Auditul Securitatii Si Sanatatii Muncii Si Evaluarea Riscurilor La SC Bim Security SRL

CUPRINS

PRIMA PARTE - AUDITUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ Pagina

INTRODUCERE 3

PREZENTAREA METODEI DE AUDIT A INCDPM 6

2.1. Noţiuni generale 6 2.2 Scopul metodei 8 2.3 Structura metodei 10 2.4 Structura fişelor şi modul de utilizare a acestora 11 2.5 Cerinţe minime de aplicare corectă a metodei 16APLICAŢIE PRACTICĂ: AUDITUL DE CONFORMITATE LA S.C. BIM SECURITY S.R.L.

18 3.1 Prezentarea societăţii auditate 18 3.2 Auditarea de conformitate a nivelului de securitate la locurile de muncă 19 3.3 Nivelul de conformitate general 43 3.4 Raport de acţiuni corective/preventive 44CONCLUZII 49

A DOUA PARTE – EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

NOŢIUNI INTRODUCTIVE DESPRE EVALUAREA RISCURILOR 50

PREZENTAREA METODEI ELABORATE DE INCDPM BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ.

52PREMISE TEORETICE 52

2.1.1 Relaţia risc-securitate 52 2.1.2 Noţiunea de risc acceptabil 53 2.1.3 Determinarea coordonatelor riscului 56

DESCRIEREA METODEI 66

2.2.1 Scop şi finalitate 66 2.2.2 Principiul metodei 66 2.2.3 Utilizatori potenţiali 66 2.2.4 Etapele metodei 67 2.2.5 Instrumentele de lucru utilizate 67

APLICAREA METODEI 69

2.3.1 Procedura de lucru 69 2.3.2 Condiţii de aplicare 74

1

2.3.3 Consideraţii privind utilizarea tehnicii de calcul automate in aplicarea metodei si gestiunea computerizată a riscurilor

74

UTILIZAREA METODEI ELABORATE DE INCDPM BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU LOCUL DE MUNCĂ “ OPERATOR DISPECER ” , DE LA S.C. BIM SECURITY S.R.L.

75 3.1 Procesul de muncă 75 3.2 Elemente componente ale sistemului de munca evaluat 76 3.3 Factorii de risc identificaţi 76

Anexa 1: Lista de identificare a factorilor de risc 78

Anexa 2: Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman 81

Anexa 3: Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman

82

Anexa 4: Grila de evaluare a riscurilor combinaţiei între gravitatea consecinţelor şi probabilitatea producerii lor

83

Anexa 5: Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate 84

Anexa 6: Fişa de evaluare a locului de muncă 85

Anexa 7: Fişa de măsuri propuse 88

BIBLIOGRAFIE 90

PRIMA PARTE - AUDITUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

2

INTRODUCERE

Auditarea securitatii si sanatatii în munca reprezintă examinarea sistematică prin care se determină dacă activităţile şi rezultatele aferente satisfac dispoziţiile planificate, dacă aceste dispoziţii sunt implementate efectiv şi sunt adecvate pentru realizarea politicii şi a obiectivelor organizaţiei. Scopul principal al auditului SSM este de a evalua neconformităţile în raport cu reglementările în vigoare din domeniu şi de a concepe acţiunile corective necesare pentru eliminarea acestor neconformităţi.Auditul securităţii si sănătăţii în muncă mai este definit de SR EN ISO 19011:2003 ca fiind "un proces sistematic, independent şi documentat pentru obţinerea dovezilor auditului şi evaluarea obiectivităţii acestora, pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile auditului". Securitatea muncii presupune absenta pericolelor de accidentare si înbolnavire profesionala în procesul de munca.Aceasta stare este,insa, o stare ipotetica spre care se tinde prin stabilirea si punerea în practica a tuturor actiunilor preventive.In realitate, exista niveluri de securitate a muncii a caror punere în evidenta necesita un demers documentat de apreciere calitativa si de evaluare cantitativa. Nivelul de securitate al unui sistem de munca este un indicator invers proportional cu nivelul de risc: cu cat nivelul de risc este mai mare, cu atat nivelul de securitate este mai mic.Auditul securităţii si sănătăţii în muncă este un proces, în sensul definit de SR EN ISO 9001:2001, pentru că utilizează resurse umane, financiare, tehnice şi de timp pentru a transforma datele de intrare în date de ieşire, acestea din urmă constituind rezultatele auditului.Dovezile auditului sunt constituite din totalitatea informaţiilor obţinute prin interviuri, examinarea documentelor (înregistrărilor) şi examinarea conformităţii activităţilor şi a condiţiilor cu prevederile reglementărilor în domeniul SSM. Dovezile auditului trebuie să fie corecte, să poată fi verificate şi să fie relevante pentru criteriile auditului.Criteriile auditului sunt formate de totalitatea prevederilor legale, standardelor şi a cerinţelor specifice unităţii, faţă de care auditorul compară dovezile de audit colectate, privind obiectivul auditat. Criteriile de audit sunt identificate înainte de începerea auditului şi sunt selectate în funcţie de tipul de audit şi de scopul efectuării auditului. Criteriile de audit pot fi diferentiate astfel : -cerinte ale legislatiei de SSM si/sau principii, reguli de buna practica – pentru auditul de conformitate ; -cerinte ale modelului de sistem(referentialului) – pentru auditul de sistem. Prin evaluarea conformitătii se determina:

- gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de securitate, indicator conventional ce exprima global starea de securitate a muncii la un sistem de munca; -eventualele neconformitati fata de criteriile auditului si masurile corective/preventive care trebuie luate pentru eliminarea acestor neconfomitati.

Auditul de conformitate trebue efectuat în cadrul analizei initiale care precede elaborarea si implementarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca, având rolul de a stabili situatia initiala a organizatiei din punct de vedere al SSM si a servi ca punct de referinta pentru masurarea si monitorizarea performantelor sistemului de management în timp.Pe parcursul functionarii sistemului de management al securitatii si sanatatii în munca, auditul de conformitate ofera, pe langa evaluarea gradului de respectare a prevederilor legislatiei si o apreciere calitativa a elementelor sistemului de management al securitatii si sanatatii în munca.Nivelul de securitate trebue sa constitue unul din indicatorii de performanta pe baza carora se realizeaza analiza managementului securitatii si sanatatii in munca.

3

Caracterul de "proces sistematic" al auditului securităţii şi sănătăţii în muncă presupune ca această activitate să fie programată şi planificată în funcţie de tipul şi scopul auditului.Cea de-a doua caracteristică a auditului SSM, de "proces independent", se traduce prin faptul că această activitate nu trebuie desfăşurată de persoane care au responsabilităţi directe privind obiectivele auditate, tocmai pentru a se asigura obiectivitatea auditului (SR EN ISO 9001:2001).

Auditul SSM nu trebuie confundat cu activităţile de inspecţie a SSM sau de supraveghere a SSM, care urmăresc controlul proceselor sau a produselor din punct de vedere a SSM. Auditul SSM poate include şi efectuarea unor inspecţii de SSM, dar are o cuprindere mai mare, necesitând un efort mai mare din partea echipei care-1 realizează, putând fi planificat pe o durata de câteva zile sau chiar săptămâni. O inspecţie de SSM are o durata mult mai scurtă şi o frecvenţă mult mai mare, în unele situaţii, chiar zilnic.

În funcţie de raportul existent între auditor şi auditat, auditurile pot fi (conform ISO 19011:2002):interne sau de primă parte, sunt conduse de, sau în numele organizaţieiînsăşi;externe sau de secundă parte, sunt conduse de părţi care au un interes înorganizaţie, sau alte persoane în numele acestora;externe sau de terţă parte, sunt conduse de organizaţii de auditare externeindependente (care înregistrează/certifică conformitatea cu criteriile deaudit).În funcţie de domeniul auditului, se pot diferenţia:

audituri orizontale (examinarea fiecărei arii funcţionale a unei organizaţiipentru a verifica gradul de corespondenţă şi implementare a cerinţelor); audituiri verticale (examinarea tuturor ariilor funcţionale ale uneiorganizaţii, care sunt implicate într-o anumita problematică); audituri aleatoare (examinarea punctuala a unor aspecte, în funcţie descopul auditului).

În funcţie de sistemul de notare utilizat, auditurile pot fi:

audituri care urmăresc o evaluare calitativa, la care indicatorii au aceeaşi importanta si sunt apreciaţi prin Da, Nu sau Nu e cazul; audituri care urmăresc o evaluare cantitativă, la care indicatorii pot avea diferite grade de importanţă, marcate prin coeficienţi de ponderare, iar aprecierea se face prin acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.Pentru realizarea unui sistem de mamagement al SSM eficient este necesară parcurgerea mai multor etape. În cadrul primei etape, pregătitoare, angajatorul trebuie să decidă demararea acţiunilor pentru implementarea sistemului şi să asigure participarea la cursuri de formare, în acest domeniu, a personalului cu atribuţii specifice de SSM şi a managerilor care vor juca un rol important în asigurarea funcţionării sistemului de management al SSM.Urmând ciclul lui Deming, procesul de implementare a sistemului începe cu etapa de planificare, în care trebuie definită politica în domeniul SSM, conturarea cadrul general pentru identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor şi punerea în practică a măsurilor de control necesare.

Etapa de implementare propriu-zisă implică următoarele acţiuni:

stabilirea rolurilor şi responsabilităţilor;

4

stabilirea procedurilor de comunicare a informaţiilor privind SSM către angajaţi şi alte părţi interesate;documentarea proceselor şi dezvoltarea unui sitem de control al documentelor şi al datelor;aplicarea unui sistem de control operaţional;stabilirea planurilor şi procedurilor pentru situaţii de urgenţă.Etapa de verificare are ca scop principal îmbunătăţirea continuă a sistemului şi se realizează în principal prin:măsurarea şi monitorizarea performanţei;auditarea sistemului de management al SSM şi a conformităţii cu legislaţia în domeniu;evaluarea riscurilor.În etapa de acţionare efectivă în vederea îmbunătăţirii, se realizează analiza managementului SSM, având ca bază rezultatele etapei de verificare.

PREZENTAREA METODEI DE AUDIT A INCDPM.

Notiuni generalePentru a se asigura un nivel de securitate şi sănătate în muncă corespunzător, este necesară aplicarea unor metode de diagnosticare a situaţiei sistemului de muncă format din: executant - sarcina de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă, sub aspectul securităţii muncii, ceea ce implică pentru persoanele care efectuează auditul necesitatea de a poseda cunoştinţe si informaţii despre:

pericolele şi riscurile existente şi modul lor de apariţie;materialele, echipamentele si tehnologiile utilizate în muncă;procedurile şi organizarea muncii, precum şi interacţiunile lor cu materialele şi echipamentele tehnice utilizate;natura, probabilitatea, frecvenţa şi durata de expunere la pericole;relaţia dintre expunerea la pericol si efectele sale;reglementările legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.Cu ajutorul acestei metode de auditare se stabileşte procentual nivelul de securitate al unităţii, prin compararea măsurilor adoptate pentru riscurile recunoscute cu prevederile normelor şi standardelor în vigoare (conformitatea cu normele si standardele).

Aceasta metoda face parte din categoria metodelor de evaluare preaccident/boală profesională sau "a apriori".Noţiunea fundamentală utilizată în evaluările preaccident este riscul de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională, iar criteriile de evaluare se bazează, pe estimarea calitativă sau cantitativă a riscului.Prin evaluarea conformităţii se determină:

gradul în care criteriile auditului sunt efectiv implementate, exprimat prin nivelul de securitate, indicator convenţional ce exprima global starea desecuritate a muncii într-un sistem de muncă;eventualele neconformităţi reale/potenţiale faţă de criteriile auditului şi măsurile corective/preventive care trebuie luate pentru eliminarea/prevenirea acestor neconformitati.

Metoda de evaluare a nivelului de securitate foloseşte cerintele standardului de securitate SR ISO 19011:2003 si la auditul securitatii si sanatatii in munca.Astfel,modalitatile prin care trebue culese informatiile in vederea stabilirii constatarilor de audit sunt:

-analiza documentelor;-interviuri directe cu personalul de la diferite niveluri cu responsabilitati în

problematica auditata;

5

-observarea directa a activitatilor auditate.Modul de acordare a punctajelor pentru fiecare indicator si modul de calcul al

punctajului obtinut si al punctajului maxim posibil, asigura flexibilitate în aprecierea indicatorilor , a simplificarii modului de calcul si a unei adaptari mai bune la cerintele unei metode de audit.Această metodă prezinta modele pentru raportul de actiuni corective /preventive si calculul nivelului de securitate/conformitate general,documente obligatorii care trebuie sa rezulte în urma efectuarii unui audit de securitate si sanatate în munca.Pentru a avea o intelegere cât mai corecta cu privire la sensul termenilor utilizaţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inclus în cadrul acestei metode,prezentam semnificatia acestora :Audit - examinare sistematică prin care se determină dacă activităţile şi rezultatele aferente satisfac dispoziţiile planificate şi dacă aceste dispoziţii sunt implementate efectiv şi sunt adecvate pentru realizarea politicii şi a obiectivelor organizaţiei (OHSAS 18001:2004)

Pericol - sursa sau situaţie cu un potenţial de a produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire, dauna adusă proprietăţii, dauna adusă mediului de lucru, sau o combinaţie a acestora. (OHSAS 18001:2004)

Risc - combnaţie a probabilităţii şi consecinţei producerii unui anumit eveniment periculos. (OHSAS 18001:2004)Risc tolerabil - risc, care a fost redus la un nivel care poate fi suportat de organizaţie, având în vedere obligaţiile sale legale şi propria sa politică de management de SSM. (OHSAS 18001:2004)

Neconformitate - orice abatere de la standardele specifice activităţilor, practicilor, procedurilor, reglementarilor şi de la performanţa sistemului de management. etc, care poate conduce direct sau indirect la rănire sau îmbolnavire, daune aduse proprietăţii, daune aduse mediului de lucru, sau o combinaţie a acestora, (OHSAS 18001:2004)

Sănătate si securitate in munca - condiţii şi factori care afectează starea de sănătate a angajaţilor, personalului temporar angajat, personalului subcontractant, vizitatorilor şi a oricărei alte personae aflate la locul de muncă. (OHSAS 18001:2004)

Securitate - stare caracterizată prin absenţa oricărui pericol.

Scopul metodei.Conducerea persoanei juridice are obligaţia de a asigura la fiecare loc de muncă securitatea şi sănătatea salariaţilor şi a oricăror persoane care poate fi prezente la respectivul loc de muncă.

Scopul auditului nivelului de securitate este de a oferi posibilitatea angajatorului de a cunoaşte situaţia reală de la fiecare loc de muncă, din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii şi de a lua măsurile de prevenire cele mai potrivite situaţiei date.

Caracterul de proces documentat al auditului securităţii şi sănătăţii în muncă presupune efectuarea acestei activităţi pe baza unor documente cu rol de referinţă şi înregistrare a efectuării auditului. Aceste documente pot include:liste de verificare a criteriilor auditului;formulare pentru înregistrarea informaţiilor (constatări ale auditului, înregistrăriale întâlnirilor cu auditatul, etc.);- formulare pentru înregistrarea concluziilor auditului: rapoarte deneconformitate, rapoarte de acţiuni corective/preventive, raportul de audit.

6

Metoda de audit a securităţii şi sănătăţii în muncă vizează componenta auditului SSM, care se referă la conformitatea cu prevederile legislaţiei si are ca scop evaluarea conformităţii locurilor de muncă şi a ansamblului unităţii cu aceste prevederi, precum şi cu prevederile altor reglementari aplicabile unităţii auditate.In cadrul unui audit de conformitate, criteriile de audit sunt constituite din :

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr. 319/2006;H.G 1425/2006 - Normele de aplicare a Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr. 319/2006;Hotarîri(ordonante) de guvern care reglementeaza probleme specifice pe linie de SSM;instrucţiunile proprii de securitate si sanatate a muncii;alte reglementari aplicabile unităţii auditate (cerinţe organizationale specifice).Având un caracter general, metoda de audit a securităţii si sănătăţii în muncă cuprinde numai criteriile de audit care derivă din prevederile legale în vigoare la nivel national (legi si hotarîri de guvern). În cadrul unui audit efectuat unui anumit agent economic, metoda va trebui completată cu criteriile care rezultă din instrucţiunile proprii de securitate a muncii şi din alte reglementari specifice agentului economic respectiv, rolul elaborării acestor liste de verificare (fişe) revenind echipei de audit.

