AUDITUL ŞI CERTIFICAREA

of 51 /51
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR SPECIALIZAREA "INGINERIA SECURITATII IN INDUSTRIE" AUDITUL ŞI CERTIFICAREA ÎN INGINERIA SECURITAŢII ÎN INDUSTRIE LA “SALA G P 11” A UNIVERSITATII TRANSILVANIA DIN BRASIV Indrumator: Conf.dr.ing. CĂTANĂ DORIN Studenti: 1

Embed Size (px)

Transcript of AUDITUL ŞI CERTIFICAREA

UNIVERSITATEA TRANSILVANIAFACULTATEA DE TIINAI INGINERIA MATERIALELORSPECIALIZAREA"INGINERIA SECURITATII IN INDUSTRIE"

AUDITUL I CERTIFICAREA N INGINERIA SECURITAII N INDUSTRIE LA SALA G P 11 A UNIVERSITATII TRANSILVANIA DIN BRASIV

Indrumator: Conf.dr.ing. CTAN DORIN

Studenti:

2014

Cuprins

1.Cadrul conceptual al audierii securitii i sntii n munc3

2.Studiu actual al auditului securitii i sntii in munc n Romnia14

3.Structura metodei de audit al managementului Securitii i Snttii in Munc la nivelul agentului economic16

4.Auditul Managementului Securitii i Snttii la Sala G P 11 a Universitii Transilvania din Braov24

5.Fiele de audit completate21

6.Fiele de sintez32

7.Raport de audit37

8.Raport de aciuni corective / preventive37

9.Bibliografie39

1. CADRUL CONCEPTUAL AL AUDITRII SECURITII I SNTII N MUNC

1.1. Noiunea de audit al securitii i sntii n munc auditul securitatii si sanatatii in munca -proces sistematic de obtinere a aprecierilor despre actiuni si evenimente de natura securitatii si sanatatii in munca, pentru a stabili gradul de conformitate al aprecierilor, cu criterii prestabilite, precum si de comunicare a rezultatelor catre cei interesati (N.G.P.M.,editia 2002 - act normativ abrogat, Anexa nr. 1 - Terminologie) audit -examinare sistematica prin care se determina daca activitatile si rezultatele aferente satisfac dispozitiile planificate, si daca aceste dispozitii sunt implementate efectiv si sunt adecvate pentru realizarea politicii si a obiectivelor organizatiei ; audit- proces (procedura) sistematic, independent si documentat care vizeaza obtinerea si evaluarea obiectiva a elementelor, pentru a determina masura in care criteriile definite sunt indeplinite; acest termen nu desemneaza in mod necesar un audit extern independent, adica un audit efectuat de una sau mai multe persoane (auditori) din exteriorul organizatiei ; audit- proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii dedovezi de audit(=inregistrari, declaratii despre fapte sau alte informatii care sunt relevante in raport cu criteriile de audit si verificabile) si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinitecriteriile de audit(= ansamblu de politici, proceduri sau cerinte; criteriile de audit sunt utilizate ca referintafata de care se compara dovada de audit). proces(in sensul definit in SR EN ISO 9001: 2001) - utilizeazaresurse umane, financiare, tehnice si de timp pentru a transforma datele de intrare in date de iesire, acestea din urma constituind rezultatele auditului; sistematic- activitatea este programata si planificata in functie de tipul si scopul auditului; independent- activitatea nu trebuie desfasurata de persoane care au responsabilitati directe privind obiectivele auditate, pentru a se asigura obiectivitatea auditului; documentat- toate etapele auditului se desfasoara pe baza unor documentatii.Modificarile esentiale survenite in structura elementelor sistemului de munca si a relatiilor dintre acestea au impus necesitatea definirii si introducerii unor noi concepte, care sa permita abordarea globala a problemelor privind securitatea si sanatatea in munca.Preluand experienta acumulata in domeniul calitatii si al mediului, pe plan european si international au aparut in ultimii 10 ani concepte noi, cum sunt sistemul de management al securitatii si sanatatii in munca si auditul securitatii si sanatatii in munca. Introducerea acestor concepte a permis, pe de o parte, abordarea mai sistematica a problemelor privind securitatea si sanatatea in munca (SSM), iar pe de alta parte, aducerea in acelasi plan a cerintelor si obiectivelor privind SSM cu cerintele si obiectivele altor segmente ale managementului general al firmei, cum sunt calitatea, protectia mediului, profitabilitatea etc.In legislatia europeana si in legislatia la nivel national a tarilor europene, problema auditului SSM este reglementata destul de clar si exista si instrumentele specifice (metode, materiale de instruire, cursuri de formare-perfectionare etc.) care sa asigure o buna desfasurare a acestei activitati.Astfel, in Ungaria, in Legea 93/1993 privind securitatea si sanatatea in munca, se prevede ca angajatorul trebuie sa monitorizeze cu regularitate daca conditiile de lucru satisfac cerintele si daca angajatii cunosc si respecta regulile aplicabile lor (cap.4, sectiunea 54, pct.b). Prevederi similare exista si in legislatia altor tari europene, ca de exemplu Legea daneza a mediului de munca (1998), Legea suedeza a mediului de munca, Legea securitatii 626/1994 (Italia) etc.In ceea ce priveste instrumentele specifice, exista in toate tarile europene si la nivel international exista numeroase materiale informative (brosuri, ghiduri, suporturi de curs etc.) care vin in sprijinul celor care desfasoara activitatea de audit. Aceste materiale abordeaza toate aspectele activitatii de audit, de la tehnicile audit (reguli si principii de comportament al auditorilor, modul de culegere a informatiilor necesare efectuarii auditului), modul de desfasurare a auditului si pana la redactarea raportului de audit.Exista numeroase metode audit la nivel general sau particularizate pe domenii de activitate (industria constructiilor, industria chimica etc.) si sunt disponibile aplicatii software pentru efectuarea auditului de SSM.De asemenea, exista numeroase organizatii care ofera consultanta in vederea efectuarii auditului de SSM si organizeaza diferite forme de pregatire pentru auditori.Strategia de dezvoltare economica a Romaniei si de integrare in Uniunea Europeana prevede ca obiectiv prioritar adoptarea aquis-ului comunitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca din perspectiva asigurarii cerintelor minime de securitate si sanatate in munca.In acest context, in legislatia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca a fost creat cadrul general pentru desfasurarea activitatii audit al securitatii si sanatatii in munca si s-a stabilit obligativitatea realizarii acestei activitati de catre fiecare angajator, ca parte componenta a sistemului de management al securitatii si sanatatii in munca. Obligativitatea implementarii unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca constituie, de asemenea, un element de noutate in legislatia nationala in domeniu.Necesitatea efectuarii auditului de SSM este prevazuta de Normele Generale de Protectie a Muncii (ed.2003), dar in momentul de fata aceasta necesitate nu poate fi acoperita decat indirect si incomplet, prin aplicarea unor metode apropiate ca scop, cum ar fi metoda de evaluare a nivelului de securitate elaborata de Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Muncii (INCDPM).

