionari a con-~tiinteiumane; lipsa somnului poate duce la stari de incon~ti-enta, ~ila imaginidisparate.Daca lipsa somnuluise prelunge~te,

. pierderile cOll~tiinteidevin mai frecvente ~imai lungi. Se pro-duc modificari ale memoriei ~iale simturilor.

Exista 0 stransa legatura intre con~tiilltaobiectiva con~tienta~icon~tienta subiectiva incon~tienta.De~iaceasta din urma nuobose~te niciodata ~i nu doarme niciodata, ea este influentatade 0 stare de con~tiintaobiectiva normala, orice gand con~tientaJ omului provoaca reactii negative sau pozitive in activitateaei, aceastain functiede gandulpe care il avem..

Subcon~tientul,locul de actiune al coh~tiinteisubiective, in-con~tiente,prime~tegandul pe care il decodifica, tara a-I inter-preta daca este real sau nu, bun sau rau. EInu are discemamant~i ca atare reactioneaza dupa arhietipuri simbolice, care suntcunoscute din amintirile spiritului din alte vieti; incon~tientuli~iadapteaza activitatea pentru ca con~tientulsa realizeze efec-tul ce urmeaza acestei informatii. Daca se transmit incon~tien-tului ganduri nefaste, de boala sau insucces, con~tientul se vaimbolnavi.

Con~tiinta subiectiva a incon~tientuluieste 0 con~tiinta spi-rituala care Ware originea in con~tiintacosmica.Mentalul sub-con~tient cunoa~terezolvarea oricarei probleme caci ,,~tiinta"lui este de ordin spiritual, fiind dedusa din cuno~tintelepe careIe are din alte vieti~i din studiul spiritului pe care il intreprindein planul astral, dupa moarte. El functioneaza independent devointa mentalului con~tient,mentinand normala intreagaacti-vitate a corpufui prin intermediul sistemului nervos vegetativ,care este autonom, al nervilor simpatic ~i parasimpatic carefunctioneaza antagonist.

Mentalul obiectiv al con~tiinteiobiective, are con~tiinta lu-mii obiective pe care 0 percepe cu ajutorul celor cinci simturi.Ellnvata prin observatie directa, prin experimente ~iprin edu-catie ca pdncipala sa indatorire este aceea de a rationa.

49

- -- -

Page 45: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Mentalul subiectiv poate parasi corpul fizic pentru a calatoriin lumi paralele, aducand de acolo informatiile pe care Ieobtineprin vedere $iauz astral. Con~tiintaincon~tientuluicontroleaza.toate functiile vitale ale corpului, tara a fi nevoie de ajutorulmentalului 'con~tient, inima nu-~i inceteaza activitatea nici in.absenta con~tiinteiobiective, la fel respiratia; digestia, secretiaglan.delor~i toate functiile vitale ale organismului, pe care Iemeritine cu 0 con~tiinta irepro~abila.El cunoa~te raspunsullaorice feI de informatie, fie de ordin extern,prin organelede simt,fie de ordin intern prin impulsuri nervoase pr9prioceptive ~iinteroceptive preluate din fiecare organ in parte. Legea actiu-nii ~ireactiunii este legea universala,aceeaa mentinerii vietii~i ea este prezenta atat in regnul vegetal, cat ~i in eel animal.Con~tiintaincon~tientului este chiar constructorul organismu-lui ~itot el mentine toate functiile vietii, ea lucreaza 24 de orepe zi ~inu obose~teniciodata, intelepciunea ei este nelimitata.lnspiratia ~iintuitiain toate domeniile, sunt emanate din aceas-ta con~tiinta.Aceasta intervine in progresul vietii prin intuitie~i presentimente. Dorinta de a salva ~i mentine viata provinedin con~tiinta subcon~tientului care este de origine cosmica.

Din aceasta con~tiinta s-au inspirat marii oameni de ~tiinta,savanti ca Edisson, Marconi, Poincaro,. Einstein; chimistulFrederich yon Stadonitz a descoperit formula chimica a ben-zinei in stare de soron, la fel ~iFrederick Banting a descoperittratamentul diabetului eu insulina. Nils Borr a descoperit struc-tura atomului, Mendeleev a descoperit tabelul ce-i poarta nu-mele, Beethoven, Victor Hugo ~iGoethe primeau informatii cucare ~i-auscris operele lor, prin intuitie.

Trebuie sa amintim ~i0 alta conceptie privind locul unde aractiona acest incon~tient, in afara de conceptiile amintite pri-vind localizarea con~tiintei incon~tiente in organism.

Astfel un alt sediu ar fi plexul solar. Acesta este 0 formati-une nervoasa, formata din doi ganglioni nervo~i numiti semi-lunari, dupa forma lor, ce se aseamana cu 0 semilun~i careau dimensiunea unui sambure demaslina. Ace$tiasuntdispu$ifata in fata, unul stang ~ialtul drept, fiind situati anterior de co-

50

---

Page 46: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

loana vertebrala, imediat sub diafragma, in spatele stomacului.Ace~ti ganglioni nervo~iprimesc informatii simpatice ~ipara-simpatice fiind conectati prin firele comunicante de toate ple-xurile nervoase vegetative din abdomen, coordonand actjvita-te.a incon~tieI?-taa tu~~ror,vis~erelot:; pin ace~sta ca1.l;z,a,ctmaifost n~mit §i "Creier abdomina!,,; plexul solar prime~te prirtCHAKRA din dreptul ombilicului culoarea verde din luminasolara, care determina sensibilitatea astrala.

Subcon~tientul are 0 vedere astrala ~i 0 con~tiinta a sa,bazata pe un discemamant propriu. Astfel daca unui hipnotizatcare are ochii inchi~i sau legati, i se cere sa gaseasca un pasajdintr-o carte ~isa-l citeasca, acesta lara nici 0 greutate 0 face.In stare de transa hipnotica corpul sau astral poate calatori ladistante ~i prin vederea astrala se descrie aspectul unei per-soahe pe care i-o indicam.

Con~tiintain stare de extaz poate transcede limita simturilor$i chiar proJ?riaputere de.a rationa ~isa aile de existenta unoradevaruri spirituale ce nu pot fi cunoscute prin -intermediulcelor cinci simturi exterioare ~i care nu pot fi deduse prip ra-tionam,ent.Cunoa~tereaacestor adevaruri spirituale stii labazatuturor religiilor lumii.

- -- --

Page 47: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

.. ---

Spiritul con~tiinlli in starea de somnambulism

.Somnambulismul spontan denotii 0 dedublare a personali-Hitiisa~ mai bine definit, 0 personalitate multipHi la acela~i in-divid. In somnambulismul natural omul se scoaHi noaptea ~iexecut.a gesturi automate sau actiuni inteligente. Ei se scoaladin pat. se imbradi ~i i~i reiau activitatea din cursul zilei, i~iexecuta profesia sau rezolva 0 problema pentru care cautase inzadar pana atunci solutia. Dupa ce i~i termina activitatea seculca din nou, adorm, iar a doua zi, nu-~i amintesc nimic din cese intamplase noapte ~i sunt surprin$i sa observe terminat, unlucru pe care nu-l rezolvase pana la culcare. .

o aHa categorie de somnambuli, se urca.pe acoperi:;ml casc-lor, unde fac plimbari ~i0 echilibristica cu 0 multime de exceIl-tritati, tara a suferi vreodata un accident. .

La s.omnambuli se manifesta 0 dedublare a personalitatii,con~tiinta persoanei care se scoala noaptea, este cu totul diferitade cea care este treaza in timpul zilei, caci in con~tiinta persoa-nei din cursul zilei, nu se gase~te amintirea din cele intamplatein timpul noptii, pe de alta parte con~tiinta omului in stare desomnambulism, este mult mai ainpla ~i mai complexa decatatunci cand este in stare normala.

Exista ~i forme de somnambulism care apar in timpul zilei'in care omul traie~te 0 viata obi~nuita ~i este greu de a fi consta-tata dQ0 persoana care este neavizata. Se citeaza cazul unei fe-mei tinere ~i instruite, care fiind cuprinsa in cursul zilei bruscde 0 stare de somn pro fund, ce dureaza mai multe ore, la trezireprezinta 0 alta con~tiinta, 0 alta personalitate, ea nu mai ~tia ni-mic din ceea ce cuno~tea inainte de aparitia noii sale personali-Hiti, uu mai ~tia sa scrie ~i sa citeasca sau sa numere, fiindnevoitii sa inceapa totul de la inceput.

52

- - -

Page 48: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Dupa mai multe l~i, fiind cuprinsa din nou de un somn pro-fund, se treze~teexact ca inainte de primul somn, adica a reve-nit la prima personalitate, dar nu-~i aminte~te nimic din ce seintamplase in acest interValde timp. Aceste doua con~tiinteauc0l!tinuat sa apara in mod alternativ, timp de patru ani.

In con~tiintaprimei personalitati se pastreaza toate aminti-rile ~icuno~tintele acumulate, inca din copilarie, dar in stareanoua de con~tiinta, ea nu mai avea nici 0 cuno~tinta, despreacestea. Aceasta dedublare a con~tiintei se explica prin pose-darea persoanei de ditre un alt spirit cu 0 altii con~tiinta.

Aceste stari alternative de con~tiintasunt citate de mai multiautori. Astfel este cazul Felida descris de Azam din Bordeaux,pc care a studiat-o timp de 30 de ani. Aproape de varsta de 40de ani ea simtea 0 puternidi durere de cap ~i 0 didere intr-oamoqire profunda. Era 0 femeie robusta, bruneta ~i de talieobi~nuita,care prezinta destul de des hemoptizii, inteligenta ~iinstruita, trista ~imelancolica, vorbea putin ~iavea 0 marc do-rinta sa munceasca; atunci cand intra in a doua stare de con~ti-inta, era cuprinsa de un somn special din care nu se putea treziprin nici un fel de excitatie. Dupa trezirea din acest somn, eaprezenta 0 alta con~tiintacu 0"altiipersonalitate,deveneavesela,nu se mai plangea de nici un fel de dureri de cap ~ise comportaca 0 fata tanara, iar facultatile intelectuale ~imorale erau dife-rite, 0 con~tiinta sup"erioarafata de prima.

Este de retinut ca in situatia celei de a doua c(Jn~tiintei~iaminte~te de tot ce s-a intamplat in alte stari similare prece-dente precum ~idin viata ei inainte de aparitia celei de a douacon~tiinte, dar atunci cand revine la prima con~tiinta nu-~iaminte~tenimic din timpul celei de a doua con~tiinte.

Deosebirea dintre cele doua conditii mentale, se bazeaza peo schimbare de caracter ~i0 modificarea memoriei, 0 manifes-tare a doua Euri diferite, sunt doua con~tiintecare se alterneaza.Ina doua stare este con~tiintaunui spirit care i~iconserva toateamintirile vietii dinainte de schimbarea personalitiitii cat ~idupa aceea."In prima stare de con~tiintaeste con~tiintaunuispirit diferit care nu a trait memoria celei de a doua stari, este

53

----- - -

Page 49: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

deci un spirit mai tanar. Aceasta altemanta, a celor doua spiritese face dupa un somn, caci in timpul somnului spiritul ~icor-pul sau astral, paraseau corpul fizic, putand sa-i ia locul altul.

Starea de con.rtiintadin somnambulism a provocat HIP-NOZA

Prin hipnoz;a se face 0 modificare provocata artificial acon~tiinteiomului. Aceasta se face prin'mai multe metode.

Un procedeu vechi cunoscut este cel allui BRAID. EI con-, sta in fixarea priviriisubiectului ce urme.azaa fi hipnotizat.

Prill ochi se emit cele mai putemice unde electromagnetice alegandiriiomului.Subiectulaflandu-sea~ezat,se face lini~tein .

jurul sau, iar examinatorul il roaga sa priveasca fix un niicobiect luminos sau neluminos, pe care il apropie de ochii lui,in a~a fel ca sa determine 0 convergenta fortata ~i obositoarepentru globii sai oculari. Dupa catva timp, vederea se tulbura,pleoapele tremura ~isubiectul adoarme.

Alte procedee de a produce hipnoza sunt cu ajutorul unuizgomot monoton ~i prelungit, sau prin strangerea degetuluimare, prin pase magnetice sau Cllun jet de lumina electrica.

In toate cazurile sugestia transmisa telepatic prin gandireeste cea care hipnotizeaza subiectul, cu toate acestea nu se cu-noa~te precis mecanismul intim de producere al hipnozei,dar~tiintaoculta sustine ca in aceasta stare se produce 0 deplasarea spiritului ~icorpului astral, in afara organului fizic:

Se produce 0 modificare profunda a con~tiinteisubiectului.Se intampla adesea ca hipnotizatul sa-~i'modifice caracterul ~ipersonalitatea avuta inainte de a fi aclormit ~i 0 modificare atonusului emotional. Cel mai mult se observa 0 schimbare amemoriei, care este distinsa fata de starea anterioara a somnu-

'lui.Subiectulill stare de veghe, nU-$iaminte~tenici un eveni-

ment petrecut in timpul somnului hipnotic, dar readus in starea

..

54

Page 50: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

de hipnoza, el i~iaminte~tenu numai starile sale de somn hip-notic anterioare, dar ~ievenimente care apartin starii de veghecu lux de amanunte, evenimente pe care in stare de veghe, su-biectulle-a uitat demult. Daca s-au prezentat persoane in timpulhipnozei, el nu Ierecunoa~tela trezire, chiar daca i se adreseazao scrisoare scrisa in stare de hipnoza, scrisa de el, nu-~i am-inte~tela trezire,ceeace a scrisin ea. . .-

In timpul somnului hipnotic; lJ1emoriaatinge maximum deextensie, caci ea cuprinde simultan cele doua existente psiho-logice, ceea ce memoria normala nu 0 face niciodata.. In'stare de hipnoza, subiectul afirma ca nu mai este aceea~i

persoana din starea de veghe, el vorbe~te de aceasta persoanaca de un strain, el vorbe~te de acesta, la persoana a treia, iarnoua sa personalitate ~i..oatribuie unui om mort, manifestan-du-se cu con~tiinta acestuia. Toate cuno~tintele pe care le-aacumulat in aceasta viata nu ~i Ie aminte~te atunci cand se

. prezinta cu con~tiintaunui decedat ~i nu-~i aminte~tenicicuno~tinteleobtinute anterior datei pe care 0 reprezinta con~ti-inta celui mort.

Persistenta con~tiintei omului dupa moarte ~imanifestareaei pe pamant, s,eobserva ~iin cazulde scriere automata, ace~tiascriind fraze intregi, :tarasa fie con~tientidespre ceea ee scriu.

Mi~careadegetelor ~i a creionului este rigida ~ipare auto-mata. Textul se terminaintotdeauna cu 0 semnatura, aceea aunei persoami decedate, in mod cert este manifestarea con~ti-inteice persistadupamoarteaei fizica. .

Este de remarcat ca inregistrarea iIi timp a persoanelor hip:-notizate, subiectii transpu~i intr-o perioada anterioara a exis-tentei lor determinati sa retraiasca amintirile a acelor vieti, unadin personalWitile sale moarte, (ezul.taca pentru moment, vadisparea amintirea Eului sau actual, ca ~i toate cuno~tintele

. acumulateposteriordatei fixateprin sugestiahipnotica,toateamintirile ulterioare nu Ie cunoa~te, aceasta pentru ca spiri-tul-con~tiinta parasind corpul fizic, impreuna cu corpul astralcare il imbraca, se manifestiiin aceasta siiuatie prin con~tiintapersoanei hipnotizate care in situatia aceasta l~iare toate vietile

55.~

Page 51: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

.~nterioare inmagazinate in memoria sa, ca pe ni~te fi~e,ce semtroduc intr:-uncomputer, ori dadi se apeleaza la memoriaunei date anterioare, aceasta se manifesta cu memoria acumu-lata pana la acea data ~inu are cum sa cunoasdi date ce au fostintroduse ulterior in memoria sa. Aceasta inseamna ca toatevietilenoastrese gasesc fi~ate;intocmaicum sunt fi~atecarteleleintr-un calculator, cuno~tinteleacumulate ulterior, nu au cumsa fie inscrise intr-o fi~aanterioara, toate amintirile se derulea-za in raport cu datele cand ele au fost cunoscute.

