UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANA PROGRAMUL DE MASTERAT: CONTABILITATE, EXPERTIZ I AUDIT SEMESTRU II

REFERAT AUDITUL RESURSELOR UMANEMANAGERII COMPONENTA DETERMINANT A RESURSELOR UMANE ALE ORGANIZAIEI

Masterand: PTRACU DOSZTAL MARIANA

1.1. Delimitari conceptuale Manager este acel administrator sau conducator, indiferent de nivelul de conducere,care are drept de dispozitie.Din practica Americana rezulta ca orice persoana care da dispozitii-deci participa la management-este manager; in inteles anglo-saxon,manager corespunde activitatii de a administra,a ordona,a conduce,a antrena,a dirija,a explica,a carmui,a influenta,a integra,a clarifica,a face cunoscut,a admite,a spune,a perfectiona.Acestea corespund artei si stiintei conducerii. Managerul este un creator de conditii si nu actiunii. Studiul profesiunii de manager arata ca ,in principal, cerintele care au in vedere personalitatea sunt primordiale; intre laturile personalitatii, temperamentul si caracterul se disting prin expresivitate in asa-numita monografie profesionala a managerului . Cei ce ocupa functiile de manageri dovedesc-de regula-ca sunt detinatori de resurse energetice si particularitati temperamentale,ceea ce le confera capacitatea de munca si de efort continuu. Sanatatea,vigoarea si indemanarea, la care se adauga capacitatea de munca reprezinta calitati indispensabile ale managerilor. Capacitatea de a comunica inseamna emiterea de ordine,insa si ascultarea cu rabdare si respect a parerilor colaboratorilor si subalternilor.Tipurile puternice , echilibrate si mobile par a fi recomandabile pentru functiile de manageri . Dupa unii autori, in fruntea ierarhiei calitatilor manageriale se situeaza caracterul . Lista trasaturilor pozitive de character recomandata este de obicei lunga.Ea se refera la capacitatea de a lucra cu oamenii,sinceritatea,franchete,sociabilitate,cordialitate tact bunatate,solicitudine,amabilitate,atitudine organizatorica,dorinta de a invata s.a. Reactiile rapide,energia si echilibrul asigura managerului contactul favorabil cu oamenii. n etapa de tranziie la economia de pia activitatea managerului reprezint un proces integral cu o ascenden permanent pe multiple planuri. n consecin si prietenoasa,omenie ,onestitate,spirit de raspundere,integritate,modestie,curaj,darzenie,perseverenta,capacitate numai un executant direct.Sub grija managerului,oamenii, materialele si mai ales ideile pot intruni conditiile necesare

activitatea managerului trebuie s-si modifice coninutul, metodele si mijloacele. Aceast activitate are particulariti distincte, care pot fi nsusite, formate, urmrite si analizate. 1.2.Caracterologia managerului Managerul este plasat ntr-un sistem de atribuii si rspunderi cu numeroase moduri de contact, cu o bogat si diversificat problematic. Ca atare, managerul nu poate fi unilateral. El trebuie s cunoasc bazele generale ale managementului si cu aplicaia acestuia n ramura n care activeaz, problemele teoretice si practice ale profesiunilor exercitate de ctre salariaii si, noiuni de psihologia, sociologia, logica, ergonomia muncii industriale, sau a ramurii respective. De asemenea, este nevoit s stpneasc si cunostine de jurisdicia muncii si a proteciei sociale, de igiena si protecia muncii si multe altele. Fizionomia managerului trebuie s constituie subiect de cercetare pentru numerosi specialisti, n scopul de a contura clar si complet coninutul caracterologiei acestuia. Caracterologia managerului-caliti, nsusiri, aptitudini, atitudini, cunostinene apare ca o preocupare deosebit de important. Din acest punct de vedere trebuie reinute solicitrile crora este chemat s le fac fa managerul, cunostinele si aptitudinile, responsabilitile, eforturile, condiiile de lucru si altele. n scopul realizrii obiectivelor muncii sale, managerul trebuie s posede o temeinic pregtire managerial, stiinific, o ridicat capacitate organizatoric. Deci, este vorba de o sum de caliti, aptitudini si atitudini, care se obin prin efort si se conserv si mai greu n condiiile mutaiilor multiple si complexe care caracterizeaz viaa managerial n prezent. Caracterologia managerului cuprinde, asadar, calitile, nsusirile, aptitudinile, atitudinile si cunostinele, care nsumate determin capacitatea si profilul managerului. n acest cadru un loc important revine cunostinelor, rezultate dintr-o pregtire organizat si bine dirijat. Caracterologia managerului serveste drept criteriu n selecionarea si aprecierea pe baze stiinifice, formarea, perfecionarea si aprecierea judicioas a stilului de lucru si de comportare a acestuia. 1.3.Calitile unui manager eficient