Auditul securitatii si sanatatii in munca trebuie tratat in mod diferentiat, in functie de cele doua componente ale sale:1. Auditul de conformitate cu legislatia in domeniul SSM, prin care se determina gradul in care la nivelul unei unitati sau a unei subdiviziuni organizatorice a acesteia (sectie, atelier, loc de munca) sunt cunoscute si respectate cerintele legislatiei aplicabile;2. Auditul sistemului de management al SSM, prin care se determina masura in care sistemul de management al SSM implementat sau elemente ale acestuia corespund cerintelor modelului (referentialului) ales pentru implementare.Ambele tipuri de audituri au ca scop general identificarea neconformitatilor fata de criteriile corespunzatoare (cerinte ale legislatiei si reguli de buna practica, respectiv cerinte ale modelului de sistem) si stabilirea actiunilor corective/preventive necesare.Cerintele Normelor generale de protectie a muncii privind efectuarea auditului de conformitate si stabilirea nivelului de securitate a muncii nu pot fi satisfacute de catre angajatori, deoarece metoda INCDPM de evaluare a nivelului de securitate face referire la prevederile vechii editii a acestor norme, care nu mai sunt in vigoare.De asemnea, cerintele privind implementarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca si auditarea acestui sistem, nu pot fi indeplinite corespunzator de catre angajatori, intrucat acestia au la dispozitie modele de sistem si instrumente de auditare utilizate in alte tari, care nu corespund in totalitate prevederilor legislatiei romanesti si particularitatilor existente la nivel national.Pornind de la aceste consideratii generale, principalele obiective ale lucrarii de fata sunt:-prezentarea unor instrumente care sa permita angajatorilor indeplinirea cerintelor Normelor generale de protectie a muncii privind auditarea de conformitate si de sistem si implementarea sistemelor de management al SSM, corelate cu prevederile legislatiei si cu particularitatile economiei nationale;-prezentarea unui model de sistem de management al SSM (referential), care sa fie corelat cerintelor legislatiei nationale in domeniul SSM, sa fie adaptabil cerintelor si necesitatilor angajatorilor din tara noastra, indiferent de marime si domeniul de activitate, dar in acelasi timp sa tina cont si de experienta pozitiva a modelelor similare existente pe plan european si international si sa fie compatibil cu acestea, precum si cu modelele de sisteme de management existente pentru domeniul calitatii si al mediului;-prezentarea unui instrument de auditare a sistemelor de management al SSM, corespunzator modelului propus, care sa permita verificarea in mod sistematic si documentat a gradului in care sunt puse in practica cerintele modelului de sistem de management.Auditul securitii i sntii n munc mai este definit, dupa SR EN ISO 19011:2003, ca fiind un proces sistematic, independent i documentat pentru obinerea dovezilor auditului i evaluarea obiectivitii acestora, pentru a determina msura n care sunt ndeplinite criteriile auditului .