Con$tiinta unei personalitati din ultima viata; nu se poategasi 1ntr-oc""n~tiintaanterioara lui, dar toate con~tiinteleante-rioare se gasesc in con~tiintaactuala, cu singura conditie sa neadresam coil~tiinteiaflate in planul astral, a~acum se inHimpHiin starea de hipnoza sau stari de transa obtinute prin yoga, me-ditatia transcedentala sau prin diferite tehnici de meditatie.

Personalitatea evocata prin regresia in timp este una reala ~i. nu una fictiva, in care 0 multime de amintiri vechi, pe care Iecredeam moarte, incapabile sa Ieevocam dupa vointa, continuasa traiasca in con~tiintanoastra, atunci cand ea devine cosmica.

Con~tiinta omului continua ~i dupa moarte, ea poate fi re- .. ceptionata de catre un medium. Gandirea omului este cea carecreeaza Eul, entitatea presupusa a fi separata in stare de hip-noza.

In timpul vietii, in con~tiintanoastra obiectiva nu se gasesctoate experientele vietii, dar acestea sunt toate retinute in sub-con~tient ~i vazute ca Intr-o oglinda de con~tiinta omului dedupa moarte, in viata lui astrala.

Cea mai mare parte a experientelornoastre, de zi cu zi, com-portamentul, starea de spirit ~igandurile noastre sunt guvema-te de sqbcon~tient,pe care il mai putem numi psihic subliminal.Noi nu vede.mdecat ceea ce ne ofera subcon~tientulnostru, nugandim dedit ceea ce subcon~tientul nostru vrea ~i nu auzimdecatceeace vrea subcon~tientulnostrusa auzim.

Subcon~tientul este in permanenta influentat telepatic degandurile cosmice ale spiritelor din spapu, care sunt percepute~idecodificate la acest nivel, caci universul este de natura men-

56

-- - - -

Page 52: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

tala iar subcon~tientul.este veriga de legatura intre universulspiritual ~ipsihicul uman.

Subcon~tientulgase~teprin intermediul simbolurilor arhieti-pale, raspunsulla toate informatiile primite, acestea reprezinmpsihicul universal, limbaPamantulu{mama, psihicul subliminalgande~tein simboluri.- .

Psihicul con~tient~iconvingerile sale nu au nici 0 puteresaopuna rezistenta,limbajului, destinat subcon~tientului.

In procesul de gandire, emisfera stanga a creierului este im-plicata in gandirea de tip logic ~ianalitic ~iin limbaj, iar emis-fera dreapta este implicata in gandirea de tip holistic, nonver-bal ~i imaginativa.

Subcon~tientuleste mult mai mult decat psihicul nostru con-~tient,pentru ca in el actioneaza con~tiintacosmica a spirituluinostrucare a trait ~ialte vieti ~icare s-a consultat ~iexperimen-tat in hmpul vietii lui astrale.

De~inu suntem con~tientide cuno~tinteledepozitate in sub-con~tient, acestea contribuie decisiv la formarea con~tiinteiomului, caci cotnportamentul nostru se afla permanent sub in-fluenta subcon~tientului.

Con~tiinla omului in stare de somn ~i vis

Visu! este forma de manifestare a subcon~tientului. Pentrua putea sa ne controlam ~isa ne coordonam procesele mentale~ifizice trebuie sa intelegem mesajele trimise din subcon~tient~iacestea devin active numai in stare de somn, caci in stare deveghe, cunoa~terea datelor inregistrate de subcon~tient esteblocata. EI devine activ nurhai atunci cand con~tientul este inparte inactiv.

De~iomul viseaza In tot timpul somnului,el i~iaduce amintede visele sale, numai dt'?cele produse imediat, dupa ce a ador-mit sau de cele avute Inaintea trezirii, adica atunci dind con~ti-entuI este partial activ ~ieste apt sa primeasca impresii pe care

57IIl

---

Page 53: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

memoria Ie retine. In timpul unei vieti de 70 de ani 25 de aniomul ii petrece dormind. "

~venimentele pe care Ie traim in vis, se intind pe 0 perioadade bmp mult mai lunga dedit-timpul efectiv de visare, aceastapentru ca in somn, timpul este 0 iluzie.

Marele filozof grec HERACLIT spunea cii in somn, fiecarese intoarce la adeviirata sa natura.

In somn se manifesta spiritul-con~tiinta ce se afla in sub-con~tiel1t~icare devine liber in timpul somnului ~icalatore~tein planul astral, unde Wrecapata toate amintirile vietii actuale~i ale aitor vieti anterioare, avand in plus cuno~tinte ~idespreviitoarele sale vieti pamante~ti ce se vor derula in viitor.

In Grecia antidi se sustinea ideea valorii tamaduitoare avise1or, in acest scop, omul bolnav Wpetrecea 0 noapte in tem-plullui Esculap, zeul sanatiilii.Daca visa un vis frumos, insem-na ca omul se va vindeca. In timp ce Aleandru Macedon, erabolnav pe patul de moarte, in Babilon, trei generali ai sai audormit 0 noapte in Templullui Marduk, in ideea de a visa leacultamiiduitor al bolii acestuia.

Freud, considera in psihanaliza sa, ca in stare de vis, se ma-nifesta dorintele noastre refulate in subcon~tient, sentimentelede placere ~ide ura. EI considera ca refularea din subcon~tientcea mai putemicii, 0 reprezinta dorintele sexuale ale omului.

Karol lung explica visele prin manifestarea incon~tientuluiindividual~icolectiv,visul aducandu-neinformatiidespresineleinterior.

Simbolurileviselor reprezinta limbajulsubcon~tientuluiadusrnrijcenzura in memoria con~tientului.Potrivit lui lung, sufle-tul com\}.nicacu noi in somn prin vis. S'-a constatat caviselesurvin iIi perioada de somn, care se insote~tede mi~carirapideale globilor oculari. Somnul de 7 ore se imparte in cicluri de6090 de minute, in fiecare in acest ciclu, au loc vise insotite demi~cariale globilor oculari.

Cele mai importante vise, sunt cele de premonitie prin careoffiul care viseaza Wvede evenimentele ce vor urma inviata sa.Aceasta se explidi prin faptul di spiritul-con~tiinta in timpul

58

.1

I

J- -- ----

Page 54: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

somnului se aflii in planul astral, unde nu existii timp ~ispatiu~iunde spiritul con~tiintiii~i vede urmiitoarele evenimente pecare Ie va urma. Mi~careaglobilor oculari in timpul-visului, seexplicii prin faptul cii acestea urmiiresc peisajele in care.sederuleaza evenimentele, vazute prin vederea astrala, in timpulsomnului manifestandu-se con~tiinta cosmicii a spiritului.

Exista 0 deosebire esentiaHidintre conceptia din stare de ve-ghe ~icea din stare de vis. In prima este 0 asociatie obiectiviide fenomene,pe candin stare de vis, este 0 asociatiesubiec- .

tiva, in sensul di in stare de con~tiinta treaza, spiritul copiazadatele exterioare pe candin stare de vis, spiritul este condus depropriile sale legi ~i pierde facultatea de a reprezenta realul.Aceasta inseamna ciiin vis, fiecare om i~iare universullui, pecand in stare de veghe ~xista un singur univers.

S-a constatat ciivisul apare intr-o stare de somn superficial,nu in starede somnprofund. . .

Din punct de vedere metafizic visul se realizeazii prin per-ceptia astralii a spiritului care se aflii desprins de corpul eteric~icorpul fizic, d~rpentru a se realiza visul este nevoie ca cor-donul care leagiicorpul astral de corpul fizic ~ieteric siinu fieprea slab ~iaceastase mtampliiimediatdupiice adormim~iciitretrezire, cand corpul astral se reintoarce in corpul fizic; visul serealizeaza cand omul nu este nici adormit nici treaz, aceasta seconfirma ~i prin faptul ca mentinandu-se 0 astfel de legatura,in timpul visuluiglobii oculari reprezintii mi~ciirirapide, ceeace inseamniiciivederea astrala a spiritului este transmisiistnic-turilor nervoase care sunt implicate in vedere.

Visul survine la aproximativ 90 de minute in cursul somnu-lui ~idureaziiin medie 15-20de minute. Tot astfel se explicii~imanifestiirile vegetative din timpul visului, modificiiri ale res-piratiei ~itensiunii arteriale.

Visul poate fi uitat, sau dimpotriva sa fie retinut. In antichi-tate visul era atribuit zeului ONElRES, ei acordau visului 0 va-loare de profetie ~ide premonitie.

Este cunoscut visul Calpurniei, sotia lui Iulius Cezar, careinainte de a fi asasinat in SenatuI Romei, a visat acest eveni-

59

---

Page 55: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

. plent in noaptea premergatoare asasinatului, ea visand ca tineain brate cadavrul sotului ei.

Goethe ~i-a scris multe din poemele sale, in stare de somncu vise, iar Mozart s-a inspirat scriind 0 parte din muzica sa, totin stare de vis. Newton, in stare de somn, a visat rezolvarileunor probleme matematice. In conceptia lui Freud, visul esteexpresia ineon~tientului, 0 realizare a unei dorinte refulate cao supapa de siguranta eu rol important in mentinerea eehili- .

brului ]11ental, dar el a exagerat in explicarea viselor prin re-fuUiri ale d<.>rintelorsexuale nerealizate. lata cateva exemplede explicare a viselor, dupa eoneeptia psihanali~tilor freudieni:

- dad! se viseaza obiecte alungite: baston, bat, trunchi decopac, cutit, sabie, pumnal, acestea sunt simboluri de virilitate,o relatie eu 0 persoana de sex masculin; .

- armele, reprezinta agresivitate, cearta, scandal, 0 nenoro-cire;

- obiectele rotunj ite sau mentinatoare de obiecte (cutie, du-lap, soba, caseta) reprezinta corpul unei femei;

- 0 camera, este simbol feminin ~i poate semnifica matemi-. tatea, sexualitate iar daca camera este cu u~a deschisa, semni-

fica mariajul sau evenimente de intimitate;- vasele, corabiile, se refera la persoanele de sex feminin, fie

la caHitorii :?ila reintoarceri in trecut;- personalitatile de seama in vise, se refera la parintii celui

care viseaza sau la 0 dorinfa de acaparare aunei puteri;- obiectele plate sunt simboluri ale unor obstacole psihice

ale unor e~ecuri sau unor succese;- visele in care se urca sau se coboata pe scari sau schele,

simboijzeaza .fie actul sexual, 0 promovare sociala sau invers;- dad! St1viseaza 0 cravata, aceasta simbolizeaza penisul;- peisajele simbolizeaza organele sexuale;- ma~inile ~iuneltele simbolizeaza activitiifi profesionale ~i

dorinte sexuale; . .

. - $arpele reprezinta imaginea penisului $i a sexualitatilor,dar ~i a raului sau a unei tradari;

60

Page 56: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

- penisul, excrementele ~ibanii, simbolizeaza ca~tigurisaupierderea lor;

- ap~, simbolizeaza purificarea;- focul simbolizeaza 0 pasiune, 0 dorinta sau 0 disputa;- visele cu examene, simbolizeaza 0 reu~ita, san sexul;- visele de pierdere a dintilor, simbolizeaza onanismul, im-

potenta sau dorinta de a avea un copil;- visuri de zbor, de cadere, de inot, simbolizeazaimpresiidin

copilarie, dorinta de a evada din conflicte actuale ~ide aseme-nea simbolizeaza dragostea;

- moarteaunei persoane dragi,simbolizeazanecazuri,0 vesterea sau readucerea in incon~tient a unui conflict oedipian.

Trebuie sa recunoa~temca aceste interpretari freudiene suntfanteziste.

Interpretarea metafizica a visului este urmatoarea: in tim-pul somnului, corpul astral se deta~eaza de corpul fizic~i im-preuna cu spiritul calatore~te in lumea astrala, intrand intr-oalta dimensiune in afara celei tridimensionale in care traim noi.

In planul astral con~tiinta spiritului se pastreaza ~i devinemult mai ampla, caci in aceasmviata astrala, ea are ~iamintirilevietilor pamante~ti an~erioaredar vede ~ievenimente din altevieti viitoare, care vor urma sa se des~oare pe pamant, aceas-ta pentru ca in viata astrala nu mai exista timp ~i spatiu, totulse vede la timpul prezent, toate evenimentele trecute, prezente~iviitoare fiind inscrise in arhiva cosmica.

Visul are loc intr-o stare intermediara intre somn ~iveghecand cordonul prin care se leaga corpul astral ~ispiritul de cor-pulfizic, este inca puternic.

o prima categorie de vise, 0 reprezinmdorintele refulate dinsubcon~tient,sunt traite astfel diverse amintiri vizuale ~iauditi-ve din timpulvietii. 0 aimcategorie de vise, 0 reprezinmaminti-rile din alte vieti anterioare care se gasesc intiparite in con~tiintaastralaa omului. '

o alta categorie de vise, 0 reprezinta impresiile pe care spi-ritulle prime~tede la alte spirite, aflate In planul astral. Acesteimpresii sunt transmise prin gand sub forma de imagini, a~ase

61

--- - ;.- - - --

Page 57: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

intamplainHilnirilein vis, cu parintii ~irudele moarte. Cea mai'i~po~t~n~acategorie de vise, este aceea prin care spiritul-con-~tllnta l~l vede aspecte din viitoarele sale vieti pamante~ti.-Acesteevenimente i se detuleaza ca intr-un film ~iacestea suntvise~ede premonitie ~i de prevenire a unui eveniment care sevor derula in actuala lui viata in viitor.

Oniromancia (interpretarea viselor) a fost dezvoltata In an-tichitatein Egipt, in Fenicia, in Mesopotamia, in Asia, Babilon;inGrecia. .

Visul era interpretat de indieni ~ide egipteni - ca_0 ahastaredeexistenta, ce permite accesul omului intr-o alta dimensiune,unalt univers, transcedental.

La gr~ci, lumea viselor se situa in imparatia mortilor. Exista~icredintaca yisele rele sunt date de demoni, de aceea egiptenii~ichineziii~ipuneau sub perna diverse obiecte care aveau rolulde a alunga demonii in timpul visului.

May,mama lui Buda, a visat ca poarta in ea un elefant alb caneauasau ca argintul, mai stralucitor decat luna ~isoarele, unelefantcu picioare frumoase cu articulatii puternice ~idure cadiamantul.Brahmanii i-au interpretat visul precizandu-i .cavana~teun copil care va fi viitorul Buda, ciilugar ratacitor ~imo-narhuniversal. .

Ajutorul cerut zeilor in vis, poarta numele de incubatie ~iaceastaera foarte dispandita in Grecia, Egipt ~iMesopotamia.Acestelocuri de incubatie, au devenit temple de tamiiduiremi-raculoasiiprin.vis a~a cum a fost sanctuarul din Dendera inEgipt;bolnavii dormeau in temple ~ivisele lor emu interpretatede onirocriticii care Ie prescriau diverse formule terapeutice.Un alt centru vestit din antichitate este eel allui Exculap inGrecia,la Epidaur, care initial a fost un centro de incubatie.

In arhivele regelui Asurbanibal s-.agasit 0 carte de tiilmacirea viselor care data din anul 669-629 inainte de Hristos, acestedirti de talmiicire a viselor existand ~i in Egipt $i in India.Aceastaarata imensul interes pe care visull-a trezit omului.

Dar talmacirea viselor nu a fost admisa in toate civilizati-ile,astfeI in Spania, pe timpul inchizitiei, tiilmacitoriide vise,

62

)J

Page 58: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

erau ar~ipe rug, iar in Franta prin lege, era interzisa talmacireavisului.' '

In Grecia antica cel ce dorea sa consulte sufletul unui dece-dat se ducea sa se culCeHingamormantul sau ~iduhul a,cestuiaii trimitea ca raspuns un vis, care era apoi talmacit de un oniro-mant.

Evolulia con~tiinleiprin meditalie

Prin diverse forme de meditatie, gandirea noastra patrundein a patra dimensiune, acolo unde se afla con~tiintacosmica pede 0 parte ~i spiritul omului localizat in subcon~tient, scopulmeditatiei fiind tocmaj eliberareasubcon~tientuluiin con~tiinta.