Calitile unui manager se pot mpri n mai multe grupe, avnd drept criteriu, pe de o parte, calitile subiective, respectiv cunostine manageriale, deprinderi, caracter, iar pe de alt parte, coninutul activitii, priceperii n activitatea managerial, cunostine si capacitatea de a lucra cu factorul uman etc. Printre trsturile managerului putem meniona si inteligena, energia, perspicacitatea, capacitatea de a lua hotrri, spiritul de iniiativ. Un loc important revine si altor trsturi: stabiltatea emoional, intuiia, supleea intelectual, pasiunea pentru lucrul cu salariaii, receptivitatea fa de progresul tehnic si social, sinceritatea, bunvoina, integritatea, spiritul de dreptate. Sunt situaii cnd managerul este nevoit s fac dovada si altor trsturi: tolerana, dorina de a asculta, rapiditatea n aprecieri si n decoperirea prilor bune ale angajailor, capacitatea de a comuncica eficace cu factorii de decizie ai societii comerciale sau cu liderul sindical. Printre calitile managerului trebuie s se regseasc spiritul de disciplin, devotamentul fa de activitatea si obiectivele societii, spiritul de rspundere, repectul fa de salariai, efortul de perfecionare n teoria si practica managerial. Dintre acestea un loc important revine urmtoarele caliti: capacitatea intelectual, eficacitatea n managementul societii comerciale, elanul si capacitatea de exprimare. Prin capacitatea intelectual se nelege puterea de a depista necesitatea unei mbuntiri, elaborarea unui plan de aciune, a fixa si adapta cu usurin ideile altora. Factorii determinani ai capacitii intelectuale sunt: inteligena, discernmntul spiritul inovator si vederile largi. Prezena inteligenei ntre nsusirile managerului este necesar si evident. Inteligena nseamn posibilitatea de a descifra situaiile complexe, a le ptrunde sensul, adic realizarea superioar a nelegerii. Un manager inteligent descoper usor sensul fenomenelor manageriale, a evenimentelor din viaa societii comerciale, determin esenialul si relaiile logice dintre ele si gseste cu usurin soluii pentru rezolvarea situaiilor. Inteligena exprim latura creatoare a gndirii managerului. Ea reprezint, n acelasi timp, capacitatea general a managerului de a se adapta, n mod constient, la noile cerine ale muncii manageriale.

O alt necesar trstur necesar managerului este gndirea. Ea se sprijin, de regul, pe logic, care poate ajuta pe manager s gseasc metode de lucru adecvate pentru obinerea de cunostine sau de informaii sigure. Gndirea se manifest ca activitate de cunoastere a realitii societii comerciale n forma unor operaii personale, dintre care cele mai importante sunt analiza si sinteza. Prin analiz nelegem capacitatea managerului de a descompune un anumit obiect sau fenomen perceput nemijlocit, de a desprinde si de a identifica elementele lui componente si de a delimita nsusirile eseniale de cele neeseniale. Prin aceasta managerul ptrunde n profunzimea obiectelor si fenomenelor realitii manageriale, stabileste raporturi logice, contureaz asemnri si deosebiri, apelnd la comparaii si abstractizri. Trecnd la etapa urmtoare, respectiv la sintez, managerul este dator s realizeze mbinarea, reintegrarea ntr-un tablou general al elementelor rezultate din operaia prealabil de analiz saudate obiective. n acest cadru, managerul nu se rezum doar la o operaiune de adiiune, ci el se raporteaz, subordoneaz, integreaz un obiect fa de altele, un caz particular fa de unul general, apelnd la operaii auxiliare de genul clasificrii sau generalizrii. Pentru a fi eficiente, analiza si sinteza trebuie s se mbine una cu alta, operaie din care rezult cunoasterea de ctre manager a situaiei noi, att n detalii ct si n aspectele generale. Capacitatea intelectual a managerului este determinat si de ali factori. Discernmntul este acea calitate de a ntrebuina inteligena ntr-un anumit fel si n anumite mprejurri. Spiritul inovator nsemn ideea, plus realizarea ei. Ideea simpl este creativitatea, iar nnoirea apare atunci cnd ideea este tradus n fapte. Vederile largi se pot evidenia n contactul persoanl. Alt capacitate esenial a managerului este eficacitatea n munca de conducere, care se refer la posibilitatea de a mobiliza, capacitatea de a respecta si de a fi respectat si deprinderea de a lua decizii si de a organiza transpunerea lor n fapt. Managerul trebuie s posede si caliti voliionale: iniiativa, intuiia, fermitatea, perseverena, independena de sine, stabilitatea scopurilor, stpnirea de sine, autocontrolul.

