ERICH AUERBACH (1892-1957), fil<10' ~icriticii literare stilisticc Opera a prin 'ipal.,realismului In literatura occidental~.

'st '[I '11111I 'fI1Hlll. Rcprezentant aIMIII/('sl.\', r 'nliz ·azl\ 0 istorie a

@ Fondul Negoitescu - Hurezanu

Editura POLIROMIa~i, B-dul Copou nr. 4, P.O. BOX 266, 6600Bucure~ti, B-dul I.C. Bratianu nr. 7

Deserierea CIP a Biblioteeii Nalionale:

AUERBACH ERICH • / E . h A erbaeh'Mimesis. Re;rezentarea realitalii in literatura occidentala ne u ,trad. 1. Negoileseu - la~i: Polirom, 2000520 p.; 21 em - (Collegium, Litere)Index1. Negoilescu 1. (trad.)

ISBN: 973-683-356-982.09

Printed in ROMANIA

Erich Auerbach

MIMESISReprezentarea realita!iiin Iiteratura occidentala

Traducere de I. Negoitescu

POL/ROM2000

Expeditia eroului in romanul cavaleresc

La inceputul romanului cavaleresc Yvain, de Chretien de Troyes, datind.1111 a doua jumatate a secolului al XII-lea, unul din cavalerii de la curteaI '" 'lui Artus poveste~te 0 aventura care i s-a j'ntimplat lui. Povestirea j'ncepe11111' cum urmeaza :

175 Il avint, pres a de set anzQue je seus come parsanzAloie querant avantures,Armez de totes armeuresSi come chevaliers doit estre,

180 Et trovai un chemin a destreParmi une forest espesse.Mout i ot voie felenesse,De ronces et d'espines pIainne;A quelqu'enui, a queIque painne

185 Ting cele voie et cel santier.A bien pres tot Ie jor antierM'an alai chevauchant einsiTant que de la forest issi,Et ce fit an Broceliande.

190 De la forest an une landeAntrai et vi une bretescheA demie liue galesche ;Si tant i ot, plus n'i ot pas.Celie part ving plus que Ie pas

195 Et vi Ie bailie et Ie fosseTot anviron parfont et Ie,Et sor Iepont an piez estoitCil cui la forteresce estoit.Sor son poing un ostor mue.

112 MIMESIS EXPEDITIA EROULUI iN ROMANUL CA VALERESC 113

200 Ne l'oi mie bien salue, Et ele me mena seoirQuant il me vint a l'estrier prandre, EI plus bel praelet del mondeSi me comanda a desrandre.Je desrandi,. if n'i ot el, 240 Clos de bas mur a la reondeQue mestier avoie d'ostel,. La fa trovai si afeitiee,

205 Et if me dist tot maintenantSi bien parlant et anseigniee,De tel sanblant et de tel estre,

Plus de rant foiz an un tenant, Que mout m'i delitoit a estre,Que beneoite just la voie,Par ou leanz venuz estoie. 245 Ne ja mes por nul estovoirA tant an la cort an antrames, Ne m 'an queisse removoir.

210 Le pont et la porte passames. Mes tant me fist la nuit de guerreLi vavassors, qu'il me vint querre,Anmi la cort au vavassor, Quant de soper fu tans et ore.Cui Des doint et joie et enor

Tant come il fist moi cele nuit, 250 N'i poi plus feire de demore,Pandoit une table,. je cuit Si fis lues son comandemant.

215 Qu'il n'i avoit ne fer ne fust Del soper vos dirai briemant,Ne rien qui de cuivre ne just. Qu 'il ju del tot a ma devise,Sur cele table d'un martel, Des que devant moi 1u assiseQui panduz iere a un postel, 255 La pucele qui s'i assist.Feri Ii vavassors trois coso Apres soper itant me dist

220 Cif qui amont ierent anclos Li vavassors, qu'il ne savoitOrrent la voiz et la son, Le terme, puis que il avoitS 'issirent fors de la meison Herbergie chevalier errant,Et vindrent an la cort aval. 260 Qui avanture alast querant,Li un seisirent mon cheval, S'an avoit il maint herbergie.

225 Que Ii buens vavassors tenoit. Apres ce me pria que gieEt je vis que vers moi venoit Par son ostel m 'an revenisseVne pucele bele et jante. An querredon, se je pOisse.An Ii esgarder mis m 'antante : 265 Et je Ii dis: "Volantiers, sire! "Ele ju longue et gresle et droite. Que honte just de l'escondire.

230 De moi desarmer ju adroite ,. Petit por mon oste feisse,Qu' ele Iefist et bien et bel. Se cest don li escondeisse,Puis m 'ajubla un cort mantel, Mout ju bien la nuit ostelez,Ver d'escarlate peonace, 270 Et mes chevaus fu anselezEt tuit nos querpirent la place, Lues que I 'an pot Ie jor veoir,.

235 Que avuec moi ne avuec Ii Car j 'an oi mout proiie Ie soir ,.Ne remest nus, ce m 'abeIi ,. Si ju bien feite ma proiiereQue plus n'i queroie veoir. Mon buen oste et sa fiUe chiere

275 Au saint Esperit comandai,A trestoz congie demandai,Si m 'an alai lues que je poi ... l

In continuarea povestirii sale, cavalerul, care se nume~te Calogrenalll,arata cum a intilnit 0 cireada de tauri ~i cum a aflat de la pastorul lor, till

cogeamite vila in de 0 uritenie nemaipomenita, despre un izvor fermecat dill

1. A fost acum vreo ~apte ani! dnd, singur, ca un taran,! pornii dupa aventur ,Iimbracat intr-o armural demna de orice cavaler; II gasii la dreapta un drulillprintr-o pacturetare deasa.! Mult era calea-n~eHitoare,!plina de spini ~imaracini ,Idar dta truda, suferinta avui,!1 eu calea, drumul 11tinui.! Mai toata ziua-ntreilH Ifara ragaz am calaritl ~i din padure am ie~itl tocmai in Brocelianda.! I Din Crl1lflpe-o paji~tel intrai ~i-un turn vazui,! departe earn la jumatate mila; I de-atil:t Ifost, mai mult n-a fost.! Grabit am luat-o intr-acolol I ~igroapa, ~antulle vazlIl,!lat ~i adinc imprejmuind,1 iara pe pod sta in picioarel eel ce castelul stapinl:lI,!cu un ~oim napirlit pe pumn.! I De-abia frumos I-am salutat/ ca scara mi-a ,Iapucat,1 poftindu-ma ca sa descalec.! Am coborit; n-aveam de-ales,! de ' /duire avind nevoie ; I I ~i-mi spuse, apoi, dintr-o data,! vorbind pe nerasuflall',1ca-i binecuvintata caleal pe care am venit aci.1I A~a in curte am intrat,1I trec lit!de punte ~ide poarta.1 in mijlocul curtii acelui cavaler,1 deie-i Domnul bUClilI~i cinstel, cum imi dete el in acea noapte,1 atirna 0 toaca; gindiil I ca nu era d IIfier sau lemn,1 ci toata din arama.! Pe toaca-aceea c-un ciocanl ce atirna d . 1111pari lovit-a cavalerul de trei ori.11 Cei care se aflau pe sus,! voce ~i 5111111auzind,! cu totii din casa au ie~itl ~i-n curte jos au venit.! Unii calul mi 1111luat, II tinut de bunul cavaler.! Spre mine am zarit venindl 0 ginga~a ~i mindlfata.! Cu luare-aminte am privit: I era inalta, zvelta ~idreapta.! I Armura iscIl~1Imi-a seos,! indeminatic ~i frumos.1 0 scurta mantie mi-a pus,! de-un purpuIiIlaprins,! ~i toti ne parasira,!1 ea nici cu mine, niei eu eal niei unul n-a mai slllIm-am zbueiumat,! ca nu doream sa vad mai mult.! $i m-a dus sa ma a~edl ill \'/11