In interiorul fiintei umane se afla raspunsurile la toate in-trebarile care au existat de-a lungul timpului, cine suntem, dece suntem aici ~i ce-i de facut pentru evolutia noastra spiritu-ala. Prin meditatie reu~im sa patrundem in subcon~tient, acolounde se afla raspunsurile la toate aceste intrebari. In subcon-~tientse afla Eul spiritual al omului, care pastreaza toate amin-tirile cuno~tinteloracumulatede-a lungulvietilor anterioare,darla care nu putem avea acces in stare normala, din cauza barie-rei pe-care'o face coqml eteric. Prin meditatie fotiam aceastabariera ~i dialogam cu Eul nostru. Prin tehnicile de meditatie,ne putem ordona fiinta, ne stimulam energia ~i ne extindemcon~tiinta.Pentru a intelege cum poate evolua con~tiintaumanaprin meditatie, trebuie sa ne amintim cum functioneaza creieruluman.

Electroencefalograma evidentiaza patru feluri de unde cere- ,brale: alfa, beta; delta ~iteta.

Ritmlil afla se situeaza intre 8 ~i 12cicluri pe secunda, aces-tea se intalnesc in starile de spirit'treaz, acest ritm apare candsuntem cu ochii inchi~i$i in stare'adinainte de a ad0l!11i:

Ritmul beta, are Intre 14$i30 de cicluri pe secunda, el 'apareIn procesul de gandire ~istiirilede agitatie mentalii.

63

Page 59: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Ritmul delta, avand intre 0 jumatate ~i 3,5 cicluri pe secunda?pare .intr-o stare de boaHi ~i in apropierea moqii, in somn, ~iIIIbohle cerebrale in special in tumorule cerebrale.

Ritmul teta are 4- 7 cicluri pe secunda ~i apare in stan emo-tionale.

In meditatie se intalnesc undele aifa ~i undele teta care con-duc la 0 stare de calm; prin meditatie se face 0 autoreglare aritmului undelor cerebrale, trebuie deci urmarita 0 stare in care

creierul sa emita unde alfa in stare de veghe, iar pentru aceas-ta este nevoie de odihna a Eului personal.

In acest scop trebuie sa folosim in special hipotalamusul,sistcmul limbic ~i talamusul, adica creierul primitiv unde seafla sediul intuitiei ~i instinctului iar pentru aceasta trebuie sane antrenam cu unde alfa care ne aduc 0 destindere ~i 0 apro-fundai'e spirituala.

Prin meditatie, concentrare, relaxare ~i controlul respiratieise produc !1umeroase un de alfa ~i ne.deschidem fiinta spre noidimensiuni ale con~tiintei.

Prin meditatie Onedam seama ca lumea de dincolo -pe carecon~tiinta omului 0 constata dupa moarte, se afla in viata aceas-ta la nivelul subcon~tientului, locul de unde actioneaza spiritulomului.

Meditatia produce 0 stare de profunda relaxare, unita cu 0 "

stare de veghe psihica, metabolismul scade, la fel :}iritmul car-diac ~irespiratia. Este 0 stare fiziologica, opusa celei provocatede manie ~ifrica. In timjml meditatiei, metabolismul scade, deasemeni se~de~iproducerea de bioxid de carbon. Procentul delactoza scade in sange pe tiP1pulmeditatiei depatru ori maimult decat in odihna obi~nuita c~nd starn culcati :}ilini:}titi.Cre~tereaprocentajului de lactoza in sange, produce 0 stare deanxietate ~iincordare. Cu cat anxietatea este mai mare eu atatmai mica este rezistenta piehi fata de curentii electrici slabi. Instarile de meditatie, rezistenta pielii cre~tepana la 400%, ritmulcardiac incetine:}te~icre~tenumarul de unde alfa lente (8-9 pesecunaa).

64

----

Page 60: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Meditatia se face prin concentrarea pe,unsingur lucru, intr-ostare de relaxare perfecta ~iprin antrenarea respiratiei ritmice. .. . ,msplratle, retmerea suflului ~i expiratie. Din aceste tehnici.. ,con~tl1ntacuno~te 0 stare de trezire.

Relaxarease obtine in tacere, a~ezati culcat pe un covor, seexpira de mai multe ori incet ~i adanc, strangand abdomenul,apoi nemi~catine concentram atentia, asupra corpului incepandde la degetul picioarelor, apoi labele picioarelor, gambele, ge-nunchii, coapse, fese, spate, abdomen, cu~ca toracica, umeri,gat, cap, frunte,obraz, ochi, ceata, barbie, brate, maini ~idegete.Se expira incet de mai multe ori. Trebuie sa eliminam oricegand din mintea noastra. Dupa aceasta ne ridicam, ne intindemde cateva ori ~i cu ambele maini, ne masam partea camoasadintre gat ~iumar.

Se rasuce~te capul de la stanga la dreapta ~i invers, apoi neaplecam dit putem de mult, in fata ~iin spate, ne udam mainile~ifata cu apa rece ~ine spalam pe dinti, zambindu-nein oglinda.Meditatia se face intotdeauna cu spateIe drept, cu ceafa ~icor-pul drept ~icu umerii destin~i.

Pe langa 0 postura potrivita, a doua conditie pentru medi-tatie este 0 respiratie echilibrata. Se inspira din ce in ce maitare, tara sa ne fortam ~ide asemeni se expira din ce in ce maitare, incercand sa prelungim mi~carea in abdomen. Expiratiase face pe nas. Se ~aza mainile una peste alta in dreptul plexu-lui solar, care este situat in adancitura de la baza stemului, maisus de stomac ~ise urmare~te cu ele mi~careaabdomenului, ininspiratie ~iexpiratie, timp de cinci minute, apoi se pun mai-nile pe coapse ~i se urmare~te din nou respiratia cinci minute,se reia expiratia abdominala apoi se pun ambele maini pe abdo-men cu degetele mari in dreptul rinichilor. Se inspira apasandabdomenul spre interior ~ise expira lasandu-lliber, se face ast-fel de 10ori, dupa care se revine la respiratia normala.

Prin metodele de meditatiene putem da seama ca cunoscutulnu este decat aspectul aparent al necunoscutului. Obstacolelementale incalea meditatiei sunt: mandria, mania, resentimen-tele, ura, furia, iritarea, teama, gelozia, detaimarea, duplicitatea,

65

- -- -

Page 61: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

vicIenia,par~ivitatea,pesimismul ~igandurile rele lenea indo-!enta, boala, inertia, reaua vointa, descurajarea, a~bitia ;i dor-Inta. .

Cunoa~temdin ~tiintaocultaca atatcorpul etericcat ~icor- .

.pul astral intercepteaza gandul~i-l decodifica. Exista 7 centrede absorbtie eterica ~iastrala care se pun in mi~careastfel:

- centrul CHAKRA din cre~tetul capului, care are-960 depetale sau spite, activat determina continuareaco~tiintei inplanulastral; "

- CHAKRA situata intre sprancene are 96 de spite, activata,determina c1arviziunea; .

- CHAKRA gatului situata in furculita sternaIa are 10-16. spite~ideterminaauzuleteric;

- CHAKRA cardiaca are 12-14 spite ~i determina cuno~-tintesentimentale; .

- CHAKRAdin dreptulombiliculuiare 10petale~ideter-mina sensibilitatea as.trala; .

- CHAKRA splenica are 6 spite ~i determinamemoria .

calatoriilor astrale;- CHAKRAde la baza~ireispinariiare 4 spite,determina

focull\undalini, trezirea unei energii speciale care se gase~tesituata in osul sacru, cu care se teqnina coloana vertebrala.

Prin meditatie reu~im sa deta~amcorpul astral ~ispiritul decorpul fizic, sa patrundem in spatiul astral ~isa luam contact culumea suprasensibila, deci in afara corpului eteric, reu~iin saaflam ce se afla in profunzimea Eului nostru, care prin des-prindere de corpul fizic, devine con~tiinta cosmidi ~iastfel i~idezvaluie adevarata sa inqividualitate, cacj in con~tiinta luiintr-o astfel de stare se pastreaza amintirea tuturor vietilor saleanterioare. Prin rn,editatie,con~tiintanoastra patrunde in a pa-tra dimensiune, acolo unde se afla con~tiintacosmica.

Concentrandu~ne privirea~i gandirea asupraunui singurobiect,prin antrenarearespiratieiritmice,inspiratie,retinerea.

respiratiei~iexpiratie ~iprintr-o relaxare nervoasa ~imuscularaputem lua contact cu subcon~tientulnostru, sa calatorim in pla-nul astral allumii spiritelor sau sa descoperim toate amintirile

66

-- --'--- - -- --

Page 62: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

_.. .._u .__ _ _ . -------.-.

~i experientele sufletului, din alte vieti pamfutte~ticunoscutede subcon~tientulnostru.

. . Prin meditatie,putemactivaCHAKRELE,centrelede as-piratie eterica ~i astrala care sunt in stransa legatura cu g~an-dele cu secretie intema, suprarenale, gonade, pancreas, timus,tiroidii,hipnoza ~iepifiza.Activarea acestor CHAKRE, se poa-te face prin meditatie ~i prin prontmtarea silabelor-germeni.corespunzatoarefiediruia dintreele --: aceste silabe sunturmatoarele,in ordinecrescandade la ceadin regiuneasacro- .

cocigiana, la cea din cre~tetul capului: VAM,. BAM, RAM,JAM,HAM~iOM. .

Trebuie sa modelamde cinci ori fiecaresilaba,cu voce grava,~iconducand expiratia in zona unde se afla situatii CHAKRArespectiva. Acest exercitiupracticat 0 data pe zi, te ajutiisa obtiicon~tiinta corp-spirit.

Practicarea "mantrelor" pentru meditatie i~iare originea intextul sacru al hinduismului, Vedele, redactat in urma cu 6000de ani. Acesta ca ~iBiblia se refera la ~ sunet primordial, uncuvant preexistent creatiei ~i care a determinat-o pe aceasta.Acest sunet ar fi OM care trebuie pronuntat cu expiratie pro-funda, forta acestui sunet, bine modulat ~ste incredibila.

-Persistenla con.~tiinleiomului In cazulfantomelor materia-lizate

Spiritul-con~tiinta din timpul vietii, se conserva ~ipersistadupa moarte. In con~tiintalui astrala se mentine personalitateapersoanei fizice din viata pamanteasca. 0 dovada elocventa aacestui fapt, se confirma in cazul fantomelor materializate careodata aparute, se recomanda intotdeauna cu numele unei per-soanemoarte. .

Experientele. de materializari de fantome au fost mcute deWilliam Crookes, descoperitorul radiatiilor cosmice ~i laureatal premiului Nobel.?cu mediumul Florence Cook. El a materia-

67

-- --'-- --- - --- -

Page 63: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

- -- - _.- - ~.--

lizat fantoma Katy King. Pe parcUrsula trei ani de zile aceastafantoma a aparut aproape dite doua ore, plimbandu-se princamera ~i purtand convorbiri cu toti asistentii de fata, de cares-a lasat atihsa, comportandu-se ca 0 fiinta umana reala. Aceas-ta fantom~ s-a recomandat a fi spiritul materializat allui AnnaOwen Morgan, care traise pe pamant sub acest nume.

Toate fantomele materializate in ~edintede materializare defantome, se recomanda a fi intruparea unor spirite ale unor oa-meni m011i.Este cat se poate de elar ca spiritul-con~tiinta alomului din timpul vietii persista ~i i~i mentine personalitateasa in planul astral dupa moarte, altfel nu se poate explica acestfenomen. Dar aceste fantome materializate care ne vorbeaudespre viata lor pamanteascain care a trait spiritullor ne maidovedesc ca con~tiinta~i limbajul omului nu sunt determinatede activitatea creierului ci sunt atribute ale spiritului. Cu cecreier i~i aminte~te fantoma care apare instantaneu ~i disparebrusc dupa ~ed.intade materializare? Cele afl11Ilatemai inaintesunt confirmate ~iin cazul dedublarilor persoanei in timpul vie-iii, cand corpul astral ~i spiritul omului se desprind de corpulfizic pe care illasa in transa, deci-in stare de pierdere a con~ti-intei ~icaIatorind la mari distante descriu prin vederea lor as-trala,obiecte, persoane ~ipeisajele aflate acolo.

Este cunoscut cazul fotografului de targ Edgar Cayce carea facut peste 7000 deastfeltde experiente. Acestcide~inu aveanici un fel de cuno~tintemedicale era solicitat sa calatoreascaastral ~i'sa'consulte diverse persoane bolnave aflate la sute saumii de kilometri distanta. EI facea aceasta cu 0 precizie extra-ordinara. De~iera in stare de transa, descria persoana bolnava,locul unde se afla ~i de ce boala suferea. Mai mult, el reco-manda ~i tratamentul respectiv spunand ~i farmacia unde segasesc medicamentele respective.

Intr-un astfel de caz familia bolnavulul a fost la farmacia re-comandata de Edgar Cayce, in stare de transa, dar -medica-mentul respectiv nu I-a gasit. EI a intrat din nou in transa ~i a

. trimis familia la aceea~i farmacie, precizfu1draftul pe care seafla medicamentul pe care farmacistul nu.:.lvazuse. Este cea

68

- - --- ----

Page 64: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

mai elocventa confinnare a faptului ca co~tiinta omului nueste data de creier, caci creierullui Edgar Cayce era in stare detransa la mii de kilometri de locul unde se afla bolnavul pe care11consulta.

Cuno~tintelemedicale ale acestui medium sunt din cele maimari pe.care le-a avut omenirea. In planul astral al co~tiinteilui, se poate sa Ie fi avut dintr-o aim viata cand sa fi fost medicsau in planul astral in care se gasea spiritul sau, sa se fi con-sultat cu spiritul unui medic mort aflat ~iel in planul astral.

De altfel Edgar Cayce, afmna ca inspiratia ii vine din par-tea unuimedicgermanmortpe numeFrich. .

Aceste dedublari ale con~tiintei umane, apar ~i in stare de. veghe,nunumaiin transa.1nacestsenssuntcitatedouacazuricelebre.

Apolonius din Tiane, aflandu-se la Efes, unde tinea 0 confe-rinta in gradinile care tineau de xystes, deodam i~i intrerupediscursul ~iuimit de spaima incepe sa strige: "Love~te tiranul,fiti plini de curaj, efeseni, tiranul a fost ucis. Asffizi,ce zic? As-tazi? EI a fost ucis chiar in clipa in care m-am intrerupt". InaceI moment la Roma fusese asasinat imparatul Domitian decatre Clement. Cel de al doilea caz de dedublare a con~tiinteiumane in stare de veghe pe care 0 puteau face initiatii, il intiil-nim relatat in 1759,Swedenborg afliindu-se la Goteburg intr-osambarnla sfiir~itulluniiseptembrie, seam la orele 18,spune infata anturajuluisau, ca in clipa aceea la Stockholma izbucnit unincendiuin Sudermalm~ifoculse extindeasupra casei sale, apoila orele 20, el spuse ca focul s-a oprit la a treia poarta de casasa. Swedenbourg vazuse cu vederea astrala exact, fenomenelepetrecandu-se a~a cum Ie descrisese ca localizare, ca inceput,ca duram ~ica s:tar~ital incendiului.

69

Page 65: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Con~tiinJa omu/ui in caz de Posed are # Reposedare

Se cunoa~te faptul di la na~terea fiedirei persoane, un spi-rit afl~t In planul astral, spirit al unei persoane moarte, se reIn-cameaza in.noul nascut. Acest spirit reincamat determina maitarziu con~tiinta omului respectiv ~i personalitatea lui. Esteposibil ca prin fenomenul de posedare un alt spirit al unui ommort sa vina In corpul unui om ~isa se substituie spiritului sauiar persoana respectiva sa se manifeste cu con~tiinta~ipersona-litatea spiritului intrus. Am sa descriu In acest sens, un caz citatde doctorul Stevens, sub denumirea de minunea Watseka.