Auditul securitii i sntii n munc este un proces, n sensul definit de SR EN ISO 9001:2001, pentru c utilizeaz resurse umane, financiare, tehnice i de timp pentru a transforma datele de intrare n date de ieire, acestea din urm constituind rezultatele auditului.

n funcie de cele dou categorii de audituri, criteriile pot fi difereniate astfel: cerine ale legislaiei de SSM i/sau principii, reguli de bun practic pentru auditul de conformitate; cerine ale modelului de sistem (referenialului) pentru auditul de sistem.

1.2. Tipuri de audituri de securitate i sntate n munc: IN FUNCTIE DE OBIECTUL AUDITULUI:

audit al sistemului de management al s.s.m.: audit de preevaluare(preaudit)- efectuat inaintea auditului de certificare a sistemului de management al s.s.m.;

audit de certificare- efectuat de un organism extern, acreditat in vederea certificarii sistemului de management al s.s.m. implementat;

audit de supraveghere- efectuat periodic, dupa certificarea sistemului de management al s.s.m.

audit de conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul s.s.m.

audit privind conformitatea locurilor de munca cu cerintele de s.s.m. prevazute de criteriile in domeniu;

audit privind conformitatea ansamblului organizatiei cu cerintele de s.s.m.;

audit privind conformitatea proceselor tehnologice, a echipamentelor tehnice cu cerintele de s.s.m.;

audit privind conformitatea produselor cu cerintele de s.s.m.prevazute in standardele de securitate a muncii.

IN FUNCTIE DE DOMENIUL AUDITULUI:

audit orizontal- urmareste examinarea fiecarei arii functionale a unei organizatii pentru a verifica gradul de corespondenta si implementare a cerintelor; fiecare arie este examinata privind conformitatea cu cerintele aplicabile;

audit vertical- urmareste verificarea tuturor ariilor functionale ale unei organizatii, care sunt implicate intr-o anumita problematica, de exemplu, achizitionarea, utilizarea si instruirea privind utilizarea echipamentelor individuale de protectie;

audit aleator- implica examinarea punctuala a unor aspecte, in functie de scopul auditului.

IN FUNCTIE DE SCOPUL PENTRU CARE ESTE REALIZAT AUDITUL: audit intern(denumit uneori audit de prima parte) - este condus de, sau in numele organizatiei insasi, pentru analiza efectuata de management sau pentru alte interese interne, si poate alcatui baza pentru o organizatie pentru declaratia pe proprie raspundere a conformitatii; in multe cazuri, in mod special in cazul organizatiilor mici, independenta poate fi demonstrata prin lipsa responsabilitatilor in activitatea care este in curs de auditare;

audit extern- include in general auditul de secunda parte si auditul de terta parte; auditul de secunda parte este condus de parti care au un interes in organizatie, cum ar fi clientii sau alte persoane in numele acestora; auditul de terta parte este condus de organizatii de auditare externe independente, cum sunt cele care furnizeaza inregistrarea sau certificarea conformitatii cu cerintele ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001.

IN FUNCTIE DE SISTEMUL DE NOTARE UTILIZAT: audit care urmareste o evaluare calitativa- indicatorii au aceeasi importanta si sunt apreciati prinDa,NusauNu e cazul;

audit care urmareste o evaluare cantitativa -indicatorii pot avea diferite grade de importanta, marcate prin coeficienti de ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.

ALTE TIPURI DE AUDIT: audit combinat- atunci cand mai multe sisteme de management (al securitatii si sanatatii in munca, al calitatii, de mediu) sunt auditate impreuna;

audit comun- atunci cand doua sau mai multe organizatii coopereaza pentru a audita un singur auditat.

1.3. Locul i rolul auditului n cadrul sistemului de management al securitii i sntii n munc

tiina managementului s-a conturat relativ recent, prin eforturile depuse de un numr mare de specialiti din toate rile, ca urmare a necesitii impuse de dezvoltarea economic. Managementul a fost privit iniial ca o activitate practic, concret, constituit din ansamblul activitilor de organizare i conducere, n scopul adoptrii deciziilor optime n proiectarea i reglarea proceselor microeconomice.

Pe msura dezvoltrii tiinelor economice i sociale i a cutrii unor soluii tiinifice pentru maximizarea profitului i corelarea aciunilor de organiziare i planificare cu rezultatele obinute, s-a definit managementul ca tiin a organizrii i conducerii ntreprinderii.