Evaluarea nivelului de securitate este astfel structurată încât să ajute conducerile persoanelor juridice si persoanele care se ocupă cu problemele de securitate şi sănătate în munca la:

identificarea pericolelor existente şi evaluarea riscurilor legate de acestepericole, în vederea stabilirii măsurilor care se impun pentru a asigura securitatea si sanatatea muncii lucrătorilor;evaluarea riscurilor în vederea selecţionării celor mai bune echipamente de munca, echipamente individuale de protecţie (EIP), substanţe sau preparatechimice, pentru amenajarea si organizarea locului de muncă;verificarea eficienţei măsurilor propuse şi implementate;ierarhizarea acţiunilor de prevenire în ordinea priorităţii;demonstrarea pentru ei înşişi, pentru activităţile componente, angajaţilor,precum si reprezentanţilor acestora, că s-a ţinut seama de toţi factorii legaţi demuncă, că sunt cunoscute şi luate în considerare toate măsurile necesare învederea asigurării unor condiţii corespunzătoare de SSM.Evaluarea nivelului de securitate va trebui revizuita ori de cate ori la locul de munca s-au produs schimbări care pot modifica percepţia riscului, cum ar fi un nou proces tehnologic, echipamente sau materiale noi sau schimbarea organizării procesului de munca.

Structura metodei. Metoda este structurata pe trei seturi de fise independente si anume:

fişe privind riscurile generale;fişe privind riscurile specifice;fişe privind managementul securităţii şi sănătăţii la nivelul unităţii.Fişele privind riscurile generale fac referire la prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, Normelor metodologice de aplicare a legii şi prevederilor hotărârilor de guvern care transpun directivele europene din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Metoda cuprinde 17 fişe de riscuri generale:

I – Iluminat;II – Zgomot;III – Vibraţii;IV – Ambianţa termică;V – Agenţi chimici;

7

VI – Agenţi cancerigeni şi mutageni;VII – Agenţi biologici;VIII – Ventilare industrială;IX – Echipamente de muncă;X – Amenajarea locului de muncă;XI – Amenajarea spaţiilor de lucru;XII – Incendii şi explozii;XIII – Electrosecuritate;XIV – Sarcinile de muncă;XV – Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale;XVI – Protecţia colectivă şi individuală;XVII – Organizarea primului ajutor.

Fişele privind riscurile specifice fac referire la prevederi ale instrucţiunilor proprii privind securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi la aspecte facultative, cu caracter de recomandare, rezultate din "buna – practică" în domeniu.Fişele de riscuri generale şi fişele de riscuri specifice se utilizează ca liste de verificare în cadrul auditurilor de conformitate efectuate la nivelul locurilor de muncă.

Fişele privind managementul securităţii şi sănătăţii în muncă au la bază prevederi ale Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 şi Normelor metodologice de aplicare a legii şi au ca scop evaluarea gradului în care angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile care-i revin în domeniul managementului SSM, conform legislaţiei în vigoare.

Fişele privind managementul securităţii şi sănătăţii în muncă se axează pe cinci obiective de bază, şi anume:implicarea conducerii (fişa A);strategia, planurile şi procedurile privind SSM (fişa B);consultarea salariaţilor (fişa C);identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor (fişa D);instruirea, perfecţionarea şi formarea personalului şi propaganda în domeniul SSM (fişa E).

Structura fiselor si modul de utilizare a acestora.Fişele sunt concepute sub formă de check-list-uri (liste de verificare) şi sunt formate dintr-un număr de indicatori (întrebări) care se referă la diferite aspecte ale riscului analizat sau modul în care sunt respectate prevederile din legislaţie cu privire la acest risc. Toate fişele din cadrul metodei au aceeaşi structură şi cuprind următoarele informaţii:codul indicatorului, format din numărul fişei şi numărul de ordine al indicatorului în cadrul fişei:textul indicatorului;modalitatea de verificare a indicatorului respectiv;punctajul maxim care poate fi acordat indicatorului;punctajul acordat.Pentru fiecare indicator se menţionează şi modalităţile prin care pot fi culese informaţiile pe baza cărora să se facă aprecierea indicatorului respectiv:D – prin analiza documentelor relevante;I – prin interviuri cu angajaţii care desfăşoară activitatea la care se referă indicatorul analizat şi cu cei care au responsabilităţi privind această activitate, de la toate nivelurile;O – prin observare directă de către echipa de auditori a activităţii desfăşurate. Deoarece nu toţi indicatorii au aceeaşi importanţă din punct de vedere al gravităţii sau frecvenţei accidentelor de muncă sau îmbolnăvirilor profesionale care pot să apară în cazul nerespectării lor, punctajul maxim care poate fi acordat unui indicator a fost stabilit în mod diferenţiat, astfel:

8

5 puncte pentru indicatorii mai puţin importanţi;10 puncte pentru indicatorii de importanţă medie;15 puncte pentru indicatorii importanţi;20 puncte pentru indicatorii foarte importanţi.Punctajul maxim se acordă în cazul în care cerinţele din legislaţie la care face referire indicatorul analizat sunt implementate şi respectate în totalitate. Pentru o îndeplinire parţială a acestor cerinţe, punctajul acordat se reduce în mod gradat, până la acordarea a 0 puncte, în cazul în care aceste cerinţe sunt total nesatisfăcute în cadrul obiectivului auditat. În cazul în care în cadrul unei fişe analizate există indicatori care nu au relevanţă, ţinând seama de condiţiile specifice obiectivului auditat, la rubrica prevăzută pentru înscrierea punctajului acordat se va face precizarea “Neaplicabil”.Prin evaluarea dovezilor auditului în raport cu criteriile de audit se generează constatările auditului, care cuprind două categorii de rezultate: identificarea eventualelor observaţii şi/sau neconformităţi în raport cu criteriile de audit şi identificarea măsurilor corective/preventive; determinarea nivelului de securitate al obiectivului auditat.Observaţiile şi neconformităţile identificate pentru fiecare obiectiv auditat (loc de muncă) sunt înregistrate în raportul de acţiuni corective/preventive, parte componentă a documentelor auditului. Modelul raportului de acţiuni corective/preventive este prezentat în tabelul nr.1.Unitatea:Obiectiv auditat:Data:RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE/PREVENTIVECodindicator

Descrierea neconformităţii Acţiuni corective/preventive

Responsabilităţi Termen de realizare

Model de raport de acţiuni corective/preventive Tabelul nr.1.Pentru fiecare fişă utilizată se calculează punctajul obţinut, prin însumarea punctajelor acordate fiecărui indicator. În cazul în care în cadrul fişei utilizate există indicatori care au fost notaţi cu “Neaplicabil”, trebuie recalculat şi punctajul maxim posibil, având în vedere că în cadrul acestei valori nu trebuie să se ia în considerare indicatorii notaţi cu “Neaplicabil”. Punctajul maxim posibil pentru fişa respectivă va fi obţinut prin scăderea punctajelor maxime corespunzătoare indicatorilor notaţi cu “Neaplicabil”.Valorile punctajelor obţinute şi ale punctajelor maxime posibile pentru fiecare fişă utilizată, se centralizează într-un tabel care prezintă nivelul de securitate general pentru obiectivul auditat. Modelul acestui tabel este prezentat în tabelul nr.2.Nivelul de securitate reprezintă raportul dintre punctajul acordat şi punctajul maxim posibil, raport care se exprimă procentual. Nivelul de securitate se calculează pentru fiecare fişă utilizată.Nivelul de securitate general reprezintă raportul între total punctaj acordat şi total punctaj maxim posibil şi defineşte în mod convenţional starea de securitate a sistemului de muncă auditat.Pentru auditarea managementului securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul unităţii, pe baza fişelor A – E, se utilizează modelul raportului de acţiuni corective/preventive prezentat în tabelul nr.1 şi nivelul de conformitate general, prezentat în tabelul nr..3. Nivelul de conformitate, ca şi nivelul de securitate se determină ca raport între punctajul acordat şi punctajul maxim posibil, exprimat în procente.Unitatea :Obiectiv auditat :

9

Data :NIVELUL DE SECURITATE GENERALCod fişă Denumire Punctaj Nivel de

securitateMaxim AcordatRISCURI GENERALEI Iluminat 175II Zgomot 295III Vibraţii 175IV Ambianţă termică 260V Agenţi chimici 870VI Agenţi cancerigeni şi mutageni 285VII Agenţi biologici 365VIII Ventilare industrială 495IX Echipamente de muncă 590X Amenajarea locului de muncă 160XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370XII Incendii şi explozii 280XIII Electrosecuritate 420XIV Sarcinile de muncă 495XV Circulaţie, riscuri orizontale şi

verticale295

XVI Protecţia colectivă şi individuală 215XVII Organizarea primului ajutor 135RISCURI SPECIFICE

TOTAL: Nivel de securitate general

Model de tabel cu nivelul de securitate general Tabelul nr.2Unitatea:Obiectiv auditat:Data:

NIVEL DE CONFORMITATE GENERALCod fişă

Denumire Punctaj Nivel de conformitateMaxim Acorda

tA Implicarea conducerii 530B Strategie, planuri, proceduri 255C Consultarea angajaţilor 210D Identificarea, evaluarea şi prevenirea

riscurilor285

E Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi propaganda în domeniul SSM

300

10

TOTAL 1580 Nivelul de conformitate general al managementului securităţii şi sănătăţii în muncă Tabelul nr. 3 Nivelul de securitate se incadrează, funcţie de rezultatul obţinut, în 6 clase : 91-100% -Excelent E; 81-90% - Foarte Bun - FB; 71-80% - Bun-B; 61-70% - Mediu-Me; 51-60% -Mic-Mi; sub 50% - Nesatisfăcător -N.

Cerinte minime de aplicare corecta a metodei.Nu există principii general valabile privind modul în care ar trebui efectuată evaluarea nivelului de securitate.Totuşi, exista doua principii care, întotdeauna, trebuie avute în vedere în activitatea de evaluare a nivelului de securitate, inclusiv în cadrul acestei metode si anume:evaluarea trebuie structurată astfel încat să fie acoperite toate pericolele şiriscurile relevante (ex.: nu trebuie trecute cu vederea aspectele privindcurăţenia, care ar putea să se efectueze în afara programului "normal" de lucru,compactarea gunoaielor, a deşeurilor);când un risc este identificat, evaluarea începe prin încercarea de a gasi, înprimul rând, posibilităţile de eliminare a acestuia la sursa.Evaluarea nivelului de securitate este o examinare a tuturor aspectelor procesului muncii, întreprinsă cu scopul de a determina sursele care ar putea provoca taume asupra corpului uman, aceasta constituind baza pentru fundamentarea măsurilor de prevenire şi combatere a riscurilor.Evaluarea nivelului de securitate comportă următoarele etape:identificarea pericolelor;identificarea persoanelor care sunt expuse la aceste pericole;estimarea riscurilor, calitativă si/ sau cantitativă;examinarea posibilităţilor de eliminare a riscurilor la sursă sau de diminuare aacestora.Evaluarea riscurilor trebuie efectuată pentru toate locurile de muncă. Locurile de muncă pot fi clasificate astfel:locuri de muncă fixe (limitat in spaţiu de dimensiunile mesei de lucru şi aleutilajelor);locuri de muncă supuse modificărilor (ex.: şantiere de construcţii, clădiri, etc.);locuri de muncă mobile (limitat în spaţiu de traseul pe care se deplaseazăexecutantul pentru îndeplinirea sarcinii sale de muncă).Rezultă că acţiunea de evaluare efectuata prin aplicarea acestei metode trebuie astfel planificata încât să acopere diferitele tipuri de locuri de muncă.Pentru evaluarea nivelului de securitate pot fi utilizate o serie de modalităţi de abordare, cu condiţia ca ele sa parcurgă etapele prezentate mai sus.Modalităţile de abordare folosite comportă de obicei următoarele operaţii:observarea condiţiilor de muncă la locul de muncă (ex.: mijloacele de acces,situaţia pardoselilor, securitatea echipamentelor de munca, pulberi şi fum,temperatură, iluminat, zgomot, etc.);identificrea sarcinilor la locul de muncă;analiza modurilor de operare;analiza factorilor externi care ar putea influenta locul de muncă (ex.: factoriimeteorologici pentru cei care lucrează în exterior);analiza factorilor psihologici, sociali şi fizici, care ar putea contribui la stresul lalocul de muncă, cum interactionează ei împreună şi cum interactionează cu alţifactori relevanţi în organizarea muncii şi în mediul de muncă;- analiza instalaţiilor privind menţinerea condiţiilor de securitate şi sănătate înmuncă.

11

Constatările făcute pot fi astfel comparate cu criteriile de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă, cuprinse in reglementările legale (Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Hotărârile de Guvern privind cerinţele minime de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă).In baza acestor constatări se poate face ierarhizarea măsurilor de prevenire care au în vedere:evitarea riscurilor prin schimbarea elementelor periculoase cu altele care nu sunt periculoasesau sunt mai puţin periculoase;combaterea riscurilor la sursa;satbilirea măsurilor de protecţie colectivă ca masuri prioritare faţă de măsurilede protecţie individuală, luând în considerare evoluţia tehnicii si a cunoştinţelorîn domeniu.Concepţia de evaluare care se va aplica, va depinde de:tipul de loc de muncă (ex.: întreprindere fixă, şantier temporar, traseu dedeplasare a executantului);tipul de proces (ex.:operaţiuni repetitive, procese evolutive sau variabile);sarcina de muncă, care este funcţie de complexitatea tehnologiei utilizate.În practică este util ca evaluarea nivelului de securitate să fie gândită ca un proces realizat în etape, în care fiecare secvenţă de etapă, se concentrează pe un anumit tip de risc.Se va acorda prioritate evaluarii globale a locului de munca, în care se separă riscurile în:riscuri a căror prezenţă nu implică luarea unor măsuri de prevenire;riscuri care pot fi eliminate prin adoptarea măsurilor de prevenirecorespunzătoare;riscuri cunoscute pentru care măsurile de prevenire sunt uşor identificabileşi aplicabile;- riscuri mai puţin cunoscute, pentru identificarea cărora şi stabilirea măsurilor deprevenire presupune o atenţie deosebită şi o activitate complexă din parteaevaluatorilor.O atentie deosebita trebuie acordata evaluarii riscurilor a căror acţiune are efecte majore asupra sănătăţii şi securităţii salariaţilor.Indiferent de modul de abordare adoptat, la evaluarea nivelului de securitate, respectiv a nivelului de risc, trebuie asigurată consultarea sau chiar participarea lucrătorilor sau a reprezentanţilor acestora.

APLICAŢIE PRACTICĂ: AUDITUL DE CONFORMITATE LA S.C. BIM SECURITY S.R.L.Prezentarea societăţii auditate.

S.C. BIM SECURITY S.R.L. este o societate cu capital privat, specializata în prestari servicii de paza si interventie, atat la persoane fizice, cat si la persoane juridice.Activitatea societatii este organizata si se desfasoara avand ca principal suport legal prevederile Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor.Societatea functioneaza cu respectarea legislatiei comerciale si a celorlalte norme legale în vigoare, avand ca obiectiv declarat desfasurarea tuturor activitatilor în conditii de maxima siguranta pentru personalul propriu si pentru celelalte persoane cu care societatea intra în relatii de serviciu. S.C BIM SECURITY S.R.L. are sediul în Pitesti, cu obiective de lucru în orasele şi localităţile judetului,în care lucreaza în jur de 500 de angajati. Pentru indeplinirea atributiunilor de serviciu , personalul de pază sau gardă de corp , poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de mică capacitate şi alte mijloace de apărare prevazute de lege. Dotarea cu arme de foc a personalului de paza sau garda de corp se face numai dupa avizarea de către politie a planului de paza a obiectivului, persoanei sau a transportului de valori.In lege, se prevede obligativitatea ca personalul de paza si garda de corp dotat cu arme

12

de foc, sa execute semestrial trageri de antrenament cu armamentul din dotare,în poligoane special amenajate.