In 1864, 0 tanara numitii Mary Roff din Watseka in statuIIlinois din SUA, a decedat in urma unei afectiuni psihice. Intimpul acesta, 0 vecina a ei, care se numea Lurancy Vennumavea varsta de un an. Dupa 13 ani de la moartea -lui Roff,ILurancy s-a imbolnavit prezentand simptomele unei afyctiuni

, ,)

psihice numita manie. Fiind supusa hipnozei, ea a spus df estesub influenta unor spirite malefice. Tot sub hipnoza i s-a..cerutsa caute un alt spirit bun care sa 0 ocroteasca. Ea a comunicatca a gasit un spirit bun care se nume~teMary Roff, ~i i-a cerntacestui spirit, ajutor. Dupa revenirea din starea de hipnozaVenum Laurancy se comporta intocmai ca Mary Roff cu alcarui nume se ~irecomanda. Ea s-a dus la familia Roff pe carea recunoscut-o ~i chiar s-a mutat la aceasta familie. Ea ~i-areamintit v.iataei, de fapt a noului spirit ce 0 poseda, care sederulase Cllmult inainte de na~tereasa. Aceasta comportare s-amentinut 0 perioada de 3 luni. La data de 21 Mai 1879 Roff asP,usfamiliei ca Vennum se va intoarce, ca vindecarea spiritu-lui sau a fost obtinuta,iar ea va trebui sa pIece in lumea spiri-telor ~i intr-adevar a plecat, iar Vennum sanatoasa psihic s-areintors In corpul ei.

Aceasta Intamplare confirma faptul ca spiritul-con~tiintadupa moarte I~ipastreaza individualitatea ~ipersonalitatea, caeste 0 entitate trahscedenta ce se poate reintoarce pentru 0 nouaviata pamanteasca. Cum poate fi explicat acest fenomen din

70

Page 66: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

. p~ct de vederematerialist,doarin creierulluiLurancy,nueracrelerullui Roff care sa se'manifeste prin amintirile acesteia?

Este clar ca con~tiintaomului este :datade spiritul din om ~inu de creier, acesta este numai un instrument pe care II folos~~-te pentru exprimare.

Un alt caz de posedare care cO.Qfinnafaptul ca con~t~inta~ipersonalitatea omului sunt date de spirit ~inu de creier este ca-zul femeiiUttaraRadar cares-a nascutin India laNaggurin anul1941.Cand aceasta ajunge la varsta de 32 de ani, in mod bruscse prezinta cu 0 alta personalitate, care nu mai vorbe~telimbanatala,eavorbe~teacumfoartebinelimbflbengalipe carenu 0cuno~teainaintede aceasmschimbarede personalitate.Subnouapersonalitate ea se recomanda Sharada, imbracandu-se ca 0 fe-meie bengaleza,nu-~imai recuno~te parintii~iprietenii.Aceas-ta schimbare de personalitate ~i de con~tiinta, dureaza ~atevasapmmani, dupa c.arerevine la nonnal ~i nu-~i mai aminte~tenimic.din'cele intamplate sub noua ei personalitate. Comporta-meritulcelor doua persoane este total diferit. Cftndvorbea limbabengala nu mai cuno~tealimbile in care ea vorbea curent, adicalimbile engleza ~i hindi, cand se prezenta cu personalitate.Sharada poveste~teca atunci cftndavea 22 de ani, ~iera ins~ci-nam a fost mu~catade un ~arpe'~ia murit. Cercetandu-seaceas-ta afinnatie, s-a constatat ca acea personalitate Sharada traiseintre anii 1840 ~i 1862.

Parasirea cOlpuluijizic de catre spiritul-con~tiinta in mo-mentu/ morlii

Spiritul omului vine din cer ~ise reintoarce tot in cer, dupamoarte. Pe cand spiritul-con~tiintaeste nemuritor, corpul eteric~i corpul astral nu sunt nemuritoare. Corpul astral3e schimbain raport cu mediul astral princare trece.

In preajma mortii, spiritul, prevede despiirtireade corpul fi-zic. EI revede toamviata lui de spirit incamat.Aceasmpanorama

1

71

Page 67: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

a vietii 0 vede sub forma unor imagini, care se succed rapid ~iin mod clar.

Dupa eliberarea sa, spiritul se simte atras intr-omare lumi-na, spre familia spirituala care ii apartine, acestea sunt spiritelesfinte ~i curate. Spre deosebire de acestea spiritele oamenilordominati de instinctele materiale, se trezesc dupa moarte, intr-ostare .desemicon~tiinta.Ele nu mai pot comunica caci numai auglas ca sa ~trige,nici maini sa ne atinga, dar ele i~iamintesc deplacerile materiale ~ine(1Utiindsa Ie mai obtina, sufera. In jurullor totul €ste intuneric ~ihaos. Aceasta stare se poate prelungiluni sau ani de zile. Aceasta durata depinde de forta instinctelormateriale pe care Ie avea omul in timpul vietii. Oar incet, incet,spiritul i~i da seama de noua sa stare. El incepe 0 lupta cran-cena incercand sa se desparta de atractia pe care i-o face pa-mantul ~ilncearcii sa se insinueze spre planurile astrale superi-oare, spre zona care ii corespunde.

In drumullui spre planurile astrale, spiritul este ajutat dealte spirite. Aceasta perioada a vietii spiritului dupa moarte afost cunoscutade marele initiat Moise, sub numele de HOREROrfeu 0 d~numea EREB, iar religia cn~~tina0 nume~tePurga- .

toriusau "Valeaumbrelormortii". .

lnitiatii greci 0 identifica cu conul de umbra pe care paman~tul il tiira~tein spatele sau, con de umbra care ajunge pana laLuna ~idin acest motiv it denumesc ABISUL HECATEL

Spiritele fac eforturi mari sa ajunga in atmosfera spiritualaa Lunii, dar pentru aceasta trebuie sa lupte cu forta vanturilorcare Ie impinge din nou in atmosfera Pamantului. .

P'entruacest motiv Homer ~iVirgiliu, care se deduce ciieraumari initiati in ~tiinteleoculte, Ie asemanau cu ni~teviirtejuridefrunze sau roiuri de pasan, care se lupta cu furia unei furtuni.

Ajunse pe Luna, spiritele i~ireimprospateaza corpul astral,pe fata Lunii intoarsa spre cer.

Luna are puterea de a magnetiza spiritul ce vine la reincar-nare ~ide a-I demagnetiza pentru ascensiunea lui spre cer. Pen-tru a-§i putea continua caHitoria,spiritul trebuie sa se debara-seze de toate impuritatile lasate de intruparea pamanteasdi.

72.

Page 68: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

L-

Sdipat din atmosfera spirituaUia Lunii, spiritul este cuprinsde somn ~i0 stare de le~in,care ii da 0 situatie de desfiitare. Eleste Insotit de spiritul sau calauza, care il duce cu iuteala gan-dului spre spatiile cerului. Aici el vede formele luminoase alealtor spirite, care radiaza gandirea, iubirea, dorinta sau teama,Intr-o gama de culori luminoase. Aici spiritul transparent apareIn adevarata sa forma :?istraluce:?tein lumina adevarului pur,caci el ~i-aregasit fericirea. Acesta este Sut1etulUniversului,in care se simte prezenta lui Dumnezeu. Aici spiritul nu maiintampina nici 0 rezistenta pentru a iubi ~ia Wi. In acest spatiuastral cei ce se iubesc, se atrag, iar cei ce nu se iubesc, se res-pmg. -

Spiritele care ajung aici sunt preluate de alte spirite supe-,rioare care Ii fac sa inteleaga marele "Poem al verbului ocult".In cealalta lume, spiritulI:?ipastreaza individualitatea :?iperso-nalitatea. El pastreaza numai amintirea faptelor sale bune dinviata pamanteasca, pe cele rele Ie uita, astfel spiritul i:?isimtecon~tiinta intoarsa, din afara, ea a trecutin interior.

Aici I~ida seama ca singurele lucruri reale :?ide durata depe pamant sunt manifestarile frumusetii, ale ,iubini :?ialeadevarului spiritual, caci, viata de dincolo nu cuno~te decatacest adevar.

In aceasta stare spiritele pot sa stea sute de ani, dar numaicele desavar~itepot sa ramana defmitiv, acestea sunt spiritelece cunosc lumea :?iuniversul.

Celelaltespirite sunt trimise la reincarnare pentru 0 noua~coalapamanteasca, spre 0 evolutie superioara spirituala. Candse apropie reIncarnarea, spiritul devine trist :?i.melancolic, dato putere nestapanita il atrage din nou spre pamant de:?iel simteo durere imensaca parase~testarea de fericirecereasca din viatadivina. Cu cat puterea de atractie spre pamant cre~te, spiritulintra Intr-o stare de somnolenta:?i se treze:?temtr-o atmosferadensa, el reincepe cic1ulna:?terii:?ial mortii. Calauza spiritualacare il insote~teIi arata femeia care ii va deveni mama. Ea aredeci In uterul sau un embrion uman dar acesta nu va trai dacanu vine spiritul sa-l insufIeteasca.

-73

-

Page 69: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Contopirea spiritului Cllnou nascutul face sa se uite cUi1o~-tinta vietii sale divine,dar ~i"aaltor'vieti pamante~ti,anterioare,acestea raman intiparite numai'in adancurile oculte ale subcon-~tientului. '.

Legea incarnarii ~iadestuparii este adevaratul inteles alvie-tii ~ial mortii, caci na~tereape pamant este 0 moarte spirituala,iar moartea, o'ihviere a"spirituliIi;'~llternantaacestor ddua, esteindispensabila pentru dezvoltareaspiritului.

Spiritul vine la reincarnare in momentul cand i se oferaconditiilecele mai potrivitepentru indeplinireadestinulufce .

~i-l alege sau i se impune; optiunile ~i deciziile pe care leiainainte de reincarnare, devin amintiri intiparite in con~tiintasaastrala, dar in noua viata fizica, ramal}necUnoscute,fiind loca-lizate la nivelul subcon~tientului;,De la nivelul subcon~tientuluiacesteaincearcasa coordonezeactivitateaomului;calauzindu '

. in directiape care ~i-apropus-o, inocaziile ~iim:ercarueCllcare. a fost'deacordsa Ie traiascain aceastanouaviata.

Inaintea ria~terii, sufletul se afla sub forma unor relevatiienergetice de con~tiinta.

In ceea ce prive~te patrunderea spiritului in corpul fizic alnoului nascut, oculti~tii sunt de mai multe pareri.

Dupa unele opinii spiritul intra in interiorul corpului in orice,moment situat intre conceptie ~i trei' luni dupa na~ten;~,Dupaprimele trei luni de viata in phmul.fizic, sufletul se lega de cor-pul fizic ~iraman impreuna pana in momentul mortii. 0 altaparere' este ca sufletul se inglbbeaza in corpul fizic 0 data cufOQTIareasangeluiadici'idin luna a treia, considerandca san-.

gele este ac"elac~\feintretine viata, Altii considera ca spiritulpatrunde in corpul copilului in momentul aparitiei,primelormi~cari fetale, adica in luna V a vietii intrauterine.

o alta conceptie, considera ca spiritul se afla in preajmamamei viitorului copiI, inca din momentul conceptiei dar el seafla in jurul pantecelui mamei, de unde coordoneaza formarea~idezvoltarea copilului. El patrunde in interiorul corpului aces-tuia in momentul expulziei, adica 0 data cu na§terea.

74

Page 70: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

--0 ___

o data cu intruparea lui, ~i pierde cUIio~tinteleacumulate inalte vieti, adica con~tiinta luicosmica~ care ramane cantonatala nivelulsubcon$tientului,. nepqtmd fi Jolosite drept calauzacon~tienta in noua viata. Aceasta restrictie constituie 'ce~a,cese nume~te "Valul con~tiintei~'.Aceasta.eon~tiinta interioaraform~~zaEul nostru eu care p~ putem consulta in momentelede meditatie profunda, ea ne poate. ajuta in timpul vietii prininspiratie~iintuitie. . .

Meditatia profunda ne permite sa con~tientizam energiileEului interior.

Spiritul imbracat in haina pamanteasca a corpului fizic seadaptea?:aenergiilor fizice care ii permit existenta intr-un me-diu fizic. Aceasta pentru achitarea Karmei ~iechilibrarea aees-teia rncand ca sufletul sa treaca pe nivele din ce in ce mai ridi-cate de con~tiinta, pentru obtinerea intelepciunii spirituale ~iatingerea iluminarii.

Con~tiinJa umana ~i spiritismul

Persistenta con~tiinteiomului.dupa moarte, a putut fi qo've-dita pitn comunicarile obtinute in ~edintele de spiritism.

AceS'te~edinte au fost tinute de oamenii de ~tiinta a carorprobitate nu poate fi pusa la indoiala. Printre acesteaputem citape Thomas 'Edison, marel'e inventator american 'care"a lucratcu mediumul Bert Reese, William Crockes, pre~edinteleAca-demiei de $tiinte Britanice, descoperitorul Thaliumului ~ia ra-diatiilor cosmice care a avut ca mediumuri pe D.O. Home,Kate For ~iFiorence Cook reu~ind.chiarmaterializari totale defantome, care au pufut fi fotografiate. Mai amintim pe profGalvani, Faraday, Mendeleev, sotii Curie, Charles, Richet, lau-reat al premiului Nobel pentru medicina care a avut ca mediumpe Eusapia Palladino,Lord Rayleigh laureatal premiuluiNobel,descoperitor al Argonului, H.H. Price profesor de filozofie laOxford, profesor Cezare Lombroso, profesor a.N. Tireel care

75

----

Page 71: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

impreunacu Marconi au descoperitradioul, astronomulCamilleFlamarion, §i lista ar putea continua cu parintele cibe~eticiiNorbert Wiener, profesorul Bechiterev care a lucrat cu mediu-mul Nina Kulachina.

in Braziliaprofesorii Newton Bochard §iRubens Romanelliavand ca mediUiIlpe Francesco Lins Peisato au reu§itmateria-lizari de fantome, obtiniind mulaje ale acestora.

Toti ace§tia au obtinut comunicari de la spiritele din spatiucare atesta ~ontinuitateacon§tiinteiumane dupa moarte. Toateaceste entitati afirma ca apartin unor fo~tioameni decedati.

Aceste fapte nu contravin religiei, din contra exista 0 com-pleinentaritate a ~cesteia.

Aceste comunicari spiritiste confirma faptul ca con~tiintaomului, de-a lungul nenumaratelor sale reincarnari, are 0 evo-lutie ascendenta din punctul de vedere al spiritului.

Punerea in actiune a unui creion lasat liber pe 0 coala dehartie, care este pus singur in mi~care ~icare scrie desturde re-pede fraze inteligente ~idiscursuri intregi dictate de con~tiintaunor spirite aflate in lumea astrala, care ne descriu evenimente~ifenomene ale oamenilor inainte de moarte, dovedesc cu pri-sosinta ca a~eastacon~tiintaumana, nu este determimitade ele-mentul material al creierului. Toate acestea in prezenta unoroameni dotati cu facultati mediumnice. De muIte ori acestescrieri sunt rncutein limbi straine necunoscute de medium ~icuscriere total diferita de cea a mediumului. ,

De multe ori intrebarile erau puse in gaud, nu cu voce tare.Toate aceste scrieri se semneaza la sfiir~itca spirit al unei per-soane decedate. Identificarea spiritelor se sprijina pe caracterulscrisului, caci scrisul mediumului se schimba cu cel al Spiritu-lui evocat Gareeste exact de fiecare data pentru acela~i spirit,fiind individualca ~ila oamenii in viata. in cazul unor persoanerecent decedate scrisul este exact cu al acesteia.

In con~tiinta cosmica a spiritului se pastreaza ideile, gan-durile, parerile ~i maniile pe care le-a avut omul in timpulvietii. Limbajul folosit este in coneordanta ell caracterul spiri-tului omului decedat Spiritele evoluate se exprima diferit fata

76

- --

Page 72: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

de cele mai putin evoluate, s-au putut obtine comunidiri spiri-tiste de la spirite superioare cum ar fi Socrate, Platon,-Fenelon,Franklin, Swendenborg, Saint Augustin, Saint Jean Evanghe-

. listul, Sf'antul Mina ~i altii. ~

- --

Page 73: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

'J.; <

..1

Datorita pacatului originar,'Monada spirituala a .plecatdinlumea astrala a spiritelor pe pamant, In lumea materiala.Aceasta evolutie In materie a spiritului are loe pe parcursul a~apteperioade lungi de timp, despartite una de alta de mari Ca-taclisme pla~etare, fiecarecataclism planetar aducand 0 nouarasa umana. In primeIe trei perioade de evolutie, spiritul estestrans legat de materie ~i dominat de aceasta, astfel ca el i~ipierde amintirea originii sale divine, omul fiind dominat de in-stinctelemateriei. . .