Managementul la nivel microeconomic este considerat n prezent ca fiind ansamblul sistematic de concepte, teorii, legi, tehnici, metode, modele i reguli care privesc organizarea i conducerea pe baze tiinifice a unei entiti economico-sociale, conturate pe baza unor procese de colectare, sistematizare i generalizare a experienelor de vrf realizate pe plan mondial i a rezultatelor cercetrilor proprii, avnd drept scop adoptarea deciziilor optime n proiectarea i reglarea proceselor la nivel microeconomic. n momentul de fa, conceptul de management a fost extins i la nivel macroeconomic i se aplic oricrui tip de proces, fiind privit ca activitatea i arta de a conduce.

Procesul de management al firmei const din ansamblul fazelor, procesele prin care se determin obiectivele acesteia i ale subsitemelor ncorporate, resursele i procesele de munc necesare realizrii lor i executanii acestora, prin care se integreaz i se controleaz munca personalului, folosind un complex de metode i tehnici n vederea ndeplinirii ct mai eficiente a raiunilor care au determinat nfiinarea organizaiei respective.

n cadrul procesului de management pot fi indentificate trei faze principale faza previzional, caracterizat de preponderena previziunii i a viziunii prospective, axat pe anticiparea de modaliti, metode, soluii etc. organizatorice, motivaionale, de evaluare, corespunztor evoluiei predeterminate a firmei; faza de operaionalizare n care este preponderent organizarea, coordonarea i antrenarea personalului n vederea realizrii curente a obiectivelor cuprinse n planurile i prognozele firmei; faza de comensurare i interpretare a rezultatelor, faz final, n care predomin exercitarea funciei de evaluare i control n raport cu obiectivele i criteriile stabilite n prima faz; n cadrul acestei faze se stabilesc aciunile de corectare i adaptare permanent a procesului de management la necesitile actuale ale firmei.

Aceste faze corespund elementelor ciclului lui Deming (PDCA Plan, Do, Check, Act), concept introdus n domeniu calitii n 1986 i preluat ulterior n toate activitile de management. Ciclul lui Deming (fig.1.2) reprezint succesiunea activitilor pentru mbuntire, subliniind importana nelegerii i evalurii corecte a consecinelor nainte de a aciona, i este format din urmtoarele elemente:Planific (Plan) se analizeaz situaia dat, stabilindu-se ce se dorete n perspectiv. Se evalueaz n ce msur pot fi satisfcute cerinele, care sunt cele mai importante rezultate care trebuie obinute, dac datele disponibile sunt suficiente i ce informaii noi sunt necesare. Se stabilesc prioritile, elaborndu-se un plan de mbuntire, pe baza evalurrilor fcute.

Execut (Do) se aplic planul de mbuntire pentru a obine primele informaii privind efectele (rezultatele) posibile ale acestuia;

Verific (Check) se evalueaz rezultatele (efectele) aplicrii planului de mbuntire, identificndu-se punctele critice;

Acioneaz (Act) se studiaz rezultatele i dac nu au fost realizate mbuntirile preconizate se iau msuri pentru: efectuarea modificrilor necesare n proceduri, elaborarea de noi standarde sau modificarea celor existente, pentru a le pune de acord cu soluiile preconizate. Acestea pot fi, n continuare, mbuntite printr-un nou plan, relundu-se astfel ciclul.n literatura de specialitate sunt definite cinci funcii principale ale managementului :

Funcia de previziune ansamblul proceselor de munc prin intermediul crora se determin principalele obiective ale firmei i componentele sale, precum i resursele i cele mai importante mijloace pentru realizarea lor.

Funcia de organizare ansamblul proceselor de management prin care se stabilesc i se delimiteaz procesele de munc fizic i intelectual i componentele lor (micri, timpi, operaii, lucrri, sarcini etc.), precum i gruparea acestora pe posturi, formaii de munc, compartimente i atribuirea lor personalului, corespunztor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice i sociale, n vederea realizrii obiectivelor propuse.

Funcia de coordonare ansamblul proceselor de munc prin care se armonizeaz deciziile i aciunile personalului firmei i ale subsistemelor sale, n cadrul previziunilor i sistemului organizatoric stabilite anterior.Funcia de antrenare - ansamblul proceselor de munc prin care se determin personalul firmei s contribuie la stabilirea i realizarea obiectivelor propuse, pe baza lurii n considerare a factorilor care o motiveaz.

Funcia de control evaluare ansamblul proceselor prin care performanele firmei, ale subsistemelor i componentelor sale sunt msurate i comparate cu obiectivele i standardele stabilite iniial, n vederea eliminrii deficienelor constatate i a integrrii abaterilor pozitive.

2. STADIUL ACTUAL AL AUDITULUI SECURITII I SNTII N MUNC N ROMNIA

Modificrile eseniale survenite pe plan internaional n structura elementelor sistemului de munc i a relaiilor dintre acestea a impus necesitatea definirii i introducerii unor noi concepte, care s permit abordarea global a problemelor privind securitatea i sntatea n munc (SSM). n acest context se ncadreaz i definirea sistemelor de management al securitii i sntii n munc, noiune devenit deja familiar angajatorilor din multe ri dezvoltate i intrat de curnd i n legislaia romneasc.