mai frumoasa paji~te din lume,!1 imprejmuita de un zid mieut.! Aei-mi parlllllllde iubitoare,! eu grai plaeut ~i invatata,! eu atare ehip ~i atare firel ca mull 11111

vrut a zabovi,! I pe niei un pretl dorind a mai pleca.! Dar noaptea atil III,du~manit,! ea sa ma eate eavalerul a venit,! dnd fuse eeasul de einat.! I Nu a Iii Iehip sa mai raminl ~iporuncii m-am supus.1 Pe scurt de cina-am sa va spun,! I

mi-a fost intreg pe plae,! de-ndata ee-n fata mi-a statl I feeioara ~i s-a a~ezlilDupa cinat astfel mi-a spusl cavalerul, e-a ~i uitatl de dnd gazduiqtel cavaIiIIratacitori,11 eare merg dupa aventuri; I pe multi el i-a ospatat.! Apoi nl)',111mi-a facut,! sa mai rev in la casa lui,! ca 0 rasplata, de-oi putea.11 "Cu dilldoamne", i-am raspuns,! ru~ine fiindu-mi sa-I refuz.1 Putin pentru gazda ail11facut,! de darul i I-a~ fi respins; I noaptea, buna odihna el mi-a datil ~i calli IIII

fu in~euatl de-ndata ce zorile s-au aratat,! a~a rugindu-l de cu seara; I ~I lilt

fu-mplinitii rugamintea.! Bunagazda ~i fiica-i dragall Duhului srrnt le-neredill(111ramas bun la toti am luatl ~i dt de-n graba am plecat ...

I'l'opiere; apa curge sub un porn minunat, deasupra ei atirna un talger deIII' ~i, daca se varsa apa cu acest talger pe 0 placa de smarald aflata alaturi,II pMure se isca 0 vijelie ~i 0 furtuna grozava, din care inca nimeni n-aI pat teatar. Calogrenant trece prin aceasta incercare, supravietuie~te furtuni~I NC bucura de cerul care se face iar senin, inviorat de cintecul pasarilor,

.1111 apare un cavaler care ii imputa pagubele provocate de furtuna pe proprie-I IHe sale ~i 11 invinge in lupta, astfel ca e nevoit sa se intoarca tara arme ~iII jos la gazduitorul sau. Foarte bine primit de acesta, i se confirma lui

lliogrenant ca este cel dintii care a scapat nevatamat din aceasta aventura.I Ivcstirea lui Calogrenant impresioneaza mult pe cavalerii de la curteaI 'Iui Artus; regele se hotara~te sa mearga el insu~i cu 0 suita numeroasaI ~vorul fermecat; dar unul dintre cavaleri, Yvain, varullui Calogrenant,III la inainte, 11 invinge ~i il omoara pe cavalerul izvorului, ci~tigind in parteIIIllllculos, in parte ins a foarte natural, iubirea vactuvei sale.

I e~i intre acest text ~i cel de care ne-am ocupat mai inainte au trecutIIlIlllaiaproximativ ~aptezeci de ani ~i, de~i este ~i aici yorba despre 0 operaIlk din epoca feudala, ni se impun de la prima vedere alte tdsaturi1111 tice. Felul de a povesti e curgator, u~or ~i aproape dezinvolt; povestirea

III Inleaza, ce-i drept, tara graba, dar totu~i neintrerupt; verigile ei sintI II''ct legate una de alta. Nu exista nici aici perioade rigid organizate, seIt I • fad plan prestabilit de la 0 veriga a aqiunii la alta; de asemenea,IIl1lunctiile nu sint inca precis fixate in ceea ce prive~te sensullor care are,

III II'cial, prea multe functiuni de indeplinit, astfel incit numeroase angre-II II 'auzale (de pilda vv. 231, 235 sau 237) par oarecum imprecise. Dar

IVllllireanu este prejudiciata de aceasta in progresia ei, dimpotriva, struc-IrII laxa duce la un stil narativ foarte natural, iar rima, foarte libera ~i

l'lIlc'pcndenta de sensul povestirii, nu intrerupe niciodata brusc idee a ; ea d~I llllui uneori ocazia de a introduce versuri de umplutura sau parafrazari

ulllplicate (de pilda vv. 193 sau 211-216), care se integreaza tara efort in111111 sau ~i accentueaza impresia unei alungiri naive, proaspete, agreabile.Ill'll mai supla ~i libed in mi~care este aceasta limba decit cea din chanson

Ilste, cu cit mai sprinten poate sa redea pe un ton de palavdgealaI I ~urarea, ce-i drept inca foarte naiva, dar totu~i deja foarte variata,

1111111 , a povestirii, se poate observa in fiecare fraza; sa luam ca exempluI IIrile 241-246: La la trovai si afeitiee,/ si bien parlant et anseigniee,/ttil.l'Qnblanlel de tel estre, / que moul m 'i delitoit a estre, // ne ja mes por nul

tf/Poir/ne m 'an queisse removoir; fraza, legata prin la de cea precedenta,I , IIta 0 perioada consecutiva; parte a ascendenta este formata din trei

(III , a treia continind 0 scurta recapitulare de aspect antitetic (sanblanl -/1 ), care in aprecierea personajelor tracteaza 0 inalta ~i perfect asimilata

cultura analitica; partea descendenta este formata din doua diviziuni,delimitate cu grija una fata de alta: prima, exprimlnd Indntarea, la indicativ,a daua, ipotetica, la conjunctiv - constructii rafinate, intercalate cu naturalete In povestire, greu de gasit Intr-o limba vulgara dinaintea romanulucavaleresc; profit de ocazie pentru a observa ca In formarea treptata a unciconstructii periodizante, mai bogata sub aspect hipotactic, legatura consecutiva pare sa fi fost dominanta plna la Dante (~ipropozitia din Folie Tristan,citata la p. 117, culmineaza Intr-o mi~care consecutiva). In timp ce allllegaturi modale erau Inca putin dezvoltate, aceasta a Inflorit ~(a capat;11funetii de exprimare specifice care s-au pierdut iara~i mai t1rziu; In legatur,cu aceasta exista 0 lucrare interesanta mai recenta, a lui de A.G. Hatch 'I