Din punctul de vedere al con~tiinteiumane ca atribut spiri-tual ~iaceasta cunoa~te0 lunga perioada de timp,de limitare agandirii filozofice, privind crearea omului pe pamatlt ~isCQPulacestei creatii. Evolutia con~tiinteiumane, a mers, paralel cuaparitia ~idezvoltarea raselor umane.

Aflandu-se ina patra perioada de evolutie apamantuluipana acum, auaparut patru rase umane: ro~ie, neagra, galbena~ialba. Aparitia rasei albe, a condus la 0 .trezire spirituala dirtIntunecimea incatu~arii maferiei, astfel ca omenirea a Inceputsa raspunda la intrebatil'e majofealeehigIhei vietii ~imortii.

Din sanul acestei rase albe, se vor na~teoameni al caror spi-rit se trt?ze~te~ipercepe chemarea originii sale, care ilindeam-na sa se redreseze ~isa se reorienteze spre originea lui divina.

Aceasta este perioada cand spiritualismul se echillbreaza cumaterialismul, aceasta este perioada antichitatii~care se iritindepe 0 perioada de 7-8.000 de ani, perioada in care se dezvoltacon~tiintalui Zoroastru, in Persia, con~tiintaIndiei antice alluiKrisna, cea greaca a lui Orfeu, Pitagora ~iPlaton, cea egipteana'a lui Hermes, eea ebraidi a lui Moise, care eulmineaza eu IisusHristos. .

78

--

Page 74: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

. .

Acestea percep iluzia vietii pamante~ti-~ive~niciavietii spi-ritului. Ei incearca sa reorienteze con~tiintaumana spre aceastaentitate transcendenta ~i nemuritoare a sufletului uman. Inaceasta perioada exista Templele de initiere ale misterelor an-tice, in care se da'raspunsul creatiei ~iscopului omtilui .pepa-mant. Este petioada cand apar marile religii monoteiste. Mariiinitiati amintiti in diversele civilizatii percep lumea de dincolo,paralela cu a noastra, in care se afla spiritele oamenilor moqi ~ispiritele divine. Ei constata ca fiinta umana este temara in a1ca-tuirea ei, fiind formam din corpul fizie,sufletul.~i spiritul, iardintre acestea numai spirituleste de provenienta divina; nemu-ritor ~i transcendent.

Con~tiinta omului va cre~te in spiritualitate in urmatoareleperioadede dezvoltare a pamantului, caci monada spirituala va

. . terminacic1ul.evolutiilorsalepamante~ti;evolutieisalein ma-, terie ~ise va reintoarce defmitiv in con~tiintacosmica acolo de. unde"aplecat.. '.'

Doctrina misterelor din antichitate, este izvoriII civilizatieiumane, ea a creat marile religii, atat ariene dit ~isemite. In as-

. censiuneasa spiritultrebuiesa sedebarasezede imperfectiunilepe care le-a creatmateria. .

Daca din punctul de vedere materialist, cauza ~iscopul vietiiraman pentru totdeauna de nepatruns.mintii omene~ti,adevaruldespre existenta noastra seafla in noi in~ine,-in'viataanterioaraa sutletl,lluinostru, care este unica realitate divina ~icheia uni-versului. .

Spiritul parase~te corpul fizic, 0 data cu moartea acestuia.Cand moartea survine in ~o<! natural prin imbatranire, sepa-rarea spiritului se face in mod.lent. El parase~te corpulinain-tea corpului'eteric.Acestase desprindede corpin modgradat, ,

Cll0 incetineala care difeia de la individ la individ. La unii seface in mod subit, la cei ce in'viata, sunt mult legati de dorin-tele materiale; aceasta deta~are se face in cateva zile, alteorisaptamani sau luni, eu cat _spi.~itullnviatii s-a identifieat eu ma-teria, cu atat mai muIt sufera in separarea sa.

79

Page 75: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

De semnalat ca de multe ori, in agonie spiritul a parasit dejacorpul, de~iacesta devine incon~tient in acest moment omului. ,ii mai ramane un suflu de viata, atata timp cit inima continuasa batao

De multe ori, omul simte cum se desfac legaturile spiritului~i corpul astral, de corpul fizic ~i con~tientizeaza apropiereamortii. Nu sunt putini aceia care inainte de moarte, afirma casim1:ca vor muri. '

lmediat dupa moarte, spiritul i~ivede doua corpuri, unul fi-zic Hisat.pe pamant ~ialtul eteric, 0 dubluffia sa, care se afla des-prins de primul. Din aceasta cauza nu realizeaza inca moarteacorpului fizic, in continuare insa constatand ca cu mainile saleeterice nu poate face nimic in plan fizic ~ica de~i se adreseazapersoanelor din familie, el nu este auzit, i~ida seama ca a mu-rit. Dupa desprindere spiritul este ajutatin calatoria astrala despiritele rudelor moarte aflate in spatiul astral. Totu~i dupa,'moarte spiritul se afla intr-o stare de confuzie care este varia-bila, de la cateva ore, la cativa ani, in functie de puritatea lor;aceasHiconfuzie este frecvenmin mortile subite ~iea va disparedupa sepanirea conipleta a perispiritului, adidi a corpului as-tral, atunci spiritul se recunoa~te~iintelege ca nu mai face par-te dintre pamanteni.

In moartea lenta, desprinderea.spiritului de corpul fizic seface prin ajutorul unor spirite ce se comporta ca adevarati me-dici cere~ti,care fac demagnetizarea ~ide electrizarea corpului.Ace~tia desfac legaturile corpului eteric ~iastral de fiecare ce-lula a corpului, ace~ti medici cere~ti fiind trimi~i de spiriteleangelice. lmediat dupa moarte, spiritul i~i vede toam viata sapamanteasca, sub forma de imagini, intocmai cum se vede unfilm sau.0 video caseta.

Cand tot perispiritul s-a degajat din corp, atunci aceastamasa fluidica se deschide ~i ia forma corpului fizic,asemanatoare cu a celui ce moare. Ciind cordonul se rupe - inpopor exista 0 zicaHi"S-a rupt firul"- spiritul l$i ia zborul spreplanurile subtile ale spatiului astral.

80

Page 76: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

... ... ..- --- -

Inainte de aceasta totala 'desprindere de corpul astral careeste in parte deta§at, omuI ii vede la distanta pe tei ce se aflain alte camere ale locuintei sale dar §ialte spirite din spatiu carevin in inmmpinarea Iui, cu -careare convorbiri pe care cei defata Ie eticheteaza halucinatii, elle vede ca pe ni§te fiinte flui-dice in care i§i recunoa§te panntii sau alte rude moarte.

Dupa ce spirituI ajtinge in planul astral, el se desparte decorpul astral §i de corpul eteric §i imbraca altehaine pentru aputea ciiliitorispre spatiile mai eterate ale astralului. Imediat~upa moarte spiritul se gase§te in conul de umbra al pamantu-lui care se intinde pana la Luna, din aceasta cauza se ard luma-narile mortilor, consideriind ca sunt lipsiti de lumina.

Pe luna spiritul este demagnetizat, iar pe fata Lunii intoarsespre cer, el imbraca alte haine astrale pentru continuarea calato-riei sale. Corpul astral §i eteric lasat in atmosfera pamantuluiramane alaturi de corpurile astrale ale animalelor moarte §iacestea constituie "elementalii" pe care ii folosesc cei ce facmagie neagrii, la materializari satanice.

Omul merge dupa moartea sa in locul pe care el §i I-a pre-gatit prin viata painanteana.

In lumea spiritelor se gasesc toate gandurik oamenilorpamanteni, iar spiritele din spatiul astral comunicii intre ele totprin intermediul gfu1dului.Prin foqa creatoar~a gandului spiri-tele.i§i construiesc in imagini tot ceea ce gandesc.

Confirmarea faptului ca gandurile se transmit de fapt prinimagini a putut fi doveditii prin fotografierea imaginilor gan-durilor bolnavilof mintali, care au halucinatii. Atunci cand spu-nem ca in lumea spiritelor se comunicaprin imagine creata pringandire - s-a putut dovedi in viata pamanteasca.

A§adargandirea este totul in viata spiritului dupa moarte iarprin gandire §i cu vointa i§i creeaza toate lucrurile de care arenevOte.

Tot prin gand spiritele influenteazatelepatic oamenii carnali,gandul fiind interceptat de subcon§tientul omului care deter-mina la randullui modificari ale con§tiintei.

81

Page 77: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Con~tiinla spiritualiiJudecata sufletului dupii moarte

Faptele ~i.gandurileomului din timpul vietii raman intiparitein con~tiintaspiritului sub f<;>rmade imagini. Aceste imaginialevietii lui sunt derulate pentrujudecata spiritului. La vizionareavietii lui pamante~ti se afla spiritullui, impreuna cu spiriteleangelicepe de 0 parte ~ide spiriterele, satanice pe de altiiparte.

Faptele bune ~icele rele nu pot fi ascunse sub nici 0 forma"caci in con~tiinta spiritului acestea sunt inregistrate sub formade imagini ~inu se pot ~terge.Acest fapt il constatam ~iin re-gresia in timp a omului carnal sub hipnoza, cand acesta i~ides-crie cu lux de amanunte faptele din viata actuala, uitate, saudin alte vieti anterioare. Aceste date sunt relatate sub forma deimagini, omul ~iIe descrie ca ~icand el se prive~tepe sine de.la distanta.

Dupa judecata spiritul este trimis in planul astral core.s-punzator gradului sau evolutiv, de unde este trimis la reincar-

. nare,atuncicandspiriteleangelicehotarascaceasta.

Judecata con~tiinlei spirituale in conceptia Religiei Cre~tine

In concept1areligiei cre~tinesufletul dup~ ce parase~tetru.,pulla moarte, timp de trei zile sta in atmosfera pamantului, vi-zitand locul unde a rncut fapte bune ~itrupul sau lipsit de viata.A treia zi, dupa ce se inmormanteaza mortul, sufletul se prezin-Hiin fata lui Dumnezeu, de unde este condus de ingeri in Rai.Aceasta viziHiin Rai se face timp de 6 zile.

In a 9-a zi dupa despartirea de trup, sufletul urea din nou infata lui Dumnezeu, dupa care acesta il trimite sa viziteze ladul.

Dupa 40 d.ezile de la moarte, sufletul urea pentru a treia.oarii in fata lui Dumnezeu, cand are loc judecata particulara.

82.1

- - - -- .J

Page 78: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

In unna acestei judediti este hotanlt locul unde este trimis su-fletul. '

De semnalat ca putrefactia corpului incepe in a 9-a zi dupamoarte, in afara inimii care ramane intacta, ea descompunan-du-sein a 40-azi dupamoarte. ,

Judecata sufletului se face trecand succesiv prin 24 de tri-bunale, numite varni cere~ti.

Judecata'sufletului se face in fata lui Iisus Hristos, ge fata'afHindu-sespirite bune, angelice ~ispirite rele, satanice.

lata care sunt cele 24 de varni ale vazduhului:la prima vama se judeca pacatele savar~iteprin cuvant;la a doua vama se judeca pacatele 'savar~iteprin minciuna;la a treia vama se judeca pacatele savar~iteprin calomnie;la a patra vama se judeca pacatele savar~iteprin lacomie;la a cincia vama se judeca pacatele savar~ite prin lenevie;la a ~aseavama se judeca pacatele savar~iteprin furt;

, la a ~apteavama sejudeca pacatele savar~iteprin avaritie ~iI iubirede argint;

la a opta vama se judeca pacatele savar~iteprin camatiirie;la a zecea vama sejudeca pacatele savar~iteprin mandrie ~i

I

ambitie;la a 12-a vama, se judeca pacatele savar~iteprin manie;la a 13-a vama, se judeca pacatele savar~iteprin razbunari;l~ a 14-a vama, se judeca pacatele savar~iteprin ucidere;la a 15-a vama, se judeca pacatele savar~ite prin magie,

vrajitorie, fannece ~ispiritism;

I la a 16-avama, se judeca pacatele sayar~iteprin necuratire,I dorinte necurate ~iiubiri pasionale neunite prin casatorie legi-tima, adulterul;

la a 17-a vama, se judeca pacatele savar~iteprin sodomie;la a 18-a vama, se judeca pacatele savar~iteprin incest;la a 19-avama, se judeca pacatele savar~iteprin erezi~, fal-

selor rationamente asupra religiei, hulirea ~iblasfemia;la a 20-a vama, se judeca pacatele savat~ite prin nemilos-

,tiviri $i c11lzimi;

83

Page 79: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

--,. .. ... ...-

. l~a 21-a varna,se judeca pacatelesav~ite prin slujirideIdoh; .

la a 22-a .varna,sejudeca pacatele sav~ite prin sulerneniri~islutirii fetelor;

la a 23-a varna, se judeca pacatele sav~ite prin fumat;la a 24-a varna, se judeca pacatele sav~ite prin sirnonie ~i

curnparare eu bani a treptelor ierarhice preote~ti.Trecerea prin aceste varni, are loc in a 3-a zi dupa moarte.

Poporul rnai nurne~teaceste varni, punti. Atunci cand mortuleste condus spre inrnormantare pe drumul pe care il parcurgecarul rnortuar, se a~azaaceste punti, cu ~temuturi, panza, unvas-cu vin, paine ~i lurnanari, peste care trebuie sa treaca eo~-ciugul ~i c~r preotului sa citeasca 24 de evanghelii, ectenii ~iblagoslovenii pentru u~urarea sufletului celui mort :?itrecerealui rnai u~oarapeste aceste 24 de varni.

Sufletele care nu s~aufiicutvinovate de pacatele celor 24 devarni acelea nu vor fi oprite la toate acestea, iar pruncii, cu- 'I

,vio:?ii,rnartirii ~ialtii care n-au pacatuit de loc, nu se vor opri ~

la nici 0 varna.'I

Judecata particulara in conceptia religiei cre:?tine,se face de ,

insu:?iIisus Hristos. Pentru aceasta El are de fata pe de 0 parte 1

-spiritele angelice, iar pe de alta parte de spiritele satanice; pri- .rnelearata faptelebune ale omului parnantean, iar cele satanice, .~

arata faptele ~igandurile lai rele. Toate aceste fapte se prezinta tin fata acestei instante prin irnaginile vietii care se deruleaza ~. ,in~~ , :

Daca predornina faptele bune, sufletul ornului este dus in IRai, iar daea predornina cele rele, este condus iit lad (LucaXVI -22). Ca aceasta judecata are loc imediat dupa moarte, ve-dern ~idin euvintele lui Iisus Hristos catre talharul de pe cruce. \

"Astazi vei fi irnpreuna cu mine in rai" (Luca XXIl-43), iar ;apostolul Pavel spune cuvintele "Randuit este oamenilor 0 datasa rnoara, iar'dupa aceia judecata" (~ei IX-27).

Desprejudecata particularaa sufletUblr,vorbe~te~iTertuliancare spune ca "Sufletul pacatosului dupa moorte, eel dintai tre-buie sa incerce judecata lui Dumnezeu". Faptul ea judeeata' .

84

Page 80: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

particulara 0 face lisus Hristos ~i nu Dumnezeu, este scnsa deloan (X-22) care spune "Tatal nu judeea pe nimeni, ei toatiijudecata a dat-o fiului".

Judecata spiritului in conceplia Egiptului antic

In Egiptul Antic, ca ~i in Grecia antica au existat cele m~iimportante temple de initiere. Aceasta se explica prin faptul cain acea perioada s-au reincamat in aceste regiuni geografieemari spirite plecate din planurile superioare ale astralului careluasera contact cu cele mai inalte spirite divine. Este sufieientsa amintim ca in aceastiiperioada s-a eonstruit Marea Piramida

,. ~i ~finxul din Giseh, ale earor mistere nu au fost dese~!rntemca.