n acelasi timp, managerul trebuie trebuie s se caracterizeze prin stabilitate emoional, sinceritate, seriozitate, ncrederea n sine, energia, capacitatea de aciune si comportament ireprosabil. Calitile intelectuale pe care le reclam activitatea managerului trebuie armonios mbinate cu calitile morale ca: modestie, cinste, generozitate, spirit de lucru n echip. n formarea managerului factorii eseniali sunt urmtorii: nsusirile, comportamentul si stilul de munc. n legtur cu cele de mai sus este de dorit ca fiecare manager s-si analizeze calitile si s le compare cu cerinele pe care le-am expus anterior. 1.4.nsusirile ce se cer unui manager Pe lng calitile prezentate anterior, managerul trebuie s aib si anumite nsusiri. Ele sunt ntr-o strns legtur cu noiunea de creativitate, imaginaie, temperament si caracter. Managerul care doreste s fie eficieni n conducerea societii trebuie s aib anumite nsusiri eseniale care s-i dea posibilitatea de a obine succese, de a atinge rezultatele preconizate. nsusirile comune managerilor se pot clasifica n general (imaginaia, puterea de prevedere, flexibilitatea, autorespectul si autoncrederea, sperana, expunerea clar a ideilor si altele) si nsusirile de colaborare (tactul, bunstarea, amabilitatea, atitudinea prieteneasc si multe altele). Aceste nsusiri se pot dobndi si prin practic, spre exemplu: cunoasterea mentalitii salariailor cu care vine n contact si intuirea punctului de vedere al acestora; obiectivitatea n relaiile cu colaboratorii si cu salariaii; capacitatea de a menine echilibrul emoional; priceperea de a influena pe salariai, adic talentul de a vorbi si de a asculta; arta de a lucra cu partenerii de afaceri. Managerul trebuie s dispun si de anumite nsusiri de ordin psihic, pentru a putea s rspund cu pricepere si competen la solicitrile crescnde ca volum si intensitate pe care le are n fa. Acestea pot s contribuie la valorificarea cunostinelor managerilor si la amplificarea potenelor climatului organizaiei. Dintre aceste nsusiri psihice reinem: pasiunea si receptivitatea fa de nou, originalitatea n gndire si perspicacitatea, stabilitatea emoional si reacia rapid, dorina personal