Strategia de dezvoltare economic a Romniei i de integrare n Uniunea European prevede ca obiectiv prioritar adoptarea aquis-ului comunitar n domeniul SSM din perspectiva asigurrii cerinelor minime de securitate i sntate n munc. Pe acest fond, legislatia in vigoare a adus o serie de modificri substaniale n ceea ce privete sarcinile i responsabilitile angajatorilor i angajailor n domeniul SSM. Cu titlu de noutate absolut, au fost introduse noiunile de sistem de management al securitii i sntii n munc i de audit al securitii i sntii n munc.

Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 prevede c, in vederea asigurarii condiiilor de securitate si sanatate in munca i pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale, angajatorii au obligaia s intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din msuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura,bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitii (art.13, lit.b). Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006 detaliaz aceast prevedere i stabilesc o serie de obligaii care revin angajatorului n domeniul SSM cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate, masurile de prevenire si protectie atat la nivel de unitate, cat si la nivel de loc de munca si tipuri de posturi de lucru, masurile de prim ajutor, de prevenire si stingere a incendiilor si evacuare a lucratorilor (art.71).

Obligativitatea implementrii sistemului de management al securitii i sntii n munc de ctre toi angajatorii care au n structur serviciu de prevenire si protecie este stabilit n art.1 alin.(2), legea in vigoare stabilind principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.

n mod implicit, se poate efectua auditarea sistemului de management al SSM, avnd n vedere faptul c auditul este o component esenial i indispensabil a sistemului de management al SSM. Pe de alt parte, angajatorul asigura auditarea de SSM si cu ajutorul instituiilor abilitate. Eficiena auditului SSM depinde n mare msur de componena i de competena echipei de auditori. La fel cum se ntmpl n domeniul auditrii calitii i mediului, i n domeniul auditrii securitii i sntii n munc auditorul trebuie s aib un bagaj solid de cunotine specifice domeniului, dobndite printr-o form de pregtire organizat de instituiile abilitate, completate apoi prin experien practic i actualizate periodic. Pornind de la aceast idee, auditorul de securitate i sntate n munc este inclus n categoriile de personal cu atribuii specifice n domeniul securitii i sntii n munc, alturi de specialistul n securitatea n munc, evaluatorul de riscuri de accidentare i mbolnvire profesional n sistemul de munc i de medicul de medicina muncii. Formarea acestor categorii de specialiti se realizeaz n cadrul cursurilor de formare postliceale sau postuniversitare oganizate de institutiile abilitate.

3. STRUCTURA METODEI DE AUDIT AL MANAGEMENTULUI SECURITII SISANATATII IN MUNCA LA NIVELUL AGENTULUI ECONOMIC

3.1. SCOPUL METODEIMetoda permite: identificarea punctelor forte cat si a celor slabe ale activitii; stabilirea unui sistem de referina in ceea ce privete performantele in domeniul SSM.; evidenierea domeniilor in care este necesar sa se aduc mbuntiri. Auditul managementului SSM, constituie o aciune obligatorie in promovarea strategiilor, planurilor si procedurilor prin care se pot asigura, in cadrul ntreprinderii si la fiecare loc de munca, niveluri corespunztoare de SSM.

Auditul vizeaz 5 obiective de baza: implicarea conducerii; strategia, planurile si procedurile privind SSM consultarea salariailor; identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor; instruirea, perfecionarea si formarea personalului si propaganda in domeniul SSM

3.2 STRUCTURA FISELOR

Fisa A - "Implicarea conducerii'.

Fisa se refera la obligaiile pe care le are top managementul in virtutea prevederilor existente in Legea proteciei muncii nr.319/2006 si in Normele Metodolgice de Aplicare a prevederilor legii securitatii si sanatatii in munca (HG1425/2006)

Conducerea agenilor economici trebuie sa se implice in aciunile privind asigurarea unor locuri de munca cu nivel cat mai ridicat de securitate si sntate in munca. Conducerea trebuie sa fie contienta de problemele de securitate si sntate ale ntreprinderii, sa aiba convingerea ca se pot atinge niveluri corespunztoare in acest domeniu si sa aloce resursele financiare si materiale corespunztoare.

Implicarea conducerii se demonstreaz prin disponibilitatea sa de a ntreprinde aciuni in vederea mbuntirii s.s.m., elaborarea unei strategii in acest domeniu si asigurarea implementrii acestei strategii prin intermediul unor planuri si proceduri.