Egiptenii cuno~teau alcatuirea fiintei umane, din punet devedere ocult. Ei euno~teau ea spiritul eliberat de trup se inaltaspre planul astral ~i devine nemuritor. Aceastii eoneeptie des-pre viata ~imoarte 0 gasim bine expusa de Empedpcles. Dupa

I moarte~entitateave~niea~i.nemuritoaredin om, se desprindede corpul fizic ~ise prezintiipeRtrujudecatii in fata lui ISIRIS,care in conceptia religioasa a Egiptului antic, reprezintii Spiri-tul SupremoAcesta era asistat de 42 de judecatori ~idaea eon-sideram ca spiritul mortului ~i-a:marturisit paeatele ~inu esteconsiderat vinovat, el va trece in imparatia lui QSIRIS, fiind

Iconsiderat un spirit desavar~it. Ei eonsiderau ca spiritul omu-lui este 0 piirticicadin OSIRIS, ~a eum religia ere~tinaeonsi-dera ca spiritul este Scanteia Dumnezeiasca in om, dar pentruca spiritul omului sa patrunda in imparatia lui OSIRIS, omulpamantean trebuie sa aiba 0 viata desavar~itii.

$i ei ~tiauca spiritul plecat din divinitate este invaluit prinputerea naturii pamante~ti. Aceastii natura pamanteasca a oa-menilor, trebuie sa se descompuna in monnant pentru ca natu-ra superioanla spiritului sa se poate elibera. in templele de ini-

85

Page 81: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

tiere din Egiptul Antic se urmarea tocmai acest aspect, elibera-rea spiritului de corpul fizic in timpul vietii omului.

Conform doctrinei oculte egiptene,judecata sufletului dupamoarte se tacea prin cantarirea inimii. Aceasta avea ca suport,ideea ca in inima este cantonat sufletul in timpul vietii.

Modifidjrile con~tiinlei umane sub acliunea drogurilor

Con~tiintaomului este vazuta de Williamm J.ames,ca pe uncurent continuu, un fel de monolog interior,totdeauna prezentin mintea omului. Dupa conceptia lui, in con~tiintasunt impli-cati doi factori: informatia senzoriala, pe care 0 primim prinorganele de simt ~i emotiile interioare care determina modi-ficari in con~tiinta.

Dad se suprima informatia senzoriala apar in con~tiinta,.doua efecte diferite, fie 0 stare cu un nivel mai adanc de con~ti-inta, a~acum se intampIa in meditatie, cand con~tiintaomuluipoate ascede in con~tiinta cosmica, fie 0 stare opusa, de pier-dere totala a personalitatii, cu aparitia de halucinatii ~itulburarimarcateale acesteia. ..

Con~tiin1aspirituala sufera modificari marcate, sub aCliuneadrogurilor. Aceste droguri, pentru ca aclioneaza asupra psihi-cului se numesc droguri psihogene.

1.Nicotina - drogul activ din ligari ~i tutun, blocheaza me-sajele nervoase la nive1ulplacii terminale motorii, astfel ca me-sajulde ia cr~ierspre mu~chi,ajunge doar partial.Nicotina ducela 0 stare de.letargie ~ide cre~tere a gradului de oboseala.

2. Alcoolul, este un sedativ, aClionandprin inhibarea recep-torilor de noradrenalina din creier. Se produce 0 somnolenla ~io sddere a vitezei de reaclie la informalia senzoriala primita.Este un drog amnestic.

Sub influen1aalcoolului, omul uita de grijile reale. Consu-mul constant de a1cooI, toce~te memoria, a1coolul modifidi

86

Page 82: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

?on~tiinta ~~in distrugerea eapaeitatii de judeeata, el inhibaJudecata cntIdi.

De semnalat faptul di daca un om In stare de ebrietate faceo actiune, el 0,uita In star~ de trezire, dar ~i-o reaminte~te dacase ImbaHi din nou, daz!d dovada ca exista doua con~tiinte dis-tinete la aceea~i persoana, una In stare de trezire ~i alta In starede betie. l'

3. Cofeina, actioneaza direct asupra sistemului nervos ~en-tral, marind nivelul alertei autonome. Utilizarea masiva ~ipre-lungita poate produce un efect epuizant, poate produce unsomn agitat sau insomnie, nervozitate, iritabilitate ~ianxietate.

. 4: Excitantelede tipul amfetaminelorsuntexeitanteputer-nice, ele duc la prelungirea rezistentei ~i atentiei, conduc unsentiment de Incredere sociala. Un consum prelungit, duee lao slabire fiziea ~i la tulburari psihologice.

5. Cocaina este un excitant, ea da 0 senzatie de euforie ~i0cre~tere a eq.ergiei,dar un consum prelungit duce la 0 slabirefiziea, nervoasa $i 0 distorsionare a imaginii asupra realitatii.

: 6. SedativeIede tipuldiazepamului~iclorpromazinei,stingactivitatea sistemului nervos autonom, producand calmarea.Acestea pot produce un somn adanc sau chiar inton1?tienta.I 7. Narcoticele produc somnul1?i incon~tienta. Morfina 1?iheroina sunt cele mai puternice, ele produe 0 stare de euforiecand sunt consumate prima data, 0 senzatie de ferieire ~ibuna-stare, care Incurajeaza persoana sa Ie consume din nou, duciindla dependenta, apare apoi 0 obi~nuinta fiziea, fiind necesaredoze din ce In ce mai mari.

8. Halucinogenele, produc modificari directe ale starii decon~tiinta, cauzand halucinatii sau amplificari ale perceptieisenzoriale. Mescalina, Psilocibina 1?iLSD (dietilamida acidu-lui lizergic) au 0 structura chimica similara eu cea a neuro-transmitatoruhii natural numit serotonina.

Aeestea produc modificari importante de eon~tiintaprin de-ta~areacorpului astral ~ia spiritului care traiesc In aceasta situ-atie, oexperienta astrala, cu viziuni ale lumii, aflate In planul

Iastral, care Ii confera 0 stare de fericire spirituala.. 87

Page 83: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

--. .-- -.. --- ------

Evolufia con~tiinfeispirituale .SpirituaJitsteaomului.va cre~teatuncicandel va incepesa I

nu mai fie~trasde pHicerilemateriei~iWva cauta fericirea in. .trairea spirituaHia Eului sau, fiind caIauzit in efemera lui viatapamanteasdi de cerintele moralei divine, care ar putea fisin-tetizate astfel; sa se teama de numele lui Dumnezeu, sa judecetoate faptele cu dreptate, nu de dragul rec6mpensei, sa dea 0haina celor goi ~ipaine celor flamanzi, sa aibe mila de orfani~i vaduve, sa eaute adevarul,. sa aibe dragoste ~i blandete ininimii, astfel con~tiintaspirituala se va inalta treapta cu treaptape calea dezvoltiirii ~iascensiunii in foqa sufletului va avea 0

. influenta cu mult mai mare asupra trupului omului.Prin spiri.tualizareasa, omul i~i va schimba destinul, i~i va

echilibraKarma~ii~iva'intrerupeciclulreincamarilor. .

Spiritul va dominamateria, putand-o asocia, realcatui ~i·

.ureadupacumdore~te.Aceststadiude dezvoltare,va fi atuncicand intuitia-instinct se va dezvolta in egala masura cu inte-ligenta. :

Co~tiinta spiritualai~iva dezvoltadarurileintuitiv-oculte:

~imagice dici in spirit, intuitie ~i instinct se afla evolutia ome-nirii. Seva produceun triumfal spirituluiasupramateriei. .

Atributeleomului spiritualizatsunt: iubirea, altruismul,mila,

jertfa ~iaboegatiade sine. J

Stadiul evoluat al con~tiintei spirituale Upansky 0 nume~teJcon~tiinta obiectiva prin care putem cunoa~te adevarul deplindespre orice, putem studia lucrurile in ele insele, ~i lumea a~aeum este ea.

Acel~i autor, avand drept criteriu tot con~tiinta,imparte oa-meDiiastfel:

1. omul fizic, este omulln care centrul motor ~icel instinc-tiv domina intelectualul ~iemotionalul;

88

Page 84: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

- + - .------

I 2. omulemotional,esleomulin careceutruIemotionaleslepredommant fata de centrele intelectuale motor ~i instinctiv;

3. omul intelectual, este omul in care centruI intelectual pre-domina fata de cel emotional, motor ~i instinctiv.

Numai aceste prime trei categorii sunt intalnite in omulobi~nuit.

4..In afara de aceste categorii exista ~i alte categorii supe-,rioare dar acestea se obtin numai poo autocunoa~tere, astfeleste con~tiintain care functiile ~icentru omului sunt mult maiechilibrate. .

.5. 0 con~tiintaimediatsuperioara-estecon~tiintade sine,else deosebe~tede omul obi~nuit,deoarece in el deja functioneazaunul din centri sup"eriori~i are multe functii ~i puteri pe careoamenii citati mai inainte nu Ie au.

6. 0 con~tiintaa spiritului superioara este co~tiinta obiec-tiva. El are mult mai multe posibilitati ~iputeri, dincolo de ca-pacitatea de intelegere a unui om obi~nuit.

7. 0 ultima evolutie a cori~tiinteispirituale, este cea in careomul are un Eu permanent ~i 0 vointii libera. EI i~ipoate con-

I trolatoatestarilede con~tiintii~inu maipoatepierdenimicdinceea ce a dobandit.Fiecarei din aceste con~tiintespirituale, din punct de vedere

al credintelor religioase, ii corespunde un anumit concept reli-gios. Astfel primei categorii ii corespund toate formele defeti~ism,celei de a doua categorii ii corespunde 0 religie emo-

I tionala,aici gasimcele mai primitiveformede.intoleranta~iIpersecutie. Con~tiintei spirituale Dr.3 ii corespunde 0 religieteoretica scolastica, plina de argumente privind cuvintele, for-mele ~iritualurile. Con~tiinteispirituale Dr.4 ii corespunde re-

l

ligia omului ce depune eforturi pentru autodezvoltare, celui deal 5-lea ii corespunde religia unui om care a atins unitatea sa

-poatasa cunoascamultelucruripe careceilaltioameninu pot

I

nici sa Ie vada, nici sa Ie cunoasca.Ultimele doua categorii, Ie corespunde 0 religie pe care

I omul pamantean inca nu a atins-o.

89

- ---

Page 85: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

- -. - * -* -- -- . -. - -. -- .-------

PersonaJitatea omului atribut al spiritului

Fieca~e.om are 0 personalitate unica care este compusadin-tr-omultIme de caracteristicidiferite,careramanstabile0 pe- \

rioada mare de timp. IFreudconsideraca personalitateaumanaeste compusadin I

trei: sinele, eul ~i supraeul.Sinele se manifesta numai pc;:baza principiilor placerii, el

continepulsiunile~iinstinctele. . . .

Eul, se manifesta pe principiul realitatii ~iincearca sa satis-facasolicitarilesinelui,in raportcu realitatea..

Supraeul este ca un piirinteinterior, care indica omului ceartrebui~iceuu ar trebuisa faca,continandtoate ideile,datoriile .~iresponsabilitatile individului ca parte a atributiilor sociale. -

Sinele~isupraeulse amiin incon~tient. .

Freud explica originile personalitatii prin conceptul de li-bido pe care I-a considerat 0 energie vitala generala motivanta ;~iel consideralibidoulde natUraesentialmentesexuala.Criti- .

ca care i-a fost adusa a fost aceia ca daca se poate explica

japroape orice dupa consumarea evenimentelor, nu se poate fo-losipentrua prezicece se poateintampla.0 altacriticaadusa ..

teorieilui Rreud,este ca subiectiistudiatide el, au fostnumai .,

femei~iacesteade conditiemedie. .Dupa Eysenck, exista trei dimensiuni esentiale ale persona-

litatii, acestea sunt: 'EXTRAVERSIUNEA, NEVROZISMUL~iPSIHOZA ~ialti factori secundari ca: dinamismul, sociabili-tatea, disponibilitatea de asumare a riscurilor, impulsivitatea,expresivitatea,chibzuinta ~iresponsabilitatea,respectul de sine,.bucuria, teama, obsesivitatea, autonomia, ipohondria ~i vino-vatia.

Un rol important in determinarea personalitatii il are forma-. tiunea reticulara activatoare ascendenta din trunchiul cerebral,

care se comporta ca un comutator, ce inchide sau deschidetransmiterea'mesajelor interne ditre scoaqa.

90

-- -- -- -- - I-- ---

Page 86: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Baza biologidi a nevrozei dupa Eysenck ar fi determinatade sistemullimbic din creier, care determina modalitati diferitede functionare a sistemului nervos autonom fata de evenimen-tele stresante.

Psihoza, dupa acela~iautor a fost determinata de cantita~eade hormoni androgeni pe care ii produce organismul.

Modelul de personalitate al Jui Eysenck.I. Personalitatea coleridi: activ

optimistimpulsivschimbatoragreslvViOlextrem de sensibil

II. Personalitatea me1ancolica: capriciosnelini~titrigidsobru .

pesimistrezervatnesociabiltacut

III. Personalitatea flegmatidi: calmechilibratslgur . .

cohtrolatpa~mcganditorgrijuliupaslv

IV. Personalitatea sanghina: .sociabilprietenosflecar'sensibilnon~alantenerglc

91

Page 87: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

lipsit de grijiautoritar

Factori de personaIitate dupa ~ria CATTELL:rezervat; .sigur de sine;mai putin inteligent; conservator;sentimental, dependent de grupdocil necontrolat,serios relaxat,expeditiv,timid,dur,increzator,practic,direct.

sau factori de persooaIitate opu~i acestora adip:sociabil-anxiosinteligent-ingrijoratstabil emotional-autonomautoritar-controlatnon~alant-incordatcon~tiin.ciosaventuros .sensibil

suspicios fantezistviclean

Ace~tifactori esentialide personalitatecare influenteaza I

comportamentul individului, suot factori spirituali. 'Spiritele ce sunt trimise spre reincarnare sunt diferite, fata

Ide altele,cacinu toateau acela~icapitalde cuno~tinteacumu- .

. late,uneleau un mllnarredusde vietianterioare,alteleun nu- I

mar mai mare, unele sunt evoluate, altele mai putin evoluate.In afara de acest capitol spiritual acumulat prin experientelevietilor anterioare un rol important in formarea personalitatiiumane, II au radiatiile astrale ale sistemului nostru solar §i alconstelatiilor astrale ce formeaza cercul zodiacal.

92

---- ----

Page 88: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Continuarea con~tiinfei spirituale dupa moarte, dovedita'prin spiritism

Persistenta con~tiinteispirituale dupa moartea corpului fizicse poate dovedi ~i prin comunicarile spiritului luiFrederickMyers. Acesta in timpul vietii a su~tinutideea continuarii vietiispiritului dupa moarte ~i a scris chiar 0 carte care trateazaaceasta tema "Personalitatea umana ~isupravietuirea ei". Dupamoarte acesta a transmis mai multor mediumi, in scriere au-tomata aflati la distanta unul de altul, co.municarisub forma demesaje fragmentate, care numai dupa ce au putut fi puse cap lacap, Ii s-a deslu~it intelesu~.

El a transmis mesajele in acest fel, pentru a nu se incriminaactiunea oamenilor in mod telepatic mediumilor.

Acest spirit a transmis mesaje timp de 30 de ani, astfelputandu-se scrie peste 2000 de pagini de scriere automata.Celemai multe comunicari au fost fiicuteprin mediumul GeraldineCommings. EI a descris 7 trepte de existenta ale con~tiinteispiritului in lumea astrala.

Prima treapta este descrisa ca fiind imediat dupa moartedind are loc desprinderea spiritului ~icorpului astral de corpulfizic, a doua treapta urmeaza primei ~ia fost numita de acestatreapta intermediara.

Celelalte trepte sunt denumite de el sfera iluziei, sfera cu-lorii, sfera de flacari, sfera lumii ~ietemitatea. Ultimele 2 sferesunt in imediata apropiere a sferei creatiei.

Desprinderea co~tiin/ei spiritului in stare de somn

Se ~tieca in somn, spiritul omului, invelit in perispirit, para-

i se~te corpul IIZic~icalatore~tein lumea spiritelor. PersistentaI 93I

j

Page 89: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

. .- ~---

personalWitiicon~tiinteiindividului in stare de somn a fost do-vedita de yoghinul Swami Rama, acesta aflandu-se in somnprofund cand electroencefalograma nu mai inregistra nici 0 ac-tivitate mintala, dupa ce a fost t~ezitdin somn, a relatat toatediscutiile purtate intre oamenii ce se aflau in laboratorul de cer-cetari ~tiintificede la Institutul Menninger din America.