de autodepsire, omenia. Managerul trebuie s fie generos si modest, dinamic si participativ. nsusirile managerului sunt condiionate de temeperamentul acestuia. Temperamentul reprezint acea caracteristic dinamic a organismului, comportamentului si vieii psihice, explicat prin amestecul celor patru umori socotite ca fundamentale (snge, fiere neagr, fiere galben, sput) din care una ar domina, de unde si denumirile ce s-au pstrat de coleric, sangvinic, flegmatic si melancolic. Colericul dispune de o for de aciune neobisnuit, impresionant, uneori de un entuziasm nelimitat. El acioneaz bine numai sub impulsul unor scopuri de mare nsemntate. Are mare vocaie pentru aciune. Poate apare si ca un perturbator, prin inegalitatea acional, prin epuizare, prin activitatea sa n asalt. Sangvinicul are o adaptabilitate rapid. Poate da nastere la discuii n relaiile cu salariaii si mai cu seam privind latura moral. Rezolvrile desi rapide pot fi n numeroase cazuri superficiale. Posed bun dispoziie si adaptabiltate prompt. Poate s se echilibreze, nu se avnt n mod riscant. Stie s renune atunci cnd este nevoie. Leag prietenii usor, dar la fel de usor renun la ele. Nu este ambiios, dar nici nu este pasiv sau indiferent. Flegmaticul este neobisnuit de calm, nu abandoneaz atunci cnd acioneaz. Este meticulos si perseverent pn la obinerea rezultatului propus. Poate ajunge la performane remarcabile. Cumptat, cu simul msurii, realist si practic. Melancolicul se caracterizeaz prin rbdare, sim si analiz detaliat, constinciozitate, autoexigent. Se integreaz greu n contextul social, nu suport raporturile mai dure. Are mare sensibilitate. Este puin rezistent din punct de vdere nervos, fiind predispus la stri melancolice, mai ales pe timpul situaiilor conflictuale. Determinarea temperamentului este dificil. Ea se poate realiza prin observaie direct si se precizeaz prin probe experimentale de laborator. El se mai poate diagnostica si prin analiza biografic special. Cunoasterea temperamentului este necesar, ntruct de el depind rezultatele si direcia atitudinilor si aciunilor, modul n care acestea sunt realizate. Tipul de temperament se exprim n conduita si activitatea psihic a managerului, n atenia, vorbirea, sfera vieii sale emoionale.

Cea mai nalt formaie a persoanlitii managerului o reprezint caracterul. Acesta este o modalitate de autoreglaj la nivelul problemelor mari ale vieii sociale, a raporturilor cu salariaii. n caracter se manifest esena social a managerului si se obiectiveaz valoarea lui moral. Caracterul este sistemul de atitudini fa de oameni, fa de via, de propria persoan, de munc. Raportul temperament-caracter este important. Spre deosebire de temperament, caracterul nu apare de la nastere, ci se contureaz treptat pe parcursul vieii, la elaborarea lui participnd voina, emoia si intelectul, care se interfereaz n definirea acelor nsusiri ce se exprim n conduit. Caracterul se poate restructura. Unele caliti care au fost valoroase cndva, pot trece n contrariile lor. Totodat, caracterul presupune o anumit stabilitate. 1.5.Aptitudinile si atitudinile managerului Pentru a putea s presteze o activitate de conducere eficient, managerul trebuie a, alturi de anumite nsusiri, s posede si unele aptitudini. Complex de nsusiri psihice ale managerului, aptitudinile fac ca el s aib succes n activitatea sa. A avea o aptitudine nseamn a putea efectua o aciune, a pune n practic anumite cunostine, a le valorifica. Ca aptitudini necesare pentru manager putem cita: aptitudinea de a observa, de a seleciona informaiile utile, de a fixa prioritile, de a comunica cu salariaii, aptitudinea pentru raionamentul logic, pentru analiza fenomenelor manageriale, capacitatea de a gndi economic si social, aptitudinea de a descoperi esena fenomenelor n spatele formei de manifestare, capacitatea de a participa la elaborarea deciziilor. Alte aptitudini eseniale pentru manager ne apar adaptabilitatea, simul esenialului, simul organizatoric, aptitudinea de a conduce. Determinarea aptitudinilor managerului se poate face prin experien si metode tehnice, demonstrnd posibilitile acestuia de a ajunge la succese n munca managerial. Managerii se deosebesc ntre ei n mare msur, dup cum se orienteaz selectiv, preferenial ctre una sau alta din laturile realitii manageriale. Aceste poziii selective fa de diversele laturi ale realitii, considerate onstant ca niste trsturi ale oamenilor, se numesc atitudini. Atitudinea sintetizeaz n ea o serie de nsusiri psihice, exprimndu-se cu necesitate si n conduita managerului.