Auditarea de conformitate a nivelului de securitate la locurile de munca. Analizand continutul normativelor legale în vigoare si a prevederilor procedurilor specifice intocmite în cadrul societatii,se poate concluziona ca toate categoriile de personal din societate sunt expuse unei game variate de riscuri, cu mentiunea ca la personalul operativ, frecventa si durata expunerii este mai mare.Avand in vedere totalitatea riscurilor la care este expus personalul operativ din societatile de paza, în legea nr. 333/2003 se prevede obligativitatea obtinerii atestatului profesional de catre cei care intra în aceasta categorie de personal si anume: -agent de pază cu armă; -agent de pază fară armă; -agent de intervenţie; -sefii formatiunilor de pază: şefi ture, şefi obiective, şefi zone, coordonatori,şefi serviciu paza; -operator dispecer. Având în vedere condiţiile concrete în care se desfăşoară activităţile unui operator dispecer, considerăm aplicabile următoarele fişe de riscuri generale: iluminat; ambianţa termică; echipamente de muncă; amenajarea locului de muncă; amenajarea spaţiilor de lucru; incendii şi explozii; electrosecuritate; sarcinile de munca; circulaţie, riscuri orizontale şi verticale; protecţia colectivă şi individuală; organizarea primului ajutor. Fişe privind riscurile generale

FIŞA IILUMINATULCriterii:Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

Cod Indicator D/I/OPunctajMaxim Acorda

tCondiţiile de iluminat au constituit obiectul unor analize la nivelul societatii?

D 20 10

Nivelul de iluminare de la locul de muncă corespunde cerinţelor sarcinii de muncă?

D 15 15

Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)? I 15 10Sursele luminoase sau reflecţiile lor sunt vizibile în centrul câmpului vizual al locului de muncă?

I,O 10 10

S-au luat măsuri pentru evitarea zonelor de umbră? O 10 10

13


tSistemul de iluminat corespunde caracterisiticilor locului de muncă?iluminatul general uniform se foloseşte acolo unde se execută activităţi similare pe toată suprafaţa încăperii sau când poziţia locurilor de muncă sau a persoanelor se modifică frecvent în timpul lucrului;iluminatul general localizat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt necesare niveluri de iluminare diferite şi nu este posibilă utilizarea iluminatului local;iluminatul combinat se foloseşte la locurile de muncă unde sunt necesare niveluri diferite de iluminare, iar iluminatul general nu poate asigura cerinţele de calitate corespunzătoare.

O 20 20

Angajaţii pot să modifice individual iluminatul locului lor de muncă în funcţie de precizia sarcinii pe care trebuie să o realizeze?

I,O 10 10

Angajaţii pot recepţiona uşor informaţiile necesare realizării sarcinii de muncă?

I,O 15 15

Lucrările care solicită eforturi pentru aparatul vizual sunt executate totdeauna de aceiaşi angajaţi?

D 10 5

Erorile, defectele, rebuturile sunt mai frecvente la sfârşitul schimbului/săptămânii?

I 5 N

Sunt respectate pauzele prevăzute în cursul schimbului de lucru?

I 5 3

Sistemul de iluminat artificial este în permanenţă în stare de funcţionare?

I,O 10 10

Se asigură curăţarea regulată a geamurilor (asigurarea iluminatului natural)?

I,O 10 10

Există sistem de iluminat de siguranţă? O 10 10După efectuarea unor modificări ale instalaţiei de iluminat s-a făcut verificarea nivelului de iluminare?

D 10 10

TOTAL 175

170 148

FIŞA IV

AMBIANŢA TERMICĂ

Criterii:Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncăHG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă

14


tAngajaţii sunt expuşi la căldură, frig, curenţi de aer sau la intemperii?

I,O 20 20

Salariaţii se plâng de căldură, frig, curenţi de aer sau intemperii?

I 20 15

Activitatea lor comportă probleme de natură termică (transpiraţie de postură ş.a.)?

I,O 15 15

Există un sistem de climatizare eficient? I,O 15 12Sistemul de climatizare este întreţinut în mod regulat? D,I,O 15 12La locul de muncă analizat, munca prezintă disconfort din punct de vedere al ambianţei termice?

I,O 15 15

La locul de muncă analizat, angajaţii sunt constrânşi la imobilitate?

I,O 10 10

La locul de muncă analizat angajaţii sunt expuşi frecvent la surse de căldură sau de frig?

I,O 15 15

La locul de muncă analizat angajaţii sunt obligaţi să manipuleze corpuri care nu sunt la temperatura mediului ambiant?

I 15 N

În cazul ambianţelor calde sau reci, angajaţilor li se acordă echipamentele individuale de protecţie adecvate?

D,I 20 N

Aceste echipamente asigură protecţia împotriva riscurilor existente?

I,O 20 N

Aceste echipamente permit realizarea sarcinilor de muncă în condiţii corespunzătoare?

I,O 15 N

La locul de muncă analizat, salariaţii sunt expuşi surselor de radiaţii calorice (cuptoare, flăcări deschise, infraroşii ş.a.)?

I,O 15 10

Există dispozitive de protecţie împotriva surselor de căldură sau de frig?

O 15 N

Sunt prevăzute pauze în sistemul de organizare a muncii? D,I 15 15Salariaţii au la dispoziţie o încăpere cu temperatură normală? O 5 5Salariaţii au la dispoziţie băuturi răcoritoare sau calde? D,I 15 15

TOTAL 260

175 159

FIŞA IX

ECHIPAMENTE DE MUNCĂ

(maşini, instalaţii mobile, instalaţii de ridicat)

Criterii:

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă

15

HG nr.1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncăHG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

Cod Indicator D/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

La alegerea echipamentelor tehnice s-au luat în considerare şi aspectele privind securitatea şi sănătatea în muncă?

D,I 15 15

Verificările şi întreţinerea echipamentelor tehnice sunt efectuate şi înregistrate corespunzător?

D,I 20 20

Utilizarea echipamentelor tehnic este permisă numai angajaţilor desemnaţi şi instruiţi adecvat?

D,I 15 15

Reglarea, repararea, modificarea sau întreţinerea echipamentelor tehnice este permisă numai angajaţilor desemnaţi şi instruiţi adecvat?

D,I 15 15

Angajaţii dispun de informaţii adecvate şi de instrucţiuni scrise privind utilizarea echipamentelor tehnice?

D,I,O 20 20

Echipamentul tehnic este amplasat, instalat şi utilizat corespunzător?

I,O 15 15

Există pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnică sau alt document similar?

D 20 15

Există pentru fiecare echipament tehnic un document în care să fie specificate măsurile de protecţie a muncii?

D 20 15

Echipamentul tehnic este prevăzut cu mijoace de protecţie adecvate?

O 20 20

Probele experimentale ale echipamentelor tehnice sunt executate sub conducerea unei persoane desemnate şi cu aplicarea unor măsuri speciale de protecţie a muncii?

D,I 15 N

Echipamentele tehnice sunt prevăzute cu avertizări şi marcaje corespunzătoare?

O 15 15

Echipamentele tehnice respectă principiile ergonomice de proiectare şi utilizare?

I,O 15 15

Sistemele de comandă asigură exploatarea echipamentului tehnic în condiţii de securitate?

I,O 15 15

Echipamente tehnice mobile, cu sau fără autopropulsie

Echipamentele tehnice mobile sunt construite astfel încât să se asigure exploatarea în condiţii de securitate?

I,O 20 N

Angajaţii care conduc echipamentele tehnice mobile sunt instruiţi corespunzător?

D,I 20 N

S-au stabilit măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru prevenirea accidentării angajaţilor care se deplasează pe jos?

D,I 20 20

16

Cod Indicator D/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

Instalaţii sub presiune, de ridicat şi transportat

Instalaţiile sub presiune, de ridicat şi transportat sunt avizate tehnic şi verificate de ISCIR?

D 20 N

Intervenţiile la aceste instalaţii se realizează numai de către personal calificat, instruit şi autorizat în acest scop?

D 20 N

Echipamentele tehnice sunt marcate în mod corespunzător? O 20 NEchipamentele tehnice sunt realizate astfel încât să se asigure exploatarea în condiţii de securitate?

I,O 20 N

Exploatarea echipamentelor tehnice se face în mod corect? I,O 20 NEchipamente tehnice prevăzute pentru lucrul temporar la înălţime

Alegerea echipamentului tehnic s-a făcut pe baza unei analize a cerinţelor de securitate?

D,I 20 N

S-au identificat măsuri adecvate de reducere a riscurilor, în funcţie de tipul de echipament ales?

D,I 20 N

Utilizarea scărilor se face în mod corect? D,I 20 NUtilizarea schelelor se face în mod corect? D,I 20 NTehnicile de acces şi de poziţionare cu ajutorul frânghiilor asigură îndeplinirea cerinţelor de securitate?

D,I 20 N

Echipamente pentru fluide energetice

Dispozitivele de siguranţă, aparatura de măsură, control, reglare şi protecţie sunt în stare de funcţionare?

D,I,O 20 N

Există instrucţiuni de utilizare şi instrucţiuni de protecţie a muncii pentru fiecare fluid energetic?

D 20 N

Există un program propriu de prevenire şi lichidare a avariilor şi a urmărilor acestora?

D 20 N

Echipamente portabile şi unelte manuale

Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic îndeplinesc cerinţele de securitate din punct de vedere constructiv?

I,O 15 N

Uneltele manuale asigură îndeplinirea cerinţelor de securitate din punct de vedere constructiv şi al condiţiilor de utilizare?

I,O 20 N

Uneltele manuale sunt verificate la începutul fiecărui schimb, fiind utilizate numai cele cu o stare tehnică corespunzătoare?

I,O 15 N

TOTAL 590

225 215

17

Fişa X

AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ(principii ergonomice)

Criterii:Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

Cod Indicator D/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

Angajaţii au sesizat probleme ale vederii (lăcrimare, usturimi)?

I 15 10

Membrii comitetului de sănătate şi securitate în muncă au fost consultaţi la amenajarea locului de muncă?

I 15 15

Dotarea locului de muncă este suficientă în perioadele de vârf ale activităţii?

I 20 20

În perioadele de vârf, dificultăţile de a ordona priorităţile în comenzi (oprirea unei comenzi pentru a porni o altă comandă mai urgentă) creează încurcături la locul de muncă?

I 15 N

Există probleme specifice cu anumite produse particulare? I 10 N

Operatorii reclamă unele dificultăţi în urmărirea în acelaşi timp a informaţiilor vizuale necesare şi efectuarea comenzilor?

I 15 15

Există obstacole care împiedică observarea corectă a semnalelor luminoase, a comenzilor sau a pieselor?

I,O 15 15

În cazul locurilor de muncă care reclamă poziţia şezut, pot fi reduse distanţele şi frecvenţa deplasărilor pentru aprovizionare, evacuarea pieselor, control?

I 15 10

Persoanele care lucrează în poziţia şezând pot să-şi întindă picioarele?

I,O 10 10

Locurile de muncă cu operatori în poziţie în picioare pot fi modificate astfel încât operatorii să stea în poziţie şezând?

I,O 10 10

Există angajaţi de talie mică sau mare care se plâng de dureri de spate?

I 10 N

Persoanele care se plâng de dureri de picioare lucrează în poziţia în picioare?

I 10 N

TOTAL 160

115 105

18

Fişa XI

AMENAJAREA SPAŢIILOR DE LUCRU(clădiri şi alte construcţii)

Criterii:Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Maxim Acordat

În spaţiile de lucru analizate (atelier, secţie) cu zone de lucru (chiar punctuale) unde există pericolul căderilor de la înălţime, s-au luat măsurile necesare pentru a se evita asemenea accidente?

I,O 20 20

Sarcinile sunt deplasate deasupra salariaţilor? O 15 15

S-au luat măsuri ca noxele de la un loc de muncă să nu se propage şi la alte locuri de muncă?

O 15 N

Culoarele destinate special pentru circulaţie sunt amenajate corespunzător?

O 20 N

Culoarele destinate circulaţiei autovehiculelor sunt clar separate de cele destinate circulaţiei persoanelor?

O 15 15

Amplasamentele necesare stocării materialelor sau materiilor prime, sunt suficiente pentru perioadele de vârf ale activităţii?

I,O 5 N

Zonele comune diferitelor locuri de muncă sunt suficiente în condiţiile în care în fiecare dintre acestea se desfăşoară o activitate de vârf?

I,O 15 15

Instalaţiile tehnico-utilitare sunt amenajate corespunzător? I,O 15 15Locurile, echipamentele şi materialele sanitare sunt suficiente?

I,O 15 15

Pentru amenajarea unui loc de muncă, s-au elaborat iniţial planuri de amenajare în diferite variante de amplasare?

D 10 10

În cazul achiziţionării unui nou utilaj, se ia în considerare necesitatea ca acesta să se integreze în circuitul de materii prime şi materiale, în circuitul produselor finite, al personalului, în planul general de întreţinere, de curăţenie?

D 10 10

19

Cod Indicator D/I/O Punctaj

Maxim Acordat

Care sunt dovezile care atestă îndeplinirea cerinţelor de securitate pentru instalaţiile electrice?

D,I,O 20 20

Căile şi ieşirile de urgenţă corespund cerinţelor de securitate?

D 20 15

Ferestrele şi luminatoarele sunt funcţionale şi asigură exploatarea în condiţii de securitate?

D 15 15

Uşile şi porţile corespund cerinţelor de securitate în exploatare?

D 20 20

Căile de circulaţie corespund cerinţelor de securitate în exploatare?

D,I 20 20

Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer corespund numărului de lucrători şi sarcinilor de muncă?

D 20 20

Încăperile pentru odihnă sunt amenajate corespunzător? O 15 NInstalaţiile sanitare sunt suficiente şi amenajate corespunzător?

O 15 15

Încăperile pentru acordarea primului ajutor sunt amenajate, dotate şi semnalizate corespunzător?

O 20 N

În cazul în care există lucrători cu dizabilităţi, ce măsuri s-au luat pentru amenajarea locurilor de muncă în raport cu nevoile speciale ale acestora?

D,I,O 10 N

Locurile de muncă în aer liber sunt amenajate şi dotate în raport cu cerinţele de securitate?

D,I,OO

20 N

Locurile de muncă în condiţii de izolare sunt amenajate şi dotate corespunzător specificului acestora din punct de vedere al cerinţelor de securitate a muncii?

D,I,O 20 20

TOTAL 370

265 260

Fişa XII

INCENDII ŞI EXPLOZII

Criterii:

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

Cod Indicator D/I/O

PunctajMaxim Acorda

tS-au efectuat investigaţii privind sursele potenţiale de incendii şi explozii?

D,I 20 20

Se cunosc localizările şi cantităţile de materiale inflamabile şi explozive care se găsesc în secţia (atelierul) în care este plasat locul de muncă analizat?

D,I 15 15

20

Cod Indicator D/I/O

PunctajMaxim Acorda

tExistă în secţie (atelier) suficiente mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor?

I,O 20 20

Sunt acestea adaptate la tipul de foc contra căruia trebuie să se lupte?

I,O 20 20

Materialele combustibile sunt separate de sursele de foc existente?

I,O 20 20

Mijloacele de stingere a incendiilor sunt uşor accesibile? O 15 15Angajaţii cunosc măsurile care trebuie luate în cazul unui început de incendiu (şi/sau explozie)?

I 20 20

În secţie (atelier) este pus la punct un plan de prevenire împotriva riscurilor de incendiu (şi/sau explozie)?