Amitltirea convorbirilor dintre ei, era mafbuna decat a ori-caruia dintre.ace~tia.Aceasta dovede~tepersistenta c::on~tiinteiomuluiin starede spirit liber,aflat in stareade somn. .

Descoperirea vielilor trecute

Con~tiinta spirituala a omului in viata, este 0 veriga dinlantul con~tiintei sale spirituale cosmice. Acest lant este for-

. mat din vietile trecute pe care le-a avut omul de-a lungul tutu-ror existentelor sale pamante~ti. in con~t1inta cosmica a omu-lui sunt intiparite toate amintirile vietilor sale, toate suferintele~i toate implinirile, toate [aptelebune ~i rele savar~ite.

Actuala viata pamanteasdi a spiritului are scopul sa achiteKarma din ultima no astra viafii ~isa echilibreze prin fapte con-forme cu morala divina.

De~i in subcon~tientul omului se afla prezenta con~tiinta luicosmicii, ea nu este cunoscuta de om in viata lui pamanteasca,aceasta nu este con$tientizata pentru a-i lasa omulul 0 libertate

.de actiune deplina tara resentimente ~i remu~cari, tara a fi ob-sedat in permanenta de mustrarea de con~tiinta pentru anumi-te fapte spvar~ite. Aceasta acfiune a omului in viata, reprezintaceea ce ~tiinta spirituala 0 denume~te cu termenul de "liberaribitru" prin care omul este pe deplin liber sa faca fapte bunesau fapte rele, dupa cum este influentat de spiritele bune saude spiritele rele. .

Existenta sa de zi cu zi este determinata de destinul sau

prestabilit, detenninat de influentele astrale asupra spiritului Isau ~i hotarat de spiritele angelice. . IJ

IIIJ

94

Page 90: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

I.

I'D h

'

d ~ I'.

ar c lar acaomu nu este in mod normal con~tient devietile sale anterioare, elle poate descoperi prin anumite prac-tici care 11pun in legatura directa cu subcon~tieniullui, unde seafla Eul sau superior,

Aceasta este partea cea rnai inteleapta ~i cea mai cunosca-toare din o~, care ~tietotul despre el.

EI este eel care ne protejeaza ~ine indmm,a zi de zi, pe planfizic $i pe plan spiritual.

Devenind con~tient de'Eul tau superior, i~i deschide caleacunoa~teriiinterioare ~ia adeviirului, i~imare~tenivelul de cu-l1oa~tere~ide con~tiinta.

Toate greutatile vietii, toate incercarile ei, pot fi rezolvat de rEul tau superior,daca re~e~ti sa-ti deschizidrumul catre el, caciel este profesorul ~i indrumatorul tau permanent.

DQbandindintelegere din experientele traite, devii con~tientde adevarul tau, iar cunoscand adevarul,poti avansa spre noiniveluri de intelegere.

Cunoscand Eul tau superior poti sa devii con~tientde reacti-iledin prezent, fata de evenimentele din trecut, explicand le-gaturile dintre evenimentele altei vieti ~iviata ta actuala. El nepoate ajuta sa cunoa~tem nu numai actiunile noastre din alte

I vieti dar ~iviata altei persoane din anturajulnostru. To.ateaces-

\ tea Ieputem descoperi prin meditatie, caci trairid con~tiintasu-I fletului tau vei descoperiesenta ta insati. .

\

. Prin

.

tr-o meditatie fiicutain stare de alfa a undelor cerebrale,vei putea primi imagini ~ivei auzi ganduripe care ti Ie ofera eul

I tau interior,astfelyomputearealizacinesuntem~icu ce scop. am'venit in actuala viata, Se pot vedea imagini atat din trecu-tuLvietii actuale pe care Ie-am-trait cumulti ani in urma cat ~i

I imagini din alte vieti anterioare, yom realiza astfel progresul pecare I-a fiicut sufletulin cadrul evolutiei sale.

Toate aceste imagini nu sunt influentate de trecerea timpu-lui, ele sunt la fel de prezente ~ide reale, ca ~i in prezent. Neaflam intr-o situatie speciala, de~itraim fizic in prezent, avem.in acela$itimp triiiriin vietiletrecute.

95 I

Page 91: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Toate aceste trairi sunt mentaie, noi Ievedem cu ochii mintiia~a cum vedem in gand amintirile pe care nu Ie-am uitat dinactuala viata.

Con~tiintanoastra spirituala, ne face sa vedem, sa auzim sa. . . ,slmtlm ~lsa gustiimimagini din trecut ~isa triiim emotiile res-pective. .

Continu~nd meditatia, reu~im deta~area,cc1ndWim experi-enta acelei vieti trecute, tara sa simtim emotiile, ca ~icc1ndeve-nimentele !;-arintampla unei alte persoane, in felul acesta Ieputem interpreta mult mai obiectiv.

in continuarea meditatiei, se poate atingevederea de ansam-blu, cc1ndcon~tiintase va situa deasupra evenimentelordin via-fa trecuta la care participa, astfel va identifica motivele care audus la acel eveniment. Se poate astfel realiza corelatia dintrefaptele petrecute in trecut in triiirea actuala.

In timpul acestor trairi pot apare 0 mi~carerapida a ochilof',. aceasta este 0 stare similara cu mi~careaochilor in timpul visu-. lui, cand folosim ochii mentali pentru a urman scenele visului.Uneori apare.senzatiade a inghiti, care se datoreaza senzatieideprofunda relaxare, corpul se poate simti foarte u~or sau foartegreu sau vibrand de energie sau sa apara 0 senzatie de plutirea con~tiinteipe deasupra corpului fizic. Este acea "vedere dinastral" treapta de initiere din misterele antice pe care 0 atingeauinitiatii numiHiEpifania. .

Poate aparea senzatia ca treci prUitr-untunel in care luminislabe se deplaseazarapid, inainte ~iinapoi ~isa auzi sunete caretrecrapidpe langatine. .

Aceste senzatii sunt normale ~inaturale dar nu este obliga-toriu sa Ie percepi, aceasta depinde de nivelul nostru de con~ti-inta spirituala. .

Sane amintim din trairile co~tiintei din moartea clinica,cand foarte multi bolnavi, reveniti la viatii, descriu trecereaprintr-un tunel de luminai'i perceperea celorlalte senzatii, des-cnse.

Trairile din vietile trecute, pot fi foarte dureroase §i chiarinspiiimantiitoare,pentru ca in trecut este posibiI sa fi tacut Iu-

96

Page 92: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

cruri sau sa fi trait evenimente dureroase. Putem astfel intelegefaptelece au determinatacfualaKarma. . .

Din aceasm cauza. reamintim .evenimentele ~i emotiile dinvieple anterioarenumai daca avem 0 pregatire corespunzatoarespiritual, ele se obtin prin meditatii profunde in aceste regre-siuni pe care Eul mu suprem Ie va conduce prin tine ~iin tine.

Protectia impotriva ~tirilornegative se face folosind ca pro-teetie lumina alba care reprezinta energia universala. Pentruaceasta trebuie sa intram in nivelul Alfa al undelor cerebrale ~isa urcam pe curcubeu pana la ceata alba de deasupra lui aceas-ta reprezinm Lumina Alba Universala care este 0 vibratie deenergie pozitiva ~iajungand la aceasm lumina alba trebuie sane confundam in e~ cautiind sa 0 inspiram in interiorul nostru;atunci se percepe 0 vibratie in ritmul acestei energii pure ~ialbe, iar co~tiinta se deschide ~ise extinde in toate directiile.

Accesulla lumina alba se obtine poo imaginatia ei..""Toateaceste experientese fac poo "Legarea la Pamant" care

te ajumsa riim3iorientat in planul fizic prezent. Aceasta se faceprin atingerea unui obiect fizic de care sa ramai con~tient.

Intriind in starea alfa cerebraIa, poti sa faci calatorii men-tale intr-o tara in care crezi ca ai trait intr-o aImviata sau intr-olocalitate spre care te simti atras sao vizitezi. Con~tiintata spi-rituaIa va caHOOri~i va trai evenimente ~i emotii daca-intr-adevarau trait in acelloc. Aceste fapte Ie traie~ti fie ca participant di-reet, vazandu-ti imaginea ta din acel moment sau ca un obser-vator din afara evenimentelor.

Page 93: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

-...

Unicitatea con~tiinlei

In viata obi~nuitaoamenii .seconsidera fiinte con~tiente.Eiau 0 experi~ntacontinua a lumii exterioare ~ia lumii interioare,cu sentimente, ganduri ~iemotii. Ne.putem consideraun com-puter con~tientce percepe prin intermediul unei camere video.ExaminaHiintr-un anumit moment, c(jn~tiintanoastra prezintacel putin un act mental, caruia Ii corespunde un obiect al con~ti-intei, orice experienta con~tienta include obiectul 'con~tiintei

, cat ~imodulin care suntem qm~tienti de.acel obiect, adica ac-tul mental. 'Obiectul con~tiintei este ceea ce experientanoastrane infati~eaza fiind denumit"~i obiect intentional. Con~tfinta

. estefonnatain totalitateaei de actementale.Experientacon~ti-intei implica cel putin un act mental care este directionat ditre

.un obiect al con~tiintei.Acte mentale sunt vederea, auzul, mi-rosul, imaginatia, amintirea, dorinta,spaima, fericirea, supara-rea sau frica; dar de regula in fiecare moment, con~tiinta aremai multe acte mentale.

o aWicaracteristica a experientei con~tienteeste intuitia pecare 0 avem rata de aptitudinile ~icapacitatilenoastre. Aceas-ta ne ajuta sa intelegem schimbarite ~i capacitatile noastre. Aavea expericnta con~tientanu este acela~ilucru cu a Ie cunoa~-te, a~a cum afirma Descartes, ca.ci noi Ie cunoa~tem numaiatunci cand Ie intelegem clar ~idistinct, aceasta implicand atat~11telegereaa~tuluimental cat ~ia lucrului la care se'raporteazagandurile noastre.

Orice experienta individuala con~tienta se petrece numaiIntr-o con~tiinta,doar 0 persoana 0 poate a:~ea~iaceasta se da-tore~tedeosebirilor dintre spiritele noastre, de~i"maimulti oa-menigandescla acela~iiucl1l,fiecareIIgiinde~teeu eon$tiinfa.

sa proprie, care fi este specifica numai lui.

98

Page 94: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

--

Din acest motiv, experientele con~tiente aleunei persoanenu pot fi examinate la 0 aWipersoana. Stanle' de con~tiinta nu'pot fi studiate dupa legi fizice ~i chiniice. Spiritul ~i starilementale, nu sunt divizibile, a~a cum sunt divizibile obiectelespatiale. , , '

Spiritul ~i t~pul sunt strans legate intre ele, noi percep~mlumea prin organele de simt, iar aceste impresii sunt transmi-se spiritului. ,

Spiritul ~i creierul interactioneaza cauzal, fiecare il influ-enteaza cauzal pe celalalt, evenimentete din creier, Ie cauzeazape ale spiritului, prin aceste experiente percepem lucrurile, elecauzeaza senzatia, iar senzatiile definesc starea de con~tiinta.

Obiectele con~tiinteisunt cele catre care ne 'poartacon~tiintaprin intermediulactului mental, procesele con~tiinteisunt tipuride secvente de acte mentale, cum sunt asocierea libera sau giin-direa rationala. Prin intuitie ne dam seama de ceea ce suntemcapabili sa gandim, dar la care ne gandim acum, aceasta intui-tie ne ajuta sa intelegem schimbarile din,experienta noastra.Experienta con~tientaa unui om, nu poate fi cunoscuta de cei-lalti oameni. Presupuner~a ca ~ialti oameni au aceia~i experi-enta con~tienta,este 0 ipoteza, ei ar putea avea acelea~iexperi-ente con~tiente,daca s-ar afla intr-o situatiesimilaracu a noastra,prezenta atunciciindam avut aceste experiente.Aceasmconsta-tare 0 putem testa observiindu-l daca actioneaza la fel cum amactionat noi in conditii similare. Cu cat testele la care ii supu-nem sunt mai variate ~ireactia lor este mai asemanatoare cu anoastra, cu atat afirmatiile noastre referitoare la experienteleindividului respectiv sunt mai indreptatite.

Experienta con~tienta este un atribut exc1usival spiritului,iar spiritul, nu este spatial, caci el este lipsit de intindere ~ispatiu ~iindivizibil, de aceea starile de con~tiintanu se explicaprin legi fizice ~ichimice.

Spiritul este capabif sa regleze probleme complexe, sa can-tareasca argumentele~isa inteleaga limbajul, el poate simti du-rerea ~iplacerea"po~te avea dorinte, aversiuni, nevoi ~ipoateavea emotii.

--

Page 95: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

Dincele relatate in cuprinsul caqii s-a desprins constatareadi adevarata con~tiintiia omuluinu se afla in straturile scoartei'cerebrale, ~a cum s-ar parea.laprima vedere, ci in straturil~subcon~tientului~iinco~tientului, care este rnspandlt in intre-gulorganism. in sustinerea acestei idei sunt semnificative ex-perientele mcute de Huxley, pe "bro~te spinale" adica deca-

.pitate.lntre broasca decapitata ~i0 sursa de lumina se pune 0carte. Daca i se da un ~or impuls, broasca sare, dar nu se iz-be~te de carte,caci 0 ocole~e, fie pe partea stanga, fie pe ceadreaptii.Eltrage concluzia ca exista un element psihic in broas-ca care persista ~idURadecapitarea ei, deci, dupa suprimareacreierului. Ac~asta inseamna ca exista 0 con~tiintii.inco~-tienta? Dar prin ce simte, sesizeaza ~i localizeaza broascaobstacolul? Cu siguranta prin corpul sau astral care invele~tetot corpul ~i care are 0 vedere ~i 0 co~tiintii a sa. Con~tiintasubcon~tientuluieste adeviirataparte con~tientii,ea emana dincon~tiinta cosmica pe care 0 are spiritul in viata sa astrala.Aceasta con~tiinta este etema ~i in directa legatura cu Dum-nezeu; ea i~itrage puterea ~igratia dintr-un uil.iversspiritual. Inaceasta con~tiintii-incon~tiintiise afla inregistrate toate vietileanterioare ~iale vietii actuale; acolo se afla cuno~tintelepe carein actuala viata nu Ie cuno~te.

Este citat cazul unei angajate la 0 casa de comert din Genevacare in hipnoza prezinta patru personalitati diferite subcon~ti-ente, afirmand cand ca este 0 locuitoare a planetei Marte, candprintesa indiana, cand regina Maria Antoaneta sau Cagliostro.

Pentru fiecare personalitate, ea adopta manierele core-spunziitoare. Cand se'manifesta eu personalitatea ei martiana,ea vorbea intr-o limba necunoscuta, cand era printesa indiana

WI

Page 96: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

.-..----

~esc~fralimba sanscrita ~iconversa cu logodnicul sau Nayaka,lar cand se prezenta ca regina Maria Antoaneta, se comportaca aceasta.Con~tiintaspirituluiesteun calculator,careinregis-treaza amintirile din toate vietile, sub f~rma de imagini, omulfiind privit din afara. Aceste evenimente se introduc in meQ1O-ria con~tiinteipe masurace ele se produc, chiar daca in actu-ala viata avem anumite cuno~tinte, ele nu se gasesc in con~ti-inta spiritulu,i,daca el se gase~tein situatia unei vieti anterioare.Cuno~tinteledin cursuI vletilor sunt fi~atepe masura timpuluiproduceriilor. . .

Personalitatile multiple prezentate de Helene Smith, se ex-plica prin reincamarea unuia ~iaceluia~ispirit. Aceasta denotaca subcon~tientul are 0 con~tiinta tare se situeaza deasupracon~tiintei corticale. Aceasta con~tiinta a subcon~tientului semanifesta in hipnoza, in extaz, in Yoga, in meditatia transce-dentala, la somnambuli sau in somn, in stare de vis.