(Revue des etudes indo-europeennes, II, 30).Calogrenant poveste~te la masa rotunda a regelui ca a pIecat Inainte 1I

~apte ani calare, singur, In cautarea unoI' aventuri, Inarmat, a§a cum s(

cuvine unui cavaler, ~ia dat de un drum spre dreapta care strabiitea 0 piidurdeasa. Aici ne oprim surprin~i. Spre dreapta? lata 0 ciudata determinal' Ilacului, daca este intrebuintata la modul absolut, a~a cum e aici cazul. E I

poate avea sens, intr-o topografie terestra, numai daca este intrebuintalrelativ. In consecinta are aici un sens moral; este in mod viidit yorba despil"drumul cel drept" pe care I-a gasit Calogrenant; ~iacest lucru se confirmIndata, caci drumul este anevoios, a~a cum obi~nuiesc sa fie drumurile celtdrepte, el duce dt e ziua de lunga printr-o piidure deasa, plina de ghimpi ~maracini~, ~i spre sead ajunge la tinta dorita: 0 cetate, unde Calogrenallleste intlmpinat cu bucurie, de parca ar fi un oaspete de multa vreme a~teplalDe-abia seara, dnd iese din pacture, pare sa descopere unde se gase~te,anume pe 0 dmpie din Broceliande. Broceliande din Aremorica, pe coniInent, este un tinut al zinelor, renumit In legendele bretone, fermecatpiidure de basm. Cum a ajuns Calogrenant, care a plecat desigur din insulllbritanica, de la curtea regelui Artus, pe continent, In Bretania, nu ni III

explica; nu se spune nimic despre traversarea marii, dupa cum nu ne ViI

spune mai tirziu (vv. 760 ~i urm.) nici Yvain, care, la rindul sau, a pIc' IIfad nici 0 Indoiala din Carduel, din Tara Galilor, ~i a carui caliitorie SPII

"drumul cel drept" din Broceliande este descrisa cu totul neprecis ~i fabulnDe-abia a descoperit Calogrenant unde se afla, ca iata ~icastelul ospitalici ,pe podul acestuia sta castelanul, cu ~oimul de vinatoare pe mina ~i IIlntililpina cu 0 bucurie care depa~e~te cu mult manifestarea unei ospitalil (Igeneroase ~i care ne confirma din nou ca mai sus fusese yorba despre Iill

"drum drept": et it me dist tot maintenant plus de (:antjois an un tenanlque beneoite just la voie, par ou leanz venuz estoie. Restul primiri i II

desfa§oara in conformitate cu ceremonialul cavaleresc, ale carui fannl

ratioase par sa se fi constituit de mult: gazda i~i cheama slugile cu treilovituri pe placa de arama, calul celui sosit este luat de slugi; apare 0

I cioara frumoasa, fata castelanului; misiunea ei este sa-l elibereze pellllspetede armura, sa-i puna in locul acesteia pe umeri 0 mantie comoda ~iIcganta ~i apoi, singudi cu dlnsul Intr-o griidina frumoasa, sa-l faca sa-~i

IlCaca timpul e1t mai placut in societatea ei, plna dnd cina este gataIllcgatita. Dupa cina, castelanul poveste~te oaspetelui sau ca el gazduie~teIleade mult cavaleri care calatoresc In cautare de aventuri; apoi II invitaInsistentsa-i viziteze din nou castelulla Intoarcere; dar, In mod ciudat, nu-ipune nimic despre aventura cu izvorul, de~i 0 cunoa~te ~i de~i ~tie di

primejdiile care II a~teapta acolo pe oaspetele sau VOl'impiedica, dupa toateI'lobabilitatile, relntoarcerea lui. Dar totul pare sa fie in perfecta ordine;

Iputin nu impieteaza in nici un fel asupra laudelor aduse de Calogrenant,I mai tlrziu de Yvain, ospitalitatii ~i virtutii cavalere~ti a gazdei lor. Deci'ilogrenant pleaca de cu zori calare mai departe ~i afla abia de la silvestrul

111111vi/ain ceva despre izvorul fermecat; acest vilain nu ~tie, ce-i drept, ceIIIN'amna avanture - caci doar nu e cavaler -, dar el ~tie de proprietatile1II1raculoaseale izvorului ~i nu ascunde ceea ce §tie.

Ne gasim in mod evident In mijlocul unui basm cu atmosfera de vraja.Illumul cel drept prin piidurea plina de maracini, castelul aparut parca dinI' lIIint, felul primirii, domni~oara cea frumoasa, Hicerea ciudata a castela-1I1l1ui, duhul silvestru, izvorul fermecat - toate acestea tin de ambiantaII melor. Nu mai putin fabuloase sint indicatiile de timp. Calogrenant aI I'llt~apte ani cu privire laaventura sa. Sapte ani este 0 cifra fabuloasa ~i

I ~apteani dau ~i Inceputului Cfntiirii lui Roland putina atmosfera legen-IIII' , caci apar ~i acolo: ~apte ani, set anz tUZ pleins, a petrecut Imparatul'u()lln Spania. Dar In Cfntarea lui Roland slnt Intr-adevar ani "plini" ; eiIIIluz pleins, caci au servit imparatului sa supuna toata tara plna la mare,lllcereasca toate cetatile ~i ora~ele sale, cu exceptia Saragosei - In cei

pi . ani scur~i intre aventura lui Calogrenant la izvor ~i povestirea sa seI' II'ca nu s-a intlmplat nimic, cel putin noi nu afliim nimic despre aceasta ;I ,ul Yvainse pregate~te sa treadi prin aceea~i aventura, el gase~te Inca toate

II 'urn Iedescrisese Calogrenant, castelanul ~idomni~oara din castel, tauriiIIpAstorullor uria~, lngrozitor de udt, izvorul fermecat ~icavalerul care ilI' I' ; nimic nu s-a schimbat, cei ~apte ani au trecut tara urma, totul esten 'um era mai demult, exact cum se intlmpla In basme. Este un tinut

I IlIlccatde basm, ~i slntem inconjurati de mister, In jurul nostru se audII Illcli ~i murmure. Toate castelele ~i cetatile, aventurile ~i luptele din

'"111 loelecavalere~ti, mai ales cele bretone, slnt motive de basm, ele ti~nescIIIII(A noastra de fiecare data ca din pamlnt; raportullor geografic fata de

pamintul cunoscut, bazele lor sociale ~ieconomice ramin neelucidate; chiar~i semnificatia lor morala sau simbolica rareori poate fi determinata Clloarecare siguranta. Are oare aventura de la izvorul fermecat un oarecaresens ascuns? Ea face vadit parte dintre cele prin care obi~nuiesc sa treac;cavalerii de la curtea lui Artus, dar nu se da nicaieri 0 motivare moraIa in ccprive~te justetea luptei impotriva cavalerului de la izvorul fermecat. in alll;episoade din romanele cavalere~ti se pot uneori recunoa~te motive simbolice,mitologice, religioase: astfel, caHitoria in infern din Lancelot, in generalmotivul eliberarii ~i mintuirii in multe locuri, ~i in primul rind tema graticicre~tine din legenda Graalului - dar semnificatiile nu pot fi aproape niciodal,fixate cu exactitate, cel putin nu in romanele cavalere~ti propriu-zise. Tot c 'e misterios, i~i ascunde radacinile ~i se sustrage unei explicatii rationale afost preluat de romanul cavaleresc din legendele populare bretone, receptionate ~i puse in slujba formJirii idealului cavaleresc; aceasta matiere dcBretagne s-a dovedit a fi cel mai potrivit mediu pentru dezvoltarea idealuluirespectiv - mai potrivit inca dedt subiectele antice care au fost receptional{'in aceea§i perioada, dar care in curind au trecut iara~i in umbra.