D 20 20

Există "permis de foc" la toate locurile unde se lucrează cu foc deschis?

D 15 N

Amenajările de evacuare a personalului sunt menţinute în permanenţă în stare funcţională?

O 15 15

Sistemele de prevenire şi semnalizare a incendiilor sunt în stare perfectă de funcţionare?

I,O 20 20

Zonele de acces ale pompierilor sunt menţinute tot timpul în stare degajată?

O 15 15

Afişele şi indicatoarele privind incendiile sunt obiectul unor permanente actualizări?

O 10 10

Verificarea extinctoarelor se face în termenul prevăzut de norme?

I,O 20 20

În cazul degajării în atmosferă a unor substanţe infamabile sau în amestec cu aerul explozive (ex. făină, zahăr, praf de lemn, solvenţi) există sisteme de captare eficiente?

I,O 20 N

În locurile de muncă unde apar pericole datorită încărcărilor electrostatice, există dispozitive pentru anihilarea acestor fenomene?

I,O 15 15

TOTAL 280

245 135

Fişa XIII

ELECTROSECURITATECriterii:Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncăHG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

21

Cod Indicator D/I/O

PunctajMaxim Acorda

tEchipamentele tehnice electrice sunt proiectate, construite, montate, întreţinute şi exploatate, astfel încât să fie respectate limitele admise ale curenţilor prin corpul omului, ale impedanţei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere şi de pas şi ale tensiunilor de lucru?

D 20 20

La exploatarea echipamentelor electrice există:instrucţiuni de exploatare;instrucţiuni de protecţie împotriva pericolului de electrocutare;instrucţiuni de intervenţie şi acordare a primului ajutor în caz de electrocutare;program de verificări periodice ale echipamentelor electrice şi mijloacelor de protecţie împotriva pericolului de electrocutare.

D 20 20

Care sunt măsurile tehnice pentru protecţia muncii împotriva electrocutării prin atingere directă?

D,I,O 20 20

Care sunt măsurile organizatorice aplicate pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă?

D,I,O 20 20

Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, se aplică şi măsuri organizatorice sau numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnice?

D,I,O 20 20

La efectuarea intervenţiilor la instalaţiile, utilajele, echipamentele şi aparatele care utilizează energie electrică există formele de lucru prevăzute de legislaţie?

D,I,O 20 20

Carcasele şi învelişurile exterioare ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice corespund prevederilor legale?

I,O 20 20

Reţelele izolate faţă de pământ sunt prevăzute cu protecţie automată prin controlul rezistenţei de izolaţie?

I,O 20 20

La instalaţiile de înaltă tensiune sunt prevăzute blocări mecanice sau electrice astfel încât deschiderea carcaselor şi a îngrădirilor de protecţie să nu fie posibilă decât după scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv?

I,O 20 N

Dispozitivul de blocare este astfel construit încât să nu poată fi manevrat decât cu o sculă specială?

I,O 20 N

Automacaralele care lucrează în apropierea LEA sunt echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării braţului în zona de influenţă a acestora?

I,O 20 N

Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa I de protecţie sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare?

D,I,O 20 20

22

Cod Indicator D/I/O

PunctajMaxim Acorda

tEchipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa II de protecţie sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare?

D,I,O 20 N

Echipamentele de muncă electrice/instalaţiile de clasa III de protecţie sunt asigurate cu protecţiile cerute de reglementările în vigoare?

D,I,O 20 N

Cablurile şi firele electrice sunt în stare bună de utilizare? O 20 20

Calitatea izolaţiilor cablurilor, conductorilor şi aparatelor electrice, este adaptată la condiţiile specifice locale (apă, produşi chimici, praf, riscuri de deteriorare mecanică etc.)?

I,O 20 20

În locurile de muncă prezentând riscuri de incendii şi explozii (ex: cabine de vopsire), materialele şi echipamentele electrice sunt prevăzute să funcţioneze în atmosfere potenţial explozive?

I,O 20 N

Exploatarea, întreţinerea, reglarea , repararea şi punerea sub tensiune a echipamentelor de muncă sau instalaţiilor electrice se realizează numai de către personal calificat în meseria de electrician autorizat din punct de vedere al securităţii muncii?

D,I,O 20 20

Electricienii sunt autorizaţi de către organe abilitate în acest sens?

D,I 20 20

Observaţiile constatate de către electricieni cu ocazia reviziilor efectuate sunt consemnate într-un document (ex: condică de procese-verbale)?

D,I 20 20

Este întocmită şi respectată lista verificărilor periodice pentru fiecare utilaj electric?

D,I 20 20

TOTAL 420

300 280

Fişa XIV

SARCINILE DE MUNCĂ

Criterii:Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006HG 1051/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombareHG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncăOrdin 753/16.10.2006 privind protecţia tinerilor în muncă

23

Cod Indicator D/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

Organizarea timpului de muncă şi de odihnă, munca în schimburi

Timpul de muncă, regimul pauzelor, munca în schimburi şi intensitatea acesteia sunt stabilite în cadrul contractului colectiv de muncă?

D 20 20

Angajaţii lucrători de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale/deosebite sau care implică eforturi fizice sau mentale deosebite lucrează maximum 8 ore în 24 de ore?

D,I 20 N

Lucrătorii de noapte şi lucrătorii în schimburi beneficiază de asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă corespunzător naturii activităţii desfăşurate?

D,I 20 N

Efortul fizic

Locul de muncă este conceput astfel încât să se elimine operaţiile manuale de manipulare?

I,O 20 N

Dacă nu este posibilă eliminarea operaţiilor manuale de manipulare, există la locul de muncă mijloace tehnice pentru a le limita?

I,O 20 N

Dacă salariaţii trebuie să ridice sau să depună sarcini, greutatea fiecărei sarcini, înălţimea la care sarcina trebuie apucată şi la care trebuie depusă, numărul de sarcini pe oră care trebuie deplasate (în perioade normale şi de vârf), sunt cunoscute?

I,O 15 N

Salariatul trebuie să se aplece pentru a apuca sarcina şi a o ridica la semi-înălţime?

I,O 15 N

Trebuie să ridice sarcina deasupra umerilor? I,O 15 N

Trebuie să aşeze sau să apuce o sarcină la o distanţă mai mare de 30 cm de axa corpului?

I,O 15 N

Salariatul trebuie să efectueze rotaţii ale corpului chiar fără sarcină?

I,O 15 15

Salariatul este obligat să ridice sau să poarte sarcina în regim potenţial dezechilibrat?

I,O 15 N

Manipularea sarcinilor (apucare şi depunere) se face într-o manieră continuă pe o durată mai mare de o oră?

I,O 15 N

Purtarea sarcinilor se efectuează pe o durată mai mare de 5 min. pentru fiecare sarcină?

I,O 15 N

24

Cod Indicator D/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

Transportul sarcinii pe o scară sau pe un plan înclinat se face la o distanţă mai mare de 25 cm pe verticală?

I,O 15 N

Angajaţii au sesizat dificultăţi din punct de vedere al efortului depus la manipularea manulă a sarcinilor?

I,O 20 N

S-a verificat respectarea limitelor maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere şi împingere manuală a maselor?

D,I,O 20 N

Sarcinile manipulate au viteze reziduale, sunt calde, reci sau au un conţinut instabil?

I,O 15 N

Sarcinile manipulate au gabaritul mare (două laturi mai mari de 75 cm) sau sunt incomode?

I,O 15 N

Mişcările privind manipularea sarcinilor se derulează într-un spaţiu restrâns?

I,O 15 N

Amenajările existente la locul de muncă permit accesul direct la căruciorul automotor?

I,O 10 N

Suprafeţele solului sunt glisante sau denivelate, nepermiţând utilizarea de exemplu a transpaletelor?

I,O 10 N

Efortul mentalLa conceperea sarcinii de muncă s-a ţinut cont şi de conţinutul şi intensitatea efortului mental?

I 15 15

Munca femeilorS-a evaluat natura, gradul şi durata de expunere a angajatelor (femei gravide, lăuze şi care alăptează) la agenţi, procese sau condiţii de muncă ce pot constitui riscuri pentru securitatea şi sănătatea acestora?

D,I 20 20

Ce măsuri s-au luat pentru prevenirea a acestor riscuri? D,I,O 20 20Munca tinerilorS-au evaluat riscurile specifice existente pentru tineri, legate de activitatea pe care aceştia o desfăşoară?

D,I 20 N

Se asigură evaluarea şi supravegherea medicală periodică a tinerilor?

D,I 20 N

Tinerii sunt informaţi asupra riscurilor şi măsurilor de prevenire stabilite?

D,I 20 N

La încadrarea tinerilor s-a ţinut cont de riscurile specifice pentru securitatea şi sănătatea acestora?

D,I 20 N

Programul de lucru al tinerilor este stabilit corespunzător? D,I 20 N TOTAL 49

590 90

Fişa XV

CIRCULAŢIE, RISCURI ORIZONTALE ŞI VERTICALE

Criterii:

25

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncăHG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncăHG 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă

Cod Indicator D/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

Căile de circulaţie ale persoanelor şi ale produselor sunt întreţinute în mod corespunzător?

O 20 20

Starea suprafeţelor căilor de circulaţie este corespunzătoare? O 15 15

Există o separare netă între zonele destinate circulaţiei persoanelor şi cele destinate circulaţiei maşinilor?

O 20 N

Calificarea conducătorilor autovehiculelor destinate transportului intern este corespunzătoare?

D,I 20 N

Există informaţii suficiente pentru persoanele exterioare întreprinderii privind regulile de circulaţie în întreprindere?

D 15 N

Există balustrade la pasajele situate la înălţime? O 20 N

Persoanele care lucrează la înălţime sunt dotate cu echipamente individuale de protecţie corespunzătoare?

D,I,O 20 N

Există sisteme de prevenire a riscurilor de coliziune sau de deranjare reciprocă a echipamentelor care lucrează la aceeaşi înălţime?

I,O 15 N

Calificarea operatorilor de la instalaţiile de ridicat este corespunzătoare?

D,I 20 N

Instalaţiile pentru transportul pe verticală sunt adaptate la numărul de persoane transportat?

D,I 15 15

Instalaţiile pentru transportul pe verticală sunt adaptate dimensiunilor produselor transportate?

D,I 15 15

Scările sunt dotate cu mână curentă? O 15 15

Picioarele scărilor sunt dotate cu dispozitive antiderapante? O 15 N

Instalaţiile pentru transportul pe verticală sunt certificate? D,I 20 20

Există semnalizări corespunzătoare (semafoare, pictograme)?

O 15 15

Sunt delimitate sectoarele periculoase? O 15 15

Există plase pentru a se evita căderea obiectelor? O 20 N

TOTAL 295

130 130

26

Fişa XVIPROTECŢIA COLECTIVĂ ŞI INDIVIDUALĂCriterii:Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locurile de muncă.HG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

Cod Indicator D/I/O

PunctajMaxim Acorda

tExistă sisteme de separare între zonele cu riscuri şi cele fără riscuri?

O 15 N

Protecţia colectivă face parte integrantă din politica generală de prevenire din întreprindere?

D,I 15 15

Lucrătorii sunt consultaţi la alegerea sistemelor de protecţie colectivă?

D,I 15 15

În planul de intervenţii al întreprinderii sunt detaliate zonele periculoase?

D 15 15

Calitatea echipamentelor individuale de protecţie este corespunzătoare?

D,I 15 15

Dotarea cu echipamente individuale se face conform reglementărilor în vigoare?

D,I 20 20

Mănuşile de protecţie sunt adaptate condiţiilor specifice de lucru?

D,I 15 N

Dar încălţămintea de protecţie? D,I 15 NDar costumul de protecţie? D,I 15 15Dar ochelarii de protecţie? D,I 15 NDar antifoanele pentru protecţia auzului? D,I 15 NDar casca de protecţie? D,I 15 15Lucrătorii folosesc în mod corect şi curent echipamentele individuale de protecţie?

I,O 15 15

Lucrătorii posedă informaţii referitoare la echipamentele individuale de protecţie?

I,O 15 15

TOTAL 215 140 140

Fişa XVII

ORGANIZAREA PRIMULUI AJUTOR

Criterii:Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006HG 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncăHG 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă

27

Ordinul 427/2002 pentru aprobarea componenţei trusei sanitare şi a baremului de materiale ce intră in dotarea posturilor de prim-ajutor fără cadre medicale

Cod Indicator D/I/O

PunctajMaxim Acorda

tEchipamentele de prim ajutor existente în întreprindere sunt adaptate riscurilor specifice?

I,O 15 N

Există truse de prin ajutor corespunzătoare reglementărilor în vigoare?

O 20 10

Conţinutul lor este verificat periodic? D 15 15Există indicatoare care să semnalizeze locul de amplasare a truselor?

O 15 12

Este accesibil locul de amplasare a truselor? O 15 15Personalul de la locul de muncă cunoaşte modul de utilizare a truselor de prim ajutor?

I 15 15

Sunt elaborate instrucţiuni pentru acordarea primului ajutor?

D 20 10

Personalul de la locul de muncă are cunoştinţele necesare acordării primului ajutor?

I 20 15

TOTAL 135 120 92

Unitatea: S.C BIM SECURITY S.R.L.

Obiectiv auditat: ORGANIZAŢIA

NIVELUL DE SECURITATE GENERAL

Cod fişă Denumire

Punctaj Nivel de securitate Maxim Acordat

l Iluminat 175 170 148 87,06II Zgomot 295 - - - III Vibraţii 175 - - - IV Ambiantă termică 260 175 159 90,85V Agenţi chimici 870 - - - VI Agenţi cancerigeni şi mutageni 285 - - - VII Agenţi biologici 365 - - - VIII Ventilare industrială 495 - - - IX Echipamente tehnice 590 225 215 95.55 X Amenajarea locului de muncă 160 115 105 91,30XI Amenajarea spaţiilor de lucru 370 265 260 98,11XII Incendii şi explozii 280 245 135 55,10XIII Electrosecuritate 420 300 280 93,33XIV Sarcinile de muncă 495 90 90 100.00

28

XV Circulaţie, riscuri orizontale şi verticale 295 130 130 100.00

XVI Protecţia colectivă şi individuală 215 140 140 100.00 XVII Organizarea primului ajutor 135 120 92 76.66

TOTAL 1.972 1.754 88,95

Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă

Fişa A

IMPLICAREA CONDUCERII

Criterii:

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006

Cod IndicatorD/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

Obligaţiile angajatorului privind securitatea şi sănătatea în muncăContractul colectiv de muncă la nivelul unităţii cuprinde clauze referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă?

D 20 20

În contractele individuale de muncă sunt stipulate prevederi privind securitatea şi sănătatea în muncă?

D 20 20

În regulamentele de organizare şi funcţionare a unităţii sunt stabilite obligaţii şi răspunderi în domeniul SSM?

D 20 20

Unitatea este autorizată din punct de vedere al protecţiei muncii?

D 20 20

Angajatorul a stabilit atribuţiile şi răspunderea angajaţilor în domeniul SSM corespunzător funcţiilor exercitate?

D 15 15

Lucrătorii desemnaţi au experienţa, cunoştinţele, aptitudinile şi calificarea necesare în domeniul SSM?

D,I,O 15 15

Angajatorul a stabilit în scris atribuţiile şi răspunderile ce revin lucrătorilor în domeniul SSM?

D 15 15

Conducătorul serviciului intern de prevenire şi protecţie are acces la directorul general?

I 10 5

Structura funcţiei de securitate şi sănătate în muncă sunt făcute cunoscute în cadrul unităţii la nivelul tuturor salariaţilor?

D,I 15 15

Există o politică proprie de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale?

D 20 20

Această politică este cunoscută de către angajaţi? I 20 20Este implementat un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă?

D 20 10

29

Cod IndicatorD/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă prevederile referitoare la obligaţiile pe care le are în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ?

D,I,O 20 20

Dar obligaţiile privind informarea şi măsurile tehnico-organizatorice necesare pentru informarea, instruirea lurătorilor?