Fisa B - " Strategie, planuri, proceduri "

Strategia securitii si sanatatii in munca este elementul central al implementrii unui management eficient in domeniu.Este necesar sa se stabileasc obiectivele ntreprinderii in domeniul SSM. si sa se asigure cadrul punerii in aplicare a acestor obiective, sa fie definite clar responsabilitile la toate nivelurile ierarhice.Strategia in domeniul SSM trebuie sa fie transpusa in planuri si proceduri specifice, care la rndul lor vor fi considerate ca facand parte integranta din sarcinile procesului de producie si vor fi tratate ca atare de catre toti angajaii.

Daca este corect integrata in procesul de producie, strategia in domeniul SSM nu va mari costurile si va fi un proces firesc, ca si managementul calitii totale , si va juca un rol important in asigurarea unui proces economic ascendent si continuu al ntreprinderii.

Strategia in domeniul SSM numai prin simpla sa evidenta nu va preveni accidentele de munca si bolile profesionale, ci trebuie create perspectivele implementrii sale la fiecare loc de munca prin elaborarea planurilor si prevederilor specifice.Strategia in domeniul SSM mpreuna cu planurile si procedurile specifice trebuie astfel concepute incat sa fie realizabile si flexibile. De asemenea trebuie periodic reanalizate si mbuntite.

Fisa C - "Consultarea salariailor"

Consultarea salariailor este o componenta eseniala a managementului participativ, forma recomandata pentru constituirea managementului SSMComitetul de securitate si sntate in munca este principalul element de structura prin care se realizeaz cooperarea dintre conducere si salariai si consultarea angajailor pe probleme specifice.Pentru o eficienta sporita, dialogul dintre conducere si angajai nu trebuie sa se desfoare intr-un singur sens, sub forma informaiilor oferite de conducere sau a comunicrii hotrrilor adoptate de catre aceasta. Trebuie sa existe si posibilitatea transmiterii de la salariai catre top management a propunerilor de soluii, a sesizrilor privind diverse probleme, etc. Comunicarea in ambele sensuri permite ca deciziile luate de conducere in domeniul SSM sa se bazeze pe situaia reala existenta la toate locurile de munca.

Fisa D - "Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor".

Pentru reducerea numrului de accidente si imbolnaviri profesionale este necesar sa se aplice in mod judicios etapele managementului riscurilor, si anume: identificarea pericolelor de la locurile de munca;

evaluarea riscurilor pe baza gravitaii si a probabilitii consecinelor aciunilor factorilor de risc asupra organismului uman;

ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritilor de prevenire;

prevenirea riscurilor, tinandu-se seama de ordinea ierarhica a masurilor preventive: masuri de protecie intrinseca, masuri de protecie colectiva si, in ultimul rnd masuri de protecie individuala;

Fisa E - "Instruirea, perfecionarea, formarea personalului si propaganda in domeniul SSM" Instruirea si perfecionarea in domeniul SSM reprezint elemente eseniale in implementarea eficienta a strategiei, a planurilor si a procedurilor la toate nivelurile ierarhice si la toate locurile de munca si trebuie sa constituie o componenta a pregtirii profesionale. Ele trebuie sa fie integrate in managementul general al intreprinderii si sa fie tratate ca o componenta secundara izolata.

Tot personalul intreprinderii este obligat sa urmeze forme de instruire sau perfecionare in domeniul SSM - directorii, efii de sectii/ateliere, lucratorii, responsabilul cu probleme de SSM si membrii comitetelor de sntate si securitate in munca, de asemenea toate persoanele care isi desfoar temporar activitatea in cadrul intreprinderii.

Instruirea trebuie efectuata conform prevederilor normelor metodologice si a instructiunilor interne. Diferitele forme de perfecionare trebuie urmate in special de persoanele cu funcii de rspundere in domeniul SSM.

3.3. MODUL DE UTILIZARE A FISELOR

Auditul de securitate se realizeaz completnd si cuantificnd rspunsurile la indicatorii din fiecare fise, obinute prin interogarea managerilor, prin constatri la fata locului si prin analiza documentelor corespunztoare.

Dupa cum s-a specificat, fiecare fisa conine un anumit numr de indicatori (intrebari) care se refera la modul in care sunt respectate diferitele prevederi ale legislaiei de protecie a muncii referitor la acest indicator.Pentru fiecare indicator, auditorul poate acorda un numr de puncte intre 0 si 5 in funcie de situaia concreta. Criteriile folosite la acordarea punctajelor sunt prezentate in tabelul urmtor:

PUNCTAJEXPLICAIE

NECONFORMITATI0Nu exista nici o dovada ca este satisfcuta cerina prevzuta de indicator. Rspunsul nu sau da fara posibilitate de interpretare

1Dovezi total insuficinte privind satisfacerea cerinei prevzute de indicator

2Dovezi existente privind satisfacerea pariala a cerinei prevzute de indicator. Documentaii absente, soluii incomplete privind eliminarea neconformitatilor

!3Dovezi existente privind satisfacerea aproape completa a cerinei prevzuta de indicator. Documentaii existente, soluii aproape complete privind eliminarea neconformitatilor

SITUATIE F BUNA SAU BUNA4Dovezi existente privind o buna satisfacere a cerinei prevzute de indicator. Documentaii complete, soluii bune privind eliminarea neconformitatilor.