Intentia propriu-zisa a romanului cavaleresc este autoprezentarea caval'rismului feudal in formele lui de viata ~i reprezentarile lui ideale; formellde viata exterioare sint ~i ele prezentate cu multe amanunte ~i in astfel UI'ocazii prezentarea parase~te atmosfera nebuloasa a basmului pentru a III

reda tablouri deplin actuale ale moravurilor contemporane. Alte episoaucdin romanul cavaleresc prezinta asemenea tablouri mult mai colorat ~i IlIII

amanuntit dedt fragmentul nostru, dar ~i aici putem discerne esenta caratterului sau real. Castelanul cu ~oimul de vinatoare, slugile adunate cu balin placa de arama, domni~oara cea frumoasa care dezbraca pe cavaler <IIarmura, ii pune pe umeri 0 haina comoda ~i II intretine in modul cel nil

pIacut pina la ora cinei - toate acestea sint delicate tablouri ale unor dalillfixate, aproape ale unui ritual, redind societatea cavalerilor in cadrul 1II1111

stil de viata deplin inchegat. Cadrul este tot atit de fix ~i de izolant, tot alIIde limitat fata de formele de viata ale altor paturi ca in chanson de gestl'dar el este mult mai rafinat ~i mai elegant; femeile joaca aici un 1111

insemnat, 0 bogata viata sociaIa se manifesta in rindurile clasei de SII

Caracteristica principalii e gratiozitatea, fasonarea alJroape exagerata ClIli

va ramine pentru multa vreme una din caracteristicile proprii gustului frllllcez. Scena cu domni~oara din castel - felul cum aceasta i~i face aparilllcum 0 prive~te cavalerul, desfacerea armurii, intretinerea pe paji~te -, dc' Ieste yorba aici doar de un exemplu nedesavir~it, ne lasa din plin impn' Icochetariei dragala~-gratioase, clare §i surizatoare, proaspete ~i elegalll-naive, in care tocmai Chretien este un maestru. Tablouri stilistice de ,\('1 I

EXPEDITIA EROULUI iN ROMANUL CAVALERESC 119

rclg~sim.in:a fo~rte devreme in literatura francezii - in chansons de toile ~io data chl~r m Cmtarea l~i Roland, intr-o laisse despre Margariz de Sevilla(.vv.955 ~lu.rm.) ; ?ar abla cultura lumii cavalerilor le-a desavir~it ~imarelelarmec allm Co/ellen consista in buna parte in darul sau de a nuanta dt maimullacest ton. In plina stralucire se arata acest stil acolo unde e yorba de unIdevarat jo~ a~ drago~t~i; printre scenele acestui joc apare apoi un ratio-nament antltet.lc.cu pnvlre la sentiment, aparent naiv, dar de 0 dragala~enieI'~~r~mde artlstlca; cel mai renumit exemplu se gase~te la inceputul lui( llges, unde dragostea nascinda dintre Alixandre ~i Soredamors cu timi-dilatea de la inceput, dnd fiecare i~i tainuie~te simtirea pentru ca i~ cele dinlinDa sentimentul sa izbucneasca, este prezentata intr-o serie de sceneh'r~ecatoare cu monologuri analitice. Gratia ~i dragala~enia acestui stil, alI rut farmec este prospetimea ~i a carui primejdie este meschiniiria afec-Illrea~iraceala, se gasesc cu greu in stare atit de pura in literatura antica ea

Ie 0 creatie a Evului Mediu francez; de altfel, acest stil nu se limite~zaI 11l.Si~~.putin la episoade de dragoste. intreg tabioul modului de viata alII'Ietatn feudale, atit la Chretien, cit ~i Ia romanul de aventuri de mai tirziu, la povestireamai scurtii in versuri, are aceea~i intonatie-in secolul a1XII-leaI l'hiar in secolul al XIII-lea. in versuri gratioase, suave, deosebit de fin

IlIlorate, ni se prezinta lumea cavalerilor, cu mici scene ~i tablouri care"1'.r1ivescobiceiurile, conceptiile ~i tonul relatiilor lor de societate. in aceste

Ilhlouri gasim multa stralucire, savoare realista, finete psihologica ~i deII I lIIene: mult ~mor; este 0 lume cu mult mai bogata, mai variata, mai,,1111, declt cea dm chansons de geste, de~i este tot lumea unei singure claseIIIBtle.Uneori, Chretien pare chiar sa strapunga aceasta delimitare socialaII III descrierea salii de lucru a celor trei sute de fecioare din Chastel d~

, \/1/ ~va~tu:e (~vai~, vv. 5107 ~i urm.) sau in prezentarea acelui ora~Itll ,II, al carul cetateru (quemune) incearca sa ia cu asalt castelul in care se

I',~IC G~uvain ~Perceval,vv. 5710 ~i urm.) - dar astfel de episoade repre-1111 • 10tU~1nU~aI un fundal colorat p~ntru viata cavalerilor. Realismul epicii11111 nestl o!era tabloul foarte bogat Sl savuros al unei singure clase; 0 clasa

I separa de alt~ clase contemporane, care apar uneori cu funqie deco-t1v , d~ cele mal multe ori in sens comic sau grotesc; incit separatiaII till d.mt~eceea ce este semnificativ ~i superior pe de 0 parte Si ceea ceh Iomlc Slgrotesc pe de alta parte persista cu strictete; la prima categorie

I Ill' 'cs doar patura feudala. Despre 0 separare propriu-zisa a stilurilor nuIIh III: c:-i ~~ept, .v~rbi in mas.ura in care romanul cavaleresc nu cunoa~teII . III malt '. adlca 0 deoseblre de grad in forma de exprimare; versul1I1i1i d.c oP.t slla?e, .p~ac~t, sprinten ~i elastic, se adapteaza cu u~urintaII 11111 sublect ~l oncarul plan sentimental sau ideatic; el a putut servi ~i

celor mai diferite scopuri, atit pentru farse, dt ~i pentru legendele sacre ;acolo unde trateaza despre lucruri grave sau Ingrozitoare dobinde~te foart'u~or, cel putin fata cu sensibilitatea noastra, 0 nota mi~catoare, naiv1\,infantila, ~ide fapt e un curaj naiv in prospetimea senzuala care incearca s,domine 0 viata de pe acum atH de diferentiata, cu 0 limba literara atit d 'tinara, ce nu cunoa~te aproape deloc povara teoriei, nedesprinsa inca dillvarietatea dialectala. Problema planurilor stilistice se pune con~tient limbilolvulgare de-abia mult mai tirziu, incepind cu Dante.