D,I 20 20

Conducerea unităţii cunoaşte şi respectă obligaţiile ce-i revin privind organizarea primului ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor şi situaţiile de pericol grav şi iminent?

D,I 20 20

Drepturile angajaţilorCosturile financiare ale măsurilor de prevenire referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă sunt suportate în exclusivitate de către angajator?

I 20 20

Sunt asigurate condiţiile necesare pentru ca lucrătorii desemnaţi să îşi poată îndeplini atribuţiile specifice?acordarea timpului necesar exercitării atribuţiilor;participarea la cursuri de formare şi perfecţionare în domeniul SSM.

D,I 20 20

Principii şi criterii de organizareAngajatorul cunoaşte şi respectă principiile care stau la baza organizării activităţii de SSM?

I 20 20

Angajatorul aplică principiile generale de prevenire în implementarea măsurilor de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă a angajaţilor?

I 20 20

Angajatorul a organizat un serviciu intern de prevenire şi protecţie şi comitet de securitate şi sănătate în muncă?

D,I 20 20

Există o coordonare a acţiunilor de prevenire a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în situaţia în care se utilizează locuri de muncă în comun cu alţi angajatori?

D,I 20 20

Servicii interne de prevenire şi protecţieServiciul intern de prevenire şi protecţie dispune de spaţiul şi dotările necesare bunei desfăşurări a activităţii?

I,O 20 20

Numărul de angajaţi ai serviciului de securitate a muncii este suficient?

D 20 10

Lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie desfăşoară numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel mult activităţi complementare (ex. PSI, protecţia mediului)?

D 20 15

Cum este asigurată coordonarea în cazul existenţei mai multor servicii interne de prevenire şi protecţie?

D 20 N

Organizarea Comitetului de Securitate şi Sănătate în MuncăContractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare conţin prevederi privind modalitatea de desemnare a reprezentanţilor angajaţilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă?

D 20 20

30

Cod IndicatorD/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se întruneşte cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar?

D,I 20 20

Angajarea şi repartizarea personalului la locurile de muncă; examenele medicale la angajare şi periodiceSe asigură fondurile şi condiţiile necesare pentru efectuarea examenului medical la angajare, a controlului medical periodic şi a examenului medical la reluarea activităţii?

D,I 20 20

TOTAL 530

510

480

Fişa B

STRATEGIE, PLANURI, PROCEDURI

Criterii:Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006

Cod Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

Există un document care să ateste existenţa unei strategii la nivelul unităţii în domeniul s.s.m. ?

D 20 20

Documentul care cuprinde strategia unităţii în domeniul s.s.m. cuprinde toate elementele principale?o formulare clară a implicării conducerii în asigurarea unui nivel corespunzător al s.s.m. pentru toţi angajaţii;obiectivele strategiei;identificarea responsabilităţilor;mecanismele consultative;procesul de analiză;semnăturile din partea conducerii şi a reprezentantului angajaţilor.

D 20 15

S-au întreprins acţiuni pentru ca angajaţii să cunoască existenţa şi conţinutul documentului care atestă strategia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă?

D,I 20 20

Strategia, planurile şi procedurile s.s.m. au fost elaborate urmare a consultării tuturor categoriilor de angajaţi?

D,I 15 15

Strategia, planurile şi procedurile privind s.s.m. sunt reevaluate şi reanalizate periodic prin consultarea cu reprezentanţii angajaţilor?

D,I 15 15

31

Cod Indicator

D/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

Planurile şi procedurile în domeniul s.s.m. rezultă din informaţiile culese prin monitorizarea problemelor la nivelul locurilor de muncă, în vederea respectării prevederilor legislaţiei, altor reglementări naţionale aplicabile şi prin prelucrarea statisticii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale?

D,I 20 20

Sunt stabilite termene precise privind atingerea unor obiective conţinute în strategia, planurile şi procedurile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă?

D,I 15 15

S-au elaborat şi există documente incluzând planuri care prevăd evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor existente la locurile de muncă din cadrul unităţii?

D,I 20 15

S-a întreprins o planificare privind realizarea obiectivelor din planurile pentru evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor, având prevăzute clar şi responsabilităţile?

D,I 15 15

Planurile elaborate în domeniul s.s.m. sunt discutate cu cei care sunt afectaţi de aplicarea lor?

D,I 15 15

Şefii de secţii şi de ateliere răspund de punerea în aplicare a planurilor de s.s.m., li s-a delegat autoritatea şi responsabilitatea necesară pentru îndeplinirea acestor obiective?

D,I 15 15

Sunt disponibile suficiente resurse financiare pentru finanţarea obiectivelor din planurile privind s.s.m?

D,I 20 20

Rezultatele obţinute în domeniul SSM constituie indicatori privind aprecierea activităţii şefilor de secţii, ateliere sau a conducătorilor locurilor de muncă?

D 10 10

Obiectivele semnificative incluse în planurile privind s.s.m. sunt analizate periodic în şedinţele consiliului de administraţie?

D,I 20 20

Contractele încheiate cu agenţii economici care au lucrări pe teritoriul unităţii, conţin prevederi privind asigurarea s.s.m.?

D,I 15 15

TOTAL255

255 245

Fişa C

CONSULTAREA ANGAJAŢILOR

Criterii:Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006

32

Cod IndicatorD/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

Directorii din cadrul societăţilor cunosc responsabilităţile care le revin în ceea ce priveşte consultarea salariaţilor în domeniul SSM?

I 15 15

Conducerea de vârf prezintă cel puţin o dată pe an comitetului de s.s.m. un raport scris cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, la acţiunile care au fost întreprinse şi eficienţa acestora, precum şi programe de protecţie a muncii pentru anul următor?

D 20 20

Există un mecanism care asigură un feed-back prompt şi corect angajaţilor privind deciziile conducerii în probleme de SSM?

D,I 10 10

Angajaţilor li s-a explicat rolul şi atribuţiile C.S.S.M.? D,I 15 15S-au distribuit anunţuri sau alte documente informative care să explice rolul şi atribuţiile CSSM?

D,I 15 15

Membrii CSSM sunt cunoscuţi de angajaţi? I 15 15Cu ocazia instructajului introductiv general sau al instructajului la locul de muncă, se poartă discuţii cu privire la mecanismul existent privind consultarea angajaţilor?

D,I 15 15

Directorul general participă la unele din şedinţele CSSM? D,I 10 10Modificările propuse a se efectua la locurile de muncă şi care ar putea afecta nivelul de SSM sunt comunicate angajaţilor? Aceştia sunt consultaţi înainte de a se implementa aceste modificări?

D,I 20 20

Există exemple care atestă că procesul consultativ este viabil şi eficient?

D,I 15 15

Procesele verbale încheiate cu ocazia şedinţelor CSSM reflectă modul de soluţionare a problemelor propuse? Sunt incluse termene şi responsabilităţi?

D,I 15 15

Hotărârile CSSM sunt afişate la loc vizibil spre a fi consultate de angajaţi?

D,O 15 15

Statistica la zi a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale este pusă la dispoziţia comitetelor de securitate şi sănătate în muncă, pentru a se putea efectua analizele necesare şi a se identifica tendinţele constatate?

D,I 10 10

TOTAL190

190 190

Fişa D

IDENTIFICAREA, EVALUAREA ŞI PREVENIREA RISCURILOR

Criterii:


33

Cod IndicatorD/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

Conducerea la vârf din cadrul societăţii este conştientă de responsabilităţile care îi revin în domeniul managementului riscurilor?

I 20 20

Se pot da exemple concrete privind implicarea conducerii în vederea identificării, evaluării şi prevenirii riscurilor?

D 20 10

Se respectă procedura stabilită de legislaţie privind modul de înregistrare şi raportare a accidentelor de muncă?

D 15 15

S-a stabilit o procedură general valabilă la nivelul societăţii privind efectuarea inspecţiilor de SSM la locurile de muncă?

D 15 10

Procedura generală de efectuare a inspecţiilor SSM conţine elementele de bază?-definirea responsabilităţilor;-stabilirea frecvenţei inspecţiilor la fiecare loc de muncă;-stabilirea procedurilor de consultare cu CSSM.;-recomandarea unor acţiuni corective adecvate locurilor de muncă, cu termene de finalizare;-stabilirea priorităţilor acţiunilor corective;-asigurarea feed-back-ului pentru CSSM.

D 20 15

Există un control privind modul de finalizare a acţiunilor corective hotărâte cu ocazia inspecţiilor de SSM?

D 15 15

S-a asigurat instruirea personalului care se ocupă cu inspecţiile de SSM, în legătură cu tehnicile şi procedurile folosite în acest scop?

D 15 15

Au fost identificate şi s-au alcătuit documentele necesare privind riscurile existente la toate locurile de muncă?

D 15 15

Riscurile existente la locurile de muncă s-au identificat şi s-au evaluat prin:-analiza privind gravitatea şi frecvenţa accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale din cadrul societăţii;-analiza tendinţelor în acest domeniu;-analiza strategiei şi a procedurilor;-luarea în considerare a prevederilor legislaţiei şi altor reglementări aplicabile;-analiza informaţiilor primite de la furnizorii de echipamente de muncă?

D 15 10

S-au aplicat măsuri de prevenire pentru riscurile existente la locurile de muncă?

D 20 20

34

Cod IndicatorD/I/O

Punctaj

Maxim Acordat

Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor la locurile de muncă?

D 20 15

Există exemple care atestă faptul că frecvenţa inspecţiilor a fost stabilită în funcţie de ierarhizarea riscurilor la locurile de muncă?

D 15 N

Există dovezi care să ateste faptul că concluziile reieşite din statistica accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale sunt utilizate la elaborarea planurilor pe unitate privind securitatea şi sănătatea în muncă?

D 15 N

Există informaţii cu privire la fiecare angajat referitoare la:-nivelul de pregătire;-experienţa în muncă (vechime);-nivelul de instruire;-factorii de sănătate care îl pot expune anumitor riscuri?

D 15 15

Există stabilite anumite proceduri care prevăd ca atunci când, ca urmare a unor modificări apar noi riscuri la locul de muncă, se apelează la fişele angajaţilor respectivi în vederea luării unor măsuri vizând asigurarea s.s.m.?

D 10 10

Echipamentele de muncă procurate de societate după septembrie 1996 sunt certificate din punct de vedere al SSM? În ce procent din totalul de ET?

D 20 N

Echipamentele individuale de protecţie (EIP) procurate de întreprindere sunt certificate şi avizate din punct de vedere al s.s.m.? În ce procent din totalul de EIP?

D 20 N

TOTAL 285

215 185

Fişa E

INSTRUIREA, PERFECŢIONAREA, FORMAREA PERSONALULUI ŞI PROPAGANDA ÎN DOMENIUL S.S.M.

Criterii:


35

Cod Indicator D/I/O

PunctajMaxim Acorda

tInstruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul întreprinderii/unităţii se face în timpul programului normal de lucru?

D 20 20

Instruirea se face de către lucrătorii nominalizaţi conform legislaţiei în vigoare, pentru fiecare din cele 3 faze?

D 20 20

La instruirea sunt folosite mijloace, metode şi tehnici adecvate?

D,I,O 20 20

Angajatorul a asigurat baza materială necesară instruirii adecvate?

D,I,O 20 20

Fişa de instruire individuală este completată corect şi la zi? D 20 20Conducătorul locului de muncă are fişa de instruire şi copia fişei de aptitudini completată de medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare?

D 15 15

După terminarea instructajului introductiv general, personalul instruit este supus verificării cunoştinţelor pe bază de teste?

D 20 20

Instructajul la locul de muncă se face tuturor persoanelor prevăzute de legislaţie?

D 20 20

Instructajul la locul de muncă respectă prevederile legislaţiei? D 20 20Instructajul periodic se efectuează conform prevederilor legislaţiei?

D 20 20

Instructajul periodic se efectuează în mod suplimentar celui programat în cazurile indicate de legislaţie?

D 20 20

Conţinutul instruirii este cel prevăzut de legislaţie, corespunzător celor 3 faze?

D 15 15

Este respectată periodicitatea instruirilor periodice conform prevederilor legislaţiei?

D 15 15

Există preocupări la nivelul conducerii socităţii privind formarea şi perfecţionarea personalului specializat în conformitate cu prevederile legislaţiei?

D 20 20

Documentaţiile cu caracter tehnic de informare şi instruire în domeniul SSM realizate în cadrul unităţii sau achiziţionate sunt avizate de Comisia de abilitare şi avizare din zona de competenţă corespunzătoare?

D 15 15

Conducerea societăţii alocă suficiente resurse pentru organizarea şi dotarea serviciilor interne de prevenire şi protecţie?

D 20 15

TOTAL 300

300 295

36

Unitatea: S.C. BIM SECURITY S.R.L.


NIVEL DE CONFORMITATE GENERAL

Cod Fisa

DenumireaPunctaj

Nivel de conformitateMaxi

m Aplicabil

Acordat

A Implicarea conducerii 530 510 48094.12

B Strategie, planuri, proceduri 255 255 245 96.07

C Consultarea angajaţilor 210 190 190 100

D Identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor

285 215 185 86,04

E Instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi propaganda în domeniul SSM

300 300 295 98,33

TOTAL 1580 1470 1395 94,89

37

Unitatea: S.C. BIM SECURITY S.R.L.


RAPORT DE ACŢIUNI CORECTIVE / PREVENTIVE

Codindicator

Descrierea neconformităţii Acţiuni corective/preventive Responsabilităţi Termen de realizare

I.3 Salariaţii se plâng de oboseală vizuală (înţepături, lăcrimări)?

Control oftalmologic la angajare şi periodic

Compartimentul resurse umane

PermanentI.9 Lucrările care solicită eforturi pentru aparatul vizual sunt

executate totdeauna de aceiaşi angajaţi?

I.11 Sunt respectate pauzele prevăzute în cursul schimbului de lucru?

Organizarea activităţii astfel încât pauzele să fie respectate

Conducătorii locurilor de muncă

Permanent

IV.2 Salariaţii se plâng de căldură, frig, curenţi de aer sau intemperii?

Verificarea in mod regulat a sistemului de climatizare

Serviciul administrativ

Stabilirea unui plan de verificare si urmărirea modului de realizare

IV.4 Există un sistem de climatizare eficient?

IV.5 Sistemul de climatizare este întreţinut în mod regulat?IX.7 Există pentru fiecare echipament tehnic o carte tehnică

sau alt document similar?Procurarea pentru fiecare echipament tehnic a cărţii tehnice

Serviciul administrativFebruarie 2008

IX.8 Există pentru fiecare echipament tehnic un document în care să fie specificate măsurile de protecţie a muncii?

Întocmirea pentru fiecare echipament a unei fişe în care să se specifice măsurile de SSM

Serviciul SSM Martie 2008

X.1 Angajaţii au sesizat probleme ale vederii (lăcrimare, usturimi)?

Cuprinderea în cadrul analizelor medicale periodice a controlului oftalmologic de specialitate

Serviciul SSM Martie 2008

XI.13 Căile şi ieşirile de urgenţă corespund cerinţelor de securitate?

Degajarea căilor de acces de obiectele nefolositoare

Serviciul administrativ şi Serviciul SSM

Februarie 2008

48

XVII.2 Există truse de prin ajutor corespunzătoare reglementărilor în vigoare?

Procurarea truselor de prim ajutor

Serviciul SSM, Serviciul aprovizionare şi conducătorii de unităţi operative

Februarie 2008

XVII.4 Există indicatoare care să semnalizeze locul de amplasare a truselor?

Procurarea de indicatoare de semnalizare

Serviciul SSM, Serviciul aprovizionare şi conducătorii de unităţi operative

Februarie 2008

XVII.7 Sunt elaborate instrucţiuni pentru acordarea primului ajutor?

Elaborarea de instrucţiuni pentru acordarea primului ajutor

Serviciul SSM Februarie 2008

XVII.8 Personalul de la locul de muncă are cunoştinţele necesare acordării primului ajutor?