Ceea ce l caracterizeaz pe manager este faptul c, fiind constient, ntresine raporturi selective, prefereniale cu realitatea managerial. Uzual, se nelege prin atitudine o reacie, un gest, o anumit poziie fa de ceva. n felul acesta, atitudinea apare mai mult ca un aspect al comportamentului. Din punctul de vedere al psihologiei, prin atitudine se nelege o modalitate relativ constant de raportare a individului sau grupului fa de anumite laturi ale vieii sociale si fa de propria persoan. n ceea ce ne intereseaz, atitudinea trebuie considerat ca important pentru investigarea caracterologiei managerului, ea determinnd comportamentul n procesul managerial si fiind un element component al caracterului. Ca atitudine, un bun manager nu trebuie s se complice, crendu-si probleme care nu sunt de competena sa. n legtur cu aceasta recomandm ca atunci cnd un managr se afl ntr-o situaie complicat s caute simplificarea ct mai mult posibil, reducnd-o la esena ei. n activitatea sa managerul are un moment greu, inevitabil si obligatoriu, acela de a transmite salariailor concepia sa si de a obine concretizarea ei. n acest proces pot apare si esecuri, dar un manager cunoscut prin competena si energia lui impune respect si atasament fa de aciunile pe care le coordoneaz. Managerul are datoria de a cunoaste viaa salariailor, pentru a putea s sesizeze factorii care influeneaz desfsurarea activitii manageriale si s ia msuri competente. De asemenea, el este dator s cunoasc bine condiiile concrete ale ntregii activiti a organizaiei si s nu se lase anternat de amnunte. Managerul trebuie s evite de a face promisiuni pe care stie c nu le poate rezolva. Managerul trebuie s stie s cear si s asculte sfaturi. Acestea vor fi nsusite si aplicate cu fermitate. Orice manager poate svrsi si greseli. Un manager este acela care atunci cnd greseste si d seama de acest lucru si caut s nlture greseala ct mai repede cu putin. Aceast atitudine nu scade prestigiul, ci i ntreste autoritatea. 1.6.Comportamentul managerului n sens larg, comportamentul reprezint o reacie total a unui organism, prin care el rspunde la o situaie trit, n funcie de stimulrile mediului si de tensiunile sale interne si ale crui miscri succesive sunt orientate ntr-o direcie semnificativ.

n sens restrns, comportamentul const n ansamblul modalitilor de reacie ale organismului n interaciunea acestuia cu mediul nconjurtor. Comportamentul managerului eficient se poate analiza. Din punctul de vedere al managerului se desprind, n general, dou tipuri: unul eficient, care d dispoziii si sarcini fr a aprecia realitile si eforturile, pune pre pe obligativitatea formal a ndeplinirii sarcinilor, pstrnd o inut formal; altul eficient, n care managerul nu apare totdeauna ntr-o inut oficial, ci ntr-una prietenoas, apreciaz realist eforturile si realizrile. Cele dou tipuri nu se exclud, ci se completeaz, dnd nastere la o gam larg de situaiisi posibiliti de aplicare n funcie de mprejurri si de oameni. Din mpletirea lor rezult aria muncii managerului, conturat prin sase trsturi eseniale: feedback-ul, dozarea libertii de aciune, realitatea muncii, orientarea realizrilor, mobilitate si personalitate. n activitatea sa managerul este dator s in seama de principiile fundamentale de orientare a comportamentului: inteligen, cunostine profesionale si n domeniul managementului, capacitatea de a organiza experiena anterioar, flexibilitatea n gndire, deprinderea de a privi ctre sine si ctre salariaii societii sale comerciale, nelegerea pentru ceea ce se asteapt de la sine, motivarea pentru obinerea unor rezultate scontate, participarea la constientizarea sarcinilor ce stau n faa salariailor, a organizaiei, asigurarea unui climat organizaional care s contribuie la realizarea unei comunicri perfecte, mprtsirea experienei proprii si altor manageri, formarea colaboratorilor, repartizarea de atribuii, planificarea si adoptarea de decizii prin consultare si participare. Comportamentul managerului este legat de cteva reguli practice si anume: cunoasterea si aprecierea salariailor organizaiei pe care o conduce, crearea climatului de disciplin, obinerea ncrederii salariailor, colaboratorilor si factorilor de decizie, precum si liderului sindical. O regul practic de comportament este autorecunoasterea. Pe aceast cale, managerul reuseste s contribuie mai repede si mai eficace la realizarea echilibrului uman si economic, la adoptarea deciziilor optime, la promovarea progresului n organizaie. n activitatea managerial secretul const n vitalitatea si dispoziia sufleteasc dttoare de rezultate pozitive, unite cu fermitatea si integritatea managerului. Un manager obosit, surmenat, argos este un