o ingradire ~i mai puternica dedt cea de clasa rezulta pentru realismulromanului cavaleresc din atmosfera sa de basm; datorita ei, toate acelltablouri colorate ~i vii ale realitatii contemporane par ca ti~nesc dintr-ullpamint fabulos, incH sint lipsite - dupa cum am aratat - de orice ba:t.politica reala; relatiile geografice, economice, sociale pe care se bazea:t.nu sint niciodata c1arificate; ele se nasc nemijlocit din basm ~i aventur, ;tabloul salii de lucru atH de uimitor de realist din Yvain, de care amintealllmai sus, unde e yorba chiar ~i de conditii de munca ~i de salariu, nu a IUIlIna~tere din raporturi economice concrete, ci din faptul ca tlnarul re~~ dillinsula fecioarelor, care a cazut in mina a doi frati rai, duhuri ale padurll, S I

rascumparat priIi promisiunea de a livra in fiecare an treizeci din fecio.ar'Itsale pentru munca silnica. Atmosfera de basm este atmosfera propne III

viata a romanului cavaleresc, care exprima nu numai formele exterioare IIviata, ci, de asemenea, ~i chiar in primul rind, reprezentarile ideale alsocietalii feudale de la sfir~itul secolului al XII-lea. Tocmai pe aceasHiclIl,ajungem la esenta romanului cavaleresc, in masura in care el prezinta impIIItantll pentru istoria reprezentarii literare a realitatii.

Calogrenant porne~te la drum calare, lara vreo porunca sau vreo Sillcina' el cauHiaventuri, adica intilniri periculoase care sa-l puna la incercallA~a ~eva nu exista in chanson de geste. Cavalerii au acolo 0 misiunc ,Iiindeplinit ~i se afla intr-o conexiune politico-istorica; ce-i drept, acca:IIconexiune este simplificata ~i denaturata pe dimensiunea legendei, dar t' IItotu~i pastraHi in masura in care personajele care actioneaza indeplines\ II

functiune in lurnea reala, ~i anume cea de a apara imperiul lui Carol II

contra necredincio~ilor, de a-i supune pe necredincio~i ~i de a-i convcrll Ialtele asemanatoare. Unor astfel de teluri politico-istorice sluje~te eto III

castei feudale, tocmai etosul razboinic profesat de cavaleri. Calogrenalll II

schimb nu are nici 0 misiune politico-istorica, tot atH de putin ca oril' \I

alt cavaler de la curtea lui Artus: etosul feudal nu mai sluje~te nici 1111 Ifunctiuni politice ~i in genere nici unei realitati practice; a devenit abs~)lillNu mai are alt tel decH realizarea de sine. Din aceasta cauza se schlill"radical. Chiar ~icuvintul care-l desemneaza cel mai frecvent ~iin accep\illill

'n mai generala in Cfntarea lui Roland - vasselage - pare sa iasa treptatdin moda; Chretien 11mai intrebuinteaza in Erec de trei ori, in Cliges ~i inI.uncelot 11gasim ici ~i colo, iar mai tirziu dispare cu desavir~ire. CuvintulIIIlU, pe care il prefera, este corteisie, un cuvint al carui important ~i lungI loric ne ofera interpretarea cea mai completa pentru reprezentarea ideaHi,libraport urnan ~i de casta, in Europa. In Cfntarea lui Roland, acest cuvint

1111apare inca; numai adjectivul curteis se gase~te de trei mi, ~i anume de.Iotlliori pentru Olivier in contextulli proz e li curteis; evident ca corteisie

j IIdobindit semnificatia sa sintetica abia in cultura societatii curtene~ti,Ilirc i~i trage de aici numele. Continuturile exprimate prin el, foarte modi-111'lIte~i sublimate in comparatie cu chanson de geste - rafinarea regulilorIII lupta, conduita de cavaler, cultul femeii -, toate tind spre un ideal per-ollal~iabsolut; absolut atH in ceea ce prive~te desavir~irea ideala, cit ~i inl'a ce prive~te lipsa unui scop practic-pamintesc. Caracterul personal al

IIllililor cavalere~ti nu este doar dat prin natura ~i nici doar dobindit prinI II lere, in a~a felincH situatia practica creata prin na~terea in cadrul castei

d ·termine anumite exigente practice, in care acele virtuti sa se dezvolteI'0lllan; in afara de na~tere este necesara acum ~i educatia pentru a Ie

1I111'I;\nta,~i exercitiul voluntar ~i continuu pentru a Ie afirma. Mijlocul deI j l'icare~iafirmare este aventura, aventure, un fapt de 0 forma deosebit de

I dfica ~i de ciudata, produs al culturii cavalere~ti. Avem, ce-i drept cu111111inainte, descrieri pline de fantezie ale minunatiilor ~iprimejdiilor careIt Ipta pe cel aruncat dincolo de limitele lumii cunoscute in tinuturi

I I' rtate ~ineexplorate - ~i reprezentari ~ipovestiri nu mai putin fantastice,II llirc omul apare amenintat de primejdii misterioase chiar ~i in cadrul

III I cunoscute din punct de vedere geografic, datorita zeilor, spiritelor,1IIIIIIilor~i altor puteri magice; eroul lara teama, care biruie asemeneaIIIIIl"idiiprin forta, virtute, viclenie ~i ajutor de la Dumnezeu, mintuind ~i

Ililli, a existat ~i el cu mult timp inaintea culturii cavalere~ti. Dar ca 0

Illllg!!. casta, aflata la apogeu in acel moment, sa priveasca biruinta unorII I d,c .primejdii drept chemarea sa propriu-zisa ~i exclusiva in reprezen-••II I Ideala - ca cele mai variate traditii din domeniul legendelor, inIlIlltlrind cea bretona, dar ~i altele, sa fie receptionate de ea pentru a crea

IlIh)rullor, in spirit cavaleresc, olurne fermecata, special alcatuiHipentruj I, in care intllnirile ~iprimejdiile fantast ice sa iasa in calea cavalerului

II I lindarulanta -, aceasta potrivire a faptelor este 0 inovatie a romanuluitit IISC. De~i intilnirile primejdioase, numite aventures, nu au nici 0 baza

111'1\'" de~i ele nu pot fi inglobate intr-un sistem politic existent sau1I.ll)ildin punct de vedere practic, de~i de cele mai multe ori apar in