Instruirea personalului şi întocmirea de procese verbale de instruire

Serviciul SSM, şi şefii locurilor de munca

Februarie 2008

A.8 Conducătorul serviciului intern de prevenire şi protecţie are acces la directorul general?

Intocmirea unei proceduri interne, aprobata de conducere, care sa permita accesul conducatorului serviciului intern de prevenire si protectie la directorul general.

Seful serviciului intern de prevenire si protectie.

Februarie 2008

A.12 Este implementat un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă?

Initierea demersurilor pentru implementarea sitemului de management al SSM conform OHSAS-18001.

Seful serviciului prevenire si protectie.

Februarie 2008

A.23 Numărul de angajaţi ai serviciului de securitate a muncii este suficient?

Solicitarea, in scris, conducerii unitatii, pentru incadrarea


Februarie 2008

49

corespunzatoare a seviciului SSM.

A.24 Lucrătorii din cadrul serviciului intern de prevenire şi protecţie desfăşoară numai activităţi de prevenire şi protecţie şi cel mult activităţi complementare (ex. PSI, protecţia mediului)?

Refacerea fisei postului pentru lucratorii vizati in care sa se cuprinda numai activitatile prevazute de normele legale in vigoare.


Februarie 2008

B.2 Documentul care cuprinde strategia unităţii în domeniul s.s.m. cuprinde toate elementele principale?o formulare clară a implicării conducerii în asigurarea unui nivel corespunzător al s.s.m. pentru toţi angajaţii;obiectivele strategiei;identificarea responsabilităţilor;mecanismele consultative;procesul de analiză;-- semnăturile din partea conducerii şi a reprezentantului angajaţilor.

Completarea documentului, care cuprinde strategia unitatii in domeniul SSM, cu toate elementele enumerate.


Martie 2008

B.8 S-au elaborat şi există documente incluzând planuri care prevăd evaluarea, ierarhizarea şi prevenirea riscurilor existente la locurile de muncă din cadrul unităţii?

Completarea planului de prevenire şi protecţie cu aspectele referitoare la evaluarea,ierarhizarea si prevenirea riscurilor existente la locurile de munca din unitate.

Seful serviciului prevenire si protectie impreuna cu lucratorii desemnati cu activitatile de prevenire si protectie.

Martie 2008

D.2 Se pot da exemple concrete privind implicarea conducerii în vederea identificării, evaluării şi prevenirii riscurilor?

Se va solicita conducerii implicarea in identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor.


Permanent

50

D.4 S-a stabilit o procedură general valabilă la nivelul societăţii privind efectuarea inspecţiilor de SSM la locurile de muncă?

Stabilirea unei proceduri privind efectuarea inspecţiilor de SSM la locurile de muncă


Martie 2008

D.5 Procedura generală de efectuare a inspecţiilor SSM conţine elementele de bază?-definirea responsabilităţilor;-stabilirea frecvenţei inspecţiilor la fiecare loc de muncă;-stabilirea procedurilor de consultare cu CSSM.;-recomandarea unor acţiuni corective adecvate locurilor de muncă, cu termene de finalizare;-stabilirea priorităţilor acţiunilor corective;-asigurarea feed-back-ului pentru CSSM.

Completarea procedurii privind efectuarea inspecţiilor de SSM la locurile de muncă cu elementele de bază specificate în cerinţa legală.


Martie 2008

D.9 Riscurile existente la locurile de muncă s-au identificat şi s-au evaluat prin: -analiza privind gravitatea şi frecvenţa accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale din cadrul societăţii;-analiza tendinţelor în acest domeniu;-analiza strategiei şi a procedurilor;-luarea în considerare a prevederilor legislaţiei şi altor reglementări aplicabile;-analiza informatiilor primite de la furnizorii de echipamente de muncă?

Identificarea şi evaluarea riscurilor la locurile de munca tinand cont de toate cerintele enumerate.

Comisia de evaluare a riscurilor si seful serviciului prevenire si protectie.

Martie 2008

D.11 Se pot da exemple de aplicare a planurilor privind identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor la

Aplicarea planurilor privind identificarea, evaluarea şi

Seful serviciului prevenire si protectie impreuna cu şefii

Februarie 2008

51

locurile de muncă? prevenirea riscurilor la locurile de muncă

locurilor de munca

E.16 Conducerea societatii aloca suficiente resurse pentru organizarea si dotarea serviciilor interne de prevenire si protectie ?

Alocarea de sume suficiente in bugetele de cheltuieli la capitolul destinat organizarii si dotarii serviciilor interne de prevenire si protectie.

Seful serviciului prevenire si protectie impreuna cu seful compartimentului financiar-contabil.

Martie 2008

52

4. CONCLUZII

În urma efectuării auditului de conformitate cu legislaţia si a managementului securităţii şi sănătăţii în muncă la S.C. BIM SECURITY S.R.L. se pot formula următoarele concluzii:

Nivelul de securitate general este de 88,95 % încadrandu-se în clasa Foarte Bun (81-90%), ceea ce reflectă o foarte bună cunoaştere şi aplicare a legislaţiei în domeniul SSM, atât de către factorii cu rol decizional cît şi de către factorii cu rol de execuţie;

Nivelul de conformitate general este de 94,89%.

Acţiunile preventive/corective stabilite au în marea lor majoritate caracter organizatoric, ceea ce face ca implementarea lor să se poată face într-un timp relativ scurt şi cu costuri rezonabile. Acţiunile corective stabilite pentru fişa XII ,,Incendii şi explozii" şi pentru fişa XVII „Organizarea primului ajutor" vor fi implementate cu prioritate, avînd în vedere valoarea relativ scăzută a nivelului parţial de securitate obţinut pentru aceste fişe (55,10% şi 76,66%).

Tot cu prioritate trebuie implementate şi măsurile aferente fişei D „ Identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor” deoarece nivelul de 86,04 este mic şi neimplicarea conducerii in activitatile de identificarea, evaluarea si prevenirea riscurilor, poate atrage sancţiuni care ar depăşi cu mult nivelul costurilor pentru realizarea măsurilor de prevenire.

PARTEA A DOUA – EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ NOŢIUNI INTRODUCTIVE DESPRE EVALUAREA RISCURILOR. Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.

Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.

53

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat.

Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI 812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în capitolul 6 precizează că „ factorii ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii şi gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii”.

Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă conţine următoarele prevederi care vizează obligativitatea evaluării riscurilor:

angajatorul are obligaţia „să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă” (art. 7, alin. 4, lit. a); angajatorul are obligaţia „să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice” (art. 12, alin. 1, lit. a).

De asemenea, prin prevederile art. 13, lit. b, Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă stabileşte faptul că, pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia „să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii”.

Pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale angajatorilor în domeniul evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională au fost concepute şi sunt utilizate în prezent mai multe metode.

Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, în aceasta lucrare s-a optat pentru utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti. Această metodă a fost avizată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în anul 1993 şi a fost experimentată până în prezent în majoritatea ramurilor industriale, aducându-i-se permanent îmbunătăţiri.

Metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti face parte din categoria metodelor analitice, semicantitative şi constă, în esenţă, în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) cu ajutorul unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pentru fiecare factor de risc în parte, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de muncă, se determină ca medie ponderată a nivelurilor de risc parţiale, astfel încât compensările să fie minime. Nivelul de securitate rezultă indirect, fiind invers proporţional cu nivelul de risc.

Aplicarea metodei se finalizează cu două documente centralizatoare pentru fiecare loc de muncă: fişa de evaluare a riscurilor şi fişa de măsuri propuse.

În prima fişă se înscriu factorii de risc identificaţi, parametrii de cuantificare ai acestora, consecinţa maximă previzibilă, clasele de gravitate şi frecvenţă , nivelul de risc pentru fiecare factor de risc în parte şi nivelul de risc global pe loc de muncă.

54

Fişa a doua conţine măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru combaterea acţiunii fiecărui factor de risc de la locul de muncă evaluat, ierarhizate în funcţie de nivelurile de risc, începând cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,…). Prin aplicarea acestor măsuri locul de muncă trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.

În prima parte a lucrării este prezentată descrierea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti (finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de aplicare, procedura de lucru şi condiţii de aplicare), precum şi a instrumentelor de lucru (lista de identificare a factorilor de risc, lista de consecinţe, scala de cotare a gravităţii şi a frecvenţei, grila de încadrare a nivelurilor de risc etc.).

Partea a doua a lucrării este dedicată prezentării modului concret de utilizare a metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti în vederea evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă „Operator dispecer ” din cadrul S.C. BIM SECURITY S.R.L.

PREZENTAREA METODEI ELABORATĂ DE INCDPM BUCUREŞTI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

2.1 PREMIZE TEORETICE

2.1.1.Relaţia risc-securitate.

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar riscul – posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial1.

Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este zero.

Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.

În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial de accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc „rezidual", fie şi numai datorită imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin „îmbătrânire".

În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de securitate", respectiv „niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate, respectiv de risc. Definind securitatea ca o funcţie de risc y = f(x), unde, se poate afirma că un sistem va fi cu atât mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă riscul este zero, din relaţia dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către infinit, securitatea tinde către zero (figura 1.1):

y y

1

0

10; .

1 Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române, editat sub egida Academiei României

55

Fig. 1.1 Relaţia risc – securitate

În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca şi o limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie permisă funcţionarea sistemului.

Noţiunea de risc acceptabil

Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire profesională, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.

Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de gravitatea şi probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F1, dezvoltat pe verticală; rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontală (figura 1.2).

În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă, putem atribui unor cupluri gravitate – probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.

Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe axele de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele două variabile: gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi probabilitate, standardul CEN-812/85 defineşte o astfel de curbă drept „curbă de acceptabilitate a riscului" (figura 1.3).

56

Fig. 1.2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor caracterizate prin cupluri diferite de gravitate – probabilitate

Fig. 1.3 Curba de acceptabilitate a riscului

Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. Astfel, riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică, situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecinţe mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate se situează deasupra curbei, este inacceptabil.

De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri încât riscul unui eveniment nuclear – fie el riscul evenimentului A – este caracterizat printr-o gravitate extremă a consecinţelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mică. Din cauza frecvenţei foarte reduse de apariţie, activitatea este considerată sigură şi riscul acceptat de societate.

În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca exemplu accidentul rutier din activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă consecinţe mai puţin

57

grave decât un accident nuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecvenţă foarte ridicată), încât locul de muncă al şoferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).

Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea tratare a riscului ridică două probleme:cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.

Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost relaţia risc – factor de risc. 2.1.3. Determinarea coordonatelor riscului Existenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care acţiunea unui factor de risc poate conduce la accident şi gravitatea consecinţei acţiunii factorului de risc asupra victimei.

În consecintǎ, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară parcurgerea următoarelor etape:

identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce înseamnǎ determinarea gravitǎţii

lor;stabilirea probabilitǎţii de acţiune a lor asupra executantului;atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii

factorilor de risc.

a.Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti, abordând sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un sistem (Anexa 1).

În condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu există suficiente resurse (de timp, financiare, tehnice etc.) pentru ca să se poată interveni simultan asupra tuturor factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Chiar dacă ar exista, criteriul eficienţei (atât în sensul restrâns, al eficienţei economice, cât şi al celei sociale) interzice o astfel de acţiune. Din acest motiv, nici în cadrul analizelor de securitate nu se justifică luarea lor integral în considerare. Din multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire se finalizează potenţial cu un accident sau o îmbolnăvire, factorii care pot reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a căror eliminare garantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea studiului asupra acestora.

b.Diferenţierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinţei este uşor de realizat. Indiferent de factorul de risc şi de evenimentul pe care-l poate genera, consecinţele asupra executantului pot fi grupate după categoriile definite prin lege: incapacitate temporară de muncă, invaliditate şi deces. Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care este consecinţa sa maximă posibilă. De exemplu, consecinţa maximă posibilă a electrocutării va fi întotdeauna decesul, în timp ce consecinţa maximă a depăşirii nivelului normat de zgomot va fi surditatea profesională – invaliditate. Cunoscând tipurile de leziuni şi vătămări, ca şi localizarea potenţială a acestora, în cazul accidentelor şi bolilor profesionale, aşa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Muncii,Familiei si Egalitatii de Sanse (Anexa 2), se poate aprecia pentru fiecare factor de risc în parte la ce leziune va conduce in extremis, ce organ va fi afectat şi, în final, ce tip de consecinţă va produce: incapacitate,

58

invaliditate sau deces. La rândul lor, aceste consecinţe se pot diferenţia în mai multe clase de gravitate. De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai mică de 3 zile (limita minimă stabilită prin lege pentru definirea accidentului de muncă), între 3 – 45 zile şi între 45 – 180 zile. Ca şi în cazul probabilităţii de producere a accidentelor sau îmbolnăvirilor, putem stabili şi pentru gravitatea consecinţelor mai multe clase, după cum urmează:

clasa 1: consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 3 zile);clasa 2: consecinţe mici (incapacitate cuprinsă între 3 – 45 zile, care necesită tratament medical);clasa 3: consecinţe medii (incapacitate 45 – 180 zile, tratament medical şi spitalizare);clasa 4: consecinţe mari (invaliditate gradul III):clasa 5: consecinţe grave (invaliditate gradul II);clasa 6: consecinţe foarte grave (invaliditate gradul I);clasa 7: consecinţe maxime (deces).

c.Referitor la frecvenţă, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii. Prin urmare, factorii de risc se vor diferenţia între ei prin faptul că fiecare conduce cu o altă probabilitate la producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri. De exemplu, probabilitatea de producere a unui accident datorită mişcării periculoase a organelor în mişcare ale unei foreze este diferită faţă de cea a producerii, la acelaşi loc de muncă, a unui accident datorită trăsnetului. De asemenea, acelaşi factor va putea fi caracterizat printr-o altă frecvenţă de acţiune asupra executantului, în diverse momente ale funcţionării unui sistem de muncă sau în sisteme analoge, în funcţie de natura şi de starea elementului generator. Astfel, probabilitatea de electrocutare prin atingere directă la manevrarea unui aparat acţionat electric este mai mare dacă acesta este vechi şi are uzată izolarea de protecţie a conductorilor, decât dacă aparatul este nou.

Din punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilitǎţi determinate strict pentru fiecare factor de risc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se întâmplă cu factorii proprii executantului.

Probabilitatea de a acţiona într-o anumită manieră generatoare de accident nu poate fi decât aproximată. În alte situaţii, calculul necesitat de determinarea riguroasă a probabilitǎţii de producere a consecinţei este atât de elaborios, încât ar fi mai costisitor şi mai îndelungat decât aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire. De aceea ar fi mai indicat să se stabilească probabilitǎţile, de regulă, prin apreciere şi să se grupeze pe intervale. Este mai uşor şi mai eficient pentru scopul urmărit să se aproximeze că un anumit accident este probabil să fie generat de acţiunea unui factor de risc cu o frecvenţă mai mică de o dată la 100 de ore. Diferenţa faţă de nişte valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este nesemnificativă, evenimentul putând fi caracterizat în toate trei cazurile ca fiind foarte frecvent.

Din acest motiv, dacă utilizăm intervalele precizate în CEI 812/1985, obţinem 5 grupe de evenimente, pe care le putem ordona astfel:

extrem de rare: P < 10-7/h;foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;rare: 10-5 < P < 10-4/h;puţin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;foarte frecvente: P > 10-2/h.

Vom atribui acum fiecărei grupe o clasă de probabilitate, de la 1 la 6, aşa încât vom spune că evenimentul E1, a cărui frecvenţă probabilă de producere este de P1 < 10-7/h, este de clasa 1 de

59

probabilitate, iar evenimentul E6, cu frecvenţa P6 >10-2/h, este de clasa a 6-a de probabilitate. Obţinem o scală de cotare a probabilităţii cum este cea din Anexa 3.

d.Având la dispoziţie aceste două scale – de cotare a probabilităţii şi a gravităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc (Anexa 3) – putem să asociem fiecărui factor de risc dintr-un sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate – probabilitate, pentru fiecare cuplu stabilindu-se un nivel de risc.

Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s-a utilizat curba de acceptabilitate a riscului.

Mai întâi, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al finalităţii protecţiei muncii, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai mare asupra nivelului de risc decât frecvenţa. În consecinţă, corespunzător celor 7 clase de gravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate, dată fiind relaţia invers proporţională între cele două stări (risc – securitate):

– N1 – nivel minim de risc – S7 – nivel maxim de securitate;– N2 – nivel foarte mic de risc – S6 – nivel foarte mare de securitate;– N3 – nivel mic de risc – S5 – nivel mare de securitate;– N4 – nivel mediu de risc – S4 – nivel mediu de securitate;– N5 – nivel mare de risc – S3 – nivel mic de securitate;– N6 – nivel foarte mare de risc – S2 – nivel foarte mic de securitate;– N7 – nivel maxim de risc – S1 – nivel minim de securitate.

Dacă luăm în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor specificate, câte două, obţinem o matrice Mg,p cu 7 linii – g, care vor reprezenta clasele de gravitate, şi 6 coloane – p – clasele de probabilitate:

Mg,p =

Reprezentînd grafic (figura 1.4) matricea în cadrul unui sistem de coordonate rectangulare obţinem un dreptunghi a cărui bază (abscisa) o constituie mulţimea claselor de probabilitate, înălţimea (ordonata) – clasele de gravitate, iar suprafaţa sa: mulţimea nivelurilor de risc posibile:

De asemenea, cu ajutorul fiecăruia dintre cupluri descriem un dreptunghi care considerăm că figurează un risc; fiecărei microsuprafeţe îi vom atribui un nivel de risc, astfel încât prin reuniune să obţinem:

60

Fig. 1.4. Reprezentarea grafică a matricei cuplurilor de variabile gravitate – probabilitate (mulţimea nivelurilor de risc):g – clasă de gravitate; p – clasă de probabilitate

Observaţie:

Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat următoarele convenţii:atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate prin segmente egale, deşi diferenţele între gravităţile evenimentelor de la o clasă la alta, cât şi intervalele de timp în cazul claselor de probabilitate, pe baza cărora s-au determinat, nu sunt egale;pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s-au folosit segmente cu lungime mai mare decât pentru cele care delimitează clasele de frecvenţă (11/2 - 1), tocmai datorită premisei că gravitatea are o pondere mult mai mare în dimensiunea riscului. Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiţii, a curbei de acceptabilitate a riscului asupra reprezentării obţinute a mulţimii nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea cuplurilor pe niveluri de risc, aşa cum se explicitează în continuare.

Menţinând logica reprezentării prin segmente egale a claselor, rezultă că şi curbele care delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. În consecinţă, împărţim diagonala mare a dreptunghiului care semnifică suma mulţimilor nivelurilor de risc în 7 segmente egale, prin care se vor trasa curbele.

61

Nivelul 1 – nivel minim de risc acceptabil

Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se va trasa curba nivelului 1. Luăm acum în considerare toate cuplurile în care gravitatea intră cu valoarea 1 (linia 1 a matricei Mg,p).

Într-adevăr, toţi factorii de risc a căror consecinţă posibilă este incapacitate de muncă mai mică de 3 zile pot fi consideraţi ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele produse neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de muncă; de regulă, sunt tratate ca incidente şi eliminarea lor face obiectul acţiunii de mărire a confortului în muncă, nu a securităţii). Cuplul limită este cel în care gravitatea are valoarea 1 şi probabilitatea valoarea 6.

Trasăm prin cele două puncte astfel stabilite o curbă având alura curbei de acceptabilitate stabilită prin CEN-815/85 (figura 1.5 a).

Fig. 1.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc.Stabilirea punctelor prin care se traseazǎ curbele de nivel;curba de nivel 1 (risc minim acceptabil)

Suprafaţa care este delimitată de laturile dreptunghiului şi de curba trasată va reprezenta grafic nivelul 1 de risc. Toţi factorii de risc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale căror coordonate generează puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe curbă vor fi consideraţi de nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.

62

Din reprezentarea grafică (figura 1.5 a), rezultă că din matricea Mg,p, nivelului 1 de risc îi corespunde submatricea:

= şi elementul (2,1).

Nivelul 2 – 7Trasăm curbele pentru nivelurile 2 - 6 paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil

prin punctele care delimitează segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului mulţimii nivelurilor de risc (figura 1.5 b).

Fig. 1.5b Trasarea curbelor nivelurilor de risc. Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 – 7; nivel de risc maxim acceptabil şi critic.

Nivelul de risc 1 – cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);

Nivelul de risc 2 – cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);

Nivelul de risc 3 – cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);

Nivelul de risc 4 – cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);

Nivelul de risc 5 – cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);

Nivelul de risc 6 – cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);

63

Nivelul de risc 7 – cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).

Ca şi mai sus, secţiunea delimitată de curba nivelului 1 şi de curba imediat superioară va reprezenta grafic nivelul 2; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate – probabilitate generează puncte situate în interiorul acestei suprafeţe sau pe limita sa superioară li se alocă nivelul 2 de risc.

Similar se atribuie nivelurile 3, 4, ..., 6. Suprafaţei delimitate de curba nivelului 6 şi de cele două laturi superioare ale

dreptunghiului i se alocă nivelul 7.Interpretând reprezentarea din figura 1.5 b rezultă că fiecărui nivel de risc îi corespunde

cel puţin o submatrice din matricea Mg,p:

- nivelul 2: şi elementul (4,1);

- nivelul 3: şi elementul

(4,2);

- nivelul 4: M

M

M

M

pp

pp

gg

gg

35

6

43

4

52

3

26

7

3 5 3 6

4 3 4 4

5 2 5 3

6 27 2

,

,

,

,

( , ) ( , )

( , ) ( , )

( , ) ( , )

( , )( , )

;

- nivelul 5: ;

- nivelul 6: şi elementele (5,6), (7,4);

- nivelul 7: elementul (6,6) şi submatricea: .

Din relaţia risc – securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un nivel critic, la care securitatea sistemului este minimă. Dincolo de această limită, securitatea tinde către zero, deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi echivalentă cu producerea accidentului sau îmbolnăvirii. Despre factorii de risc caracterizaţi prin cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se poate afirma că ei vor conduce rapid şi cu certitudine la producerea evenimentului extrem – decesul (pericol iminent).

Reglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit însă atingerea stadiului critic. Pentru aceasta, în general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub formă de valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată prin elemente măsurabile, fie interdicţii – factorii la care măsurătorile nu sunt posibile. Normele respective corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care diferă de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile economice şi sociale.

Autorii metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti considerǎ cǎ pentru ţara noastrǎ ar fi indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil sǎ corespundǎ nivelului 3,5. Aceasta ar însemna în primul rând ca autorizarea de funcţionare a agenţilor economici din punct de vedere al protecţiei muncii sǎ se acorde numai dacǎ evaluarea riscurilor la locurile de muncǎ confirmǎ nedepǎşirea acestui nivel.

64

Plecând de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaboratǎ metoda de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnǎvire profesionalǎ la locurile de muncă, metodǎ care va fi prezentată în continuare.

2.2. DESCRIEREA METODEI

2.2.1.Scop si finalitate

Metoda elaboratǎ în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă.

Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.

Principiul metodei

Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile.

Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.

2.2.3. Utilizatori potenţialiMetoda poate fi utilizată atât în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă, cât şi

în faza de exploatare. Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din persoane specializate atât în securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).

În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în vederea integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă.

În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii: analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă;fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.

Etapele metodei

Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:definirea sistemului de analizat (loc de muncă);identificarea factorilor de risc din sistem;evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;propunerea măsurilor de prevenire.

65

2.2.5.Instrumente de lucru utilizate

Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior, se realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:Lista de identificare a factorilor de risc;Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;Grila de evaluare a riscurilor;Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;Fişa locului de muncă – document centralizator;Fişa de măsuri propuse.

Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare. Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care

cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă).

Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.

Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.

Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.

În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în forma finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:

- clasa 1 → frecvenţa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani; - clasa 2 → frecvenţa de producere: o dată la 5 –10 ani;- clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;- clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;- clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;- clasa 6 → o dată la mai puţin de o lună. Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub

formă tabelară a graficului din figura 1.5b prezentată în capitolul precedent. Liniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate. Fiecare căsuţă corespunde câte unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marchează secţiunile obţinute în grafic prin trasarea curbelor de nivel.

Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.

Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.

Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate în niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc şi de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.

66

În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele delimitate, precum şi elementele singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.

Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. Ca urmare, acest formular cuprinde:date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă;date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;componentele generice ale sistemului de muncă;nominalizarea factorilor de risc identificaţi;explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;nivelul de risc.Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securităţii muncii.

2.3. APLICAREA METODEI2.3.1.Procedura de lucrua. Constituirea echipei de analiză şi evaluarePrimul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi evaluare.

Aceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate.

Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, este necesară o minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate.

După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.

b.Descrierea sistemului de analizatÎn această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:

identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile şi utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc.);descrierea condiţiilor de mediu existente;precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative incidente.

Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii). O sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o constituie discuţiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.

c.Identificarea factorilor de risc din sistem

67

În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite (Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare.

Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiză verbală cu tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în care disfuncţiile accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.

De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin procesare pe computer.

Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia logică.

În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi materialelor utilizate sau dispunându-se de buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.

Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de nedeterminare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite, precum şi impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului.

Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de muncă, procedee de lucru greşite.

Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6), unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenţa la apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, etc.).

d.Evaluarea riscurilor

Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din Anexa 2. Gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3.

Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.

Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3. Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an.

Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.

Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.

68

În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică orice medie statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.

Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:

unde: Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;ri - rangul factorului de risc „i”;Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a

nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate.

Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă (Anexa 6).

În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează media ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat din componenţa macrosistemului (locurile de muncă similare se consideră ca un singur loc de muncă), pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secţia/sectorul sau întreprinderea investigată – NS:

unde:rp este rangul locului de muncă „p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);n - numărul de locuri de muncă analizate;Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă „p”.

e.Stabilirea măsurilor de prevenire

Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.

De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire, respectiv:

măsuri de prevenire intrinsecă;măsuri de protecţie colectivă;măsuri de protecţie individuală.

Măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).

69

Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument neformalizat care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:

modul de desfăşurare a analizei;persoanele implicate;rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;interpretarea rezultatelor evaluării;fişele de măsuri de prevenire.

2.3.2.Condiţii de aplicarePentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie

este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub aspectul scopului şi elementelor sale. În acest mod se limitează numărul şi tipul de interrelaţionări potenţiale ce urmează să fie investigate şi implicit factorii de risc de luat în considerare.

O altă condiţie deosebit de importantă este existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi, tehnologi, ergonomi, medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzător naturii variate a elementelor sistemelor de muncă, dar şi a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie să fie specialistul în securitatea muncii, al cărui rol principal va fi de armonizare a punctelor de vedere ale celorlalţi evaluatori, în sensul subordonării şi integrării criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmărit prin analiză: evaluarea securităţii muncii.

Un avantaj al metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti îl constituie faptul că aplicarea ei nu este limitată de condiţia existenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizată în toate etapele legate de viaţa unui sistem de muncă sau a unui element al acestuia: concepţia şi proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune, desfăşurarea procesului de muncă.

Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un sistem relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ laborioasǎ. Aplicarea ei şi gestionarea riscurilor la locurile de muncǎ pe baza rezultatelor obţinute necesitǎ personal specializat şi tehnicǎ de calcul.

2.3.3.Consideraţii privind utilizarea tehnicii de calcul automate în aplicarea metodei şi gestiunea computerizată a riscurilor

Aplicarea practicǎ a metodei de evaluare a riscurilor în sistemul de muncǎ este suficient de laborioasǎ, ca numǎr de informaţii care trebuie luate în considerare în cazul urmǎririi mai multor locuri de muncǎ, pentru a justifica folosirea tehnicilor moderne de prelucrare autonatǎ a datelor.

Utilizarea calculatorului este posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei, respectiv:procedura de lucru etapizată;existenţa unui algoritm de calcul al nivelului de risc;

70

tipul de legături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de risc.Tehnica automată de calcul poate fi aplicată atât la evaluarea propriu-zisă a riscurilor, cât

şi la gestiunea computerizată a acestora în cadrul unităţii.a.În timpul evaluării propriu-zise utilizarea computerului este recomandabilă în două

modalităţi:constituirea unor bănci de date privind:durata de viaţă a echipamentelor tehnice;timpul de funcţionare;numărul de persoane expuse;timpul de expunere;statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi utilizarea lor pentru a determina cu mai mare acurateţe clasele de probabilitate;calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe loc de muncă, sector de activitate, întreprindere.

b.Gestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date complete şi actualizabile permanent, cuprinzând datele din fişele de risc şi de măsuri pentru toate locurile de muncă evaluate din unitate.

În acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte şi corecta conform ultimei evaluări situaţia exactă a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a măsurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a răspunderilor şi competenţelor pentru respectivele măsuri.

3. UTILIZAREA METODEI PENTRU EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA PENTRU LOCUL DE MUNCA”OPERATOR DISPECER”, DIN CADRUL S.C. BIM SECURITY SRL.

3.1.Procesul de munca

Procesul de muncǎ are drept scop prestarea serviciilor de paza,control acces si interventie,prin supraveghere şi monitorizare video, atit la persoane fizice, cât si la persoane juridice. Societatea functioneaza cu respectarea legislatiei în vigoare,având ca obiectiv declarat desfasurarea tuturor activitatilor în conditii de maxima siguranta pentru personalul propriu si pentru celelalte persoane cu care societatea intra în relatii de serviciu. Prestarea serviciilor de monitorizare ,paza, control acces si interventie se desfasoara cu respectarea cerintelor legale in vigoare si a prevederilor clauzelor contractuale, pe baza procedurilor specifice intocmite la nivelul unitatii.

3.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat a.Mijloace de producţie:

Panou de control cu monitoare Pupitre de comadă cu tastaturi si joistic

71

Camere de luat vederistatie radio emisie- receptietelefoaneregistre diferitelanternetomfespray cu gaze iritant lacrimogene

b.Sarcina de muncă sosirea la serviciu;predarea si preluarea postului;informare cu privire la evenimentele aparute in schimbul precedent si modul lor de rezolvare executa sarcinile care le are conform fisei postuluiia cunostinta de sarcinile suplimentare ce-i revin pentru shimbul sauexecuta sarcinile de serviciu specifice postului primite din partea sefului ierarhic

c. Mediul de muncă Operatorul dispecer îşi desfasoara activitatea în cadruldispeceratelor locale din obiective,folosind iluminarea naturala sau artificiala, cu respectarea prevederilor din planurile de paza aprobate. Obiectivele în care se presteaza sevicii de monitorizare prin dispecerate şi paza au instalatii de climatizare. Uneori apar curenti de aer din cauza neetanşeitatilor si functionarii climatizoarelor. Nivelul de zgomot se plaseaza sub limita legala admisa de 80 Db(A).