Creierul uman este numai un intermediarpe care il folose~te.con~tiintasubcon~tientuluipentru a determina con~tiintauma-'na. Con~tiintasubcon~tientuluiface parte din acela~isistemco-mun cu con~tiintarigida a scoartei cerebrale, dar este mult maiampla ~imai complexa, caci ea contine in plus vietile cosmiceale spiritului. In timpul starilor amintite, memoria este multmai ampla, ea atingand maximum de extensie, ceea ce memo-ria normala nu 0 face niciodata, aceste con~tiintesecundare facun corpaparte~itraiescin afaracon~tiinteinormale. .

In stanIe de transa, la acel~i indiyid, in acela~itimp coexis-ta doua vointe a doua actiuni distincte, una care are con~tiinta~ialta care nu are con~tiinta,aceasta fiind atribuita unor fiinteinvizibile, ceea ce vine in om in stare de spiritism, se terminatotdeauna cu semnatura unei persoane moarte.

In regresia in timp, prin hipnoza, cand transpunem subiectulintre perioada anterioara existentei sale ~iilfacem sa retraiascapentru moment una dintre personalitatile sale moarte, rezulta caamintirea Eului sau actual va disparea pentru moment ~itoatecuno~tintele acumulate posterior datei fixate prin sugestie, seproduce 0 dirijare a con~tiintei,0 intreaga sinteza de fenomene

102

Page 97: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

. .. -.... -. -. - - . -- .

ykdisp5.rea, va fi 'uitata pentI1l a tac~ foe temporM'Unei sintezemai vechi. Personalitatea evocata'este una adev5.rata care a trait

~fe~d~pe pamant ~inu ,unaflctiva, .2i-eataprin imaginatie. Mai .

m':i1t, daca apea viata, ac.ea personalitate avea 0 paraliiie, eaapare fn starea actuala a~ 'hlpnoza, d3rvadisPfu-ea dupa aceasta.

o rilUitimede aniiht{rireale;pe care Ie credem moaite sUIltretraite cu lux de amanunte in noua stare de con~tiilitii;aceas-fa arata ca ceea ce ~tim~oi In stare normala este nuniai 0 par-te micii din ceea ce ~tiesubcon~tientulnostru.

Toate aceste constatari arata faptul ca spiritul-con~tinta alomului nu are nimic comun eu corpul fizic, ca el este transce-dent ~inemuritor, ca con~tiintanoastra actuala este 0 mica par-

,. te din con~tientulnostru,atuncicandne aflamIn starede spi-'I

rit astral dupa moarte.Exista un paralelism absolut Intre microcosmos ~i macro-

I cosmos, adicaIntre om $irinivers.Ierm-hlaregnurilor In aicatui-rea universului: mineral, vegetal, animal ~iuman, corespundefortelor ce-l alcatuiesc'pe om, corpul fizic, eteric, astral ~iEulcon~tient, omul fiind un produs aiintregului univers, devineimaginea lui Dumnezeu.. Evolutia con~tiintei umane este strans corelata cu situatia

sistemului solar in raport cu constelatiile astrale; se ~tie ca in-tregul nostru sistem solar face 0 mi~care de revolutiein uni-vers, sub forma unei spirale, in decurs de 26 de mii de ani, daro data la 25 de secole, con~tiintaumanii face 0 cotitura, ultimaei co.titlira.afost,acum 2500 de ani, cand a aparut Buddha.

Fiecare constelatie astralii,din cele care formeaza cercrilzo-diacal, determin~un anume caracter eon~tiinteiumane. Intrea,-ga mi~carea sistemului solar prin cercul zodiacal se face In 26de mii de ani ~i fiecare arc zodiacal de 30 de grade estestrabatut In decurs de 2200 de ani. Aceasta este ~iRerioadacared~terminamodificareaprofundain con~tiintaumana. .

Prin evoluiia ton~tiintei omului, acesta trebuie sa-~idea sea...ma di se trage dintr:o anumita lume .~ise poate reintoarce laea, dad el dore~te,dici In om existii ceva efemer ~iceva divin,el nu trebuie sa se serveasca de prima stare, decat pentru a dez-

103

Page 98: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

-

volta pe.cea'de-a doua;'pen~ aceasta cQn~tiintaumana trebuiesa se debaraseze de conceptia materialism asupra lumii, ,carecrede ca nu existadedit mateJ;ia:~ica trebuie sa profitam 'eltmai mult de tentatiile acesteia. Astfel.ne dam seama ca tnate-ria este energia in forma ei cea mai inalm ~i cea mai suqtila.Materia este spiritul care coboara ~ise degradeaza, iar spirituleste materia carese inalta ~i se,innobileaza. De~i spiritul sauviata se afla in tot ce este materie, el exism ~iseparat de materiesau in afara materiei manifestata in forma vizibila.

,Procesul de cre~tere ~ievolutie a con~tiinteiomului cu eta-pele salede dezvoltare,se poate asemanacu procesul de cre~tereal unui individ. Singura deosebire este ca pe dind con~tiintaomului se;formeaza'in mai multe vieti pamante~ti~ivieti astra-Ie,procesul de cre~tereal unui individ atingematuritateaintr-un'timp extrem de scurt, numai in timpul unei vieti paIi1ante~ti.Candsufletul ajunge la 0 evolutie spirituala superioara, el in-cepe sa dispuna in~r-omai mare masura "de libeIiIl arbitru" iIiceeaceprive~tealegereatimpuluifizicin carese va reincarna;el i~i alege viitorii parinti in a~a fel incat sa pastrez~ cu ei 0legatura din trecut sau fiindca vede in ei, posibilitatea de amo~teniunele calitati pe care Ie considera de dorit ~iutile.

Aceasta inseamnaca un spirit superior i~i alege familia ~imediul in care el dore~tesa se nasca.

Con~tiintaomului se formeaza de-a lungul mai multor rein-carnari succesive, ca barbat ~iapoi ca femeie ~iinvers; anumi-te lectii de viata nu pot fi invatate decat ducandu-~iviata ca fe-meie, iar altele ducandu-~i viata ca barbat, prin care sufletulobtine calitatea intelegerii depline. 0 atractie irezistibila dintreoamenii care se intiilnesc pentru prima dam, nu poate fi expli-carn decat daca s-au cunoscut candva jntr-o aIm viata anteri-oaril, cand au fost prieteni apropiati, intimi sau in mai multeincarnari. Aceasm legatura a ramas inregistramin con~tiinta-su-flet a spiritului; ~a se poate explica dragostea la prima vederesau cazuri~e de lesbienism sau homosexualitate, caci nufarnlecul s.auatractia sexuala explic8 marea pasiune.

Tot astfcl se explica ~iaversiw1ilaimediate dintre indivizi.

1'04

Page 99: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

,( Reincarnarea explidi sentimentele de iubire ~i urn dintre oa-meni, .precum ~i diverse fobii care se datoresc conservarii insubcon~tienta menioriei unor intamplari dureroase dintr"-ovia-ta anterioara legate de moqi tragice,prin inecare, prin ardere,prin caderi de la inaltIme,prin sufocare sau alte imprejurari ne...fericite. Aceasta se datore~te faptului ca con~tiinta-spiritpas-treaza memoria tuturor experientelor sale de-a lungul tuturorincamarilor.

Persistenta con~tiinteiEului dupa moarte confirma faptul caaceasta este determinata de altcineva ~i nu de cehilele cere-brale, care cu fiecare n~tere succesiva, trebuie sa formeze uncreier nou, care nu are 0 continuitate de la 0 viata la alta. Nuacela~i lucru se inmmpla cu sufletul, in cazul acesta nu exismo intrerupere a lui ~i astfel memoria romane intacta, aceasta .inseamna ca gandul nu este produsul creierului. Formele gan-durilor pot fi vazute in ceea ce a fost numit "spatiul mental" decatre clarvazatori, iar pe de alta parte, gandurile au PJItutsa fieimortalizatepe pelicule fotografice, care redau imaginileexpri-mate prin gand. Gandurile intarite prin vointa, pot dura maimult, avand influenta asupra subco~tientului, ~a se explicaactiunea blestemelor. Am vazut ca in timpul somnului con~ti-inta flzica se retrage temporar ~a cum la moarte ea se retragepermanent Fiziologiaa putut da 0 explicatiefenomenuluimoqii,dar nu a putut explica satisrncator fenomenul somnului; pe deaImparte omul i~ipoate transferaco~tiinta din corpul fizic incorpul astral, putiind calatori cu ea oriunde dore~te. EI poatecaUitoricu acest corp subtil, in timp ce corpullui fizic se aflala mii de {plometridepartare. Cu acest corp subtil un clarvaza-torpoate purtadiscutiica ~icandacesta,ar fi in carne~ioase.I

Invatatura ezoterica propaga puterea spiritului pe care sebazeaza toate religiile, caci Dumnezeu nu este 0 div~nitate.

cre~tina, islamica, hindusa' sau budista. EI este 0 divinitate avietii absolute, totalitatea tuturor energiilor din univers, a ener-giei vietHin~i~i,a iubirii, 0 inteligenta a experientei active ~iaceea ce determina influenta reciproca dintre cele vazute ~icele

105- - - --- -

Page 100: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

n~\lazut~. ~ce~$,t~ :diviJ1~tate' y.F1fi recun91?c*~ ~tat ca tra'1&:-cendenta, cat ~lca Imanenta.. ", , ",,', <,' . .

, ,,' ,,' ' , ' " ',',,' !;;.,I

Suntem 0 particidi,d~. spat\~,~i ~.anddevenitn in~exclusiv.i:~t~ co~~tiepti de no) in$in~;..cade aceasta.paqic~ca,ne,~epar~m(1~~:''patlUlglob~l, qarei!i ii,QPUI!em,imaginea entitatii noa.stredlst.mcte. Omul nu vede d~cat ceea,c~s;ubcon§ti,e,~tulnostrupro~~cteaz~in,~patiul PostJ1q~op~tieI1i~im~ntalfcare contine '

J

'

toateexpenentelepe careIe avemde la'viata. '

Mibardele de con§tiinte spirituale forme&za0 unica con~ti- Iinta spirituala cosmidi §i fiecare r~prezintiio energie vie, In in- .finitulFiintei. -,

Omui este reprezentat de trei centri principali: corpul fiziccare reprezinta centrulgravitatii an~ambiuluimateriei fizice ~ialte douacorpuri,care (intreele'existand0 difcrentade frec- ,

. venta$i intensitate vibratorie) satuteaza 'corpu~fizic ~iiradiazain exterior; aceste doua centre sunt - unul eel psihic ~ieel men~-tal -- adidi corpul astral ~iEul personal. Eul este entitatea din

- subcon~tientulnostru care face legatura <:fintredoua lumi, aceeaa celei in care traim pe pamant ~icea pe care 0 yom traim dupamoarte.,'Fiecare dintre noi poam in el adevarullui ~iinainte de,toate

ade"arul fiintei lui, caci existam simultan in doua lumi, una apersonajului nostru fizic ~ipsihic careeste discontinuu ~ilimi-taUn spatiu ~itimp, la care participam eu totii prin tiinta noas-tea IlGm,uritdare. . '

, Spiritul'uman este pelerinul care Jraverseaza emul de lacrearea lui ~i pana.l,a omuldin zilelenoastr~. '

, Umanitatea in spatiu ~i timp exprima 0 realitate de ordincosmic,in care ,omulluat ca individ repr~zinHiun graunte denisip,~picatura;de ~pa:~iifluviulviet.U creme: ' _ ,.. .

, Resimtim Existenta ca Esen~iia tuturor vietilorparticulare,in ea secondenseaza clipele tmite ~e timpu!ui. Pentru a reali-za acest adevM, singura evolutie care poatc avea loe este aceeaa con~tiintei. Con§tiinta es.te sursa ~uturor.manife~tiirilor ~iper-

.ceptiilor noastre, ea este de origin~ cqs.midi? iar con~ti4Ita omu-lui pamantean este nllmai 0 piirticica, 9in, con$tiinta~ceilli om

106

Page 101: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

_0- 0_ _0- ___---

i

~-

-afun.cicand ac~as~ deyine asttaIa:'Intte pamant, care reprezintapatna corpulm fiZlC~l cer, care repj-~zintapatria spiritului, sed~sfa~o~di.la infinit vietile noastre'pamante~ti, care au ove-chime de'aprmdmativ3 ri1ilioane-defuIidela "aparitiaomUilii.~,'Unicul'izvor 'ai'Universului.este' con$tiinta spirituala'cos-micii; cacdn om -seexprimii.in:mod-egal doua voci,una estevocea.petsoanei ,umane ~ialtal.esteVoceafiinteiJuniversale.

Spiritul este coi1~tiinta,este viata, i1i(eligenta~idragoste; inviata fizidi el traie~te un' moment al con~tiintei cosmice insanul con~tiinteiumane.

Omul este unpunct de convergenta al celor doua niveluriale maturarii con~tiintei;in oin ate loc iIicruci~area~iintalnireadrumllrilor, unirea susului cu josul, adica a con~tiinteiomuluidin astral, de dupa m9arte, care este amplii ~icomplexa ~iceaa omului intrupat, care este limitata in timp ~ispatiu.

Omui este 0 punte de treeere peste abis intre doua dimensi-uni ale fiintei, este locul de jonctiune a doua lumi de con~ti-inte, una limitata de timp ~i spatiu ~i alta nelimitata, el -este0veriga intre doua infinituri, infinitul mare al con~tiintelorcos-mice ~i infinitul mic al con~tiintelor omului fizic. . ," Eul nostru psihologic cares-a format ~is-a dezvoltat in noi,dotandu-se cu 0 autonomie, perIi1itecon~tiintei cosmice sa iacom~nda Eului nostru instinctual, ridicandu-Ila nivelul uneicon~tiinteuniversale,cand va cunoa~te interdependenta totaiaa fiintelor ~i lucrurilor in sanul energiei universale, de undeemaria Intreaga 'Viata~Spiritul hostru"nu se limite~ Ia con~ti-.inta valorilor rationale, caci ele reprezinta numai 0 parte dintot. Con~tiintaspirituaia se afla in interioritatea noastra cea maiprofunda. Pentru aceasta ~ifimta care este in om trebuie sa setrezeasca,astfel un nou domeniu al perceP'tiei'se'deschide,acelaal iilhlitiei, diciintuitia izvonl$te din tiicerea interioara a sub-con~tientuluiunde se gase~te-con~tiintanoastra spirituala.

S-a putut constata din relatarile facute pana acum ca con$ti-inta este inexplicabWi pentru conceptiile materialiste, caciacestea mi pot explica actiunea gandirii, care are un scop ~i 0dorinta.Con~tiinta este aceea care programeaza creierul omu-

w:z

Page 102: Aurel Popescu Balcesti   Sufletul-in-timpul-vietii-si-dupa-moarte

lui, nu esteprodusUlacestuia;.pentro cii,con~tiintaeste transmi- ,

sibila de la un corp fizie-Ia altul~..cum seJntampla in feno-menele de dedu~lare ~i'de posedare. . '.

Con~tiinta este 0 ~cn~_~esint~~ a psihicului.uman.,deter- . ., . ."'".,\P~~' ,'#.'

minand acumuliirile.expenentelotdin'vieple. noastre fizice ce.1se inregistreazi. in spiritul DOStnl,acest computer.de energie 'Pecare divinitatea it trimite in viafcifizica pentru 0 noua expe-rienta.in scopul purificarii ~ievolupei salespirit;Uale.

Fiecaredintrenoi poate.intrain comunicarecuEul sau atuncicand in urma proceselor de meditape se atinge aceasta stare ne:'gativa, in care nu mai reactionam la nid un fel de stimul exte-rior, care sa influenteze organele noastre de simt; astfel putemvedea amintiri din actuala viata sau evenimente din vietilenoastreanterioare. '

Printr-o meditatie succesiva asupra celor ~apte CHAKREde absorbtie eterica ~iastrala, con~tiintaspirituala poate fi eli-berata din inchisoarea corpului fizic; sa capete 0 autopomie ~itranscendenta fata de timp ~i sa urce in con~tiinta cosmica.Actionand asupra celei de-a 7-aCHAKRE, care se gase$te incre~tetulcapului, con~tiintaomului urcandu-se in astral se con-tope~tecu con~tiintaastrala a acelui om cu supracon~tiinta lui,care cuprinde'amintirile din toate vietile lui pamante!lti; inaceasta stare se percepe auzul ~ivederea astrala.

. ~.' I j .' . ~ .. f j' -"::;!t J . r-.....

t '~'. 1 r

;.,L.'

- .