II §iruri lungi, una dupa alta, lara 0 conexiune rationala, nu este

122

totu~i ingaduit sa ne fasam sedu~i d: ~emnific~ti~ m~derna" ~ cuvintuluiaventura ~i sa Ie consideram ca pur ~l Slll1plu"mtImplatoare , caracterulincoerent, Iaturalnic, in afara ordinii lucrurilor sau, cum spu~ea, und~vaSimmel aflat dincolo de sensul propriu-zis al existentei, ce se atnbme asta:,cuvintuiui aventura, tocmai ca nu corespunde romanului cavaleresc; adev~-ratul sens al existentei ideale cavalere~ti este, dimpotriva, afirmar_eaprellaventura. Ca de fapt esenta cavalerului se verifica in ave~tura a cau.ta.tsarate cu citiva ani inainte E. Eberwein in legiitudi cu L~lS ,~le Manel d 'France (Zur Deutung mittelalterlicher Existenz, Bonn ~l KO,ln, 1933, 27~i urm.); ceea ce se poate dovedi ~i in cazul romanulm cavaleresc:Calogrenant cauta drumul cel drept ~i il gase~t~, d~pa cum_a~ const~tat_~~I~

sus; este drumul cel drept spre aventura, ~ichlar ~laceasta caut~~e~lg~slJ l,

a drumului drept il arata ca pe un ales, ca pe unul dintre cavalern ade~arallai mesei rotunde a lui Artus: in calitate de cavaler adevarat, vredll1~dl'aventura, el este primit de catre gazda sa, la dndul sau cavaler, cu Abuc~ne~Icu binecuvintari pentru faptul ca a gasit drumul cel drept. AmmdOl: a~Igazda, cit ~i oaspetele, fac parte dintr-o comm~.it~te_cu.caracte~ d: ordl~, ,'II

care e~tiprimit printr-o ceremonie de alegere ~lal .ca~elmembr.1smt obhgdlsa se ajute intre ei; misiunea propriu-zisa ~ gaZ?el: smgura rat~unea ~ed~1Iisale in acest loc, pare sa fie aceea de a ofen ospltahtate cavalenlor pl~ca(,' II

cautare de aventuri, ospitalitate cavalereasca, Dar ajutorul pe ca~e II of "oaspetelui este misterios prin tacerea gazde~in leg~~ra cu ceea ce II a~tearfpe Calogrenant; evident, misterul tine de mdatonnle sal~ cav~lere~tl, Splldeosebire de vilain, care nu ascunde nimic din ceea ce ~tIe; ~l cee~ ce ~II

el sint imprejurarile materiale ale aventurii; ce inseamna "aventura" e~ 1111

~tie insa, caci obiceiurile cavalere~ti ii sint straine. Calogren~~~este deci IIII

adevarat cavaler, un ales; dar exista multe grade ale cheman~ ; . nu el 'sirapt sa infrunte aventura, ci abia Yvain. Grade~e a~es~eiche~an ~AIchem~l:I:'anumita pentru 0 anumita aventura sint uneon mal bme rehefate m Lanulll~i in Perceval decit in Yvain, dar motivul poate fi .recu~oscut peste tot lI,lIdl

apare poezia de curte. Cu aceasta, seria de aventun ~e~me afirmar~ trep1.111hotarita de soarta, baza unei invataturi de desavlr~lre pe:s~na~a p.flJ~tlIevolutie impusa de destin, invatatura care a s~ra~u~s_mal_~rzlU hm,'~11sociale ale culturii cavalere~ti. Desigur, nu trebme sa mtam ca m acea Vlll,!

o alta mi~care a exprimat cu mai multa rigoar~ ~i ~l~.rit~te fenom ,'1111

afirmarii treptate a chemarii ~ide asemenea ~iteona lUblrn.'~Ianume ~ISfil

victorina ~i cisterciana. Ea nu era conditionaia de un spmt de casta ~I II

avea nevoie de aventura. .., A

Lumea afirmarii cavalere~ti este 0 lume a aventurn, nu numal m S\'II II

ca ar cuprinde 0 serie aproape neintrerupta de aventuri: inainte de toal(l,I

IlU cuprinde nimic altceva decit ceea ce tine de aventuri; nimic care sa nufie scena sau pregatirea unei astfel de aventuri; este 0 lume creata in modpecial pentru afirmarea cavalerului. Scena plecarii lui Calogrenant 0 arata

dt se poate de clar; el calare~te ziua intreaga ~i nu intiIne~te n.imic altcevad 'cit castelul gata sa-l primeasca; nu n.ise spune nimic despre conditiile ~iIInprejurarilepractice care ar putea face posibila ~icompatibila cu experientaohi~nuitaexistenta unui asemenea castel in acel pustiu. 0 atare idealizare nellldeparteaza cu mult de imitarea realitatii; in romanul cavaleresc se trecelib tacere caracterul functional, istoric real al clasei. De~i din aceasta

III'ratura poti obtine 0 multime de amanunte din domeniul istoriei culturiiIII privire la moravuri ~i la formele exterioare ale vietii, in genere nu potidl)/)indi0 imagine mai adinca a realitatii epocii, nici chiar a clasei cava-It , ·~ti; acolo unde zugrave~te realitatea, zugrave~te numai suprafata ei1Illlllicoiora~i acolo unde nu este superficialii, are alte obiective ~i altelopuri decit realitatea epocii. Cu toate acestea, romanul cavaleresc contine

1I1'licade clasa, care pretindea sa se afirme ca atare in lumea reala pamin-I Isca, ~i izbutea. Caci ea are un mare farmec, care, daca nu ma in~el, se""l 'aza mai ales pe doua calitati distinctive: este absoluta, plutind deasupralillI',rei contingente paminte~ti, ~i da celui care ii este supus sentimentul ca1'III'lineunei comunitati de ale~i - unui cerc de solidaritate (formulare a

1111«I\lalistului Hellmut Ritter) separat de masa oamen.ilor. Etica feudala,I 1"'zentarea ideala a cavalerului desiivjr~it, a dobindit de aceea 0 inriurire11111IIS~~i durabila; conceptiile lui despre vitejie, cinste, fidelitate, respectI I lproc, maniere nobile ~icultul femeii au fermecat chiar ~ipe oamen.ii dinIliionde de cultura cu totul diferite; paturi ridicate mai tirziu, de prove-IIIIII citadina ~iburgheza, au preluat acest ideal, cu toate ca e nu numai unI ,IIde casta exclusiv, ci ~i complet vid de realitate; indata ce depa~e~teIlIlpl'leraporturi omene~ti ~iatinge problemele practice ale lumii, se dove-

" insuficient ~i necesita 0 completare, adeseori in contradiqie foarteII' I loare cu el insu~i; dar tocmai fiindca se afla atit de departe de realitate1'111111sa fie adaptat, ca ideal, oricarei situatii, cel putin atita timp citI filii in genere clase dominante, in acceptiune feudala. Astfel, idealul

.It I' 'sc a supravietuit tuturor catastrofelor care au lovit feudalismul inIII III secolelor. A sp.pravietuit chiar ~i lui Don Quijote al lui Cervantes,