3.3.Factorii de risc identificaţiA.Factori de risc proprii mijloacelor de producţiea.Factori de risc mecanic:

Lovire de catre mijloacele de transport la parcurgerea traseului de acces catre si dinspre unitate Lovire de mijloace de transport la locul de munca: lize, electro si motostivuitoare, transpaletiLovire la locul de munca – circulatia pe scari in cadrul unităţiiAlunecare de materiale, piese etc. neasigurate impotriva deplasarilor necontrolateRostogolire de materiale neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate (in componenta obiectivului de paza)Rasturnare de materiale neasigurate impotriva caderilor necontrolate (in componenta obiectivului de paza)Cadere libera de materiale de la cotele superioareAlunecare la deplasarea in dispecerat, dupa spalarea podelei

b.Factori de risc electric:

-electrocutare prin atingere directǎ cauzata de atingerea accidentalǎ a unor conductori aflati accidental sub tensiune si fara izolatie; - electrocutare prin atingere indirecta sau aparitia tensiuni de pas la detiorarea circutelor de legare la instalatia de impamintare.

c.Factori de risc biologic:

72

- nu

B.Factori de risc proprii mediului de muncă a.Factori de risc fizic:

- temperature aerului – ridicata vara si scazuta iarna( daca nu se foloseste instalatia de climatizare); - curenţi de aer pe timpul lucrului; - nivel de iluminare scazut pe timp de noapte; - calamitǎţi naturale – trǎsnet, inundaţie, alunecǎri de teren, prǎbuşiri de copaci, seisme. b.Factori de risc chimic: -gaze, vapori toxici(la paza obictivelor cu substante petroliere)sau in caz de incendiu. C.Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a.Suprasolicitare fizicǎ: - nu.b.Suprasolicitare psihică: - decizii dificile în timp scurt in timpul tentativelor de efractie; - în anumite condiţii apar factori organizaţionali /psihosociali prin diminuarea pauzelor de lucru , când activităţile sunt foarte intense şi nu există personal pentru descărcare şi magazinaj; - monotonia muncii în special pe timp de noapte sau în posturi izolate.

D.Factori de risc proprii executantuluia.Acţiuni greşite:

-deplasari cu pericol de cadere – cadere la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedecare la deplasarea pedestra; - comunicari accidentogene – în special la schimbarea servicilui (turelor) pe timp de noapte.

b.Omisiuni: - neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare.

Anexa 1LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

A EXECUTANT Operator dispecer

1 Actiuni gresite

- deplasări cu pericol de cădere: de la acelaşi nivel: - prin dezechilibrare - alunecare - împiedicare de la înălţime: - prin dezechilibrare - prin alunecare

XXX

XX

73

1.4.Comunicări accidentogene X2 Omisiuni

2.1.Omiterea unor operaţii -2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie X

B SARCINA DE MUNCĂ1 Continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu cerintele de

securitate 1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite -1.2.Absenţa unor operaţii -1.3.Metode de muncă necoresp. (succesiune greşită a operaţiilor) -

2 Sarcina subdimensionata/supradimensionata in rap. cu capacit. execut. 2.1.Solicitare psihică:- ritm de muncă mare- decizii dificile în timp scurt- operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex - monotonia muncii

--X-X

C MIJLOACE DE PRODUCŢIE1 Factori de risc mecanic

1.1.Mişcări periculoase1.1.1. Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:- organe de maşini în mişcare – - curgeri de fluide- deplasări ale mijloacelor de transport etc.1.1.2. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor1.1.3. Deplasări sub efectul gravitaţiei: alunecare, rostogolire, rulare pe roţi, răsturnare, cădere liberă, scurgere liberă, deversare, surpare etc.1.1.4. Deplasări sub efectul propulsiei:- proiectare de corpuri sau particule- deviere de la traiectoria normală- balans- recul- şocuri excesive- jet, erupţie

--X- X-------

1.2.Supraf. sau contururi periculoase: înţepătoare, tăioase, alunecoase, etc X1.3.Recipiente sub presiune -1.4. Vibraţii excesive ale echipam. tehnice -

2 Factori de risc termic2.1.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor -2.2.Incendiu X

3 Factori de risc electric3.1.Curentul electric- atingere directă X- atingere indirectă X

4 Factori de risc chimic4.1.Substanţe caustice -4.2.Substanţe inflamabile -

5 Factori de risc biologic5.1.nu -

74

D MEDIU DE MUNCĂ1 Factori de risc fizic

1.1Temperatura aerului:- ridicată- scăzută

XX

1.2.Umiditatea aerului:- ridicată- scăzută

--

1.3.Curenţi de aer X1.4.Zgomot -1.5.Vibratii -1.6.Iluminat: - nivel de iluminare scăzut X

1.7.Radiatii Electromagnetice Microunde De frecventa joasa Radiatii de ozon

X---

1.8.Potenţial electrostatic -1.9.Calamităţi naturale -trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe,seisme

X

2 Factori de risc biologic2.1.Microorganisme în suspensie în aer: bacterii, virusuri, richeţi, spirochete, ciuperci, protozoare etc. -

75

Anexa 2LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN(leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman)

Nr.crt.

CONSECINŢEPOSIBILE

LOCALIZAREA CONSECINŢELOR

Cut

ie c

rani

ană

Cut

ie to

raci

că

Abd

omen

Teg

umen

t

Apa

rat r

espi

rato

r

Apa

rat c

ardi

ovas

cula

r

Apa

rat d

iges

tiv

Apa

rat r

enal

Sistem osteoarticular

Sis

tem

mus

cula

r

Organe de simţ

Sis

tem

ner

vos

Mul

tipl

ă

Col

oana

vert

ebra

lă

Membru superiorMembru inferior

Och

i

Nas

Ureche

BraţAntebraţ

PalmăDegete

Coa

psă

Gam

băP

icio

r

Inte

rnă

Ext

ernă

D S D S

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

12

13

14

15 16 17 18 19 20 21 22 23

1. Plagă - tăietură - înţepătură

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x6. Arsură - termică

- chimicăxx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

xx

7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x8. Leziuni ale organelor interne - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x10. Intoxicaţie - acută

- cronică--

--

--

xx

xx

xx

xx

xx

--

--

--

--

--

--

--

--

--

--

--

--

xx

xx

11. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -12. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x13. Boli infecţioase şi parazitare x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x14. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -15. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -

Sursa: Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Muncii,Familiei si Egalitatii de Şanse.

76

Anexa 3SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI PROBABILITĂŢII CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELORCONSECINŢE1 NEGLIJABILE consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă

până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)2 MICI consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 45

zile care necesită tratament medical3 MEDII consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45

180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare4 MARI consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de

maxim 50 % - invaliditate de gradul III5 GRAVE consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 100 % a capacităţii de

muncă, dar cu posibilitate de autoservire - invaliditate de gradul II; uzura prematură a organismului cu reducerea duratei de viaţă

6 FOARTE GRAVE

consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoservire - invaliditate de gradul I

7 MAXIME decesCLASE DE PROBABILITATE PROBABILITATEA CONSECINŢELOREVENIMENTE

1 EXTREM DE RARE

Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de micăP < 10-1 evenimente/an

2 FOARTE RARE

Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică 10-1 < P < 5-1 evenimente/an

3 RARE Probabilitate de producere a consecinţelor mică 5-1 < P < 2-1 evenimente/an

4 PUŢIN FRECVENTE

Probabilitate de producere a consecinţelor medie 2-1 < P < 1 eveniment/an

5 FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor mare1 eveniment/an < P < 1 eveniment/lună

6 FOARTE FRECVENTE

Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mareP > 1 eveniment/lună

Anexa 4

G R I L A D E E V A L U A R E A R I S C U R I L O R

77

COMBINAŢIE ÎNTRE GRAVITATEA CONSECINŢELOR ŞI PROBABILITATEA PRODUCERII LOR

CLASE DE PROBABILITATE

EX

TR

EM

DE

R

AR

FO

AR

TE

RA

R

RA

R

PU

ŢIN

F

RE

CV

EN

T

FR

EC

VE

NT

FO

AR

TE

F

RE

CV

EN

T

CL

AS

E D

E

GR

AV

ITA

TE

CONSECINŢE

P>

10-1 e

ven.

/an

P >

10-1

eve

n./a

nP

< 5

-1 e

ven.

/an

P >

5-1 e

ven.

/an

P <

2-1 e

ven.

/an

P >

2-1 e

ven.

/ an

P <

1 e

ven.

/an

P >

1 e

ven.

/an

P <

1 e

ven.

/lun

ă

P >

1 e

ven.

/ lun

ă

7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6FOARTE GRAVE

INVALIDITATE GRADUL I

(6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

5 GRAVE

INVALIDITATE GRADUL IIUZURĂ PREMATURĂ

(5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

4 MARIINVALIDITATE GRADUL III

(4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

3 MEDII ITM 45 180 ZILE (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

2 MICI ITM 3 45 ZILE (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

1 NEGLIJABILE ITM < 3 ZILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

78

Anexa 5

SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE NIVEL DE RISC CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE NIVEL DE SECURITATE1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM2 FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE MARE3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU

5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

Anexa 6

UNITATEA: S.C BIM SECURITY SRL-

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DEMUNCĂ

NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 3

79

SECŢIA: -DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.

LOCUL DE MUNCĂ: Operator dispecer la dispeceratul local

ECHIPA DE EVALUARE: DINCĂ MARCEL

COMPONENTA SISTEMULUI DE MUNCĂ

FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC (descriere, parametri)

CONSE-CINŢA MAXIMĂ PREVIZI-BILĂ

CLASA DE GRAVI-TATE

CLASA DE PROBA-BILITA-TE

NIVEL PAR-ŢIAL DE RISC

0 1 2 3 4 5 6MIJLOACE DE PRODUCŢIE Risc mecanic

1. Lovire de catre mijloacele de transport auto DECES 7 1 32. Alunecare de materiale, piese etc neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate (in componenta obiectivului de paza)

ITM 45-180 zile

3 1 2

3. Rostogolire de materiale neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate (in componenta obiectivului de paza)

DECES 7 1 3

4. Rasturnare de materiale neasigurate impotriva deplasarilor necontrolate

INV.gr.III 4 1 2

5. Cadere libera de materiale, scule, piese de la cotele superioare

DECES 7 1 3

6. Lunecare dupa spalarea podeleiITM 3-45 zile

2 1 1

7. Lovire la locul de munca – circulatia pe scari în obiectiv ITM 45-180 zile

3 1 2

Risc electric 8 .Socuri electrice sau electrocutare prin atingere directa DECES 7 1 3

80

9. Socuri electricie sau electrocutare prin atingere indirecta DECES 7 1 3

10. Socuri electricie sau electrocutare cauzata de atingerea accidentala a unor conductori aflati accidental sub tensiune si fara izolatie

DECES 7 1 3

MEDIUL DE MUNCĂ

Risc chimic 11 .Gaze, vapori toxici in caz de incendiu DECES 7 1 3Risc fizic-calamitati naturale

12.Calamitati naturale: cutremur,trasnet etcDECES 7 1 3

SARCINA DE MUNCA

Solicitare psihica 13.Decizii dificile in timp scurt,în special pe timpul efracţiilor

ITM 3-45 zile

2 1 1

Solicitare psihica14.Monotonia muncii in special la lucrul pe timp de noapte

ITM 3-45 zile

2 1 1

15. in anumite conditii apar factori organizationali / psihosociali prin lipsa pauzelor de lucru la obiectiv

ITM 3-45 zile

2 1 1

EXECUTANTDeplasari cu pericol de cadere

16.Cadere la acelasi nivel : dezechilibrare,alunecare, impiedicare

ITM 3-45 zile

2 1 1

81

Nivelul de risc global al locului de muncă este:

16 ri Ri i=1 5(1x1) + 3(2x2) + 8 (3x3) 89

Nrg = -------------- = ------------------------------------- = --------- = 2,54 16 5x1 + 3x2 + 8x3 35 ri

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Anexa 7

82

,,OPERATOR DISPECER”

Nr. Crt

FACTOR DE RISCNivel de risc

MĂSURI PROPUSENominalizarea măsurii

1. Cadere libera de materiale ( consecinta maxima deces ) 3

MĂSURI ORGANIZATORICE:instruire privind deplasările in obiectiv si dispeceratMASURI TEHNICE. Purtarea castii de protecţie la deplasarile in zonele unde se impune purtarea obligatorie a acesteia

2.Socuri electrice sau electrocutare ( consecinta maxima deces )

3

MĂSURI TEHNICE :Purtarea de incaltaminte antiderapanta

MĂSURI ORGANIZATORICE:Instruirea angajatilorRespectarea normelor de securitate

3.Lovire de catre mijloace auto ( consecinta maxima deces )

3MĂSURI ORGANIZATORICE:instruire privind deplasarile

4.Rostogolire libera de materiale neasigurate ( consecinta maxima deces )

3MĂSURI ORGANIZATORICE:instruire privind deplasarile

INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU LOCUL DE MUNCĂ ,,OPERATOR DISPECER’’

83

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă “Agent dispecer” este egal cu 2,54 , valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc foarte mic spre mic.

Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare a locului de muncă”, din care se observă că din totalul de 16 factori de risc identificaţi, nici unul nu depăşeste, ca nivel parţial de risc valoarea 3, 8 incadrandu-se in categoria factorilor de risc mic, 3 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mic şi 5 in categoria factorilor de risc minim.

Cei 4 factori de risc,care au cea mai strânsă legătură cu kocul de muncă şi care se situează în nivelul cel mai ridicat sunt:

R.m.5 Cadere libera de materiale de la cotele superioare( consecinta maxima deces )R.e.8 Socuri electrice sau electrocutare ( consecinta maxima deces )R.m. 1 Lovire de catre mijloace auto ( consecinta maxima deces )R.m.3 Rostogolire libera de materiale neasigurate ( consecinta maxima deces )

Pentru diminuarea sau eliminarea celor 4 factori de risc (care se situează în domeniul de risc mic), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru locul de munca “Operator dispecer”.

În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă după cum urmează :62,5 %, factori proprii mijloacelor de producţie;12,5 %, factori proprii mediului de muncă;18,75 %, factori proprii sarcinii de muncă;6,25 %, factori proprii executantului.

Din analiza Fişei de evaluare se constată că 56,25 % dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES, INVALIDITATE), probabilitatea fiind extrem de rara , dar indică existenţa elementelor cu pericol deosebit de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

84

BIBLIOGRAFIE

Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (vol. I şi II), Editura AGIR, Bucureşti, 2001.Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G.,Darabont D.,Evaluarea calităţii de securitate a echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti, 2001.Darabont, D., Auditarea de securitate si sanatate in munca,Editura VIROM, Constanta,2006.Moraru, R., Băbuţ, G., Analiză de risc, Editura Universitas, Petroşani, 2000.Moraru, R., Băbuţ, G., Matei, I., Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale, Editura Focus, Petroşani, 2002.Pece, Şt., Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale, I.N.I.D., Bucureşti, 1993.Pece, Şt., Metodă de evaluare a securităţii muncii la nivelul microsistemelor (loc de muncă), Risc şi securitate în muncă, I.C.S.P.M. Bucureşti, nr. 3-4/1994.Pece, Şt., Dăscălescu, A., Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă, M.M.P.S.-I.C.S.P.M. Bucureşti, 1998.Pece, Şt., Dăscălescu, A. ş.a., Securitate şi sănătate în muncă - Dicţionar explicativ, Editura GENICOD, Bucureşti, 2001.Pece, Şt., Evaluarea riscurilor în sistemul om-maşină, Editura Atlas Press, Bucureşti, 2003.Darabont, D., Auditarea de securitate si sanatate in munca,Editura VIROM, Constanta,2006.* * Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea muncii, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.646/26.06.2006.* * Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 aprobate prin H.G. NR. 1425/2006,Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.882/30.10.2006.* *H.G. nr.1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca,Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 739/30.08.2006.

* *H.G. nr.493/12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 380/03.05.2006.* *H.G.nr.1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 722/23.08.2006.* * H.G. nr.971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de munca, , Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.683/09.08.2006.* * H.G. nr.1218/06.09.2006. privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 845/13.10.2006.* * H.G.nr. 1146/30.08.2006. privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, , Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr.815/03.10.2006.* * H.G.nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare, Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 713/21.08.2006.* *SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calitatii. Cerinte,Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO),Bucuresti,2001.

95

* *OHSAS 18001:2004 Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale, Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO),Bucuresti,2004.

96

Auditul Securitatii Si Sanatatii Muncii Si Evaluarea Riscurilor La SC Bim Security SRL

Documents

Transcript of Auditul Securitatii Si Sanatatii Muncii Si Evaluarea Riscurilor La SC Bim Security SRL