5Dovezi foarte bune privind o buna satisfacere a cerinei prevzute de indicator. Documentaii complete, soluii foarte bune privind eliminarea neconformitatilor. Rspunsul nu sau da fara posibilitatea de interpretare

Casuta care corespunde numrului de puncte acordate se marcheaz cu X.Punctajul acordat se pondereaz in funcie de importanta fiecrui indicator din punct de vedere al gravitaii sau frecventei accidentelor de munca sau al imbolnavirilor profesionale care pot sa apar in cazul nerespectarii lor.

Coeficienii de ponderare prestabilii au valori care variaz intre 0,5 si 2,0 conform tabelului de mai jos:

Gravitatea consecinelorValorile coeficientului de ponderare

Foarte important2,0

Important1,5

De importanta medie1,0

Mai puin important0,5

In ceea ce privete completarea fiecrei fise, daca exista indicatori care nu au relevanta, tinand seama de condiiile specifice de la locul de munca, rubricile in care se scrie numrul de puncte acordate, se vor completa cu expresia "nu este cazul".Punctajul real pentru fiecare indicator se obine practic din nmulirea punctajului acordat cu coeficientul de ponderare. In final, pentru fiecare fisa se calculeaz: punctajul obinut; punctajul maxim posibil; nivelul de securitate.Punctajul obinut este suma produsului dintre punctajul acordat si coeficientul de ponderare pentru fiecare indicator, adic:Punctajul obinut (punctaj acordat indicatorului X coeficientul de ponderare j).Punctajul maxim posibil se obine prin insumarea produsului dintre 5 si coeficientul de ponderare pentru fiecare indicator, adic:

Punctajul maxim posibil = (5 X coeficient de ponderare j).Nivelul de securitate NS se obine din raportul dintre "punctajul obinut " si "punctajul maxim posibil". De menionat ca la calculul celor doua punctaje nu se iau in considerare indicatorii care nu au relevanta, pentru care s-a scris "nu este cazul".

In funcie de rezultatul obinut, nivelul de securitate se incadreaza intr-una din cele sase clase:

91-100%Excelent-E81 -90%Foarte bun - FB71-80%Bun-B61-70%Mediu-M51-60%Mic-Misub 50%nesatisfacator N

Pentru fiecare fisa de evaluare, nivelul de securitate Ns este un indicator global privind starea de securitate raportata la indicatorul analizat. Nivelul de securitate general se calculeaz ca medie aritmetica a nivelurilor de securitate din fiecare fisa si va fi prezentat in cadrul raportului de audit:

Pentru a aprofunda evalurile, s-a convenit ca indicatorii crora li s-au acordat 0, 1 sau 2 puncte sa fie considerai neconformitati in raport cu prevederile legale.Pentru fiecare din indicatorii care se incadreaza in categoria "neconformitati" se intocmeste un raport de neconformitate, care are urmtoarele rubrici: Cerina nesatisfacuta (cod indicator, actul normativ si articolul/articolele care nu sunt respectate); Descrierea neconformitatii constatate; Gradul de prioritate A, B, C, sau D privind aplicarea masurilor propuse; Prerea reprezentantului domeniului auditat; Aciuni corective propuse; Termene de realizare Aciuni corective ntreprinse si data realizrii.

Gradul de prioritate privind aplicarea masurilor propuse se clasifica astfel:

Grad de prioritateCriterii

AFactorii de risc nu afecteaz integritatea fizica si psihica a salariatului;Nu sunt depiri ale limitelor maxime admisibile prevzute de reglementrile in vigoare;Consecine neglijabile (ITM < 3 zile)Probabilitate extrem de rara (sub 1 la 10 ani)Investiii foarte mari, schimbri tehnologice

BFactorii de risc afecteaz in mica msura integritatea fizica si psihica a salariatului;Nu sunt depiri ale limitelor maxime admisibile prevzute de reglementrile in vigoare;Consecine neglijabile sau mici (ITM 3-45 zile)Probabilitate foarte de rara (1-2 la 10 ani)Investiii mari

CFactorii de risc pot afecta integritatea fizica si psihica a salariatului;Valorile msurate/determinate sunt apropiate de limitele maxime admisibile prevzute de reglementrile in vigoare;Consecine mici;Probabilitate rara (2-5 la 10 ani)Investiii mari

DFactorii de risc pot afecta grav integritatea fizica si psihica a salariatului;Valorile msurate/determinate depesc limitele maxime admisibile prevzute de reglementari/e in vigoare;Consecine medii (ITM 45-180 zile), mari (invaliditate grad III), grave (invaliditate grad II), foarte grave (invaliditate grad I) sau maxime (deces);Probabilitate puin frcventa (1-2 la 2 ani), frecventa (1/an-1/luna) sau foarte frecventa (>1/luna);Investiii mici;Aciuni corective cu caracter organizatoric