II II interpretat problema in modul cel mai desavir~it. Prima expeditie aI dOli Quijote, cu sosirea pe inserate la hanul pe care II considera cetate,I II pnrodie desavir~ita a expeditiei lui Calogrenant, prin faptul ca don1111111IlU intiIne~te 0 lume pregatita in mod special pentru afirmarea vir-

tll,", 'j 0 lume oarecare, cotidiana ~i reala. Prin descrierea exacta a"el1t tfur de viata ale eroului, Cervantes a aratat chiar de la inceputul

operei sale unde e didacina confuziei mintale a lui don. Quijote : _el. e~tevictima unei stratificari sociale in cadrul careia face parte dmtr-o clasa hpsI\;de functiune; face parte din aceasta clasa, nu se poate elibera dintr-insa,dar, ca simplu membru al clasei respective, lipsit de avere ~i de relalilsus-puse, el nu are nici 0 activitate sau misiune; simte ca viata i se scurgl:rara sens, parca ar fi paralizat. Numai asupra unui om ca dinsul, al caruitrai se deosebe~te foarte putin de cel al unui taran, dar care e cultivat ~i Illlpoate ~inu trebuie sa munceasca asemenea unui taran, romanele cavalere!)liau putut sa exercite 0 influenta atit de tulburatoare; expeditia lui inseamn,evadare dintr-o situatie insuportabilli, de prea mult timp suportata; el vrCiisa obtina cu sila functiunea potrivita clasei sale. Bineinteles, cu trei veacul'~ijumatate inainte ~i in Franta, situatia este cu totul alta: ca~a~er~ife.udalau inca 0 importanta militara hotaritoare, dezvoltarea burghezlet cltadme $1

cea a absolutismului cu tendinte organizatorice centralizatoare se gases'abia la primele inceputuri. Dar daca Calogrenant ar ti pomit in expeditia S I

intr-adevar a~a cum ne spune, atunci i s-ar fi intimplat chiar in vrem~'Iaceea cu totul altceva dedt ceea ce ne poveste~te el; in a doua sau a trci Icruciada, in lumea lui Henric al II-lea, a lui Ludovic al VII-lea sau a III

Filip August, lucrurile stateau cu totul altfel dedt in romanul cavaleres .•acesta nu reprezinta realitatea transpusa in literatura, ci 0 deviere in lUll1\',basmului. De la bun inceput, chiar in perioada de deplina inflorire a cultu!' Iei, aceasta clasa dominanta ~i-a dat un etos ~i un ideal care ascundelliladevarata ei functiune, zugravind propria ei existenta ca ~i cum s-ar afla IIafara istoriei ~i rara scop, pllismuire estetica absoluta. Desigur ca in fantc'lllexuberanta ~i inelanul spontan de la realitate spre absolut ale acestui mlillsecol putem gasi 0 explicatie pentru un fenomen atH de ciudat. Dar ea csllde natura prea generaHipentru a fi satisracatoare, mai ales ca epica de CUIIi

nu cuprinde numai aventura ~i idealizare absoluta, ci ~i obiceiuri delicat· Iceremonial pompos. S-ar putea presupune ca indelungata criza functiolHlI

a cavalerimii feudale s-a racut resimtita inca de pe atunci - inca din periolldI

infloririi poeziei de curte. Chretien de Troyes, care a trait mai lntii II

Champagne, unde tocmai in timpul vietii sale tirgurile capatasera import:1I11europeana, ~i apoi in Flandra, a carei burghezie a dobindit mai deVrtll1ldedt in alte regiuni din nordul Alpilor insemnatate economica ~ipolitic. I I

observat ca ace~ti cavaleri nu mai constituiau unica clasa dominanta.Iradiatia vasta ~i de lunga durata a romanului cavaleresc a exercillil I

influenta importanta, in sens restrictiv, asupra realismului in literatura, 1111inainte ca teoria antica despre diferitele planuri stilistice sa devina eficiL'1I1in aceea~i directie restrictiva; in cele din urma, ambele s-au contoril II

conceptia despre stilul sublim care s-a format treptat in perioada Rena~It'JI

Asupraacestui tapt va trebui sa revenim qIterior. Aici yom aminti doar acelelnfluentepotrivnice unei intelegeri depline a realitatii care sint caracteristiceII'otru idealul cavaleresc. Nu este yorba inca, dupa cum am amintit mai sus,d ' elemente stilistice in sens mai restrins: eposul cavaleresc n-a creat incaunstil sublim allimbajului poetic; dimpotriva, n-a utilizat elementele subli-lIIului,care se gaseau in fomla paratactica a epopeii eroice; stilul sau estelllaidegraba placid narativ dedt sublim, putind fi utilizat pentru orice con-\lnut. Tendintele mai tirzii de a separa lingvistic stilurile i~i au in intregimeIIrigineain influenta antica, nu in spiritul cavaleresc. Cu atit mai puterniceIntlimWirile de continut.

Ele sint de natura sociala; numai cavalerii sint demni de aventura, numaiIIII'Ii se poate intimpla ceva serios ~i important; eel care nu face parte dinl'casta clasa poate sa apara numai ca figurant, de cele mai multe ori in roI11m ie, grotesc sau vrednic de dispretuit; aceasta situatie nu apare nici innlichitate, nici in eposul eroic mai vechi aI Evului Mediu atit de evident

I \ aici, unde este yorba de izolare ~i fOlmare con~tienta in cadrul unei1II11unitaticonstituite pe baza solidaritatii de clasa. Ce-i drept, in perioada

lIrllllltoares-au manifestat foarte curind tendinte de a intemeia colectivitateaIIlidaranu pe origine, ci pe persoana, pe nobletea caracterului ~i a mora-IlIlIor; un inceput gasim in operele cele mai importante ale epicii de curte

Itl Si, care ne dau 0 imagine foarte interiorizata a cavalerului, in sensulItlmlirii ~idesavir~irii personale. Mai tirziu, dnd aceste straturi culturale

.1 lormatie citadina, mai ales in !talia, au preluat ~i transformat idealulvlIlcresc,imaginea nobletei a devenit din ce in ce mai personala ~ica atareIllst chiar adeseori opusa in mod polemic notiunii de noblete bazata numai

II origine. Dar din aceasta n-a devenit mai putin exclusiva, ci a pastrathllllideauna caracterul de clasa al celor ale~i, uneori chiar de societate

Iwtll; motive de clasa, rnistice, politice, sociale, pedagogice se impletescIt 'It se poate de variat. Dar interiorizarea n-a avut nicidecum drept urmare

propiere de realitatea terestra, dimpotriva; faptul ca atingerile cu reali-t It I lumeasca au ajuns tot mai fictive ~i rara de scop este conditionat in

lit' tocmai de interiorizarea idealului cavaleresc. Aceste doua elemente,I •dupa cum nadajduim a fi demonstrat in suficienta masura, au existat

\ III bun inceput in idealul cavaleresc, determina raportul acestuia cu,IIIIItea ; din cultura lumii curtene~ti provine conceptia, multa vreme

hllllnunta in Europa, ca nobletea, maretia ~i faptele importante nu au ceIII' n realitatea obi~nuita - 0 conceptie mult mai patetica ~imai irezistibilaI I lormele antice ale indepartarii de realitate, cum Ie ofera de pilda etica

IIIIi . Exista, bineinteles, 0 forma antica de indepartare de realitate, careII !llult mai irezistibila, platonismul; s-a incercat de repetate ori sa se

dovedeasca faptul ca anumite curente platonice au contribuit la formareaidealului curtenesc, iar in perioada urmatoare, idealul curtenesc ~i plato-nismul s-au completat in mod fericit - cel mai renumit exemplu pentruaceasta fiind Il Cortegiano al contelui Castiglione. Dar forma speciala aindepartarii de realitate, creatie a culturii curtene~ti, prin construirea uneilumi fictive pentru afirmarea ~iverificarea sociala sau personal-sociala, estctotu~i, in ciuda aureolei platonice, 0 formatie cu totul medievala.