manager slab. Pentru un manager a fi calm este o calitate, care se transmite cu usurin colaboratorilor si salariailor, o condiie de asigurare a caracterului sistematic al muncii si de prevenire a greselilor. Un bun manager priveste cu simpatie motivrile salariailor si. Aceasta este adevrata msur a capacitii sale de manager, cu influen puternic asupra ntregii organizaii. Comportamentul managerului trebuie s fie flexibil si adaptabil comportamentelor diferite ale salariailor. Flexibilitatea i d posibilitatea managerului s acioneze n mod eficient n mediul nconjurtor actual, att de mobil. n procesul de conducere a organizaiei managerul trebuie s cunoasc factorii de care depinde comportamentul salariailor, dup ce anume si conduc ei aciunile. Salariatul, ca fiin constient si orienteaz comportamentul, faptele si aciunile constient, urmrind obinerea unui anumit obiectiv

1.7.Capacitatea si competena managerului n concepia managerial, ntre principalele nsusiri, n afar de gndire, aciune si comportament, o condiie de baz pentru a fii manager este capacitatea. Prin capacitate se nelege posibilitatea de a lura ntr-un anumit domeniu, de a realiza ceva, adic pricepere, ndemnare, talent. Capacitatea managerial este apreciat nu prin ceea ce face managerul, ci prin ceea ce realizeaz el. Capacitatea este un complex de caliti, nsusiri, aptitudini si atitudini, centrate n peronalitatea managerului. La aceasta se adaug autoritatea, responsabilitatea si pregtirea, care dau competen managerului. Aceasta reclam continua perfecionare a acestuia. Capacitatea permite managerului s conlucreze cu colaboratorii, cu liderul sindical. n acest proces au o mare importan stilul si metodele de lucru utilizate, calitile personale ale managerului, exigena si principialitatea n discuiile cu salariaii si n soluionarea problemelor. Capacitatea poate fi mprit n capacitate de concepie, profesional, managerial, organizatoric, uman etc. Capacitatea uman (psihosocial) const n priceperea managerului de a lucra

eficient cu salariaii. Ea sintetizeaz cunostinele si deprinderile de a mobiliza, de a antrena. Pe aceast cale managerul ncheag si ntreste organizaia, creeaz motivaii stabile, realizeaz climatul favorabil de lucru. Competena este priceperea, capacitatea cuiva de a se pronuna asupra unui lucru pe temeiul unei cunoasteri a problemei respective. Managerul care acord atenie activitii de informare si studierii problemelor de specialitate exercit o conducere competent a organizaiei, aceasta constituind si un procedeu pentru a cunoaste preocuprile salariailor. Competena personal este o condiie a autoritii managerului si o component a personalitii sale, iar competena psihologic reprezint o capacitate real n activitatea managerial. 1.8.Autoritatea si rspunderea managerului Autoritatea nseamn impunerea de ctre un subiect a unei influene asupra altuia cu scopul ca acesta din urm s se conformeze si s asculte. Realizarea autoritii presupune si realizarea unui consens din partea aceluia asupra cruia se exercit. Cu alte cuvinte, autoritatea nseamn, n general, influena, dreptul de a da dispoziii, de a impune cuiva ascultare n virtutea unei caliti sau a unei mputerniciri. n exercitarea atribuiilor sale, managerul acioneaz n primul rnd prin autoritatea cu care este investit, mijloc prin care se asigur subordonarea voinei salariailor. Aceast putere a managerului cu autoritate st n faptul c el inspir ncredere si respect, convingere si fermitate n justeea comportrii si activitii sale. Ca puterea de influenare a managerului asupra salariailor, autoritatea presupune un accent al acestuia, a crui valoare este condiionat de competena funciei si personalitatea sa. Si n procesul managerial nu exist autoritate fr responsabilitate, fr a rspunde de aciunile ntreprinse, asa dup cum nu exist nici responsabilitate fr autoritatea necesar. Responsabilitatea defineste statutul formal al managerului n ierarhia organizaiei. Managerul rspunde nu numai de munca sa, ci si de rezultatele activitii depuse de ctre ajutoarele si salariaii si. Aceast rspundere l oblig pe manager s aleag un asemenea comportament care s rspund nevoilor de dezvoltare ale organizaiei. n acest cadru, autoritatea, experiena si rspunderea trebuie mprite cu

principalii colaboratori. n felul acesta, managerul obine timpul necesar pentru perfecionarea propriei activiti si contribuie la cresterea viitorilor manageri.