4. AUDITUL MANAGEMENTULUI SECURITII SI SANATATII LA NIVELUL SALI G P 11 A UNIVERSITATII TRANSILVANIA DIN BRASOV

Pentru aprecierea punctajelor din fisele de evaluare, s-au parcurs urmtoarele etape:

a) S-au intervievat o serie de persoane cu atribuii manageriale, conform structurii organizationale puse la dispoziie, referitor la probleme legate de securitate si sntate in munca (contientizarea atribuiilor, masuri tehnice, organizatorice, etc):

Inspector Protectia Muncii Medic Medicina Muncii Director Productie Sef depozit Director Calitate Director Tehnic si Investitii Director Resurse Umane

b) S-au solcitat o serie de documente cu relevanta in respectarea prevederilor legale referitor la sntate si securitate in munca.1. Contractul colectiv de munca (reglementari SSM.)2. Contractul individulal de munca (funcii de conducere; angajai) (reglementari SSM.)3. Fisa postului (atribuii si rspunderi pe linie de s.s.m. in funcie de funciile exercitate)4. Regulamentul de organizare si funcionare (reglementari SSM.)5. Evaluarea riscurilor pentru toate locurile de munca6. Planul de Securitate si Sanatate.7. Autorizaia funcionarii din punct de vedere al proteciei muncii8. Lista meseriilor (locurilor de munca)9. Meseriile care necesita autorizare10. Componenta serviciului de securitate a muncii (compartiment de protecia muncii, serviciul medical de medicina muncii)11. Atribuiile personalului din cadrul serviciului de securitate a muncii12. Lista specialitilor in SSM. (formai, perfecionai prin cursuri)13. Structuri medicale de medicina muncii14. Fisa de expunere la riscuri profesionale15. Fisa de aptitudine16. Examen medical la angajre, periodic, etc17. Persoana desemnata sa efectueze instructajul introductiv general (decizie, fisa postului, etc)18. Procedura pentru efectuarea IIG19. Tematica instructajului introductiv general si test de verificare20. Persoanele desemnate sa efectueze instructajul la locul de munca si periodic21. Proceduri pentru efectuarea instructajului la locul de munca si periodic22. Tematici pe meserii (locuri de munca)23. Instruciuni proprii de protecie a muncii24. Teste pe meserii25. Fisa individuala de protecia muncii (sondaj)26. Tematica pentru instruirea vizitatorilor27. Fisa de instructaj colectiv pentru vizitatori28. Lista echipamentelor tehnice29. Lista echipamentelor tehnice ISCIR30. Crile tehnice ale ET31. Declaraiile de conformitate pentru ET32. Comisia de validare a ET33. PV de punere in funciune a ET (validarea)34. Instruciuni proprii pentru instalare, intretinere, reparaii, utilizare a echipamentelor tehnice, utiliti, etc35. Planuri de revizii, reparaii, control-periodic36. Comisia desemnata pentru identificarea locurilor de munca cu pericol deosebit37. Lista locurilor de munca cu pericol deosebit38. Masurile specifice stabilite pentru locurile de munca cu pericol deosebit39. Lista substanelor utilizate (anexa 31)40. Fisele tehnice de securitate pentru substanele utilizate41. Lista agenilor biologici42. Prevederi pentru grupuri de risc (femei gravide, luze, care alpteaz, tineri, etc)43. Buletine determinare noxe; planificarea determinrilor44. Masuri de protecie individuala (EIP, EIL)45. Declaraii de conformitate, instruciuni de utilizare EIP, EIL46. Denocivizarea EIP47. Acordarea alimentaiei de protecie48. Contracte cu contractori externi49. Proceduri pentru comunicarea, cercetarea, declararea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale50. Registre de evidenta a accidentelor si a bolilor profesionale

c) S-au analizat o serie de proceduri referitoare la instruirea personalului, igiena si echiparea personalului, autoinspectia, masuri de protecie a muncii, cat si planificarea si intretinerea, reviziile si reparaiile echipamentelor tehnice si a mijloacelor de protecie;

d) S-au completat fisele de evaluare A-E conform modului de lucru prezentat in capitolul 3.2 s-a calculat nivelul de securitate pe fiecare indicator.nivelul de securitate general s-a intocmit raportul de audit si rapoartele de neconformitate .

BIBLIOGRAFIE

[1] AUDITUL DE CONFORMITATE

[2] O NOUA ABORDARE A SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA[3] CERTIFICARE OHSAS 18001- SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SANATATII SI SECURITATII [4] MANAGEMENTUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA[5] LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

[6] NORME METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII 319/200627