In strinsa legatura cu cele aratate mai sus se afla modul specific de a-$ialege subiectele al epicii curtene~ti, mod care a exercitat muIta vreme ()influenta decisiva asupra poeziei europene. Numai doua lucruri sint consi-derate vrednice de un cavaler: faptele de arme ~i iubirea. Ariosto, care ;I

construit din aceasta lume aparenta 0 ]ume a aparentelor senine, i-a dalexpresie deplina in primele sale versuri :

Le donne, i cavalier, l'arme, gli amori,Le cortesie, l'audaci imprese io canto ... 2

Altceva dedt fapte de arme ~i iubire nici nu se poate intimpla in ]um ' Icavalerilor ~i chiar ~i aceste doua elemente au un caracter anume - nu sI1I1fapte sau sentimente care ar putea temporar sa lipseasca, ci sint in permanenta legate de persoana cavalerului desavir~it, ele fac parte din defini(illlui, inch acesta nu poate exista nici 0 singura clipa rara aventuri razboinirl~i nici 0 singura clipa rara intrigi amoroase; daca ar putea, s-ar pierde 1'1sine insu~i ~i n-ar mai fi un cavaler. Si iara~i varianta vesela ~i parodi I,

Ariosto ~i Cervantes, sint cele mai explicite interpretari ale acestei fOrllllfictive de viata. In legatura cu faptele de arme nu mai am nirnic de adaugalcititorul va intelege ca aleg, dupa modelul lui Ariosto, acest cuvint ~i 1111

razboiul, caci este yorba de fapte savir~ite de-a valma, rara nici 0 legatlll Isau scop politic. Despre iubirea de tip cavaleresc, care constituie una cI IIcele mai frecvente teme aleistoriei literaturii medievale, n-am de aSemelll'1Ide spus dedt ceea ce este necesar pentru telul meu. Sa notam mai intli I

a~a-numita forma clasica ce ne vine indata in minte dnd vorbim desllliubirea de tip cavaleresc - iubita ca stapina, a carei gratie cavalerul se 111,,1sa 0 cucereasca prin fapte semete ~i chiar prin deplina supunere de sclavnu este nicidecum singura sau macar forma precumpanitoare a iubirii II

apare in perioada de inflorire a epicii curtene~ti. lata de pilda pe Trisllil~i Iseut, pe Erec ~i Enide, pe Alixandre ~i Soredamors, pe Percev;d IBlancheflor, pe Aucassin ~i Nicolete - nici una din aceste perechi all I

EXPEDITIA EROULUI IN ROMANUL CAVALERESC 127

dintre cele mai r.enumite nu se potrive~te pe deplin cu schema cunoscuta ~iIIn~!enu se.potnvesc deloc. De fapt, in cadrul epicii curtene~ti gasim maifiltH.0 multlme ~e pove~ti de dragoste cu totul diferite, foarte concrete ~il~l1~lbvat:de reahtate, care fac pe cititor sa uite uneori cu desavir~ire lumea'~ct~va2n care se petr:c. Sche.ma.~lato.nizanta a stapinei care nu poate fi(~$tI~~ta,care e curtata zadarmc ~l Illsplra pe erou de la distanta provenita11m hnca provensal~ ~id~savir~ita de.,,~ou] stil" italienesc, nu ar~ la inceputIlncarac~e.rpr~doml,nan~IIIc~d.ruleplCHcurtene~ti. Descrierea indragostirii,II:nvorbmle .dIlltre Illdrag~StIt.l,zugr~virea frumusetii lor ~i tot ce mai tineII .ca~,:,l e~lsoadelor erotIce lau, ce-l drept, mai ales la Chretien, 0 formaIlIIStl.C~dehcat-senzuala, departe insa de galanteria hiperbolica; aceastalitC~SIt~.cu totul alt plan stilistic dedt cel al epicii curtene~ti. Elementulfll'(IV ~l lreal al pove~tilor de dragoste nu rezida inca in ele insele c' .I. . bv, fu . I " , I mal1 (pia a III netla or IIIIlltregul operei. Chiar in romanul cavaleresc iubireaI I' foarte deseori. pr~lej nemij!ocit de fapte eroice; lucru explicabil, avind111~~der~ to~al! h?s~ de motIvare practica a aetiunii printr-o conexiune1'IlIl(I~o-:s.t?nca; mb~rea, ~a parte componenta esentiala ~i obligatorie alie I vlr~lfll.cava]er~~~l,devIlle un substitut pentru alte posibilitati de moti-III'.care hpsesc. alCI. Avem astfel in liniile ei generale ordinea fictiva aI'll Imentelor, dlll~re care cele mai importante survin mai ales pentru a

"Illillefavoa:-e!U?eld~amne; in acela~i timp ~iina]tarea iubirii, care devine" lima poetIca atIl de Importanta pentru literatura europeana. Poezia anticaII II'. ~no~t~~de obic.ei d~a.r,0 demnitate mijlocie; ea nu predomina ca

11111 ~~ mCI III tragedle, mCI III eposul mare. Pozitia ei central a in cadrulIlllllrll.curtene~tia ~ev~nitexemplara pentru stilul sublim ce se forma treptat

ItlI lI~bl~e.vulgar:; 1U?lreaa devenit un subiect al stilului sublim (a~a cum11111 lma ~a~te III scnerea De vulgari eloquentia, II, 2) ~i a fost de muIteIII I' 'I mal .lm?~.rtant subiect al lui. Avem concomitent ~i un proces deIllllllll~rea mblfll, care duce la mistica sau la galauerie; in ambele cazuriIII1','lOtaeste o.~n~epartare de realitatea concreta a lumii. La sUblimare~thilll, pr.ovensalll~l "Noul stil" italienesc au dat 0 contributie mai hotari-III dCClt~O~~~UIcavaleresc; dar ~i acesta are 0 parte importanta in

!1I111lIi.areamblfll, deoarece a introdus-o in sfera eroica a cavalerilor ~i aIIIIIIPI(-O cu ea.

1I'c1,~a rezultat al interpretarii noastre ~i al consideratiilor racute peII 'III'a el, ramine faptul ca in cadrul culturii curtene~ti se manifesta un

II. III~~r?fund~e!av~rabil .dez,vol.tariiunei arte literare care sa cuprinda111111<IIIIto~ta larglmea ~ladmClmeaei; dar existau in secolele al XII-lea" II[-Iea ~l aIte forte, capabile de a sustine 0 astfel de dezvoItare.